Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 11.teste Chestionare Si Inventare de Personalitate Utilizate in Psihodiagnostic

    Uploaded by

    TooBadBoy
    746 views13 pages

    Original Title

    11.Teste Chestionare Si Inventare de Personalitate Utilizate in Psihodiagnostic

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Available Formats

    PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    746 views13 pages

    11.teste Chestionare Si Inventare de Personalitate Utilizate in Psihodiagnostic

    Uploaded by

    TooBadBoy

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Download as PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    TESTE, CHESTIONARE SI INVENTARE DE PERSONALITATE UTILIZATE IN PSIHODIAGNOSTIC Testul AMSHAUER face parte din categoria instru telor psihologice de apreciere a intelectului verbal si, in cial, a capacitafii de calcul matematic, de memorie $i tare spatial, oferind totodati examinatorului inform asupra comportamentului subiectului fafa de randam obtinut; Teste de analogie: probe cognitive care apreciaz caps tatea de sesizare a relatiilor asemanatoare dintre cuvil imagini, obiecte, forme etc. solicitind capacitatea d stractizare, si completeaza bateria de teste pentru apr rea factorului« G» (inteligenta generala). Bateria de teste A.P.T. (Academic Promise Test) pusa de G. Binet, cu scopul de a evalua aptitudinile 108 sentiale, fiind structurata in patru tipuri de teste, axate pe faclori numerici (rajionamente abstracte) si de verbalitate; Testul ARTHUS masoara resurscle imaginativ-creatoare ale copiilor (construirea unui sat pe baza unor componente ofetite de examinator); BABY test se incadreazi in categoria _instrumentelor standardizate, prin care se investigheazé dezvoltarea psihi: ca a copiilor de virst& prescolard, vizind studiul posturii si motricitatii, achizifia limbajului, ‘conduita psiho-sociala, in final oferind specialistului un coeficient cantitativ al dezvol- tari virst a coeficientului de dezvoltare la pre- seolari, dupa modelul lui GESSEL si BUHLER. Tesiul VOURDON-AMFIMOV este un test standardizat de baraj, care evalueaz’ calita{i ale atentici (viteza si pre- izia, concentrarea si distributivitatea, mobilitatea ete.), ma- surindu-se numarul ‘corect de baraje de semn, numarul omi- iunilor, numérul erorilor, stabilindu-se in final un indice de cantitate si calitate. Desi, prin excelenta, este o proba de atenjie, mulfi examinatori cu. experienfi psiho-medieal’. pot, extrage performanta subiectului in patologia organica, i starile de astenie marcat’, oferind surse informative cu pr vire la trasaturile de personalitate, meticulozitate, instabili- tate gi perseverenta; Chestionarul BECK are utilizare in clinica depresiei in evaluarea tipului si confinutului psiho-genetic si psihopato- logic al depresiei: dispozitia de fond, anumite sentimente bi- ne circumscrise (de ratare, vinovatie, autoacuzare, lipsa de satisfactie etc.), tulburari hipnice, ale libidoului si apetitu- lui, fatigabilitate, iritabilitate, anestezie general, conduit sociald, activitate util-productiva. Testul de structurare verbal Bender face parte din ca- tegoria instrumentelor psihologice de personalitate pentru copfi, care foloseste noua figuri geometrice, cu grade dife- rite de complexitate, pe care copiti trebuie sa le copie in ferite situafii si pozitti, oferind specialistului caracteristici de inteligenta, ‘creativilate, intirziere in dezvoltarea _psiho- motor {ulburdrl afective hudice, de limba} si de percept I de retentie vizuali: BENTON inyestigheaza patri le memoriei imediate si este utilizat tn clinica pentru evaluarea cantitativa si calitativa a gradului de dete- riorare mnezica a subiectilor cu leziuni cerebrale, in depista- tea debilitatilor endo- si exogene, precum si a tulburdrilor de natura psihosomatica Proba are 1a baz reproducerea unor planse cu figuri geometrice, dupa 10 secunde, incorporind 4 tipuri si varian- 109 te: varianta C cu 10 plange, varianta D cu 5 plange, varian- ta F cu 5 plange gi varianta G cu 15 plange, subiectului re- venindw-i sarcina de a identifica o figuré geometric din patru raspunsuri posibile. Inyentar de personalitate Bernreuter: cuprinde un numar de 125 de interogatii, din a cdror rdspunsuri se pot extrage gi delaya patru aspecte cu semnificatie psihiatric&: tendinle nevrotice, automul{umirea, —introversiumea—extroversiunea si dominare—supunere | Intre cele patru scale s-au calculat indict de corelatie, evidentiindu-se ca foarte semnificativa dependenta reciproca dintre tendinjele neyrotice si variabila introversiune—extro- versiuine. Scala de inteligenfa metricd a lui BINET este cataloga- t& ca primul test standardizat de psihodiagnostic, in deler- minarea virstet mentale sau a gradului de dezvoitare inte- lectuala, In anul 1904 apare o varianté BINET si SIMON, iar in 1905 apare scala cu 30 de probleme ierarhizate in or dine crescind& de dificultate pentru investigarea caracteris ticilor copiilor de 3 ani (limita inferioara a scalei), de 5, 7,9 $i 11 ani, cu o diferentiere globalé pentru idiofi, imbe- cili si debili mintali Testul psihologic pentru stabilirea sindroamelor de tranzitie WIECK apartine lui BOCKER gi incorporeaz in structura sa compozitionala un numar de 13 subleste, gra- date in dificultiti. Analiza rezultatelor cantitative permite examinatoruluio evaluare bimodal: scorul objinut si tim- pul necesar rezolvarii, iar dupa scorul obtinut, —pacientul poate fi incadrat in trei trepte de gravitate. Test proiectiv de personalitate, de tipul completirilor de fraze, conceput de BONNET-STAFIN este la indemina pedo- psihiatrilor si psihologilor scolari. Completarea unor ince- puturi de fraze, in functie de ceea ce sugereaza inceputul acesteia. O interpretare atenta poate detasa, 1a subiectul ex minat, tendinfe si conflicte intrapsihice, preocupari dot ante’ si aspiratit precum si particularitiqi comportamen ale. Testele de tip factorial ale lui R. B. CATTEL sint cele mai utilizate in Laboratosrele de psihologie. Dintre acestea amintim: — testul de fidelitate verbal (F): care proiecteaza tri- saturi ale dominantelor temperamentale. Rezultatele aplic: rii acestui test an evidenfiat o fluiditate pronunfata a facto: rului F la dizarmonicii isterici sila maniacali si valori sca- 110 ‘aute ale factorului F la depresiuni, unde predomind o fluidi- ate atenuata _ — testul de perseveren{a (P); evidentiaza si evalueazd trasaturd de personalitate a iner{iei mentale’ (factorul F mai ridicat si puternic accentuat in cazul epilepsiilor, I afectiunilor cerebrale organice si in psihomanti, in timp ela manizcali si isterici factorul F este mai diminuat; — testtll de anxietate CATTEL, prin intermediul celor 10 de interogafii cu trei variante de raspuns (Da, Nu, oare- cum), poate detasa cinci factori de anxietate voalata, cu Semnificajie psihogenelicd si cu semnificatie clinica, — chestionarl 1 G.P.F. (plurifactorial), in varianta de 187 intrebari, apreciaza valorile a 16 factori; acest model in- strumental creind o structurd factoriala: "= schizotimie — ciclotimie; — concentrarea — absorbjia; — instabilitatea emotiva — stabilitatea emotiva; — subordonare — dominare; = taciturn — comunicati "= nehotdrit — hotarit; | = timiditate — afectivitate; _ = rafionalitate — suspiciune; — incredere — neincredere; — pragmatic — nonpragmatic; — clarviziune — naiyitate; = calm —neliniste; — radical — conservator; = deferent — indiferent; | = neintegrare — — integrare; — destindere — frustrare. In afara celor 16 factori de personalitate, mai sint i lusi patru factori de corecfie sintetici, de calcul in vede- a obtinerii profilului si conturului de’ personalitate, cu ac- entuarea tendintelor functionale: _ — adaptare — anxietate; = dinaimism — inhib _ — iintroversiune — extraversiune; — independen{é — supunere. Testul proicetiv de investigare a intensitatii sti a personalit’{ii DORKELY-AMEN a fost recomandat ial in clinicile infantile (pentru copii de 811 ani), iar ai tirziu si pentru adolescenfi. Cele 12 imagini care se inta subiectului confi sttualii emotionale neutre si ne- jalizate tematic. Pe baza lor, subiectul trebuie s& intoc- 0 narafiune. Se face 0’ corelatie intre confinutul it emofional din imagine si confinutul emotional din nare tiune, Inventarul de personalitate Edwards investigheaz’ din punct de vedere psihologic 15 trebuinfe si motive om m 4, afiliere, agresiune, autonomie, schimbare, respect, dom nare, rabdare, heterosexualitate, edueatie, ajutorare, homo xualitate, ordine etc). Proba este destinata adulfilor 31 la baza ‘alegerea unor raspunsuri pentru fiecare item i parte (testul ridiea unele greuta{i in privinta interpretari humerice a rezultatelor, cea ce atrage atentia de a fi uti izat cu mare prudenta si de cdtre specialisti cu expe’ ent’) Scala pentru evaluarea tulburirilor psihice 1a virstn Exton-Smith permite cotarea rapid’ a starii unui subiect i virsta cu tulburari psihice Test pentru evaluarea tulburirilor perceptuale (Bender cunoscut si sub denumirea de testul «iafé—minds. (fac parte din instrumentele de evaluare a tulburdrilor perceplu ale din circumstan{ele organice). Subiectul legat 12 ochi est atins de examinator pe fata si pe mfini (subiectul recunos te atingerea, dar nu poate preciza intotdeauna atinger mfinii, iar uneori, nu poate localiza precis locul _atingeri In starile depresive, rispunsurile corecte si eronate si legate de intensitatea trairii sindromului depresiv. 3 Testul de frustrare S. Rosenzweg confine 24 de_situall reprezentind cele mai cunoscute experiente frustrante viata curenta a omului. Pentru fiecare situatie subiectul tr buie sa réspundi cu primul lucru care-i vine in mint in locul persoanei care trebuie sa reactioneze. Reacfiile de frustrare se inscritt in trei categorii: — dupa tipul de solutionare a situatiei (dominatia 0 stacolului, apararea EU-lui si persistenta trebuintei — dupa directia agresiunii (reactii extrapunitive, intrs punitive si impunitive); Interpretarea statistics a datelor inregistrate poate e lua indicele de conformitate eu grupul, modele de reac} comportamentale si examinarea tendintelor. Bateria de dezvoltare psihomotorie Gessel se adreseat pacienfilor din clinica de pediatrie (varianta 2846 itemi) Este considerat un ghid al pediatrului pentru aprecies mai obiectiva si completa a dezvoltarii pentru copii si eventualelor anormalitdti. m2 Testul pentru gindire abstract’ a iui Goldstein-Scherrer solicit subiectului si clasifice obiectele in functie de anu- mite criterii, incluzind aici momente si faze. Criteriile de ‘aza sint: culoarea, forma geometrica, materialul constitu- ‘tiv, utilitatea, situafia si simetria. Scorurile obfinute permit examinatorului evaluarea_ni- yelului de gindire abstracti, dar si atenfionarea si anticipa- ‘fea eventualelor modificdri fotogenice (de ex. de tipul de- teriorarii capacitafilor de clasificare sau al nedezvolta lor, al perturbarii sistemului de coordonare opticomptorie) Scala Hamilton este considerata unul dinire cele mai uti- lizate instrumente, din clinica depresiilor. Scala incorporea- 24.17 itemi (in faza initiala) gi 21 itemi (in faza imbuna- tatité si completata), cu 3 sau 5 trepte. Acest instrument ex- celent delaseazd urmatoarele aspecte: despartirea depresiva, sentimentul de vinovatie, idei sau tentative aut de insomnii, echivalente somatice ale anxietatii, simptome gastrointestinale, simptome genitale, idei hipocondriace, sca: derea in greutate, indicatorul individual de adaptabilitate: Scorul obtinut prin completarea scalei permite examina torului calcularea unui indice global de depresie, care poa- te oferi informafii utile, atit pentru aspectele cantitative ale depresiei (gravitatea depresiel), cit si cele calitative. Scala are o arie de aplicabilitate, in ultimul timp, in cer- telirite de psinofarmacologie, pentru testarea medicamente- lor. Testul proiectiv de personalitate Jackson are o mare adresabilitate pentru clinica pedopsihiatrica (5—12 ani) Copilului ise araté succesiv un numar de 8 imagini in care sint reprezentate situatii similare. Raspunsurile copi- Tula permit ‘analiza particularitatlor individuale in cadrul relatiilor interpersonale — pe de o parte, eft si diagnostica- ea tensiunilor, care exist’ tn cadrul acestei relatii Chestionar de personalitate Licico-Ivanov evalucazi ti “silurile dizarmonice de personalitate, Se pot evidentia, in ‘mod special, tendin{ele de disimulare, gradul de sinceritate a raspunsurilor si eventualele deteriorari organice ale ar- moniei personalitat Scala de evaluare clinicd in psihoza functional elabo- rati de Lorr cuprinde 62 itemi, care pot fi aranjati in 7 trepte de intensitate, iar in final se poate oferi configura- fie pentru urmatoarele serii de simptome: depresie—excita- ie, proiectie paranoida, nivel de activitate, complezenta, re~ tistena, perceptia motivatiei, autodepresie—expansivitale, 113 tulburari ale proceselor psihice, cognitive, agresivitate, si ptome conversive si depresie agitata. In final sint conturate 6 modele, tulburari comune uni grup de bolnavi_ si configuratii simptomatice distincte, ca hu se identified insa cu grupele diagnostice cu care se leaza Testul Luscher const in alegerea, in ordinea preferi lor, a unui numar de plange colorate, de culori diferite (va rianta cea mai uzuala este cu culori). Subjectul alege respinge cartonayele colorate. Aceasta atitudine de atragi saul Fespingere este legata de structuri latente de personal tate. Prin acest model, testul furnizeazé informatii privit structura personalita(ii, zona de tensiune, caracteristici jectate sau suprimate, ‘prognosticul actualelor _perturbii prognosticul adaptiv-profesional, predispozifii la alecii psihosomatice. Proba

    You might also like