Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Micro cap 4

Micro cap 4

Ratings: (0)|Views: 14 |Likes:
Published by clau7070

More info:

Published by: clau7070 on Nov 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/16/2010

pdf

text

original

 
Intluonto
II
dltoreul
prctului
blUlului
dorit.
Din
acest motiv,
IOOnomil}tii
anaUzeazl rolapa
ftmctionaUI.
estimat!
10.
fonna
cerere -pret constdorAnd cllccilalp factori de Influenll
rlbn&1
neschimbati. Aceasta este ipoteza esential!
ceteris paribus
folositl
pe
larg In toate ramurile economiei. Sensul sintagmei("celelalte lucruri ramanand neschimbate") este adesea folosita
in
analiza
economiel
pentru a descrie
0
situape
In
care numai
un
aspect al acesteia estepresupus
ca
se modificii.
Prin
urmare:
CX:!
=
f(px).
ceteris paribus
in
raport cu evolupa preturilor, cererea se afia Intr-o relatie
de
inversaproporponalitate:
la
cre;;terea preturilor cererea
va
scadea, iar
la
diminuareapretului cererea
va
cre;;te. inseamna
ella
preturi marl se cumpara
mai
put n.
pe
cAnd
la
preturi
mai
mici se vor achizitiona
cantit!p
mai mari dintr-un anumitprodus economic. Legatura aceasta de inversa proporP0nalitate dintre
pret
;;i
cerere are natura legic!, este generala
;;i
pennanenta,
;;i
este cunoscuta subdenumirea de
lege
a cererii.
Cererea poate
fi
cel mai bine ilustrat! folosind metoda grafica. Curba eiestc descrlsa Intr-o perioada
data
de timp
;;i
sub influenta pretului, astfel:
'C
~
:
!
!
!
,
P;:
,
...
_
.
-.
........
_
....
+--
.....................
!
l
CX! 
.a
e
~
PI
P,
r----+---+-------I
o
ql
qz
q3
Cantitap
cerute
Curba cererii individuale pentru bunul
X
este,
In
acest caz, 0 linie dreapt!,
dnt
nu este neaparat
la
fel
pentru
toate situatiile. Insa Intotdeauna are
panta
de.\'crescatoare
de
la
stanga spre dreapta (adica negativa). intr-adevar,
la
pretmare se solicit! cantitiiti
mici
(chiar deloc)
;;i
invers.
De
0 Manier! .asemanatoare evolueaza
;;i
cererea pietei
sub
actiunearactorilor
de
influenta (acei8§i),
cu
precizarea
ca
venitul
nu
mw este individual,ci
venitul
din
economie
(ca tntreg), iar preferinta
pentru
bWlUI
X
oste a86locletAtll.Prin
Ul'IDfU'e,
se
peate
Ipuna,
01
tJ'rlreo pletei,
pentru un anumit
proda.
(X)
cste smna cerenlor consumatorilor individuaJi de
pe
0
pia1i relevantl..
Ca
,l
tn
cazul eererii individuale, singurul factor considerat
cl
influente87A cerereapieteieste tot pretul produsului
(Px),
pe
c&1d
ceilalp
ram&1
neschimbap. Decl:C
xp
=
f(px)
ceteris paribusunde,
CXp
este eererea pietei pentru bunul
X.
Aplicmd ipoteza
ceteris paribus
;;i
reprezentand grafic aceste influente
H
poate u;;or constata
ca
cererea pietei cre;;te pe
masura
ce
pretulla
produsul
X
VI
seMea,
;;i
invers,
in
felul
UI'IIliitor:
.~
I
c
x
lr
~
PI
P;:
C'x.
P
 
I
o
~
q;:
~
CantitAti cerute
~i
curba cererii pietei are
0
panta
negativa:
la
0
reducere a pretului de
II
OPl
la
0J>2
cantit!ple cerute crese
de
la
Oql
la
Oq2,
iar daca pretul
va
reveni
II
Opl
~i
cantitatea cerut! revine
la
Oql.
Acum
se vede
;;i
mai
elar
ellegea cerml
Cite
tntr-adevar relapa
invers!
dintre
pretul unui
bun
;;i
cantitatea
cerutl
pe
pia~l.
Cu
alte cuvinte,
cererea
este
0
funcpe descresciitoare
de
pre/.
Exist!
;;i
devieri de
la
legea cererii,
cmd
evolupa cererii
nu
este
tn
raportde inversa proporPonalitate eu modificarea pretului,
ci
diropotrivA, deserle
0
mi;;care de
acelqi
sens eu acesta. De pilda, atunci
cmd
cumplrltorll
unticipeazl
cre~teri
mati de prcturi
in
viitor, vor achizipona In prezent bunurl
tn
cWltitlti sporite,
de,l
protul lor
Ii
crescut, cu intentia de a economisi mw tArzlu.Sau
in
cazul bunurllllr do
lux
,I
do
prcsligiu.
de~i
au pret ridicat. exist! cerero,secumpii.rl,
elel
on,ttI
in
....
ul
Inobllor
..
Totu~i,
nu pupni dintrc cconoml,Ueonsidcrl
el.
amblle
IItuIIlI.
DC
oonatltui cxceptii de
la
nonnalitatea rellttelpret -
ooreN
,i
II
,11.,.,11
....
11
00
m"'orcazl
ceroroa.
Tn
primul
cu.
nu
.....-_.'
.,
 
pl'lN1
mal
maro
.p0rlvto
oorerea
cllChimbuc
...
~
..
fII.
cion
..
au,
OIlDOI1U
achizlponeua
prestiaiu
,I
calitate
de
care
oumplrltM11
.UBI
tntbrmati
prin
Intennediul
protu1ui.
Orlcore
or
fi
tnsA
intcrprt'ltlrta
dati
&.
do
aceste
Ixcopt!l,
ele
nu
fae
altceva deedt
sA.
tntlreascii regula
generall:
ol'lftlrlle
de
pret
lunt
tnsotite de diminuarea cererii
~i
situatia
opus!,
desigur,
eel
puPn tn
eazul
hunurllor economice nonnale.
o
exeeppe de
la
legea generalii a eererli este
totu~i
unanim acceptatil Estevorba de
,,paradoxul Giffen",
formulat de economistul englez care
i-a
fmpromutat numele (sec.
XIX).
Un
bun Giffen
este
un bun
inferior (de primii necesitate) pentru carecantitatea
eerutl
ere~te
odam eu pretul
~i
seade atunci e§nd pretul seade. AcestluCnt este posibil
eind
familiile paupere aloeii
eea
mai mare parte din venit
pcmtru
eump/irarea alimentelor de
baza
Pentru a supravietui vor pliiti orieat
pcntru
a
~i
Ie
proeura, iar daca pretul
va
sciidea, eonsumatorii
vor
cere mai putindin aceste bunuri
9i
vor
folosi venitul lor exeedentar pentm procurarea altorhunuri.Reprezentarea grafieii a cererii la bunurile Giffen descrie
0
eurbaopusa
cclei pentru bunurile eeonomiee normale, ca mai jos:
·c
t
P
J ,
•......•.••...•.
_.....•.•...•..••.........•..••.... _
....••....•....••
_
•.•
_
.••••••••
_
••
_.-
P
l
,._...
_
........
_
...
-..........
...
_......... ......
......
. 
CXp
P
3 \ .
.
· ...
··----
..
··::;:;:::>-i
~
::
~
o
Ib
Cb
qJ
Cantitati eerute
ACCBStl
eurbii are
0
panm pozitivii (pentru
un
bun
Giffen
sau
pentruhunurHe de prestigiu), adiea odam eu scMerea pretului eantitatea eeruta se
va
reduce, ceteris paribus,
~i
invers;
ea
urea
de
st§nga
la
dreapm, contrazie§nd
leleu
cererii.
.1
4.1.2. Milclirile de-a
lungul
curbei
cerem
~i
deplaslirue acesteia
to
general, cererea este
0
funetie descrescatoare de
pret
cum s-a
aratat.
88
Aoeuta
tnJellftld
0
oontractie
a
o...u
(111M
'*'"
~ 1
urel).
Dar
cereraa
..
poate
,I
extInde
abel
PretW
se
redUOI.
All
loa.
In
lWest
fel,
0
depluarea
de-.
lunpl
curbed
cererli a diferitelor
cantttl~
oerute
determinate de modificarcaprctului. Nu
se
deplaseaz! curba
cererii,
01
sc
deplaseazA, tn
sens
inver.
prctului, cererile pe curba cererii neschimbate.
Conclude:
efectul modificlrUprctului unui bun dat,
ceteris paribus,
poate fi urmiirit prin deplasarea pe curba
ccrerii
pietei pentm acel bun. Pe grafic, deplasarea de-a lungul curbei cererii
cste
descris!
in
felul urmator:
·c
t 
Cantitilti eerute
Curba cererii, se vede, este
aceeW}i,
se sehimbii, glis§nd de-a lungul
el.
eantimtile cerute invers proportional eu modifiearea pretului.AItfel stau luerurile
la
modifica,rea altui factor decat pretul.
Obi~nuitt
lite
luat
in
ana1izii
venitul,
eu
influentii puterniea asupra cererii.
in
acest
caz,dd
venitul
cre~te,
oamenii vor avea
0
sumii mai mare de cheltuit pentm
toate
bunurile. Cererea
pentru
bunul X
va
cr~e
pentm toate nivelurile
de
pret
ft,
firese vom trasa
0
alm curba a cererii, deasupra (la dreapta) celeianterioa.re (cerere inipala). Similar, vom rationa
pentru
situatia opus!, aceea a diminulriivenitului,
cind
noua eurbii a cererii se
va
situa sub cea initialii. (la stAnga),conform graficului:
·c
.a.
~
Cantltlt. eerute
If
 
 
Fata
d,
curbl
cerorli
(Co),
dupA
cre,terea
venltu1\1l.
GII'I1'08
a
crescut
II
Cl,
lar
tn
urma reducerii venitului, cererea a diminuat
11
Ca.
Concluzie:
0
modiftcaro
a
oriclruia dintre factorii de influentA,
cu
exceptia
pretuIul
produsulul avut
tn
vedere
(X).
genereaza
0
deplasare a curbei cererii pentru
acel
bun.
4.1.3. Influen(ele alto, acto'; asup,a cere,ii
S-a arltat deja ca cererea este influentata direct proportional de venit.Reprezentata. grafic.
0
astfel de relatie este denumita
curba Engel,
dupa numeleeconomistului care a formulat-o.
ea
~i
curbele cererii. curbele Engel pot
fi
trasate fie pentru un individ, fie pe ansamblul pietei. Oricare din ele ar fi trasate,descriu fiecare
0
curba cu
0
panta pozitiva, semnificAnd
ca
cererea este
0
funcfie crescl1toare de venit,
astfel:
s
CurbaEngel
'S
~
V:J
Vz
VI
ql
Cb
q3
CantitAti
eerute
Curbele Engel sunt utile pentru a face distinctie intre bunurile normale
~i
hunurllc inferioare, care au
0
cerere functie de venit diferita.;
in
primul caz, esteora.catoare, in cel de
a1
doilea caz este descrescatoare.Ccrerea este influentata
~i
de
reclamli
~i
de
publicitate.
Ambele unnarescpmmovarea produselor, dar
nu
sunt sinonime. Reclama este forma a publicitatii
(lonstAnd
din difuzarea de informatii privind anumite bunuri, servicii etc. catre
(lumpllrAtorii
potentiali,
in
scopul influentarii acestora.
Ea
informeaza deci, de
0
muniem persuasiva. Publicitatea,
in
schimb, este ansamblu de actiuni, care
vizeaz~
in scopul promovarii vanzarilor unei finne, de a face cunoscuta sau den crea necesitatea produselor sale, precum
~i
de a mentine sau a amelioraimaginea intreprinderii
in
rAndurile consumatorilor. Ea
tinte~te
prioritarreputatia firmei, care pentru a vinde trebuie sa fie buna.
~i
rcclama
~i
publicitatea implica costuri care
urcA
pretu1
de vdnzare aprodusului. Dar, desfacerile cresc
mai
repede, ceea
co
tnscamnl
cliO
va putea
90 
...
,-,_
vlnde mal mult
11
_
.....
0
Nolamll'CUfiti sau
0
publicltate
pozitlvlu
trebul,
doci,
1I.,...
......
pre
dreapta
(crette) pentru
produsullvut
In
vedere, astfel:
f 
PI
q.
Cb
CantitAfi
eerute
In
grafic, cererea tnainte de recIama
~ilsau
publicitate
Co
este inferioarlcelei ulterioare
cre~terii
cheltuielilor cu acestea
Ct,
daca pretul a
rAmas
constant.De
0
mamera specifica influenteaza cererea
ciclul de via/Ii a produsulul.
Acesta arata durata de viata a produsului, care parcurge
mai·
multe
faze:
introducerea pe piata;
cre~terea
pietei; maturitatea
~i
decIinul
vAnzlirilor.
In
fiecare
din
aceste faze cererea are·
0
aIta marime; variaza pe durata existentllsale.
CAnd
un produs nou este lansat pe piata, el poate inregistra
0
cretteN
treptata a cererii. Pe masura ce devine mm cunoscut
~i
acceptat de consumatori,
~i
inainte
de
aparitia concurentilor puternici, bunul respectiv va trece printr-o
fazA
de
,.cr~tere",
timp
incarecererea va
cre~te
rapid.
In
cele
din
urmI,
produsul va atinge pragul maturitatii, dupa care cererea va incepe
sl
scad.ltreptat odata cu aparipa de aIte noi produse de catre competitori
cAnd
seinstaleaza declinul.
In
aceasta ultima faza, produsul trebuie 1nlocuit.Ilustrarea grafica a relatiei cerere -cicIu de
viata.
a produsului
confmnl
cele afmnate:
e
Fazade
maturitate
~
Fazade 
ineepot 
Tlmpol
(ani)
91

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->