Calculul si detasarea suprafetelor

Suprefetele se determina cu scopul cunoasterii marimii ariei unei suprafete sau

unui teritoriu, pt determinarea suprafetelor ocupate de diferite categorii de folosinta, pt
aflarea marimii suprafetei unui basin hidrografic sau pt proiectarea constructiilor si a
lucrarilor de imbunatatiri funciare, etc.
Suprafetele se determina pe baza elementelor masurarii pe teren (distante si
unghiuri, pe baza elementelor masurate sau deduse de pe un plan sau din coordonatele
rectangulare planeale punctelor de hotar).
Metodele de determinare a marimii unei suprafete sunt: metodele grafice,
Metodele semigrafice, metodele numerice.
Metodele grafice presupun determinarea suprafetelor raportate pe planuri si hart
ice au de regula forma unor poligoane convexe cu n laturi. Poligoanele convexe se
divizeaza pe plan in figure geometrice plane (triunghiuri, dreptunghiuri, trapeze,
pararelograme, patrate) ale caror suprafete partiale se determina prin formule matematice
cunoscute. Pt fiecare suprafata partiala se masoara grafic bazele si inaltimile raportate la
scara 1:N si se convertesc apoi in marimi reale (naturale). Suma suprafetelor partiale este
egala cu suprafata poligonului.
Precizia metodelor grafice este foarte mica si depinde in primul rand de scara de
reprezentare dar si de constructiile grafice executate in fiecare polygon si de forma
conturului suprafetei..
Impartirea suprafetei unui poligon convex cu un nr de laturi:
a) prin descompunere in triunghiuri ( desen 1)
b) prin descompunere in trapeze si triunghiuri (desen 2)
c) prin transformare intr-un triunghi (desen 3)

Determinarea suprafetei unui poligon cu un nr mare de laturi

Desen 4 : suprafata se incadreaza intr-un dreptunghi MNOP a carui suprafata se

determina dupa formula cunoscuta : S indice t = MN cu bara deasupra ori NO cu bara
deasupra (cm la patrat)
Din fiecare punct al poligonului se duc perpendiculare la laturile dreptunghiului. Rezulta
o serie de suprafete trapezoide si triunghiulare ale caror suprafete se determina in functie
de baze si inaltimi apoi se insumeaza (suma trapezului se noteaza cu s indice t)
S indice t2= suma S indice n partiale.
Sindice ABC…..KA=Sindice t- S indice t2 ( cm la patrat)
S indice A….KA= S ori N patrat (m la patrat; ari; hectar)
Desen 5: se uneste pct A cu E, apoi din fiecare varf al poligonului se duc perpendiculare
la latura AE. Rezulta mai multe suprafete partiale a caror suma va reprezenta suprafata
poligonului ABCDEFGHI.
Determinarea suprafetelor cu un contur sinuos: pt suprafetele cu un contur sinuos este
necesara existenta unor poligoane inscrise in conturile sinuoase. Respectivele se impart in
segmente egale notate cu a apoi din capatul fiecarui segment se ridica perpendiculara
pana la conturul sinuos.
Desen 6……formule.

Metodele semigrafice asigura o precizie mai mare decat metodele grafice si presupun
cunoasterea marimii laturilor din teren. Desen 7 + formule.

Metodele numerice: sunt superioare metodelor grafice si semigrafice, suprafata fiind

determinate din distante, distante si unghiuri si din coordonatele rectangulare plane ale
punctelor care delimiteaza suprafata pe baza relatiilor din trigonometrie, geometrie plana
si geometrie analitica.
Metodele numerice sunt: trigonometrice, geometrice, analitice.
Metoda trigonometrica: formule +desen 8
Suprafata unui patrulater trigonometric de determina efectuand produsul intre
diagonalele patrulaterului si sinusul unghiului dintre ele. Formula+desen 9
Metoda geometrica : desen 10+formule

Calculul suprafetelor din coordonatele polare

daca avem poligonul 1234 ale carui puncte sunt definite prin distante orizontale fata de
origine si orientari, suprafata acestuia se poate determina trigonometric astfel: desen
11+formule
desen 12+formule

Metoda analitica reprezinta modalitatea cea mai exacta de determinare a unei suprafete
si consta in calculul analytic din coordonatele rectangulare ale punctelor de hotar. Daca
avem poligonul 123 ale caror puncte sunt definite prin coordonate rectangulare:punctul
1(x1;yA) ; 2(x2; y3) ; 3(x3; y3) il incadram intr-un system de axe XOY si obtinem:
formule+desen 12; desen 13+formule

Detasarea in serie intr-un trapez prin trepte paralele cu baza mare

Formule + desen 14

Metoda numerica :suprafetele raportate pe planuri si harti cu un contur

sinuos pot fi determinate rapid cu ajutorul unui aparat numit planimetrul polar,
iar operatia poarta denumirea de planimetrare. Formule
Constanta planimetrica K : pe o coala se deseneaza un patrat cu latura de 10
cm; se determina ne de diviziuni inregistrate la parcurgerea conturului.
Formule
 Detasari si parcelari de suprafete

in lucrarile de imbunatatiri funciare, de organizare a teritoriului de sistematizare a

centrelor, apare necesitatea divizarii suprafetelor in parcele, sole, tarlale, trupuri massive.
Ansamblul operatiilor topografice effectuate pe plan sip e teren pt impartirea unei
suprafete sau detasarea unei suprafete mai mici dintr-o suprafata mai mare, cu respectarea
normelor tehnice, economice si juridice poarta denumirea de parcelare , respective
detasare.
La organizarea si sistematizarea unui teritoriu trebuie sa se tina cont de:
- suma suprafetelor parcelelor trebuie sa fie egala cu suprafata totale.
- Fiecare parcela trebuie sa aiba acces la drum
- Forma parcelelor se recomanda a fii dreptunghiulara sau trapezoida evitandu-se
laturile ce formeaza unghiuri mai mici de 50 grade
- Latura lunga a parcelelor va fi orientate pe directia curbelor de nivel
- Latimea parcelelor sa nu fie mai mica decat ¼ sau 1/5 din lungimea lor
- Limitele naturale( drumuri publice, culmi de deal, vai) se vor folosi ca limite intre
parcele.
- In jurul surselor de apa va fi lasata o zona libera care sa comunice cu un drum de
acces.
In urma operatiilor de detasare (parcelare) suprafetele rezultate sunt reprezentate de
parcele. Mai multe parcele la un loc formeaza un lot parcelar iar planul pe care terenul
este impartit in parcele poarta denumirea de plan parcelar.
Cele mai frecvente conditii de detasare sunt:
- conditia de suprafata care exprima numeric suprafata ce trebuie detasata
- conditia de detasare ce specifica directia pe care trebuie sa urmeze dreapta de
detasare.
Conditiile de detasare sunt:
- cand dreapta de detasare trebuie sa treaca printr-un punct obligat
- cand dreapta de detasare trebuie sa fie paralele la una din laturile suprafetei de
detasat sau la una din laturile aflate in interiorul suprafetei de detasat
Metode: grafice, mixte, numerice.
Metodele grafice : constructiile grafice sau parcelele simple aritmetice si
trigonometrice. Metodele numerice presupun calcule analitice si trigonometrice iar
cele mixte sunt o combinatie intre cele 2 metode.

Constructiile grafice

Suprafetele de forma dreptunghiulara sau trapezoidala se divizeaza usor in suprafete

de forme geometrice usor regulate, insa din suprafetele triunghiulare sau de forma
unui parallelogram se pot obtine suprafete partiale tot de forme geometrice regulate
prin constructii grafice paralela cu baza triunghiului. Desen 15: m supra n= 3 supra 5.
dreapta BC se imparte in 8 segmente egale. Dupa ce s-a obtinut pct D se traseaza un
 semicerc pe latura BC cu raza BD in compass si cu centrul in B se traseaza un arc de
cer care va intersecta latura BC in pct N. prin N se traseaza dreapta care detaseaza
suprafata in S1 si S2 proportionale cu m si n.

Suprafata “s” a triunghiului ABC trebuie divizata in S1 si S2 proportionale cu m si n

printr-o dreapta ce porneste din varful triunghiului. Desen 16: S1 supra S2=3 supra 2.
baza se imparte in 5 segmente egale, se iau 3 segmente pt m pana in D. se uneste B cu
D. aceeasi suprafata trebuuie divizata in S1, S2, S3 proportionale cu m, n, p. printr-o
dreapta de detasare ce porneste din B atat pt S1 si pt S2. baza AC se imparte intr-un
nr de segmente egal cu m+n+p. se iau segmentele pt m pana in D si pt n in E.
punctele D si E se unesc cu B rezultand 3 suprafete proportionale cu m, n, p. desen
17.
Suprafata unui triunghi trebuie impartita in 3 suprafete 3 prin 2 drepte ce pornesc din
2 varfuri ale triiunghiului. Desen 18. S1=S2=S3=1/3 “s”. latura BC se imparte in 3
segmente egale. Se uneste A cu D rezultand triunghiul ABD egal cu 1/3 AB. Dreapta
AD se divizeaza in 2 segmente egale. Obtinand punctual F care se uneste cu C
rezultand triunghiul ACE si CDE egale intre ele si reprezinta 1/3 ABC.

Detasari grafice in patrulatere prin transformare in triunghiuri

1. desen 19. suprafata ABCD trebuie divizata in suprafetele S1 si S2 proportionale

cu nr m si n printr-o dreapta ce porneste din B. S1 supra S2= m supra n. se
prelungeste latura AD, se traseaza diagonala BD, iar prin C se duce o paralela la
BD pana in E. se unesc punctele B cu E rezultand triunghiul ABE in raportul m
supra n. se ia nr de segmente pt n si nr de segmente pt m. T= +/- 1/400
2. suprafata ABCD trebuie divizata in suprafetele S1si S2 proportionale cu nr m si n
printr-o dreapta ce pleaca din pct M situate pe latura BC. Desen 20. se prelungeste
latura AD, se traseaza cele 2 diagonale. Prin C se traseaza o paralela la diagonala
BD pana in punctual E, iar prin punctual B o paralela la AC pana in F. se unesc
punctele M cu E si M cu F, rezultand triunghiul MEF a carui suprafata este
echivalenta cu suprafata ABCD. Suprafata triunghiului MEF se divizeaza in m+n.

Rectificarea hotarelor

Problema rectificarii hotarelor apare atunci cand intre 2 proprietati vecine exista un hotar
de forma unei linii frante sau linii sinuoase. Datorita acestor hotare nu pot fi create
parcele uniforme. Pt usurare se recomanda transformarea acestor hotare in linii drepte cu
mentinerea suprafetelor initiale.
CAZ A: desen 20. se unesc pctele C cu E, iar prin D se duce o paralela la CE care va
intersecta dreapta EF in C prim. Punctual C prim se uneste cu C, dreapta CCprim
inlocuind dreptele CD si DE. Punctual Cprim este unit cu B, iar prin C se duce o paralela
la BCprim care va intersecta EF in Bprim. Punctul Bprim se uneste cu B, dreapta BBprim
inlocuieste BC si CCprim. Punctual A se uneste cu Bprim, iar din B se traseaza o paralela
la ABprim pana in Aprim, iar Aprim se uneste cu A. dreapta AAprim inlocuieste hotarul
ABCDE.
CAZ B: linia de hotartrebuie sa treaca printr-un punct obligat M aflat pe latura AG. Se
uneste M cu Aprim , iar prin A se duce o paralela la MAprim care va intersecta EF in
Mprim. Se uneste M cu Mprim, iar proprietatea va fi delimitate de GMMprimF.

Rectificarea hotarelor.procedeul trigonometric: desen 21+ formule

Procedee simple aritmetice si geometrice

Spre deosebire de cele grafice se cunosc anumite elemente de pe teren sau pot fi deduse
de pe un plan. Exemplu: cunoscand aliniamentul 1-2 ca fiind un hotar se cere detasarea
unei suprafete S, marimea suprafetei este cunoscuta de forma unui patrat. Desen 21.
1. S=Lpatrat, L=radical din S. pe aliniamentul 1-2 se ia marimea lui L pana in pct A,
din pct 1 se ridica perpendiculara 1B egala cu L. din B se duce perpendiculara BC
pe care se ia marimea lui L pana in D. pct D este unit cu A rezultand patratul
1BDA de suprafata S.
2. cum se detaseaza un dreptunghi avand aliniamentul 1-2 si 3-4 ca fiind 2 hotare si
distanta dintre cele 2 hotare trebuie detasata suprafetei S de forma unui
dreptunghi. L= S supra Lmic , totul inmultit cu m. pe aliniamentul 1-2 3-4 se
masoara marimea lui L pana in punctual A si B. pct A ce uneste cu B rezultand
dreptunghiul 13BA de suprafata S.
detasarea unei suprafete e forma unui parallelogram.
avand aliniamentul 1-2 si 3-4 cu 2 hotare si distanta dintre cele 2 hotare si unghiul format
de aliniamentul 1-3 cu 3-4, fie masurat pe teren, sau dedus grafic. Se cere detasarea unei
suprafete S de forma unui parallelogram. Desen 22. L=S supra h ; h= d ori sin de alfa.
Pe laturile 1,2 si 3,4 se masoara L fiind obtinute punctele M si N care se unesc rezultand
suprafata 13MN se marime “S” si de forma unui parallelogram.
Detasarea paralela tot in paralelogram: din suprafata S a unui parallelogram se cere
detasarea “S1”, printr-o paralela dreapta cu lungimea. Desen 23. h=S1 supra L. din
punctual 4 se ridica o perpendiculara A oarecare. Pe latura 4A se masoara h pana in
punctual B iar din B se ridica o perpendiculara care va intersecta latura 3-4 in pct M si
latura 1,2 in N.
Detasarea trapezoidala: din suprafata S de forma trapezoidala trebie detasata suprafata
“S” printr-o dreapta care imparte laturile paralele trapezului in parti proportionale.desen
24+ formule.
Detasarea paralela in triunghi: din suprafata “S” a triunghiului 123 trebuie detasata
suprafata “S1” printr-o dreapta paralela cu baza.desen 25+formule

Metodele numerice
Spre deosebire de metodele grafice asiigura o precizie superioara. Elementele ce
definesc conditiile de detasare fiind reduse la calcule analitice si trigonometrice.
calculul punctului pe segment: daca avem aliniamentul AB se cere determinarea
coordonatelor rectangulare plane ale pct P situate la distanta dintre A si P.desen
26+formule.

Calculul punctului pe segment(procedeul trigonometric)

Consideram segmental AB determinat de coordoonatele rectangulare ale punctelor A si

B, se cere determinarea coordonatelor rectangulare ale unui pct M situate la distanta d
cunoscuta fata de A.desen 27+formule.

Calculul capatului de drum:

Problema consta in a determina una din limitele unei platforme sau punctul de unde
pleaca a 2-a latura a unui drum. Fie aliniamentul A-B si A-C 2 laturi ale unei proprietati,
se cere trasarea unui drum de latime L parallel cu AC. Desen 28+formule.

Calculul franturii unui drum:

Fie poligonul 101, 102, 103, 104 fata de care trebuie sa se traseze interior parallel cu un
drum de latime L. desen 29+formule.

Determinarea franturii de drum cu latime inegala

In interiorul poligonului 101,102,103,104 se traseaza un drum de latime L1 paralel cu

101-104 cu bara deasupra , iar L2 este parallel cu 101-102. se cere determinarea franturii
de drum: coordonatele rectangulare plane ale pctelor. Desen 30+formule.

Detasari in triunghi printr-un punct obligat

1,din suprafata S a unui triunghi trebuie detasata o suprafata s printr-o dreapta ce trebuie
sa treaca prin varful triunghiului. Desen 31+formule.
2. din suprafata S a triunghiului ABC se cere detasarea unei suprafete “s” printr-un pct
obligat M situate pe latura AB.desen 32+formule.

Detasarea perpendiculara

Detasarea intr-un trapez prin drepte perpendiculare pe baze. Desen 33+formule