Professional Documents
Culture Documents
Cap 5 Calculul barelor din lemn cu secfiune compus5 ............. 79 6.3.4. finbinàri prin chertare la piese amplasate sub
5.1. Definirea barelor compuse si principii de calcul .......... 79 t
unghiul a ............................................................ 102
5.2. Bare compuse solicitate la intindere axialà .................. 80
5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axiala ............ 8 1
,
l
I
6.3.4.1 . Date coiistructive ................................ 102
l
6.3.4.2. Calciilul iiiibin2rilor prin chei-tare 6.5.6. Date constructive priviiid iinbinarile cii pene
froistali ................................................106 iaimelare fl exibile ...............................................
6.4. iinbiiiari cu pene prisinatice din lemn si cu pene 6.5.7. Capacitatea de rezisten!à a iinbin5rilor cu
iiselare metalice .......................................................... 1 1 1 pene laiiielare flexibile .......................................
6.4.1 . iinbiii2ri cu pene prismatice dili leinii ............. I l I 6.6. Inibinilri cu tije solicitate la sinulgere ........................
6.4.1.1. Date'constriictive ................................ 1 1 1 6.6.1. Date constructive .............................................
6.4.1.2. Calculul iiiibinarilor cu pene 6.6.2. Capacitatea de rezisteiiti a iinbiiiirilor cu tije
prisiiiatice diii leinii ............................ 1 14 solicitate la smi.ilgere ..........................................
6.4.1.3. Stabilirea iiuin5riilui necesar de pene 6.7'. iiiibiiiilri cu asaniblaje iiietalice ..................................
si distribuii-ea lor pe lunginiea 6.$. Iiiibiiiiri iiicleiate ........................................................
eleineiitului ........................................ 119 6.8.1. Elen~entegenerale ............................................
6.4.2. Tiribinari ci1 pene iiielare iietede, diiitate sau 6.8.2. Date constriictive $i particularitilti priviiid
cu glieare ........................................................... I20 realizarea elemei~telorincleiate ..........................
6.4.2.1 . Date constriictive ............... ................ 120
6.4.2.2. Calciilul iinbinirilor cu pene metalice ..
Cap 7 Prezentarea elementelor. subansamblurilor $i a
inelare ................................................. 124 constructiilor din lemn impotriva biodegradarii ?i
6.5. iinbiniiri cu tije $i cu pene lamelare flexibile ............. 127 a focrilui ............................................................................152
.
6.5.1. imbinilri cii tije ciliiidrice prevederi Comentarii ....................................................................................157
generale .............................................................. 127
6.5.2. Tipuri de tije cilindrice .................................... 130 Bibliagrafie .................................................................................. 185
6.5.3. Date coiistructive privind iinbiniirile cu tije
cilindrice elastice ........................................ 13 1
6.5.4. Capacitatea de rezisteiiti a iinbinirilor cu
tije ...................................................................... 136
6.5.5. imbinilri cu pene lainelare flexibile; prevederi
i
generale .............................................................. 140 1
ONSTRUCTIILOR DIN LEMN
te: N P 005-96 Un itatile de rnasura folosite corespund sistemului international
de masuri SI:
- pentru foi-fesi incilrcari concentrate ...................... N sau kN;
Cap. 1. GENERALITATI - pentru incarc8ri distribuite l inear ................... N/rnrn; kN/m;
- pentru incarcari distribuite pe suprafaia ....... ~ l r n m ' ;k ~ l m ' :
1.1. Obiect si domeniu de aplicare - pentru masa volumica ................................................ kg/m3:
- pentru tensiuni normale si tangentiale ...................... ~ / m m ~
I
specifice de exploatare. in functie de acesti factori, in proiectele de p0,95 - valoarea minima a masei volumice, fractilul de 5 %;
executie se stabilesc:
0,95 - fractilul de 95 %;
- clasa de calitate a lemnului si specia utilizata;
0,05 - fractilul de 5 %;
- inodul de alcatuire a elementelor de constructie:
R - rezistenta caracteristica;
- inasurile de prezervare necesare.
Ri - rezistenta caracteristica la incovoiere statici;
R, - rezistega caracteristica la intindere;
Rcll - rezistenfa caracteristica la compresiune in lungul
1.1.4. Principi ile de proiectare, rezistentele de calcul si prescrip- fi brelor;
tiile constructive din prezenta norma pot fi aplicate si la proiectarea - rezistenta caracteristica la compresiune in plan normal
Rd
constructiilor di11lemn cu alte destinatii decit cele de la piinctul 1.1.1 ., pe directia fi brelor;
tinind seaina de conditiile tehnice specifice constructiilor respective. - rezistenta caracteristica la forfecare in lungul fibrelor;
RI11
RIl - rezistenta caracteristica 1.a forfecare in plan normal pe
D Aprobat de: MINISTRUL directia fibrelor;
Elaborat de: TRANSPORTURILOR,
UNIVERSITATEA TEHNICA DE
i
l Eo,os - valoarea caracteristica a modulului longitudinal de
CONSTRUCTIILOR $1 I
elasticitate;
CONSTRUCTII - BUCURESTI TURISMULUI, cu òrdinul
nr. 303 din 16.09.2003
E - modulul ~on~itudinal'de elasticitate;
- valoarea caratteristica a modulului transversal de - coeficienti ai coiiditiilor de lucrii stabiliti in functie de
elasticitate; dorata de aciiiine a incarcarilor peiitru intindere: -
- inodulul traiisversal de elasticitate; - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii functie
- rezistenta de calcul; de durata de actiiiiie a iiicircarilor peiitrii modulul
- coeficienti ai conditiilor de lucru care iiitroduc in calcul longitudinal de elasticitate;
iiiniditatea de ecliili brii a iiiaterialul~iileinnos; - coeficieiiti partial i de siguraiità:
- coeficienti ai conditiilor de Iiicru care iiitroduc in calcul - coeficienti partiali de sigiiraiita la incovoiere:
iimiditatea de echilibru a materialului lemiios pentru - coeficieiiti partiali de siguraiit2 la intiiidere;
incovoierea statica: - coeficienti partiali de sigliraiita peiitru coinpresiune in
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul luiigul fibrelor;
iimiditatea de ecliilibrii a inaterialrilui lemiios pentru - coeficieiiti partiali de siguratita pentru compresiline in
intindere; plan norinal pe directia fibrelor;
- coeficieiiti ai conditiilor de lucru care introdiic iii calcul - coeficienti partiali de sigliraiita pentru forfecare in
iiiniditatea de ecliili brii a inaterialuliii leintios pentru lungiil tl brelor:
compresiune in lungiil fi brelor: - coeficieiiti partiali de sigoraiita prntru forfecare i11plan
- coeficienti ai coiiditiilor de lucru care iiitroduc in calciil norinal pe directia fibrelor:
uiniditatea de ecliilibru a inaterialului lernnos pentru - coeficient de frecare;
compresiuiie in plaii norma1 pe directia fibrelor;
- coeficienti ai conditiilor de lucrii care iiitroduc in calcul - grosiinea sectiunii traiisversale;
iirniditatea de ecliilibrii a materialului leinnos pentru - inaltimea sectiunii transversale;
forfecare in lungii l fi brelor; - lungiiiiea miiiiina a cliertarii;
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul - luiniiia goluliii;
uiniditatea de echilibru a materialuloi leinnos pelitrii - deschidere de calcul;
forfecare in plan norinal pe directia fibrelor:
- coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul
,,-
deforinatie inaximii finala la iiicovoiere;
- sageata datorata iric2rcari lor permanente;
iirniditatea de ecliilibru a materialuliii lemiios peiitrii - segeata datoratà incarch-ilor temporare;
iiioduliil loiigitudii~alde elasticitate la incovoiere statica; - sageata datorata deformatici iinbin8rilor;
- coeficieiiti ai coiiditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de - coiitrasàgeata inifiala a grinzii neincarcate ;
durata de actiune a iiicarcarilor; - sageata iiistantaiiee datoratl iiicarciirilor permanente:
- coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii fiinctie de - sageata iiistaiitanee datoratl iiicarcarilor temporare:
durata de actiiine a incircarilor pentrii incovoiere statica - coeficient care ia in considerare durata de actiune a
si forfecare; inc8rciirilor $i clasa de exploatare a constructiei;
- coeficieiiti ai conditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de - efort efectiv in tijà;
durata de actiiine a inc8rcirilor pentru coinpresiune; - efort capabil in tija;
- lungiine de flambaj;
t111 - coeficient de frecare;
h, - zveltete admisibila; - coeficient ce tiiie cont de tipul forfecàrii;
/3
h, - coeficient de zveltete; - lungimea pragului de forfecare;
- capacitate de rezistenta a barei la solicitarea i; I,
F, e - excentricitate de aplicare a foqei;
SI - caratteristica sectionala; M,. - capacitate de rezistentii la incovoiere;
mi - coeficient de tratare; N{,l,,,, - modul de rezistenfà de calcul;
An,, - arie neta; Whrli,- modul de rezistentii brut;
T,. - capacitate de rezistentii la intindere; L, - capacitate de rezistenta la lunecare;
Ahrlr, - arie bruta; I - moinent de ineqie;
A,rluhirr- arie sliibiri; S - moment static;
A,.,lclil- arie de calcul; Arnt - deformatie maxiina admisibila;
C, - capacitate de rezistenta la compresiune axiala paralela M,. - capacitate de rezistente la incdvoiere pe directia x;
cu fibrele; A 4 - capacitate de rezistentà la incovoiere pe directia y;
cp, - coeficient de flambaj; M ,' - moment incovoietor efectiv pe directia x;
Rf' - rezistentii de calcul la incovoiere staticli; M - moment incovoietor efectiv pe directia y;
R - rezistenta de calcul la intindere; ftl,,,,e,,~,/- deformatie maxirna finala la incovoiere pe directia x;
RC,l - rezistentli de calcul la compresiune in lungul fibrelor; f ,,,,,,,a,,,,ldeformatie maxima finala la incovoiere pe directia y;
R - rezistenta de calcul la compresiune in plan normal pe T, - efort de intindere axial de calcul;
directia fibrelor; M,, - moinent incovoietor de calcul;
P,I - rezistenta de calcul la forfecare in lungul fibrelor; C,, - efort de compresiune axial de calcul;
R f i - rezistenta de calcul la forfecare in plan normal pe M'', - moment incovoietor maxim final;
directia fibrelor; C , - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a
h - zveltete; momentului;
Qr - capacitate de rezistenta la compresiune in plan normal L$ - forta taietoare de calcol;
pe directia fibrelor; nllt - coeficient de repartitie a incarciirilor;
A,. - arie de contact; T,, - capacitate de rezistenta la intindere axialà a elementului i;
m, - coeficient de reazem; R - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialg;
R,", - rezistentg la strivire sub unghi a; A,,,,, - arie netii a sectiunii de calcul, pentru bara i;
m i - coeficient de tratare a lemnului;
a - unghiul de inclinare a fortei fala de directia fibrelor; E - modul de elasticitate;
A, - arie,de strivire; T,. - capacitate de rezistentà a unei bare compuse din lemn,
N, - capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi a; supusa la intindere axialii;
V, - capacitate de rezistenrà la forfecare in plan normal pe T - forta totalii efectivà de intindere intr-o bara compusa;
directia fibrelor; T,, , - forra efectiva de intindere aferenta elementului i;
Al - aria sectiunii care se foarfecii; Ahrtlr, - arie bruta a sectiunii de calcul, peiitru bara i;
Fr - capacitate de rezistenta la forfecare in lungul fibrelor;
, . - capacitate de rezistentli la compresiline a barelor pacliet - moment de ineflie al elementelor secundare, in raport cu
in raport cu axa x--v iiorinala pe rosturi;
centriil .de greutate a! sectiunii, dupa axa y-y;
R : I I - rezistenta de calcul a lemnului masiv la coinpresiune
- coeficient de zveltete echivalent al barei, in raport cu
axiala, parale12 cu fibrele;
- aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor
Ac.<rlc.,,l axa y-y;
coinponente ale barei pachet; - iiumhrul de elemente principale;
q . - coeficient de flambaj, in raport cu axa x-x;
- coeficient de zveltefe al unui element izolat;
- distantii diiitre douà fiiruri scurte;
',, - capacitate portanta la conipresiune a barelor pachet in
raport cu axa -v-v parale15 cu rosturile; - raza de giratie, in raport cu axa y-y, a unui element
- coeficieiit de flambaj, in raport cu axay-y; izolat;
q,,,. - moinent de ineflie al unui element izolat, in raport cu
A - coeficient de zveltete transformat al barei, in raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupà axa y-y;
arca .)'--v; Al - arie a uiiui element izolat;
- coeficient de inqjorare a zveltetii barei coinpuse; CL>
f - efort de coinpresiune efectiv;
- coeficieiit de zveltete a barei, in rapoi-t ci1 axa .v-].; C,. - capacitate portantà a barei la compresiune;
- coeficient de calc~il; M;, - moment incovoietor maxiin fiiial, in raport cu axa
- diinensiuiiea sectiiiiiii transversale a iinei bare compuse, perpendiculara pe directia de actiune a f o ~ e l o r ;
paralela cii rosturile;
- diineiisiunea sectiuii i i transversale a unei bare compuse, M: - capacitate de rezistentii corectata a barei la incovoiere,
in sens perpendicular pe rosturi; in raport cu axa perpendicularh pe directia de actiune
- numàr de rostiiri; a foflelor;
- lungime de flambaj a barei; k,. - coeficient de reducere a modulului de rezistenti;
- niiinar efectiv de sectiiini de forfecare: Rf - rezistentà de calcul a leinnului masiv la incovoiere
- diainetru tija; stat ica;
- grosiinea celei mai subtiri piese diil pacliet:
- aria eleineiitelor principale ale barei coinpuse;
WY
,.,
- modul de rezistenta in raport cii axa y-y, pentru
- coeficient de zveltete a barei, in raport cu axa x-x; sectiunea cea mai solicitata a elementului compus;
- razli iniiiiinli de giratie a sectiiinii, in raport cu axa x-.u; L, - forti de lunecare totalii;
- inomeiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport ca S - moment static al sectiunii in raport cu axa neutra,
ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .u-.u; perpendicularà pe planul de actiune al solicitàrilor;
- inorneiit .de inertie al elementelor seciiiidare. in raport cu I - moinent de iiieflie brut al sectiuiiii in raport cu axa
ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .v-r; principalh de inertie, perpendiculara pe planul de
i,. - raza de giratie a sectiunii, in raport cu axa -v--v; actiune a solicitarilor:
I,,., - inoineiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport cu I.
A A l - - suprafata a diagramei fortei taietoare;
ceiitr~ilde greutate al sectiiinii, dupa arca L,., - capacitate de rezistentà a elementelor de imbinare;
17
Nc/hj,/,>n- efort axial din bulonul de solidarizare;
Nel, b u I ~ ~ ncapacitate
- de rezistengi a bulonu lili de sol idarizare;
frontale cu prag dublu; nh - numar de buloane;
N,.,, - capacitate de rezisteiita la strivire a primului prag de N, - efort axial efectiv de compresiune in iinbinare;
chertare;
a - unghi intre piesele imbinate;
N,.,2 - capacitate de rezistenta la strivire a celui de-al doilea A,,, - arie neta a bulonului de solidarizare;
prag de chertare;
R,,, - rezistentii de calcul a otelului la intindere;
Fr - capacitate de rezistenta a pragului la forfecare; m0 - coeficient de lucru al bulonului in imbinare;
7.
R I I - rezistenya de calcul a lemnului masiv la forfecare V, - reactiune verticala in imbinare;
paralela cu fibrele; Q,., - capacitate de rezistentii la strivire perpendicularii pe
- aria pragului la forfecare; fibre;
- coeficient de forfecare; n - numar de cuie necesare;
- capacitate de rezistenta a primului prag de chertare la L - componenta orizontala a efortului din bulonul de
forfecare; sol idarizare;
- capacitate de rezistentii a celui de-al doilea prag de L, - capacitate de rezistenta minim5 a iinei tije;
chertare la forfecare; I,, - lungime pan5 de imbinare;
- arie de forfecare a primului prag de chertare; Le,, - efort de lunecare care actioneazii asupra unei pene;
- arie de forfecare a celui de-al doilea prag de chertare; L,,, - capacitate de rezistentii a unei pene;
- coeficient de forfecare corespunzator primului prag de R: - rezistentà de calcul a lemnului la compresiune;
chertare; - suprafatà de strivire a penei;
A,
- coeficient de forfecare corespunzator celui de-al doilea m, - coeficient de reazem;
prag de chertare; ohl~c
- fortà efectiva de forfecare; L ,,up, - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire;
- forp efectiva de forfecare, corespunziitoare primului Il
L cap - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire paralela
prag de chertare;
- forti3 efectiva de forfecare, corespunzatoare celui de-al cu fibrele;
doilea prag de chertare; L ,,
I
, - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire
- incircare efectivà de calcul, care actioneazi perpend icu lara' pe fibre;
perpendicular pe pragul de chertare;
- incercare efectiva de calcul, aferentg primului prag de p - unghi de inclinare a laturii scurte a penei;
chertqre; L &, , - capacitate de rezistenfa a unei pene, stabilita din
- incartare efectiva de calcul, care actioneazà conditia de forfecare;
perpendicular pe pragul de chertare; - rezistenya de calcul a lemnului la forfecare;
- arie de strivire a primului prag de chertare; R7
- arie de strivire a celui de-al doilea prag de chertare; A, - suprafata de forfecare a penei;
m/ - coeficient de forfecare;
b, - latime a suprafetei de forfecare; m, - coeficieiit de iitilizare a mieziilili de lernii din interierul
L,j., -efortdelunecarepegrinda; penei;
L &, ,
- capacitate de rezistenta a griiizii pe poqiunea dintre p - coeficient de neuniformitale a distributiei eforturilor
uiiitare tangentiale pe suprafata de forfecare;
doua pene, stabilita din condifia de forfecare; 4 - lungime prag de forfecare;
R: - rezistentà de calcul a lemniilui la forfecare paralela cu e - bra! de pirghie al cuplului de forfecare;
fibre le; a - grosiii~edulap de lemn;
k, - coeficient de reducere a capacitatii de rezistentii a
A 7 - suprafatà de forfecare a grinzii intre doue pene;
peiielor;
A - arie bruta a buloanelor de stràngere; a - unghi determinat de directia efortului ce actioiieazj
k,,' - coeficient care tine cont de slabiri in zona filetata a asupra unei pene si directia fibrelor piesei de lemn;
IleL
bulonului; r , , - nurnar necesar de pene inelare;
Q,, - efort in buloii; M'"" - efort axial total;
C - interspatiu intre elementele imbinate; d -diametrutija;
P" - numer necesar de pene; I, - adiincime de piitrundere a unei tije introduse prin batere
L"""' - lunecare din incovoiere pe intreaga lungime a sau insurubare;
eleinentelor care se imbina; - lungime tu;:
d,, - diametru gaura pregatita pentru introducerea uiiui
L ,,, - efort ininim capabil al unei pene;
b~ilon;
- diametru interior panii inelarii; d,,, - diaiiietru tija;
- inaltime pani inelara; L,, ., - lungime necesara a unui cui;
- grosinie inel pana inelara; n - numàr piese din pachet;
- fanta taiatà dupa generatoare a unei pene inelare netede C - grosime piese din pacliet;
reglabi le; I - grosime pachct piese lemn, care se stringe cu buloane;
- distanta intre centrele a doua pene consecutive; si - distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului;
- distanta intre ceritr~ilpenei si capatul eleinentului de s2 - distantii de la tije pina la capatul elenieiitului din lemii,
imbinat, taiat drept; I ,
in sens longitudinal fibrelor;
- distanta intre centrul penei si capgtul elementului de s3 - distantii intre axele tijelor pe directia transversala
imbinat, taiat oblic; fibrelor elementului;
- e b r t efectiv care actioiieaz2 asupra unei pene: s4 - distanrfi intre ultimul rind de tije si marginea
L &, - capacitate de rezistentri minima a unei pene; elemeiitului din lemn, pe directia transversala fibrelor
elementului;
L L,p , - capacitate de rezistenta a unei pene stabilita din conditia C - grosimea celei mai subtiri piese din pachet;
de strivire; L,,, - capacitate de rezistenta a unei imbiiiari cu tije;
y - coeficient partial de siguran!2;
L,,,,,,, - capacitate de rezistenta iniiiima a unei tije, intr-o - coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire
secfiune de forfecare; pe iiialtiinea peiiei;
~ I I - numar tije; - coeficient de variatie a eforturilor unitare din
n, - numar sectiuni de forfecare in care lucreaza tijele; incovoiere;
m, - coeficient al conditiilor de lucru; L,,,,,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare tlexibile
m,< - coeficient care introduce in calcul repartitia neuniforrnà din o@, stabiliti din coiiditia de strivire a lemnului;
a incarc5rilor la tije;
REH - rezistenta de calco1 a lemnului la compresiune paralela
L,.,, - capacitate de rezistenta a unei tije intr-o sectiune de
cu fibrele;
forfecare;
k,, - coetlcient de multiplicare; m,v - coeficient de variatie pe inàltirnea penei a distributiei
(k,)"' - coeficient de inultiplicare; eforteirilor de strivire parale12 cu fibrele:
E,,,, - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la strivirea /.V - lungiine de incastrare a tijei;
elementelor centrale, pentru o sectiuiie de forfecare; a - grosiniea eleinei~t~ilui care se sustine;
L,, , - capacitate de rezistenfa a unei tije cilindrice la strivirea I - lungiine a-tijei ~urubului;
elementelor marginale, pentru o sectiune de forfecare; N,,,., - capacitate de rezistenta a unei imbinari cu tije solicitata
L,,., - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la la sinulgere;
incovoierea tijei, pentru o sectiiine de forfecare; n: - 3,14
C - grosime a celei mai subtiri piese centrale; d,. - diametri] cui;
LI - grosiine a celei mai subtiri piese marginale; k. - luiiginie de incastrare a cuiului;
k, - coeficient de multiplicare; RI - rezisteiita la sinulgere a unei tije;
(k,)'" - coeficient de moltiplicare; d, - diainetru surub;
h,. - adincime locas in grindà; l,, - lungiine de incastrare a ~urubului.
L,.,,, - capacitate de rezistentri a unei pene lamelare flexibile
din lemn;
L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile
din leinn, stabilita din conditia de strivire a lemnului; 1.4. Clasificarea elementelor si a constructiilor
L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemn
din lemii, stabilita din conditia de incovoiere a penei;
R :, - rezistenta de calcol a lernnului la compresiune 1.4.1. Din punctiil de vedere al raportului dimensiiinilor geome-
trice, elemeiitele de constriictie din lemii se clasifica in:
perpendiculara pe fibre;
- eler~~entr lineare (bare), la care luiigimea elementu lui
R f - rezistenti de calcul a lemnului la incovoiere statica; este sensibil mai mare deciit dimensiunile sectiunii transversale
b, - latime palla; (grinzi simple sau compuse, stilpi);
h,, - inaltime pani%; - strutturi plane, la care una dintre dimensiunile elemen-
[P - grosime pana; tului este sensibil mai mica deciit celelalte doua $i care pot
prelua forte in plani11 acestora (grirrzi cu zabrele, arce, cadre 1.4.5. Variatia umiditatii de echilibru a lemnului in functie de
etc.); peiitru asigiirarea stabilitiitii in plan transversal pe planul urriiditatea relativii a aerului interior, la diferite temperaturi, sunt
elernentului se iau masuri suplimentare de rigidizare si
prezentate in figurile 1.1 si 1.2
contraviintiiire;
- strwcluri spu[iule, dezvoltate tridimeiisional, care preiau
solicit~ripe trei directi i.
laricele, caracterizat ca un lemn potrivit de greu, inoale, cu gorur-tu/, leinn greu si tare, CLI contrageri inari si rezisteilte
rezistenye mecaiiice foarte mari pentru specia de riisinoase; mecanice inari, similare cu cele ale stejarului;
molidul, caracterizat ca un lemn usor si moale, cu contragere stcjcrrzd, atestat ca un leinn greu si tare, CLI contrageri .si
totali mici si rezistente mecanice medi i; prelucrarea mecani- rezisteiite inecaii ice mari.
ca a lemnului de molid se realizeazii fari%dificultati;
pinul, care se iiicadreazii in categoria lemnului greu si moale, 2.1.2. Doineiiii le de iitilizare in teliilica coiistr~icfiilor ale
cu rezistente bune la solicitiiri mecanice. diverselor specii de leinn de risinoase si foioase sunt prezeiitate i11
tabeliil 2.1.
Tabelu12.1. categorii de constructii se pot utiliza si alte specii, cu respectarea
conditiilor de rezistentii, stabilitate, comportare la umiditate si
Domeniile de utilizare a diverselor specii de lemn indlgen biodegradare etc.
la realizarea elernentelor structurale
2.1.3. La alegerea materialului lemnos se fine searna de
Domeni de uufizare conditiile de exploatare in cadrul constructiilor, de defectele' si
Elemente structusale la cladiri civile, industriale $i agrozootehnice, anomaliile adniise. precum si de corelarea acestora cu categoriile
Brad, molid lemn lamelat incleiat, case prefabricate, constructii provizorii, pieselor si eleinentelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice diii
panouri de cofraj, tarnplarie domen i li.
-.
Elemente structurale la clidiri civile, industriale gi agrozootehnice,
Larice
stilpi pentru esafodaje si sustineri 2.1.4. Materialul leinnos pe sortimente, utilizat pentru
Elemente structura!e ia cladiri civile, industriale si agrozootehnice,
elementele de rezistenyg ale constructiilor di11 lemn este specifica1 in
Pin inrmiltoarele standarde:
case pretabricate, construc~iiprovizorii, panouri de cofraj, tamplarie
Carpen, Eleniente structurale cu solicitàri reduse, sarpante de acoperis cu
frasin, paltin deschideri mici si medii 2.1.4.1. Lemn brut (rotund):
Elemente de rezistenta la constructii provizorii, stilpi pentru STAS 256-79 ,,Lemn pentru mina";
Fag esafodaje si sustineri e STAS 257-78 ,,Stilpi si adaosuri de lemn pentru lini aeriene
de telecomunica~iisi pentru refele elettrice de
Elemente structurale la constructii civile, industriale si
Mesteacàn distributie";
agrozootehnice
STAS 1040-85 ,.Lemn rotund de ràsinoase pentru coristructii.
Plop Elemente strutturale in cazul unor solicitari mecanice reduse Manele si prajini";
Elemente structurale la construcfii agrozootehnice, stalpi pentru STAS 34 16-75 ,,Lemn rotund pentru piloti":
Salcam STAS 4342-85 ,,Lein11rotund de foioase pentru constructii".
egafodaje gi susiineri
Stalpi de rezistenta la construc\ii civile, industriale si
Cer, gorun agrozootehnice, garpante de acoperis pentru deschideri mici gi 2. I . 3.2. Len~nzrleccrrisat si semieccrrisat se foloseste sub forma
medii, tamplarie de:
Elemente structurale cu solicitàri mecanice importante la
si
--sciinduri dulapi;
Comeiitariul C. 2.3.2.
TabeIul2.3. '
Tabelul2.4.
Rezistentele caracteristice ale lemnului natura1 ( ~ l r n m ~ ) Valorile caracteristice si medii ale modulului de elasiticitate
P---
-
Modulul d c
Molid, brad, Stejar, gorun, Fag, mesteacin, de elasticitate paraiel
'lop elasticitate
- larice, pin cer, saiciim frasin, carpen Specia ~aterialului fibrelor la limita da
transversal
Natura solicioirii Beinnos prupoflionalitate E (Mlmm*)
Clase de calitate
ui E
-- --
I 11 111 1 H III 1 Il li1 I Il li1 7 --
Molid, brad, larice, p111 9 000 11 300
incovoiere static2 Ri 24,O 16.8 9,6 20.0 14,O 8.0 40.0 28,O 16,O 45.0 31.5 18,O
4 000 5 O00
PIOp 8 000 1o O00
Intindere
in lungul fibrelor Rt 14,4 8,6 4,3 21,O 12,6 6,3 22,5 13,5 6,8 27,9 16,7 8,4 Stejar, gorun, cer,
salcam --
1 9 500 11 500
8000 10000
Compresiune in
lungul fibrelor Rcll 15,O 12,O 4,5 13,8 11,O 4,l 19,8 15,8 5,9 24,O 19,2 7,2 Fag, mesteacan,
14 300
12 000
frasin, carpen
Compresiune iri
plan normal pe Rc, 3,3 3,O - 3,2 2,9 - 10,4 9,4 - 11,2 10,O -
directia fibrelor
Forfecare in -
lungul fibrelor RrI1 3,O 2,7 2,7 2,5 - 6,4 5,7 - 5,O 4,5
Obsei.va/ii:
I Comentariul C. 2.4.4.1
- in categoria riisinoase sunt incluse speciile: molid, brad,
larice si pin;
- in categoria foioase moi este inclus plopul; 2.5. Elemente metalice pentru Imbin5t-i $i
- in categoria foioase tari sunt incluse: stejarul, gorunul. structuri mixte
cerul, salc21nu1,fagul, mesteaciinul, frasinul si carpenul.
2.5.1. Pentru realizarea asamblajelor la constructiile din lemn se
2.4.5. Coeficientii paqiali de sigurantà y, au valorile din tabelul folosesc urmiitoarele mij loace de imbinare metalice:
2.7., in fuiictie de solicitiiri. - cuie din siìrmii de otel, conform STAS 2 l 1 1-90;
- suruburi pentru lemn conform STAS 925-80. STAS
1451-80, STAS 1452-80, STAS 1453-80, STAS 1454-80,
STAS 1455-80 si STAS 1755-80;
- piulite hexagonale si piitrate conforin STAS 922-89 si preferinta imbinari care nu sunt intluentate de variatiile de umiditate
STAS 926-90; (imbinari iiicleiate. cu tije, cu asamblaje metalice) si care sunt usor
- buloaiie confectionate din otel beton OB 37, ~ a i b e
accesi bi le peiitru reglare $i contro1 (este exclusii folosirea im binarilor
confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate cu cep).
etc.
3.1.3. in cazurile in care construc(iile sunt supuse actiunii unor
2.5.2. La proiectarea si executia unor subansamble de construc- medii corosive pentru metal, se recomanda folosirea unor subansam-
ble striictiirale far5 piese metalice, de exemplu cu imbinari prin
tie lemn-metal se foloseste, pentru realizarea elemeiitelor intinse
(montanti, diagoiiale. talpile inferioare ale fermelor. tiranti etc.). otel- incleiere. cu cuie diii lemn sau cu pene elastice; elementele metalice
folosite pentru inoiitaj sail solidarizare trebuie sa permitg controliil si
beton sau profile laminate. Rezistentele de calcul ale acestor elemente
protectia iii timpul exploatarii si sa poata fi inlocuite uSor.
se iau conforin STAS 10 108-94.
3.1.2. Daca la piinerea in opera materialul lemnos are o iI 3.2.2. Elementele sarpantei (astereala, sipci, capriori, pane,
umiditate mare (dar maxiin 20 %) si nu exista posibilitatea de a fi popi, contratise, cle~tisi tàlpi) se calculeaza la incarcsrile de calcul
uscat pe ~antier,se vor adopta solutii constriictive, masuri de protectie stabilite conform staildardelor de actiuiii, grupate in urmatoarele
$i detalii de alcatuire care sa permita ventilarea elemeiitelor de situatii de incartare:
constructie fàra a induce in structura de rezistenta deformatii pericu-
Ipotezn I: incàrcarea permanentà + iiiciircarea din ziipada;
loase sali cresterea eforturilor sectionale. in acest caz, se vor adopta de l
3.2.5. Pentru asigurarea comportàrii in exploatare a sistemelor
Ipotezu a 11-a: incarcarea permanenta + incarcarea exterioara
coiistructive adoptate ciit inai aproape de ipotezele de calcul admise.
din viint (la care se adauga efectul suctiunii interioare)
se vor respecta urinatoarele recomandari:
+ jumatate din intensitatea incarcarii din zapadà;
- se vor evita imbinarile la care transmiterea eforturilor se
Ipoteza. n 111-a: iiicHrcarea permanent8 + o forti coiicentrata face prin mai multe mijloace de asamblare cu rigiditati diferite
(aplicata in pozitia in care produce cea mai defavo- (de exemplu chertari si tije);
rabilii stare de solicitare) aviind valoarea normata de
- se va urtnari, pe ciit posibil, o repartizare uniformà a
1000 N. majorata cu un coeficient al incarcarii n = 1,2.
eforturilor iii toate elementele componente ale barelor compuse
comprimate sai1 intiilse, prin adoptarea uiior prinderi corespun-
Observa/ii: z8toare;
L,a calculul sipcilor nu se ia in considerare ipoteza a 111-a.
- la elementele comprimate, se recomanda ca imbinarile de
intrucit circulatia pe acoperisul in executie, in acest caz, se
continiiitate sa fie amplasate in apropierea nodurilor $i s i se
asigura pe podini de repartitie a incàrcarilor sau numai pe
real izeze transm iterea eforturilor direct prin im binare cap la
cipriori.
cap; eclisele de solidarizare vor avea o lungime de ce1 putin trei
La calculul asterelei, dac8 distanta intre axele scindurilor
ori inai mare decit Iatimea elemeiitelor iniladite si vor fi fixate
este sub 15 cm se considera ca foqa concentrata se distribuie la
ci1 ce1 piitin dou8 buloane cu diametrul mai mare sau egal cu
doua sciinduri, iar dac8 distanta este mai mare de 15 cm, forla 12 mm, amplasate de fiecare parte a rostului; gaurile pentru
concentrata se repartizeazti unei singure sciinduri. In cazul a buloane vor f i ovalizate pentru a asigura transmiterea directà a
doua straturi de sciinduri suprapuse, sau in cazul unui strat de efortului in barele comprimate;
sciinduri solidarizat cu rigle transversale, se considera cZi forta
- la elemeiitele intinse, se recomanda ca eforturile sa se
concentrata se distribuie pe o latime de 50 cm.
transmita centric. evitindu-se rnomentele datorate excentricita-
tii, iar imbiiiarile de continuitate vor fi amplasate in zonele cu
3.2.3. in cazul acoperisurilor foarte usoare (la care incarcarea l
l
1
solicitari reduse;
permanenta are valori reduse) amplasate in zone cu valori mari ale I
- la griiizile cu zabrele, barele vor fi centrate la noduri; in
L presiunii dinamice de baza a viintului, elementele de acoperis, inclusiv cazurile in care din coiisiderente de ordin constructiv nu se
, ancorajele, se vor verifica suplimentar la ipoteza de calcul: pot evita prinderile excentrice, in calcul se va tine cont de
solicitirile suplimentare ce apar;
Ipoteza a IV-a: inciircarea permanenti + incarcarea exterioari i
- cand nu se pot folosi subansamble prefabricate, se
din vint (la care se adaugi efectul presiunii interioare). recomaildà adoptarea unor sisteme static determinate (grinzi
O
siinplu rezeniate, arce cu trei articulatii. ferme cii zabrele static
3.2.4. Eforturile unitare efective nu trebuie s i difere fata de deteriniiiate etc.).
rezistentele de calcul decit in limitele ecartului de + 3%, respectiv
- 5 %, data elementul de constructie nu trebuie dimensionat
constructiv si daca sortimentul de materia1 lemnos existent nu conduce
3.2.6. iii cazol uti l izarii unor subansamble prefabricate, acestea
vor fi obligatoriu verificate la acriunile provenite din transport $i
la valori ali eforturilor unitare mai reduse.
moiitaj, adoptindu-se scliemele statice si grupiirile de inciircari care alcatuiesc eleinentele compuse incleiate nu este limitata inferior,
corespunz5toare acestor faze de lucru. iar superior se recoinaiida sa n u depàseasca 50 mm.
3.2.7. Avand in vedere valoarea redusa a eforturilor suplimen- 3.2.11. La grinzi le incovoiate trebuie evitate slàbirile amplasate
tare ce apar din cauza variatici de temperaturà. a uscarii sau umflàrii in zonele de solicitare maxiinà la foqii tiiietoare; in cazurile in care
lemnului, acestea n u se iaii in considerare la calculul constructiilor diii acest lucru nii este posibil se recomaildà ca adiincimea maxima a
lemn. I chertarii in zona iiitinsa de la reazem (fig. 3.1 .) sà se limiteze la
valori le:
a=0,1 h ciind R / bh > 0.5 ~ l r n m ' ;
3.2.8. Efectul favorabil al fortei de frecare nii se va lua in calcul LI = 0.25 h 2nd R / bh = 0,3 N/mm2; (3.1)
deciit in caziiri cu totul exceptionale. stabilite de citre proiectant. cind
a = 0,5 h cind R / bh < 0,2 N/mm2,
se asigura in permanenti3 forra de compresiune printr-o supraveghere
continua a coiistructiei; in acest caz, coeficieiitii de frecare, .f, luati in R fiind reactiunea. in N, iar b si h dimensiunile sectiunii transversale,
calcul nu vor depasi valorile: i n inm.
-f'i 0,3 pentru suprafete frontale;
-j'< 0.2 pentru suprafete laterale.
:
j
j
l
3.3.2. Elementele de sarpaiiti (astereala, sipci, capriori si pane)
se calculeaza ca grinzi simplu rezemate, avind deschiderea de calcul
egal3 cu lumina intre reazeme, majoratii cu 10 cm, insii ce1 mult
distanta intre axele reazemelor.
Fig. 3.2.'~tabilirea deschiderii de calcul la grinzi din lernn, 3.4. Deformatii maxime admise
rezemate pe zidarie l
l
51
3.4.2. Deformatiile maxime finale de incovoiere (fig. 3.4.) se
stabilesc ci1 relatia:
f;..~,,;l,,d = f ,+ f ? - . f c
+ f l (3 - 5 )
in care:
- este sageata (deformatia transversalii pe axa elementului)
datorata iiiciirc5rilor permanente; Fig. 3.4. Sageata maxima finala la grinzile incovoiate
-f7 - sageata datorata incarciirilor temporare;
-A - siigeata datorata deformatici im binari lor;
- f, - contrasageata inifiala a grinzii neiiic&rcate, care se 3.4.2.1. Deformatiile . f i si fi se stabilesc ca valori finale tinind
stabileste prin calcul ca fiind sageata grinzii inciircata cu cont de feiiomeiiiil de fluaj si de umiditatea de echili bru a materialului
sarcinile permanente si cu 112 din sarcinile utile. lemnos, ci1 relatiile:
f,= f , ,//?.V, ( ' + k d',/, );
Clasa de durata a
3.4.2.4. Deformatia din curgerea lenta a imbinarilor, 5, ,are 3.5. Lungimi de flambaj si eoeficienti de zveltete
valorile dili tabelul 3.3, in functie de tipul imbinarilor si de diametrul iim it-i
tijelor.
3.5.1. Lunginiile de flambaj, l,, ale barelor cri sectioiie simpla
solicitate la compresiune se iau din tabelul 3.4. in functie de tipul
legiiturilor mecanice la capete.
Valori ale deformatiilor imbinarilor,f; Tabelul3.4.
Lungimi de flambaj la bare comprimate axial
Observa!ie:
-I1
- d - reprezinta diametrul tijei; nod i: translafie impiedicata si rotire
- L - efortul efectiv in tija; libera
2 Ir 0,80 x I
- L,, capacitatea de rezistentii minima a tijei.
nod k: translatie si rotire impiedicate
3.4.3. Grinzile din lemn incovoiate, alcatuite cu sectiune simpla
-l
si utilizate la eleineiite de constructie cu deschideri reduse (I < 6.00 m) nod i: translatie impiedicata gi rotire O
se realizeaza, in mod obisnuit, Gra contrasageata. libera
3 /t=/
nod k: translajie impiedicata gi rotire
3.4.4. La grinzile cu sectiune compusii solicitate [a incovoiere, liberi O
precum si la grinzile cu zabrele, se executil o contras8geatH egalii cu
sàgeata produsa de iticiircarile permanente plus jumiitate din actiunile
temporare cvasipermanente. Grinzile cu zabrele executate faril tavan nod i: translatie liber8 si rotire
suspendat se vor executa cu o contrasageata de ininim l, I 2 0 0 (I, fiind impiedicata
4 It= 1,20 x I
deschiderea de calcul a grinzii).
nod k: translatie si rotire impiedicate
A.
Nr. Lungimi de
ert Tipul de rezemare Simbol rezemare Tabelul3.5.
. riamaaj
-P
i Lungimi de flambaj la barele grinzillor cu ziibrele
i
nod i: translatie libera gi rotire paflialà
5 Ir= 1,50 x I Grinzi cu ziibrele simple
nod k: translatie $i rotire impiedicate
Ltmgimi de flambaj (Ir)
Schema grinzii
nod i: translatie libera $i rotire
-[-[I
impiedicati
6 1,=.,00x~ in planul
nod k: translatie impiedicati gi rotire grinzii
libera
transversal
planului
nod i: translatie si rotire liber8 grinzii
7 If= 2,OO x I
nod k: transla!ie si rotire impiedicate
in care:
I- lungimea elementului intre nodurile teoretice de la capete;
11 - distanta intre nodurile fixate impotriva deplasarii elementului transversal
planului grinzii cu zabrelele
3.5.2. Lungimile de flambaj, l,, ale barelor griiizilor cu zabrele
se iau conforin tabelului 3.5.
TabeluI3.Q.
I1 Schema grinzii
Directia de
flambaj
Relatii intre
si
ìungimea de
flambaj (Ir) a
diagonalelor
in pianul grinzii 1 - 1 1 Denumirea etementelor
1 1
11
-.
N2=0 0,t31~l
in planul normal
pe planul grinzii N2 > 0;
in cazul in care: I N, I 5 I N, I -
I I I
in care:
N1 - efortul la compresiune in bara ce se calculeazà la flambaj;
N2 - efortul in contradiagonala, valorile pozitive reprezintà intindere, cele negative
compresiune;
I NI / $i I N2 I - valorile absolute ale eforturilor N1 $i N2
Cap. 4. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU
3.5.3. I,a structurile in cadre din lemn, lungiinile de flainbaj in SECTIUNE SIMPLA
planul cadrului peiitru stalpi cu secfiune constanta se stabilesc in
fuiictie de conditiile de rezemare mecanica la extremitàti. in plan 4.1. Relafii generale de calcui
norma! pe planul cadrului, lungimile de flambaj ale stilpilor se vor lua
egale cu distanta diiitre legàturile ce impiedica deplasarea pe aceasta
directie.
1 4.1.1. Capacitatea de rezistenta a barelor simple din leinn, la
diferite solicitZiri, se stabi1e)te cii relatia generala de calcul:
F, = R; .S, .m,. (4.1
II
D
in care:
3.5.4. Coeficientii de zveltete, h,, ai elementelor comprimate, F, - este capacitatea de rezistentà a barei din lemn inasiv la
definiti ca raportiil diiitre lungirnea de flambaj si raza de giratie solicitarea i (iiitindere, compresiune, incovoiere, forfecare
corespunziitoare sectiunii elementului pe directia de calcul la flambaj, etc.) in N sau N-mm;
n u vor depasi valorile inaxime admisibile, h,,, prevàzute in tabelul 3.6. R," -rezistenta de calcul la solicitarea i, stabilità in functie de
specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si
conditiile de exploatare a elenientelor de constructie, Tabelu14.2.
conforin relatiei 2.1, in ~ i m m ' ; Conditii de asigurare la flambaj lateral
S, - caracteristica secfionalZi (arie, modul de rezistenta), in mmL
sail mm.'; Mr. crt. Conditii de asigurare la flambaj laterai Raport maxim h / b
n7-l.-coeficie~1tde tratare (v. paragraful 4.1.2).
Cand nu existà reazeme intermediare pe
411
iatura comprimata
Cand se asigurà rigidizarea laturii comprimate
cu pane sau tiranti
511
4.1.2. Coeficientii de tratare, in7.,(tab. 4.1 .) introduc i11 calcul
modificarea rezistentelor inaterialului lemiios, in f~iiictiede inetodele Cand se asigura rigidizarea laturii comprimate
de prezervare, dimensiunile pieselor si clasa de exploatare a prin platelajul elementului de plangeu 611
construcfi i lor. Cand se asiguri rigidizarea elementului in
4 planul flarnbajului atat in zona comprimatà,
Tabelul4.1. cat si in zona intinsi 911
Valori ale coeficientilor de tratare, r n ~
Clasa de exploatare a
Nr. constructiei 4.2. Bare solicitate la intindere axialà paralelà
Procedeul de tratare I cu fibrele
crt.
19i2 I 3
1 Lemn netratat 1,O0 4.2.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv
solicitate la intindere axialà paralela cu fibrele, T,., in N, se stabileste
2 Lemn tratat pe suprafatà 1,O0 cu relatia:
Lemn tratat in masà avand T,. = R; A,,, .m,, (4.2)
maximum 100 mm grosime, in care:
3 pentru:
- modulul de elasticitate; 0,90 0,95 R,' - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialii,
0,85
stabilita conform relatiei (2.1.), in funcfie de specia de
alte caracteristici. 0,70
materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de
*-
pentru h > 75
in care:
h - coeficientul de zveltete al barei, stabilit ca raportul dintre
lungimea de flambaj, I,, vi raza minima de giratie pe
directia de flambaj considerata, i.
4.4.2. Valorile coeficientului de reazem, n?,., se stabilesc in
fiiiictie de relatia dintre dimeiisiunile elementiilui coiiiprimat si cele
ale elernei~t\.iluide reazem. astfel:
- pentru eleniente la care aria de contacr este egalii cu aria
elemeiit~iluicoii~primat(fig. 4.2, rr). preciim $i la irnbiiiiri cu
crestari laterale (fig. 4.2, h), m ,. = 1 ,00 ;
- la piesele de rezemare (fig. 4.2, c $i 4. data u 2 h si
ri > 10 cm, in irnbinari ci1 pene prismatice care ai1 fibrele
dispuse norinal pe fibrele elementelor iinbinate (fig. 4.2, e),
precurn si la suprafetele de reazem ale constriictiilor diil lemn
(fig. 4.2, g), m,. = 1.60 :
- la striviri sub saiba, m ,. = 2.00 .
4.4.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor diii lemn inasiv cu 4.5.1. Capacitatea de rezistentii la strivire. N,., in N, chiid forta
sectiune simpla, solicitate la coinpresiuiie perpeiidicular2 pe directia de compresiune face un uiighi a cu directia fibrelor (fig. 4.2. .f), se
fibrelor, Q,., in N, se stabileste cu relatia: determina cu relatia:
C(,, M',;
-- +-
C,. M , .
Sl,O,
4.10.4. Capacitatea de rezistenta a barei in plan iioriiial pe 5.1. Definirea barelor compuse si principii
planul iiicovoierii se stabileste cu relatia (4.4). de calcul
4.10.5. Verificarea la lunecare a elementelor solicitate la 5.1.1. Barele cu sectiune compusa sunt alcatuite din doua sail
compresi~ineci1 incovoiere se face cu relafia: inai multe elemente (sciinduri, dulapi, rigle, grinzi), suprapuse sau
I
alaturate si solidarizate intre ele prin diferite procedee de imbinare.
L,. L,, (4.23)
in care: 5.1.2. La calciilul barelor din lemn ci1 sectiune coinpusa se tine
L,. este capacitatea de rezistenta a barei la lunecare, stabilità cu seama de reducerea rigiditatii acestora fata de rigiditatea barelor cu
relatia (4.15), in N; sectiune simpla. datoriti rnodului de comportare a tuturor elementelor
L:, - forta taietoare de calcul, in N, stabilita in zona cea mai de imbinare folosite pentru solidarizare (ci1 exceptia cleiului) si anume
solicitata a eleinentului, in functie de scheina de incartare a de a se deforma in timp sub actiunea solicitarilor de lunga durata la
acestuia si de momentul incovoietor efectiv final, stabilit care sunt supiise.
cu relatia (4.2 1 ).
5.1.3. La stabilirea capacitatii de rezistentà a barelor compuse,
supuse la di ferite solicitari, se introduce in calcul coeficientul
4.10.6. Prin util izarea, in relatia 4.23, a fortei taietoare finale, de repartitie a incarcarilor n l ~ ,care tine seama de posibilitatea de
L,!, , stabilita in functie de M ; se introduce iii calcul efectul de repartitie neuniforma a incarcarilor in elementele coinpoiiente ale
ordinul 2, prin care se majoreaza forta taietoare de calciil datorita sec(iii~iii coinpiise.
influentei reciproce a compresiunii si a incovoierii. Pentru sectiuni compuse alcatiiite din maximum trei elemeiite si
la care imbinarile asigura conlucrarea elementelor componente,
valorile coeficientului de repartitie sunt:
- m, = 0,90 pentru solicitàrile de incovoiere. forfecare
longitudinalil, coinpresiune si intindere in lungul fibrelor;
- m , = 1 ,O0 pentru alte caracteristici.
5 2 . Bare compuse solicitate la intindere axial5 5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axialii
5.2.1. Capacitatea de rezistenta pentru fiecare eleinent coiiipo- 5.3.1. Alcatuirea barelor compuse comprimate
neiit. i. la intindere axiala se stabileste cu relatia:
Barele compuse solicitate la compresiune axialii se pot realiza
in care:
T,. , = Rj . / l ,,,,,, . M 1 / .m,<. (5.1)
I sub forma de:
- bare pachet. la care toate elementele sunt actionate la
T,.,,este capacitatea de rezistenti a eleineiitiilui i. in N: extremititi (fig. 5.1, a);
- bare ci1 fururi continue (fig. 5.1, b) si bare cu eclise
R,' - rezistenta de calcul a leinnului masiv la intiiidere axiala.
continue (fig. 5.1, C ) , la care numai elementele principale sunt
stabilita coiiforin relatiei (2.1) in fiiiic!ie de specia de actioiiate la extremitati; fururile si eclisele continue constituie
materia1 lemiios, clasa de calitatea a leiiiii~ilui$icoiidi!iile elemente secundare care miiresc rigiditatea barei;
de exploatare a eleinentelor de construc!ie, in ~iinin': - bare cu fururi scurte (fig. 5.1, d), la care elementele
4 , , , , , ,- aria neti a sec~iuniide calcul pentru bara i. stabilita principale sunt arnplasate distantat si asamblate intre ele cu
conforin paragrafiilui 4.2.2., in min2: fururi scurte si izolate.
n ? , - coeficientul de tratare a lemnuloi cu valoarea specificata in
tabelul 4.1;
m,, - coeficieiitul de repartitie a incarcZirilor, cli valoarea 0.90. 5.3.2. Calculul barelor compuse comprimate
conforin indicatiilor din paragraful 5.1.3. 5.3.2.1.Bare pache f
a) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet in raport cu axa x-x
5.2.2. Capacitatea de rezistentli a barei coiilpiise solicitata la normala pe rostiiri, C,.,, in N (v. fig. 5.1, a), se stabileste cu relatia:
intindere axiala se stabileste prin insumarea capacititilor de rezistent8
C,, = R:Il .A'U,,, .(P':, .fll,.. ( 5 -4)
ale elementelor componente stabilite cu relatia (5. l ) , in ipoteza in care
toate elementele componente au acelasi modul de elasticitate E"): in care:
Il
R:ll este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune
T,. = CT,. , . (5.2)
axiala, parale1 cu fibrele, stabilita conform relatiei (2. l), in
functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a
lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de
5.2.3. Pentru verificarea fiecarui elemeiit al barelor complise
constructie, in ~ l r n m ~ ;
intinse, forta efectiva de intiiidere T,,,, se stabi leste priii repartizarea
- aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor componen-
foqei totale ~ ~ , ~ ' ~ r o ~ o cu
r ~ sectiunea
i o n a l bruta a barelor: te ale barei; se recomanda ca aria slabirilor sa fie maxim
25 % din aria bruta a barei;
q, - coeficientul de flambaj, calculat conform indicafiilor din
paragraful4.3.3, in raport cu axa x-x;
mr- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in
tabelul 4.1 .
I b) Capacitatea de rezistentii a barelor pachet in raport CLI axa
-v-y,paralela cu rostiirile, C,.,,,in N (v. fig. 5.1, o), se stabileste ci]
'iiì relatia:
in care:
k este coeficientul de calcul. cu valorile din tabelul 5.1 ;
b - dimensiiiiiea sec~iiiiiii transversale a barei parale12 cu
rosturile, in inin;
h - diinensiunea sectiunii in sens perpendic~ilarpe rostiiri. in
mm;
r - numarul de rosturi de-a lungul carora eleinentele de
im binare deformindu-se pot permite lunecarea reciproca a
elemeiitelor componente ale barei;
,l/- lungiinea de flambaj a barei, in mm;
n, - numarul efectiv de sectiuni de forfecare, distribuite pe 1.00
m lungime de bara.
Fig. 5.1. Tipuri de bare solicitate la compresiune
Tabelul5.1. Luiigimea de incastrare a cuielor va fi de minim 3a/4, in care cr
Valorile coeficientului k este grosimea celei mai siibtiri piese din pachet.
1,
h . =-,
' i., 5.4. Bare compuse solicitate la compresiune si
111 care:
incovoiere (compresiune excentricii)
i, se deteriniiiifi conform relatiei (5.9).
5.4.1. Barele compuse realizate din elemente diii lenin inasiv,
b) Capacitatea de rezistenta a barelor cu fiiruri scui-te (v. fig. solicitate la cornpresiune cu incovoiere in raport cu axa -v--y. se
5.1. 4. in raport ci1 axa y-y paraleli cu rostiirile se stabileste coiiform verifica:
paragrafuliii 5.3.2.1, b), cu precizarea ca A,,,l,,,l = A,,. iar v,, se
a) La conditia de rezistentà In planul de actiune al nioineiitiilui
determina in fiinciie de coeficientul de zveltete echivalent h", , care se incovoietor, cu relatia:
calculeazil cu relatia:
r
in care:
in care: O
h) La conditia de stabilitate in raport cu axa y-y, conform 5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la incovoiere
paragrafelor 5.3.2.1, b, pentru bare pachet. 5.3.2.2, b, pentru bare cu
fururi lungi si pentru bare cu eclise continue si 5.3.2.3, b, peiitru bare 5.5.2.1. Capacitatea de rezistenti a griiizilor compuse solicitate
cu fiiruri scurte. la incovoiere, M , in Nmm, tinind cont de deforinabilitatea imbinari-
lor, se stabileste cu relatia:
M r = R: W( ,, , m,.,
5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere
in care:
5.5.1. Alciituirea barelor compuse incovoiate XF este rezistenta de calcul a leiniiului masiv la incovoiere
l
statici, stabilita cu relatia (2.1 .) in fiinctie de specia de
Grinzile compuse solicitate la incovoiere se pot realiza din doui I
materia1 lemnos. clasa de calitate a lemnului si coiiditiile
sau mai multe piese din lemn suprapuse, imbinate longitiidinal cu I
de exploatare a elementelor de construc~ie,in ~ l r n m ? ;
niijloace de imbinare ce pot prelua eficieiit fortele de lunecare dintre WC>,,,, - modulul de rezistenti corectat pentro sectiunea cea
piesele imbinate, astfel ca grinda sii se comporte cat mai aproape de o
grindi cu sectiune unitari. mai solicitata a grinzii, in mm', stabilit ci1 relatia:
in mod obisnuit se folosesc ca elemente de imbinare: pene
W,,,,, =kW W,?'!,;
elastice (fig. 5.3), pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate
k,, - coeficient de reducere ce tine seama de deformabilitatea S - rnoment~ilstatic al jumàtiltii de sectiiine in raport cu axa
imbiiiarilor si care are valorile: ne~itri,perpendicularà pe plan~ilde actiune al solicitàrilor.
k,. = 0,8, respectiv 0,9 pentru grinzi din douà, respectiv trei in mm 3 :
elemente dispuse far8 interspatiu intre ele; I - inomentul de inecie brut al sectiunii in raport cu axa centrali
k,. = 0,8, respectiv 0,6 pentru grinzi din do~ia,respectiv trei principala de inertie perpendiciilara pe planul de actiune al
elemente dispuse cu interspati~iintre ele; solicitàrilor. iii mm4;
A,. - suprafata diapramei de foca taietoare de la extreniitatea
W,,,, - modulul de rezistent8 al secti~iniinete a barei, consideratà
barei si pinà la mijlocul acesteia, in Nmin; in caz~il
ca o grindii uiiitar2, iinbinarile fiind considerate indefor-
grinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinta infasiir-2-
inabile;
toarea focelor taietoare maxime pe o jumatate de grind8;
/n7.- coeficient de tratare a lemii~il~ii cu valorile specificate in
tabelul 4.1. L,., - capacitatea de rezistenta la lunecare a mijloacelor de
imbinare, distribuite pe jumatate din lungimea grinzii,
stabilita cu relatia (5.18).
5.5.2.2. Verificarea rigiditàtii (sàgetii) la grinzile coiiipiise
incovoiate se face cu relatia (4.14), cu observatia ca la deteriiiinarea
deformatiei maxiine finale se ia in calcul moinentul de inertie corectat,
stabilit cu relatia:
= k l Ih,.,,,
* 7
(5.22) Cap. 6. CALCULUL $1 EXECUTIA ~MBINARILOR
in care: ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
k, este coeficientul de reducere al moinent~iluide inertie care DIN LEMN
tine cont de deformabilitatea iinbiiiiirilor, avind valoarea
0,7; imbiiiarile elemeiitelor din leinii masiv apar necesare datorita
Ihrir/
- inomentul de inelie al sectiunii brute in raport cci axa
sortimentiilui liinitat atit ca lungime, ciit si ca sectiune, care nu
neutra. considerind intreaga sectiune a barei. corespund intotdeauna CLI deschiderile necesare si cu solicitarile diii
elementele de constructie.
5.5.2.3. Verificarea la fortà taietoare, luind in considerare foca La constructiile din lemn, iinbinàrile se folosesc pentru:
de lunecare la care trebuie s8 reziste fiecare element de iinbiiiare se - realizarea unor sectiuni compuse, cind sortimentul existeiit
face cu relatia: este insuficient pentru preluarea solicitilrilor (v. fig. 5.1 si 5.3);
L, 5 L,., , (5.23) - imbinarea in lung a pieselor din lemn - iinbinari de
in care: D
prelungire (fig. 6.1. a si b);
- imbinari intre piese la noduri sau la intersectii, executate
L, este foca de lunecare totalil pe jumatate din lungimea grinzii,
in N, calculatil cu relatia: atunci cind doua sau mai multe piese fac un unghi q intre ele
(fig. 6.1, C si 4.
S . A,.
L, =-,
I
6.1.2. Dupii rolul pe care il au, imbinàrile pot fi:
- de solidarizare. care se prevàd in vederea asiguriirii
stabilitàtii relative a eleinentelor, transmit eforturi de care, in
genera], nu se tine seama 711 calcul si care se executi pe criterii
constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, dornuri sau
buloane la imbiiiarea de preluiigire a barelor comprimate din
figura 6.1, b, sau solidarizarea cu scoabe la imbinarea din figura
6.1, C;
- de rezistenta, dimensionate pe bazà de calcul la eforturile
pe care le transmit.
6.3.1.1. iinbinirile prin cliertare asiguri traiisinitei-ea eforti.irilor 6.3.2.3. Dacii imbinarea este supus3 si la inoinerit iiicovoietor,
de la o piesi la alta, direct pe suprafata de contact corespunz5tor legaturile cu rbaiitiiri sati buloane se verifica la actiunea acelui
pasuita. moment.
d/2
ibi
Fig. 6.6. iinbinare cu cBlcii la nodul interinediar al unei grinzi cu zabrele
6.3.4.7. C'~rlczrlt(1
in~binnrilorprin cherture,frontcrlii b. La imbinirile frontale cu prag dublu, capacitatea de rezisten-
t i total5 de strivire se stabileste ca sum8 a capacitifilor de rezistenta
a. Capacitatea de rezistenfi la strivire sub unghi~ila a unei ale fiecirui prag i11parte, determinate cu relatia (6.2):
imbinari prin cliertare frontali cu prag siinplu se stabileste cu relatia:
C,. .Q,.
N,., = (6.2)
C,. . s i n 2 a + Q , . . c o s ' a l
in care: C.La iinbinarea frontalii cu prag simplu, capacitatea de rezisten-
C,. este capacitatea de rezistenti a zonei coinpriinate (strivite), t i a pragului la forfecare se stabileste CL] relafia:
parale1 cu directia fibrelor: in N, stabiliti c ~ relatia:
i
( A , ' = h . / ,?).
la iinbinarea frontali cu prag dublu, cii relatiile: g. Verificarea buloanelor de solidarizare se face cu relatia:
- peiitrii priinul prag:
Fc.II= N L.L' I . c o s a . (6.1 O) N e / hiiloii Ncal> hiiloii ' . (6.13)
111care:
- pentru pragiil al doilea: N,,/ /,,,/,,,, este efortul axial diil bulonul de solidarizare, care se
determin3 CLI relatia:
,,,
F,, I = N < . c o s a . (6.1 1)
in care: N,., ,),,
I,,,, = N C .tg(6O0-U); (6.14)
N, ,,, incàrcarea efectivà de calcul, care actioneazà perpeiidic~i-
-
p - capacitatea de rezistenla a bulonului de solidarizare.
N C aI>~,IOII
lar pe prag;
N, ,./ I -incàrcarea efectivi de calcul aferenti priniului prag, care se stabileste cu relatia:
stabilità cu relatia:
6.8. n). Peiltrii a se asigura reglarea lor, penele transversale se fac mai in calcul egali cu lumina intre pene (v. fig. 6.8, a, b si C), cu exceptia
lungi decit piesele de iinbinat cu 2...3 cm. imbinirilor cu pene oblice, la care se ia egali ci1 distanta de la capatul
unei pene p i n i la mijlocul penei urmatoare (v. fig. 6.8, 4; in calcul, in care:
lungimea de forfecare a pragurilor pieselor iinbinate se limiteazi la R: este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) paralelà
maximum 1 Oh,.
cu fibrele (la pene dispuse longitudiilal), sali perpendicu-
lari pe fibre (la pene disp~isetransversal), stabilite cu
relatia (2.1), in functie de specia materialului lemnos, clasa
6.4.1.2.Calczrlul imbiniirilor cu pene prismutice di17 letnn
de calitate a lemnlilui si conditiile de exploatare a
Calculul iinbin5rilor cu pene prisinatice din lemn consti in: eleinentelor de constructie, in ~ l m i n ' :
- verificarea penelor la strivire pe suprafetele de contact: A . - siiprafata de strivire a penei. iii mm2 ( A , = h . h' );
- verificarea penelor la forfecare: ni7.- coeqcient de tratare a lemiiului, cu valoarea specificata in
- verificarea grinzii pe portiunea dintre doui pene la tabelul 4.1;
forfecare; m,. - coeficient de reazem, cu valoarea 1,00 pentru penele
- dimensionarea buloanelor de stringere a pieselor. longitudinale si cu valoarea 1,60 pentru penele prismatice
transversale.
a. VeylJicurea inibiniirilor cu pene din lemn la strivire (fig. 6.9)
se face cu relatia: La penele dispuse oblic, capacitatea de rezistenti la strivire a
L,/ p l Lmps 7
(6.19) unei pene se stabileste cu relatia:
in care:
L,/,, - efortul de lunecare care actioiieazi asupra unei pene, in N;
in care:
L!,,, este capacitatea de rezistentà a penei la strivire parale1 cu
fibrele, in N, stabilita cu relatia (6.20), in care R: = R:,,;
' 9 (6.24)
in care:
L,,, ,este efortul de lunecare care actioneazi pe portiunea
respectiva de grinda, in N;
Fig. 6.10. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la forfecare:
- capacitatea de rezistentà a grinzii pe poqiunea dintre
a - schema imbinarii;
b - diagrama eforturilor Re[ pe lungimea penei doua pene, determinata din conditia de forfecare cu relatia:
L,, = R I I I. A , : .ni,. / m , , (6.25)
L,, - capacitatea de rezistentà a unei pene, in N, determinata .
in care:
din conditia de forfecare a acesteia, cu relalia: R I I Ieste rezistenta la forfecare paralel cu fibrele, stabilità cu
L,, = R ; . A , .m,.ltn,, (6.23) relatia (2.1) in functie de specia materialului leinnos, clasa
. de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a
in care:
elementelor de constructie, in ~ l m m ' ;
R'J este rezistenta la forfecare paralel cu fibrele (la pene A,: - suprafata de forfecare a grinzii intre doui pene, in mm2
dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene
dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), in funcfie de ( A ; =a.b);
specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului $i m.!.si m , , au aceleasi semnificatii ca in relatia (6.23), cu
conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in observatia cii in acest caz forfecarea este unilaterala;
N/mm2; a - lungimea dintre doui locasuri consecutive ale pieselor
m,,-coeficient de tratare a lemnului, ci1 valoarea specificata in imbinate, cu exceptia imbinàrilor cu pene oblice, unde se ia
tabelu14.1; egali cu distanta de la capàtul unei piese panii la mijlocul
m, - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre penei urmàtoare, in inm;
lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de b - Iatimea grinzii, in mm.
lan de forf~are h, - adinciinea de chertare, in min;
a. C - interspatiiil dintre elemeiitele imbinate, in inm;
I,, - lunginiea penei, in min.
Comentariul C. 6.4.1.2. I
in care:
~ ' o t a l-
este efortul axial total din bara intinsi sau comprimatii,
respectiv lunecarea totali pe lungimea barei incovoiate,
in N;
P
'cap tnln de rezistenti a iinei pene, in N, stabiliti ca
- capacitatea
valoare minimi din relatiile (6.30) si (6.3 1).
iar giurile in care se introduc dornurile si stifturile se realizeaza cu I. imbingri simetrice: 11. imbinari nesimetrice:
a - cu doua sectiuni de C - cu o sectiune de forfecare;
dsiuro=d,,l,, -(0,8...I,O)mm. forfecare; d - cu trei sectiuni de
b - cu patru sectiuni de forfecare.
b. in functie de modul de solicitare. imbinirile cu tije cilindrice forfecare.
pot fi simetrice (fig. 6.17, I) sau nesimetrice (fig. 6.17, Il).
C.Dup2 numirul planurilor in care se poate produce deplasarea 6.5.1.4. La imbinirile cu cuie sau dornuri se monteaza buloane
elementelor imbinate, se deosebesc imbiniri cu o singuri sectiune de de strtingere (circa 25 % din numirul total de tije) necesare pentru
forfecare (fig. 6.17, C), cu doui sectiuni de forfecare (fig. 6.1 7, a ) sau stringerea etansi a pachetului de elemente, in timpul executirii
cu mai multe sectiuni de forfecare (fig. 6.17, b si 4. lucririlor si peiitru a preveni desfacerea rosturilor in procesul
exploatirii din cauza deformirii datorate contractiei lemnului.
Comentariul C. 6.5.1.3.
6.5.2. Tipurì de tije ciliridrice A
in care:
6.5.2.1. Cuiele pentrn construclii din lemn (STAS 2 1 1 1-90) au n - numarul de piese dili pachet;
diametrul cuprins intre 1,8...8,O 111111 si lungiinea intre 30 ...250 min. C -- grosimea pieselor;
Grosimea minimi3 a celei mai subtiri piese care ce imbini? cu d - diametrul tijei.
cuie trebuie sa fie ce1 putin 4 4 ppetru a nu crapa piesele in mor.iientu1
in care se bat cuiele. In cazul in care lungimea efectivi3 a cuielor depi3seyte grosimea
La batere, cuiele pot avea lungimea egalà cu grosimea pache- pachetului de strans (v. fig. 6.18, b), la calculul capacitatii de
tului de straiis, pot depi3yi grosimea pachetului (deci ies pe partea rezistenta a tijelor se ia in considerare grosiinea ultimei piese care se
opusa), sau pot rlmane inecate (fig. 6.18). imbin8, redusa cu 1.5d, intrucat fibrele se rup la iesirea cuiului din
piesa respectivl.
P
i+
Fig. 6.20. Amplasarea tijelor ia nodurile unei grinzi cu zabrele
Observa/ii:
Tabela16.4. Pentru valorile lui C cuprinse intre 4d si IO4 valorile l u i
s, se interpoleazi liniar.
Distanfe minime de amplasare a cuielor 0 Distantele trecute in parantezà sunt pentru lemnul de fag
si stejar.
a. b.
Fig. 6.21. Distantele de amplasare a cuielor fn cazul baterii fncrucisate:
a - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai
mica decat 2 ~ 1 3 ;
b - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai
mare decit 2cI3
in care:
y este coeficientul partial de siguranta stabilit conform paragra-
fiilui 6.5.4.2.;
L,,,,, , - capacitatea de rezistenfi minima a unei tije, intr-o 6.5.4.3.Capacitatea de rezistenya a unei tije, L,,, ,, in N, intr-o
sectiune de forfecare, in N, stabilita conform paragrafului sectiune de forfecare, pentru lenin de piil, molid si brad, cind efortul
6.5.4.3; actioneazi parale1 cu direcfia fibrelor, se stabileste in fiinctie de tipul
n, - numarul sectiunilor de forfecare in care lucreazi tijele; si diametrul tijei, inodul de lucrii al imbiiiirilor (simetrice sau
n, - numarul de tije; asimetrice), posibilitatea de cedare a imbinirii (prin strivirea lemnului
mi. - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate in sau prin incovoierea tijei), dimensiunea pieselor de lemn din imbinare,
tabelul 4.1 ; conform relatiilor din tabelul 6.6.
m,, - coeficientul conditiilor de lucru, definit in functie de
conditiile de microclimat in care functioneaza imbinarea cu
tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1 de exploatare a 6.5.4.4. Valorile din tabelul 6.6 sunt valabile pentru leinnul de
constriictiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a construc- pin, molid si brad. Pentru, alte specii de lemn, valorile din tabelul 6.6
tiei si cu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a se vor multiplica cu coeficientul k, pentru solicitarile L,.,,,,. si L,,l,,,,,, si
constructiei; cu coeficientul (k,)'!' pentru solicitarea L,,,,, ,,,., dat in tabelul 6.8.
m,?- coeficientul care introduce i11 calcul repartitia neuniformi
a incircarilor la tije, cu valorile stabilite in paragraful
6.5.4.5. 6.5.4.5. Coeficientul m/(introduce in calcul posibilitatea reparti-
tiei neuniforme a incircirilor in tije si are valoarea:
m~ = 0,90 pentru imbiniri cu cuie si suruburi pentru lemn;
6.5.4.2. Coeficientul paqial de siguranfa y are valorile din pentru imbiniri cu dornuri si buloane dispiise pe doui
tabelul 6.5, stabilite in functie de tipul ti'jelor si de clasa de durati a. rinduri, cu minimum doui buloane pe iin rind;
incircarilor. ~ 0,80 pentru imbiniri ci1 dornuri si buloane dispuse pe
r n =
patru rinduri, cu minimum trei buloane pe un rind.
- coeficientul ka din tabelul 6.7 pentru eforturile L,, ,si
Capacifatea de rezistet> a unei tije cilindrice
I
Lcop m;
pentru o seeliune de forfecare - coeficientul (ka)"'pentru efortul L,, ;,I,..
Tabelul6.7.
Valorile coejìcientului k,
Valorile coejìcientului k,
I Notarii:
c - grosimea celei mai subtiri piese centrale, in mm;
a - grosimea celei mai subtiri piese marginale, in mm;
d- diametrul tijei cilindrice, in mm.
1. in relatia (6.35) se va introduce valoarea minimi? a capacitiitii 6.5.4.6. La barele tensionate este obligatorie verificarea
de rezistenti? a tijei, stabilita ca minimum intre L,,,,, L,,,,, capacitritii de rezistenti? in sectiunea cu sliibiri maxime, utiliziìnd
relatia (4.2) pentru bare cu sectiunea simpli? si relatia (5.1) pentru bare
L a p inc.
cu sectiunea compusa.
2. in cazul in care directia efortului din tije face un unghi a cu
directia fibrelor elementelor asamblate, valorile eforturilor
din tabelu16.6 se vor inmulti cu:
6.5.5. imbinairi cu pene lamelare flexibile - prevederi astfel confectionate si montate inciit s i fie solicitate la forfecare
generale transversal pe fibre. Etanseitatea contactului dintre plicuta di11lemn si
peretii loca~uluitrebuie sa fie asigurata prin confectionarea inecani-
6.5.5.1.Penele lamelare flexibile (fig. 6.22) sunt piese din otel zati a penelor de dimensiuni tip, prin calibrarea majinii elettrice care
sau lemn de esenta tare (stejar), de forma lainelar8, care se introduc realizeaza locasurile, precum si prin utilizarea proprietàtii lemnului
transversal in piesele imbinate pentru a impiedica deplasarea relativi uscat de a se umfla norma1 pe fibre in cazul umezirii ulterioare.
longitudinali a pieselor in contact; se folosesc la realizarea grinzilor
cu secfiune compusi solicitate la incovoiere, precum si la unele tipuri
de grinzi cu zabrele, pentru alcgtuirea sectiunii compuse a tilpii 6.5.6. Date constructive privind imbinairile cu pene
comprimate. lamelare flexibile
M M
Tabelul 6.10.
7.2. Din piinctiil de vedere al durabilitàtii la alterarea biologicà, Clasa a IV-a - il1 nlod iiirtzrr~lrtilj~o.sihi1(/e trcitcr~: o cantitate
mica din produsul de protectie este absorbit cliiar dupà 3-4 ore de
speciile de leinn seclasificii in: i
tratainent siib presiune. Se obtin peiietrari laterale $i loiigitiidinale
- .speciipzi/in hirubile: fag, plop, inesteacàn;
miiiiine.
,I
- .specii d e ~/z~r~rhilitute
r~ornlcllci:brad, molid, pin, salcam; :l
- sj~ec'ii
fitrrtc. c/zrrubile: stejar.
7.5. La proiectarea. executia si in esploatarea constructiilor din
7.3. Clasele de durabilitate ale principalelor specii de leinn leinn trebuie sà se respecte iirniàtoarele norine tehiiice care
iiidustrializabile siint: reglemeiiteazà inàsurile de protectie biologici $i inipotriva focului a
fata de atacul ciupercilor silofage: eleinentelor de coiistructie din lemn:
- clasa I -,fi>nr~e c/tirohile: cire$. stejar (durainen);
- ,,Normativ privind prevenirea si combaterea biiretelui de casà
- clasa a Il-a - tltwuhile: frasin. salciin;
la materialele leinnoase folosite in constructii" - C46-86;
- clasa a 111-a - mijlociu dzrrcrhile: pii1 (durainen), larice,
cer; - ,,Norme tehnice privind ignifiigarea materialelor combustibile
- clasa a IV-a - ptrlii? durcrbile: molid, brad, carpeii, paltiii, din lemii si textile iitilizate iii construc~ii"- C58-86;
ulin;
- ,,Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor
- clasa a V-a - nedtwcrbile: fag, inesteaciii, tei. anin, plop,
privind protectia la actiiinea focului" - PI 18-83;
salcie.
- ,.Hotàràre privind uiiele inasuri pentru iinbiiiiàtitirea activitàtii
fatà de atacul iiisectelor xilofage: de prevenire $i stingere a incendiilor" - H.G. nr. 5 111992.
D - dzntrhil;
M - dzir~rhiliratea~edie; 7.6. La aplicarea iniisurilor de protectie chimic8 a leinnului
S - seluihil. trebuie sà se tini seaina de clasele de risc, care definesc conditiile de
I
l
utilizare aie acestuia si exigentele tratamentului de protectie aplicat. Gradul 3 - lemnul utilizat in constructii cu risc de biodegradare
Clasele de risc pentru domeniile de utilizare ale leiniiului se consideri de cgtre ciupercile xilofage, in situatii in care umiditatea acestuia poate
conforin tabelului 7.1. atinge valoarea de 30 % - altemarea ~imeziriicu lisca-ea (lemn utilizat la
elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, rame, traverse
Tabelul 7.1 si montanfi pentru panourile de pereti exteriori, pereti diil lemn rotund sau
Clase de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului ecarisat, balcoane, sci3ri exterioare, balustrade etc.);
Gradul 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile de biodegra-
dare,. care este in permanent contact cu solul (piloti pentru fundafii,
tilpi inferioare pe pi3mint sau pe socluri de zidsrie, grinzi, traverse si
rame di11 panouri de pardoseali3) sau care este permanent expus la
intemperii fari a fi finisat peliculogen (site si sindrile la acoperisuri).
7.7. Lemnul utilizat in construcfii este expus la patru grade de rizare, pensulare sau vid. 1
4
risc de biodegradare: 11
Gradul 1 - lemiiul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu 7.10. Produsele pentru prezervarea biologici3 si impotriva 1
existi pericolul de umezire care s i favorizeze instalarea si dezvoltarea focului vor avea atestarea producitorului.
ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, sciri
interioare, grinzi si sthlpi sparenti, parchet); 7.11. Piesele metalice folosite la imbiniri se protejeaza prin
Gradul 2 - lemiiul utilizat in coiistructii acolo unde sunt grunduire cu vopsea preparati3 cu ulei de in dublu fiert si miniu de
plumb, care trebuie s i acopere intreaga suprafagi a elementului
conditii minime de degradare sub atacul ciupercilor xilofage (lemn
metalic. hainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva,
utilizat la elemente situate sub acoperis: cipriori, grinzi, stalpi,
suprafafa metalului trebuie curitatii de pojghita de laminare (tunderi)
astereali, sipci, pereti interiori);
$i de alte impurititi (praf, oxizi, grisimi) si si3 fie perfect uscata.
COMENTARII
C.2.1.4.2. Clase de calitate la lemn
Rezisienlele caracteristice ale lemnultli ideal ( ~ / m r n ~ ) Valorile rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (far2
defecte) s-au determinat aplicind functia de distributie normala si s-au
calculat cu relafia:
Natura solicitaril
R,,,, = m ,( l -1,645.V, ) (C.2.2.)
I ,
C.2.3.2. Rezistentele caracteristice ale lemnului rotund
Fig. C.4.3. Bara solicitata la intindere excentrica In cazul chertirii ortogonale (fig. C.6.2, a ) pragul fiind tiiat
perpendicular pe directia foqei de compresiune N,., foGa de strivire N, este
identica cu cea de compresiune. Componenta verticali ( V = N,. sin a )
exerciti o apasare asupra praglilui in zona eforturilor inaxime de
C. 6.2. Conditiile pe care trebuie sà le indeplineascà forfecare, influentiiid favorabil comportarea pragului la forfecare,
imbinàrile determinati de coinponenta orizontala.
La imbinarea din figura C.6.1, a o parte din efort se transmite
prin chertare (imbinare pisuiti), cealalti prin buloane (imbinare
C.6.3.4.2. Calculisl irnbinirilor prin chertare frontalii
!
1
C.6.4.1.2. Calculull imbiniirilor cu pene prismatice din lernn
l
In calcul. pentru o siguranti sporita. se considera c i bulonul de
striìngere este dispus la marginea penei.
Fig. c.6.2. Sclieme privind transmiterea efortiirilor la imbinarile
prin chertare frontala cu prag simplu:
a - ortogonala; b - dupi bisectoare C.6.4.2.2. Calculul irnbinarilor cu pene rnetalice inelare
h cnzzrl irnbinorii cu /fiiefurtr prtrgullri chrpfi hisectoclre (fig. in iinbinirile ci1 pene inetalice inelare, transmiterea efortului se
C.6.2, b ) foca de compresiune N, se descoinpline in coinponentele N, ' face prin solicitarea leinnului la strivire, respectiv la forfecare, ca si in
cazul imbin5rilor ci1 pene diii leinii. Efort~irileunitare de strivire apar
si N,'', respectiv N,' si N,," corespiinzitoare celor d o u i suprafete de
radial, aviiid valori inaxiine pe diametri11 parale1 ci1 directia efortului
strivire (1-2 si 2-3). Strivirea N, care face iingliiiiri egale cu fibrele
transmis si valoarea zero pe directia diaiiietrului perpendicular pe
celor doua eleinente, adic5 cele doua eleinente (talpa superioari si
aceasta directie (fig. C.6.3).
inferioara) lucreaz5 cu rezistente egale la strivire. Descompunind pe
N,' intr-o componeiit5 orizontala N,' si una verticala V', se observa c i directia de
in acest caz N,' este inai mare decat N,, iar V' < V. Rezulta c5 o actionare
s
iinbinare ci1 tiietura pragului d u p i bisectoare este solicitati intotdeau-
a efortului
na inai favorabil la forfecare decat o iinbinare cu cliertare ortogonali, exterior
datoriti fortei de forfecare N,' mai inari, si a fortei de apisare V'inai
mici /l8/. Fig. C.6.3. Distributia eforturiloi ~initarenormale de strivire
l pe o pani inelari
Rezulti c i strivirea lemnului se produce pe semilunginiea C.6.5.1.3. Clasificarea imbinarilor cu tije
cercului interior al peiiei inelare. ci1 valori variabile ale efortului unitar
de strivire (O ...max.). in calcul se adinite ipoteza distributiei uniforme Notiuiiea de sectiune de forfecare este coiiveii~ional5deoarece
a eforturilor pe diametrul interior al penei. nu se poate produce forfecarea tijelor metalice; ruperea efectivi a
Existenta tiieturii dupi generatoare asigiiri posibilitatea de imbinirii cu tije se produce, de obicei, n u ca rezultat al forfecirii
modificare a formei initiale a inelului metalic si intrarea in actiune a directe a tijei de citre eleinentul diii leinii, ci ca rezultat al unor
ambelor jumititi ale acestuia (fig. C.6.4). solicitiri complexe: incovoierea tijei. strivirea neuniforini a leinnului
La forfecare se consideri c2 lucreazi portiunea di11 leinii din eleinentelor imbinate (sau a tijei daci este executati din lemn) si
interiorul inelului metalic. Comportarea la forfecare este influentati de forfecarea sau despicarea elementelor iinbinate.
natura efortului diil iinbinare: la efortiiri de coinpresiune, diagraina
de distributie a eforturilor unitare pe planul de forfecare este mai
uniformi, intrucat scurgerea eforturilor se face diil doui sensuri, deci C.6.5.3. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije
comportarea este mai favorabili, spre deosebire de imbinirile la care
se transmit eforturi de tensiune, linde distributia eforturilor unitare de in iinbinirile cu tije cilindrice elastice. sub iiifluenta fortelor
forfecare este neuniformi (fig. C.6.4, h), deci coinportarea este mai care tind s i deplaseze piesele asainblate, apar eforturi de strivire atàt
defavorabili. in piesele asamblate, cit si in tiji. care se roteste putiii $i se incovoaie
(fig. C.6.5, h). in aceste tipuri de inibiniri n u apar eforturi de forfecare
a tijei datoriti rezistenfei sporite a inetalului la acest efort (se produce
strivirea leinnului) si nici rotiri mari ale tijei in iinbinare datoriti3
eforturilor de stringere care actioneazi intre tija si eleinentele
imbinate.
variatia variatia
presiunilor I I presiunilor
a. b
Fig. C.6.5. Deformatia unei imbinari cii tije $i diagrama eforturilor
Fig. C.6.4. Comportarea la strivire a unei pene inelare netede reglabile: de strivire in locas:
a - pozitia penei inainte de incarcarea grinzii; a - pentru o tija ripida; b - pentru o tija elastica
b - pozitia deformata a penei dup2 incarcarea grinzii;
C - distributia eforturilor unitare de strivire pe pana.
Calciilul imbinarilor ci1 tije cilindrice presupiine verificarea (6.35). Capacitatea de rezistentà a unei tije la incarcàri paralele cu
rezistentelor atit a tijelor (la incovoiere dacà sunt confectionate din fibrele eleinentelor iinbinate, respectiv perpendiculare pe fibrele
otel. sali la incovoiere si strivire norinal pe fibre dac5 suiit din lemn), eleinentelor iinbinate, se dà intabulat in fiincfie de specia de niaterial
cat si a leinniilui (eleineiitelor iinbinate la eforturi de strivire, lernnos. dianietrul ti-jelor si diniensiunea pieselor diii leriin ce se
forfecare, despicare si rupere in sectiiinea cea inai slàbita. imbini.
In Eurocode 5, capacitatea de rezisteiita a tijelor se stabileste in
Evitarea forfecarii si despicarii lemnului intre tije se realizeazi?
prin respectarea distantelor ininiine intre tije si ìntre tije si inarginile functie de:
- tipiil iinbingrii (cu una sau cu douà sectiiini de forfecare):
pieselor inibinate (conforiii paragrafiilui 6.5.3.3.).
- - Iatimea elemeiit~ilui inibiiiat, respectiv adinciinea de
Pentru calculul iinbiiiàrilor cu tije se ~itilizeazào serie de ineto-
de aproxiinative la baza carora stau diverse ipoteze siiiiplificatoare, p8trundere a ti.jei in iiltiiiiul elemeiit imbiiiat:
- diaiiietrul tijei;
care coiiduc la relatii iisor aplicabile in calculele practice, se adinite
- tipul ecliselor di11iinbinare (din lemn sau metal);
cà:
- caracteristica de rezistenta a tijei.
- efort~irilede strivire, iii sens transversal pe axa ti.jei, siiiit
distribuite ~iniformpe o suprafat5 diametrali si nu distribuite
iie~iniformpe suprafala cilindricii (ctim sunt in realitate);
- efortiirile de strivire sunt distribuite pe intreaga lungime
C.6.6. irnbiniri cu tije solicitate la smulgere
a tijei;
- diagrama de variatie a efoi-turilor de strivire in lungiil
Cuiele rezista la smiilgere datorità fortelor d e frecare care apar
tijei este liniara, ceea ce echivaleazi cu ipoteza ci3 axa tijei este intre siiprafata cilindricà a tijei cui~ilui si peretii locasiilui ìii care
rectilinie pe toatà luiigiinea ei (fig. C.6.5, a). acestea au fost iiitroduse. Fortele de frecare se niicsoreazà iniilt in
cazul aparitiei fisiirilor si cripaturilor in leinn, care reduc forta de
Pornind de la aceste ipoteze siiiiplificatoare, capacitatea--de stringere a cuiului, de aceea pentrii cuie ce lucreazi la smiilgere este
rezistenta a iinei tije se stabileste di11coi~difiilede: obligatorie respectarea acelorasi norme de asezare ca si in caziil
- strivirea elementiilui central, L,,, ,;
cuielor care lucreazà la solicitàri obisnuite.
- strivirea elementului inarginal, L,,,,,,; Pe baza de experiinentari s-a demonstrat ca rezisteiita la sinul-
- incovoierea tijei, L,,, ,,,,.
gere a cuielor creste proportional CLI suprafata de frecare dintre leinn si
cui, dar numai peiitru cuiele cu diainetru sub 5 inm; pentru cuie cu
Relatia de calcul (6.35) utilizat8 pentru deterininarea capacitiitii diametrul mai mare de 5 inin, din cauza devierii fibrelor in tiinp~il
de rezistenta a iiiiei iinbinàri cu tije se iiiscrie in inetodologia de baterii, rezistenta la smulgere ràinine aproxiiiiativ egal5i cu cea a
stabilire a capacit8tilor de rezistenta peiitrii barele din leinn si pentru cuielor CLI diainetru de 5 inin, la aceeasi lungiine de 'incastrare. Din
celelalte tip;iri de iinbinàri. Relatiile pentrii stabilirea capacitatilor de acest motiv, se recoinanda folosirea cuielor cu diametru inaxini de
rezisteiità ale diverselor tipuri de ti.je, la diferite solicit5ri, date in 5 inin.
tabelul 6.6, pastreaza iiietodologia de abordare diil norina reviziiita. $uruburile rezisti la smiilgere datorità piitrunderii filetului in
In norina canadiana CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de sanfu1 pe care acesta il taie iii lemii in iiioinentul insiirubàrii. Diii acest
rezistentà a imbinarilor cu tije se stabileste printr-o relatie siinilari cu motiv, rezistenta la sinulgere a suruburilor depinde in mare in8sur2 de
inodul de insurubare. de aceea n i i se adinite baterea suruburilor cu
ciocanul. Totodati, pentrii a se asigura o stringere corecti a pieselor
asamblate si pentru a se evita despicarea leinnului este necesari
respectaiea distantelor ininiine dintre suruburi previzute in paragraful
6.5.3.3. BIBLIOGRAFIE
In norma caiiadiani CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de
rezistenti a tijelor solicitate la sinulgere se stabileste pe baza unei
relatii similare cu relatiile (6.41) si (6.42), in care rezistenta tijei se d i 1. Darie in., Vicareani1 r. - Cod pentru culculul si ulciittiirea
intabulat, in ~ l i n m ' in functie de diametrul tijei si de specia de elementelor de coristruc/ii dili Ientn - N P 005-96.
materia1 lemnos ~itilizati.
in Eurocode 5 adinciinea de incastrare a tijelor este 12d pentru 2. Karlsen G.G.S.A. - ConstrucFii (/in Iemn, vol. 1 si 2, Editura de stat
cuie netede. si 8ti' pentru celelalte tipuri de tije. Capacitatea de pentru arliitectura si constructii, 1955.
rezistenti a tijelor se stabileste in functie de diainetru, adinciniea
de incastrare si inasa voluinici a leinnuliii. 3 . Marusceac D., - C'onstructii ii~o~i'erne
di11 Ieti111, Edit~iraTeliiiica,
Bucuresti, 1997.