Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Latin It Ate Si Dacism - Studiu de Caz1

Latin It Ate Si Dacism - Studiu de Caz1

Ratings: (0)|Views: 227|Likes:
Published by amaliabis

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: amaliabis on Nov 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/21/2013

pdf

text

original

 
1
Titlul temei:
 
 Asumarea originilor
 
Tema:
 
Latinitate si dacismClasa: a XI-a I
 
Colegiul Na
ional
 Alexandru Lahovari
, Râmnicu-VâlceaRealizatorii proiectului:
 
1.
 
Aneluta Becheru
 
2. Sorana Chiper
 
3. Daniela Diculescu
 
4. Oana Pirneci
 
5. Vladimir RautaCoordonatorul proiectului:prof. Amalia IstrateCalendarul cazului:
 
 
Pregatire:
 
5 oct. - 10 nov. 2007
 
 
Sustinere:
 
11 nov. 2007
 
 
2
AD ORIGINE
 
- DACII -
 Preliminarii
Pentru a cunoa
ş
te istoria poporului care a reu
ş
it s
ă
adapteze joculcu m
ă
rgele de sticl
ă
propriului limbaj al semnelor, propriei gramatici avalorilor, trebuie s
ă
întoarcem privirea spre trecut. Descoperirilearheologice au scos la suprafa
ă
m
ă
rturiile existen
ei acestuia în spa
iulcarpato-danubiano-pontic.Cercet
ă
rile din acest spa
iu au demonstrat c
ă
procesul deantropogenez
ă
se remarc
ă
în special în neoliticul mijlociu. Este momentul în care se afirm
ă
cultura Hamangia, mileniul IV-III î.d.Hr., deosebit
ă
prinvarietatea formelor
ş
i plastica bogat
ă
 
ş
i original
ă
.Una dintre cele mai importante m
ă
rturii neolitice târzii din sud-estul european o reprezint
ă
cultura Gulmelni
a. Aceasta subliniaz
ă
  înclina
ia c
ă
tre frumos a locuitorilor acestui spa
iu. Particularizarea etno-cultural
ă
 
ş
i lingvistic
ă
a geto-dacilor, în cadrul marii familii a neamurilortrace, a intrat deci încon
ş
tiin
a popula
iilorlimitrofe cu mult înainte ca eas
ă
î 
ş
i fi g
ă
sit o concretizarescris
ă
în textele autorilorantici.Cum au gândit
ş
i cum aureu
ş
it s
ă
capteze aten
ia LumiiAntice? Cum au transformatlupta pentru via
ă
într-unideal? Pentru a aflar
ă
spunsurile la aceste întreb
ă
ritrebuie s
ă
mai a
ş
tept
ă
m câ
ivaani, pân
ă
ce vestitul Herodot î 
ş
i va scrie
 Istoriile
 
sale.
Cine sunt daco-ge
  
ii?
 
Primele informa
ii referitoare la locuitorii Daciei nord-dunarenesunt tributare istoriei pe care Herodot încearc
ă
s
ă
o realizeze. Istoriculafirm
ă
privitor la ge
i:
“cei mai viteji
 ş
i mai drep
  
i dintre traci”
,rezolvându-se astfel problema aprtenen
ei entice a daco-ge
ilor. Ace
ş
tiafac parte din ramura nordic
ă
a marelui neam tracic, ramur
ă
distinct
ă
a
 
3
familiei indo-europenilor. Informa
ia clarific
ă
, dar aduce la lumin
ă
 
ş
i noicontroverse legate de întrebarea cine sunt dacii, dac
ă
sunt un popordistinct sau ce limb
ă
vorbeau? Pentru a r
ă
spunde la aceste chestiunitrebuie s
ă
se determine evolu
ia tracilor, poporul de origine al dacilor
ş
ige
ilor.Porni
i din Mun
ii Carpa
i, presupusa lor locuin
ă
primitiv
ă
, traciiau populat o regiune intins
ă
, care mergea, la est pân
ă
la Nikolaiev,dincolo de Nipru, cuprindea, la sud, Dobrogea de ast
ă
zi
ş
i cobora pân
ă
laVardar
ş
i Morava, la poalele Muntelui Olimp
ş
i insulele din Marea Egee,iar la vest se întindea pân
ă
la Dun
ă
rea de mijloc. În epoca aceasta, parteade nord a Peninsulei Balcanice era împ
ă
r
it
ă
în dou
ă
zone de civiliza
ie:regiunea moravo-pontic
ă
, de civiliza
ie trac
ă
 
ş
i cea moravo-adriatica, deciviliza
ie ilira.Expansiunea tracilor s-a produs de-a lungul timpului. În Dacia,tracii au asimilat popula
iile iranice, agatir
ş
ii, a
ş
eza
i în Ardeal pe ambelemaluri ale Mure
ş
ului. Astfel, expansiunea teritorial
ă
a tracilor, confirmat
ă
 de descoperirile arheologice efectuate ulterior, sus
ine teoria conformc
ă
reia, poporul român s-a format atât la nordul cât
ş
i la sudul Dun
ă
riimijlocii
ş
i de jos. Aceasta se nume
ş
te
Teoria originii carpato-balcanice a românilor
.
Exist
ă
o alt
ă
teorie, promovat
ă
de mul
i înv
ă
a
i germani, unguri
ş
ichiar de românii E. Hurmuzachi, R. Rosetti
ş
i A. Philippide. Conformacestei teorii, poporul român s-ar fi format exclusiv la sudul Dun
ă
rii,deoarece dup
ă
p
ă
r
ă
sirea Daciei de c
ă
tre romani, în Dacia nu s-ar mai fivorbit latine
ş
te. Se nume
ş
te
Teoria originii balcanice sau exclusiv balcanice a românilor
.
Aceast
ă
teorie a originii exclusiv balcanice a fostcreat
ă
de Franz Joseph Sulzer
ş
i a c
ă
p
ă
tat o argumentare noua la R.Roesler, P. Hunfalvy, G. Weigand. Aceste dou
ă
variante au fost sus
inutesau nu de oamenii de specialitate din România. A
ş
dar, putem distingepatru teorii importante:
 
continuitatea dacoromânilor la nordul Dun
ă
rii, în Dacia,
ă
r
ă
nicio admigra
ie de la sudul Dun
ă
rii, sus
inut
ă
de B.P.-Hasdeu, A. D. Xenopol, N. Iorga, V. Pâvan;
 
 
continuitatea românilor în Dacia, cu o admigra
ie din sudulDun
ă
rii, sus
inuta de D. Onciul, Ov. Densusianu, T.Papahagi;
 
 
migra
ia dacoromânilor în a doua jum
ă
tate a Evului Mediu,de pe presupusul s
ă
u teritoriu primitiv, din sudul Dun
ă
rii, lanordul acestui fluviu, unde nu ar fi existat deloc români la început, promovata de Roesler, Tomaschek, Hunfalvy,Weigand, Tamás;
 

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->