Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
1Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Werber, Bernard - Ziua Furnicilor

Werber, Bernard - Ziua Furnicilor

Ratings: (0)|Views: 10 |Likes:
Published by mickimacko

More info:

Published by: mickimacko on Nov 17, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/07/2011

pdf

text

original

 
 Bernard Werber
ZIUA FURNICILOR
Furnicile contraatac
ă
!
  Totul este într-unul
(Abraham) 
  Totul este dragoste
(Isus Cristos) 
  Totul este economic
(Karl Marx) 
  Totul este sexual
(Sigmund Freud) 
  Totul este relativ (
Albert Einstein) 
 
Ş
i mai departe?...
 
EDMOND WELLS,
Enciclopedia cunoa 
ş 
terii relative 
ş 
i absolute 
 
 
PRIMUL ARCAN:
St
ă
pânii zorilor
 
1. PANORAMIC
 
NEGRU
A trecut un an. Pe cerul de august, f 
ă
r
ă
lun
ă
, clipesc stelele. Într-un târziu, tenebrele serisipesc. O lucire. Fâ
ş
ii de cea
ţă
se preling peste p
ă
durea Fontainebleau. Un soare purpuriu
ş
iputernic le împr
ăş
tie de îndat
ă
. Totul scânteiaz
ă
acum, acoperit de rou
ă
. Pânzele de p
ă
ianjen se
 
transform
ă
în
ţ
es
ă
turi exotice, din perle portocalii. Se anun
ţă
o zi c
ă
lduroas
ă
.Viet
ăţ
i minuscule fream
ă
t
ă
pe sub r
ă
muri
ş
uri. Pe iarb
ă
, printre ferigi. Pretutindeni. Din
 
toate speciile
ş
i nenum
ă
rate. Roua, ca o licoare pur
ă
, spal
ă
p
ă
mântul pe care se va desf 
ăş
ura cea
 
mai ciudat
ă
dintre av...
2. TREI SPIOANE ÎN INIMA ORA
Ş
ULUI
 
Avansa 
ţ 
i, repede.
 Ordinul parfumat e categoric: nu e timp de pierdut cu observa
ţ
ii inutile. Cele trei silueteîntunecate zoresc de-a lungul culoarului secret. Cea care merge pe tavan î
ş
i târ
ăş
te cu
 
non
ş
alan
ţă
antenele la în
ă
l
ţ
imea solului. E rugat
ă
s
ă
coboare, dar ea le d
ă
asigur
ă
ri c
ă
se simte
 
mult mai bine a
ş
a: cu capul în jos. Îi place s
ă
perceap
ă
realitatea r
ă
sturnat
ă
.Nimeni nu insist
ă
. De ce nu, la urma urmei? Trioul cote
ş
te pentru a se vârî într-un tunel
 
mai îngust, sondând cu aten
ţ
ie cel mai neînsemnat ungher înainte de a face vreun pas cât demic. Pentru moment, totul pare atât de lini
ş
tit, încât e de-a dreptul îngrijor
ă
tor.
 
Iat
ă
-le ajunse în inima Ora
ş
ului, într-o zon
ă
care este cu siguran
ţă
foarte supravegheat
ă
.
 
Pa
ş
ii li se fac mai mici. Pere
ţ
ii galeriei sunt tot mai lucio
ş
i. Tot mai des li se-ntâmpl
ă
s
ă
derapeze
 
pe resturi de frunze moarte. O nelini
ş
te surd
ă
inund
ă
fiecare celul
ă
a carcaselor lor ro
ş
cate.
 
Iat
ă
-le ajunse în sal
ă
.Adulmec
ă
mirosurile care plutesc în aer. Se simte iz de r
ăş
in
ă
, de coriandru
ş
i de c
ă
rbuni.
 
Înc
ă
perea aceasta este o inven
ţ
ie de ultim
ă
or
ă
. În toate celelalte ora
ş
e ale furnicilor, boxele nu
 
servesc decât la stocarea hranei sau a ou
ă
lor. Or, anul trecut, chiar înainte de începutul
 
perioadei de hibernare, cineva a emis o sugestie:
Nu trebuie s 
ă 
ne mai l 
ă 
ă 
m ideile s 
ă 
se piard 
ă 
.
 
Inteligen 
ţ 
a Roiului se reînnoie 
ş 
te prea repede.
 
 
Gândurile str 
ă 
mo 
ş 
ilor trebuie s 
ă 
le fie de folos urma 
ş 
ilor no 
ş 
tri.
 
 
Conceptul de stocare a reflec
ţ
iilor era cu totul nou la furnici.
Ş
i, totu
ş
i, el entuziasmase o
 
mare parte din cet
ăţ
eni. Fiecare venise s
ă
-
ş
i deverseze feromonii în
ţ
elepciunii în recipientele
 
prev
ă
zute în acest scop. Dup
ă
care, acestea fuseser
ă
orânduite pe teme. Toate cuno
ş
tin
ţ
ele lor erau de-acum adunate în aceast
ă
vast
ă
box
ă
: "Biblioteca chimic
ă
".
 
Cele trei vizitatoare continu
ă
s
ă
înainteze, cuprinse de admira
ţ
ie, în pofida spaimei.Spasmele antenelor le tr
ă
deaz
ă
emo
ţ
ia.De jur-împrejurul lor, ovoide fluorescente sunt aliniate în rânduri de câte
ş
ase, înv
ă
luite de
 
aburi amoniacali ce le fac s
ă
par
ă
ni
ş
te ou
ă
calde. Dar cochiliile acestea transparente nu con
ţ
in
 
nici cea mai mic
ă
urm
ă
de via
ţă
embrionar
ă
. În
ţ
epenite în ganga lor de nisip, ele sunt pline pân
ă
 la refuz de relat
ă
ri olfactive pe sutele de teme repertoriate: istoria reginelor din dinastia Ni,biologie curent
ă
, zoologie (mult
ă
zoologie), chimie organic
ă
, geografie terestr
ă
, geologia straturilorde nisip subp
ă
mântene, strategia celor mai celebre b
ă
t
ă
lii, politica teritorial
ă
din ultimii zece miide ani. Se afl
ă
acolo pân
ă
 
ş
i re
ţ
ete de g
ă
tit sau planurile cotloanelor celor mai r
ă
u famate ale
 
Ora
ş
ului.
 
O mi
ş
care de antene,
 
Repede, repede, s 
ă 
ne gr 
ă 
bim, altfel...
 Furnicile î
ş
i cur
ăţă
la iu
ţ
eal
ă
apendicele senzoriale cu ajutorul periei cu o sut
ă
de fire de lacoate, apoi pornesc s
ă
inspecteze capsulele în care sunt stivui
ţ
i feromonii mnezici, atingând u
ş
or
 
ovulele cu extremitatea sensibil
ă
a antenelor, astfel încât s
ă
le identifice f 
ă
r
ă
gre
ş
.
 
Deodat
ă
, una dintre furnici încremene
ş
te. I s-a p
ă
rut c
ă
a perceput un zgomot. Un zgomot?
 
Fiecare din ele î
ş
i zice c
ă
, de data aceasta, vor fi descoperite.
 
R
ă
mân în a
ş
teptare, febrile. Cine poate s
ă
fie?
 
3. ACAS
Ă
LA FRA
Ţ
II SALTA
 
 
 ― 
Deschide, trebuie s
ă
fie domni
ş
oara Nogard!
 
Sébastien Salta se ridic
ă
, întinzându-
ş
i trupul nesfâr
ş
it
ş
i r
ă
suci mânerul u
ş
ii.
 
 ― 
Bun
ă
ziua, spuse el.
 ― 
Bun
ă
ziua, e gata?
 ― 
Da. E gata.Cei trei fra
ţ
i Salta se apropiar
ă
laolalt
ă
de cutia voluminoas
ă
de polistiren, din care scoaser
ă
 o sfer
ă
de sticl
ă
, deschis
ă
în partea superioar
ă
 
ş
i plin
ă
cu granule maronii.
 
Se aplecar
ă
tustrei asupra recipientului
ş
i Caroline Nogard nu se putu ab
ţ
ine s
ă
nu-
ş
i
 
introduc
ă
în el mâna dreapt
ă
. O cantitate neînsemnat
ă
de nisip întunecat la culoare i se scurseprintre degete. Mirosi bobi
ţ
ele, de parc
ă
ar fi fost o cafea cu arom
ă
nepre
ţ
uit
ă
.
 ― 
V-a cerut eforturi mari, nu-i a
ş
a?
 
 ― 
Enorme, r
ă
spunser
ă
într-un glas cei trei fra
ţ
i Salta.Iar unul dintre ei ad
ă
ug
ă
:
 ― 
Dar a meritat!Sébastien, Pierre
ş
i Antoine Salta erau ni
ş
te colo
ş
i. Fiecare avea probabil vreo doi metri. Se
 
l
ă
sar
ă
în genunchi pentru a-
ş
i cufunda, la rândul lor, degetele lungi în globul de sticl
ă
.
 
 Trei lumân
ă
ri fixate într-un sfe
ş
nic înalt luminau întreaga scen
ă
, aruncând luciri ciudate, de
 
un galben b
ă
tând în portocaliu.Caroline Nogard a
ş
ez
ă
globul într-o valiz
ă
, înf 
ăş
urându-l în mai multe straturi de vat
ă
de
 
sticl
ă
. Îi cânt
ă
ri cu privirile pe cei trei uria
ş
i
ş
i le zâmbi. Apoi, în t
ă
cere, î
ş
i lu
ă
r
ă
mas-bun
ş
i
 
plec
ă
.Pierre Salta l
ă
s
ă
s
ă
-i scape un oftat de u
ş
urare:
 
 ― 
De data aceasta, cred c
ă
suntem pe cale s
ă
ne atingem
ţ
elul!
4. FUG
Ă
 
Ş
I URM
Ă
RIRE
 Alarm
ă
fals
ă
: nu e decât o frunz
ă
uscat
ă
care a trosnit. Cele trei furnici î
ş
i reiau
 
investiga
ţ
iile.Rând pe rând, miros recipientele doldora de informa
ţ
ii lichide.
 
În sfâr
ş
it, g
ă
sesc ce c
ă
utau.
 
Din fericire, nu le-a fost prea greu s
ă
-l descopere. Apucând pre
ţ
iosul obiect,
ş
i-l trec de la
 
una la cealalt
ă
. E un ou umplut cu feromoni
ş
i închis ermetic cu o pic
ă
tur
ă
de r
ăş
in
ă
de pin. Îl
 
decapsuleaz
ă
. Un prim parfum le izbe
ş
te cele unsprezece segmente antenare:
 
Decriptare interzis 
ă 
.
 Perfect. Aceasta e cea mai bun
ă
garan
ţ
ie a calit
ăţ
ii. A
ş
eaz
ă
oul la loc
ş
i-
ş
i cufund
ă
cu
 
l
ă
comie antenele în el. Textul mirositor le urc
ă
prin meandrele creierelor.
Decriptare interzis 
ă 
.
 
Feromon memorie nr. 81
 
Tema: Autobiografie 
 
Numele meu este Chli-pou-ni.
 
Sunt fiica lui Belo-kiu-kiuni 
 
Sunt cea de-a 333-a regin 
ă 
a dinastiei Ni 
ş 
i n 
ă 
sc 
ă 
toarea unic 
ă 
a ora 
ş 
ului Bel-o-kan.
 
 
Nu m-am numit dintotdeauna astfel. Înainte de a fi regin 
ă 
, eram cea de-a 56-a prin 
ţ 
es 
ă 
Prim 
ă 
verii. C 
ă 
ci aceasta este casta mea 
ş 
i acesta e num 
ă 
rul meu de pont 
ă 
.
 
 
Când eram tân 
ă 
ă 
, credeam c 
ă 
ora 
ş 
ul Bel-o-kan este grani 
ţ 
a Universului. Credeam c 
ă 
noi,
 
 furnicile, suntem singurele fiin 
ţ 
e civilizate de pe planeta noastr 
ă 
. Credeam c 
ă 
termitele, albinele 
ş 
 
viespile sunt popoare s 
ă 
lbatice care nu ne accept 
ă 
tradi 
ţ 
iile 
ş 
i obiceiurile pur 
ş 
i simplu din obscurantism.
 
Credeam c 
ă 
celelalte specii de furnici sunt degenerate 
ş 
i c 
ă 
furnicile pitice sunt prea mici ca s 
ă 
 
 
ne facem griji din pricina lor.
 
Tr 
ă 
iam pe atunci închis 
ă 
în permanen 
ţă 
în gineceul prin 
ţ 
eselor virgine, în interiorul Ora 
ş 
ului 
 
interzis. Singura mea ambi 
ţ 
ie era s 
ă 
-i sem 
ă 
n cândva mamei mele 
ş 
i s 
ă 
construiesc la rândul meu o 
 
 federa 
ţ 
ie care s 
ă 
înfrunte vremurile în toate sensurile expresiei acesteia.
 
ş 
a au decurs lucrurile pân 
ă 
în ziua când un tân 
ă 
r prin 
ţ 
ă 
nit, 327, a venit în loja mea 
ş 
i mi-a  povestit ceva ciudat. El afirma c 
ă 
o expedi 
ţ 
ie de vân 
ă 
toare fusese pulverizat 
ă 
în întregime de o arm 
ă 
nou 
ă 
, cu efecte devastatoare.
 
ă 
nuiala noastr 
ă 
se îndrepta pe atunci asupra furnicilor pitice, care erau rivalele noastre,
ş 
 
am purtat împotriva lor, anul trecut, marea b 
ă 
ă 
lie a Macilor. Ea ne-a costat mai multe milioane de solda 
ţ 
i, dar am câ 
ş 
tigat-o. Iar victoria aceasta, ne-a dovedit c 
ă 
ă 
nuielile noastre erau gre 
ş 
ite.
 
Piticele nu posedau nici o arm 
ă 
secret 
ă 
de anvergur 
ă 
.
 
Ne-am gândit apoi c 
ă 
era vorba de termite, du 
ş 
manii no 
ş 
tri ereditari. A fost o nou 
ă 
gre 
ş 
eal 
ă 
.
 
Marele ora 
ş 
termit din Est se transformase într-un ora 
ş 
fantom 
ă 
. Un misterios gaz clorat îi otr 
ă 
vise 
 
 pe to 
ţ 
i locuitorii.
 
Am f 
ă 
cut atunci investiga 
ţ 
ii în interiorul propriului nostru Ora 
ş 
 
ş 
i am avut astfel de înfruntat o 
 
armat 
ă 
clandestin 
ă 
care î 
ş 
i imagina c 
ă 
protejeaz 
ă 
colectivitatea omi 
ţ 
ând s 
ă 
-i dezv 
ă 
luie informa 
ţ 
iile 
 
considerate a fi prea nelini 
ş 
titoare. Uciga 
ş 
ele acestea r 
ă 
spândeau un anumit miros de stânc 
ă 
 
ş 
 
 pretindeau c 
ă 
joac 
ă 
rolul globulelor albe. Ele constituiau autocenzura societ 
ăţ 
ii noastre. Am luat astfel cuno 
ş 
tin 
ţă 
de faptul c 
ă 
în propriul nostru organism-comunitate exista un sistem de ap 
ă 
rare imunitar 
ă 
, în stare de orice pentru a-i men 
ţ 
ine pe to 
ţ 
i în ignoran 
ţă 
 
Dar dup 
ă 
extraordinara odisee a lupt 
ă 
toarei asexuate 103 683, am sfâr 
ş 
it prin a în 
ţ 
elege 
 
despre ce este vorba.
 
La extremitatea oriental 
ă 
a lumii exist 
ă 
...
 Una dintre cele trei furnici î
ş
i întrerupe lectura: i s-a p
ă
rut c
ă
simte o prezen
ţă
. Rebelele se
 
ascund
ş
i pândesc. Nimic nu mi
ş
c
ă
îns
ă
în jur. O anten
ă
se înal
ţă
timid din ascunz
ă
toare,
 
imitat
ă
în scurt timp de alte cinci.Cele
ş
ase apendice senzoriale se transform
ă
în radare
ş
i vibreaz
ă
cu 18 000 de mi
ş
c
ă
ri pe
 
secund
ă
. Tot ce r
ă
spânde
ş
te un miros oricât de slab de jur-împrejurul lor este identificat
 
instantaneu.Înc
ă
o alarm
ă
fals
ă
. Nu e nimeni prin împrejurimi. Furnicile reiau decodificarea feromonului.
La extremitatea oriental 
ă 
a lumii exist 
ă 
turme de animale de o mie de ori mai gigantice.
 
Mitologiile myrmicine vorbesc despre ele în termeni poetici. Cu toate acestea, ele n-au nimic comun cu poezia.
 
ă 
dacele ne spuneau pove 
ş 
ti de groaz 
ă 
despre ele ca s 
ă 
ne sperie. Dar ele dep 
ăş 
esc orice 
 
 poveste de groaz 
ă 
.
 
Pân 
ă 
atunci, nu acordasem nicicând prea mult 
ă 
încredere relat 
ă 
rilor despre mon 
ş 
trii uria 
ş 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->