Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
vatra_1_2-2009

vatra_1_2-2009

Ratings: (0)|Views: 249 |Likes:
Published by iulian63
An important romanian literary review.
An important romanian literary review.

More info:

Categories:Types, Reviews, Book
Published by: iulian63 on Nov 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2013

pdf

text

original

 
1
tolle lege
În valea noastr 
ă
din V
ă
rai, care vara asta st
ă
s
ă
sece, niciodat
ă
n-au fost pe
ş
ti mai mari de-un latde palm
ă
. Ce s
ă
-i faci, noi suntem oameni de p
ă
mânt, care n-au v
ă
zut niciodat
ă
marea, Dun
ă
rea, ba ceimai mul
ţ
i nici m
ă
car Some
ş
ul Rece.Totu
ş
i, în seara aceea de octombrie 1968, pe când desf 
ă
ceam de zor porumb, la u
ş
a noastr 
ă
a b
ă
tutun str 
ă
in care, chiar înainte s
ă
ne d
ă
m noi seama, a r 
ă
sturnat de pe umeri drept în mijlocul antreului un pe
ş
te cum nu se mai v
ă
zuse prin p
ă
ţ
ile noastre pân
ă
atunci.Era o namil
ă
lung
ă
de doi metri, alunecoas
ă
 
ş
i rece, pe burta c
ă
reia cealalt
ă
namil
ă
, cu dou
ă
 picioare, s-a a
ş
ezat s
ă
-
ş
i trag
ă
sufletul. Nu
ş
tiu ce-au vorbit ai mei vreme de un ceas cu str 
ă
inul, dar pân
ă
la urm
ă
rumoarea s-a potolit, iar str 
ă
inului i s-a dat voie s
ă
înnopteze în antreul nostru. Am putut s
ă
-l v
ă
d, în timp ce m
ă
duceau laculcare, cum î
ş
i d
ă
jos c
ă
ciula, se lunge
ş
te pe du
ş
umea
ş
i-
ş
i a
ş
eaz
ă
capul ca pe-o pern
ă
pe pântecelenamilei cu solzi.A doua zi diminea
ţ
a, când m-au trezit s
ă
merg la
ş
coal
ă
, în antreu nu se mai aflau nici namila cudou
ă
picioare, nici pe
ş
tele lui cât covata în care puneam la saramur 
ă
doi porci o dat
ă
. Mirosul de pe
ş
te
ă
m
ă
sese îns
ă
 
ş
i a continuat s
ă
adie s
ă
 pt
ă
mâni întregi, iar dup
ă
o lun
ă
, în spatele m
ă
turii, am descoperitun solz sticlos
ş
i rece, mare cât copita de capr 
ă
, pe care l-am ascuns sub perna mea ani de zile.Dumnezeule, dar 
ş
i când l-a g
ă
sit mama, ce b
ă
taie am încasat! Nu un pe
ş
te ca
ă
la, dar m
ă
car un solz s
ă
fi avut vreodat
ă
satul nostru
ş
i poate ast
ă
zi p
ă
mântul de pe oamenii no
ş
tri de p
ă
mânt s-ar mai fi
ş
ters, în a
ş
a fel încât copiii lor s
ă
arate un pic mai pu
ţ
in greoi
ş
iun pic mai lumino
ş
i ca ei.
Ş
i atunci poate c
ă
oamenii no
ş
tri de p
ă
mânt n-ar mai ara
ş
i ast
ă
zi p
ă
mântul
ă
sta bolov
ă
nos cu pluguri trase de câte doi boi de parc
ă
ar despica valurile unei m
ă
ri încremenite, caredemult, pe vremea când P
ă
mântul plutea pe sub ape,
ş
i-a leg
ă
nat pe
ş
tii printre dealurile din V
ă
rai.
Ioan Es. POPLocul unde a încremenit marea
 
2
inedit
 Este o simpl 
ă 
zi de duminic
ă 
. Pot s
ă 
îi num
ă 
r toate comodit 
ăţ 
ile, s
ă 
o rev
ă 
d. Orele trec spreînserare. Vine o alt 
ă 
lumin
ă 
. Am ezitat s
ă 
citesc sau s
ă 
scriu, s
ă 
m
ă 
refer la ce se întîmpl 
ă 
afar 
ă 
 scriind. Dup
ă 
amiaz
ă 
va s
ă 
zic
ă 
.
Ş 
i ezit de aici mai departe. Scriind s
ă 
m
ă 
refer la ce se întîmpl 
ă 
afar 
ă 
. Ast 
ă 
 zi imagini ca într-o zi în care nu încetez s
ă 
tr 
ă 
iesc întîlnirile mele cu via
 ţ 
a. Unele mi se pun altfel, pentru c
ă 
nu m
ă 
a
 ş
tept s
ă 
le
 ş
i urm
ă 
resc cu interes. Unele imagini se re
 ţ 
in cu mai mare putere. Mai mare sau mai mult 
ă 
. Dar eu m
ă 
aflu cel pu
 ţ 
in cîteva zeci de minute într-un autobuz. Oameni ce urc
ă 
 
 ş
i coboar 
ă 
 ,urc
ă 
 , se dispenseaz
ă 
de
 ş
i sînt diferi
 ţ 
i. Pot deodat 
ă 
s
ă 
-mi dau seama de semnifica
 ţ 
ia unei imaginila care cineva m
ă 
face atent (întoarce capul de pe scaunul din fa
 ţă 
 ). Este deja o semnifica
 ţ 
ie
 ş
iatinge sentimentele mele ceea ce este în mine uman. B
ă 
trîna de pe trotuar are un pachet învelit cu pînz
ă 
 , legat cu o curea legat 
ă 
de un b
ăţ 
 , un co
 ş
acoperit 
 ş
i un ulcior de metal cu capac. Acesteobiecte sînt jos în jurul ei. Un om e lîng 
ă 
ea, a coborît din ma
 ş
in
ă 
 
 ş
i îi vorbe
 ş
te, mîinile lor fac gesturi, gurile lor se deschid, nu se aud. Îns
ă 
aceste obiecte vor trebui c
ă 
rate. „Cam cît s
ă 
aib
ă 
?” „În jur de 80 de ani”. Cu o spinare, ni
 ş
te bra
 ţ 
e
 ş
i picioare de vîrsta asta. S 
ă 
ridice pachetul apucînd b
ăţ 
ul,
 ş
i nu poate. S 
ă 
o ajute cet 
ăţ 
eanul, dup
ă 
ce ea îl face atent,
 ş
i o ajut 
ă 
. Astfel, cu o mîn
ă 
la cap
ă 
tul b
ăţ 
ului
 ş
i cu cealalt 
ă 
înc
ă 
liber 
ă 
 , co
 ş
ul poate fi ridicat de
 ş
i e greu s
ă 
 se aplece, treaba asta se vede. Acum co
 ş
ul acela paralelipipedic de nuiele a fost atîrnat de bra
 ţ 
c
ă 
ci bra
 ţ 
ul s-a petrecut pe sub traist 
ă 
 
 ş
i degetele lui strîng b
ăţ 
ul. Ulciorul chiar în fa
 ţă 
 
 ş
i ea seapleac
ă 
tremurînd 
 ş
i mîna liber 
ă 
îi tremur 
ă 
. E greu dar poate. R
ă 
mîne cîteva clipe trupul eiîndep
ă 
rtîndu-se ca ni
 ş
te haine cenu
 ş
ii
ă 
ă 
chip, r 
ă 
mîne înaintarea pa
 ş
ilor nesiguri mici
 ş
i grei. Eu îns
ă 
m
ă 
aflu pe banchet 
ă 
 
 ş
i ochii mei v
ă 
d.
ă 
 ş
i al 
 ţ 
i oameni ce întîmpl 
ă 
tor se uit 
ă 
 
 ş
i faptul îi determin
ă 
s
ă 
urm
ă 
reasc
ă 
faptul. Nu urm
ă 
rim orice. Nu orice. Familiar 
ă 
starea prin care trec. Aceasta nu e o c
ă 
ă 
torie de pl 
ă 
cere, ci s
ă 
ajung la lucru.Cîteva ore, o munc
ă 
. Familiar 
ă 
atmosfera, înghesuiala, nervozitatea. Aten
 ţ 
ia mea se disperseaz
ă 
în c
ă 
utare. Subiecte. Suporturi. Undeva trebuie
 ş
i eu s
ă 
exist pentru a sim
 ţ 
i c
ă 
exist. Tot timpul pot  s
ă 
simt ceea ce fac. Dar nu tot timpul simt. Deseori eu citesc. Eu citesc în ma
 ş
in
ă 
. Cititul pe ma
 ş
in
ă 
. Aceast 
ă 
deplasare dintr-un ora
 ş
în altul 
 ş
i revenirea în acela
 ş
i ora
 ş
: navetez. A nu uita aceast 
ă 
ap
ă 
 sare pe care o resimt ori de cîte ori nu pot s
ă 
scriu cu senza
 ţ 
ia de singur. A nu uita
 ş
i ambi
 ţ 
ia de a scrie în fiecare zi ceva ca la un cap
ă 
t de ceva. A vrea s
ă 
nu pot ocoli orice despre existen
 ţ 
a mea înseamn
ă 
c
ă 
 , dac
ă 
scriu, nimic nu poate fi privit ca strict indi-vidual în con
 ş
tiin
 ţ 
a mea. Despre individual 
 ş
i con
 ş
tiin
 ţ 
a individualului în existen
 ţ 
a unui scriitor.Textul acesta urmeaz
ă 
s
ă 
apar 
ă 
cîndva.„Carnetul cu copiii care fac g 
ă 
ă 
 gie”„Tovar 
ăş
i!Muncind mai bine, tr 
ă 
im mai bine!Spor la lucru!”.
(continuare în num
ă 
rul urm
ă 
tor)
Gheorghe CR 
Ă
CIUNJurnal -
1977 – 1978
 
3
carmen saeculare
Nichita DANILOV
Strad
ă
Presimt febra acestei mul
ţ
imice n
ă
v
ă
le
ş
te în pia
ţă
;îi iau pulsul observînd cu aten
ţ
iecum cre
ş
te valul purtîndstrada încoace
ş
i-ncolo pîn
ă
la în
ă
l
ţ
imea ferestrelor, balconului; în curîndunii se vor urca pe umerii altoraformînd încetul cu încetulun fel de Turn Eiffel în mi
ş
care……E ca
ş
i cum a
ş
contemplani
ş
te catalige (elefan
ţ
i cu picioare de p
ă
injentraversînd de
ş
ertul lui Dali) pe care un singur omaflat la în
ă
l
ţ
imea norilor le-ar mînui cu u
ş
urin
ţă
trecînd peste o mie de obstacole:un singur om, o singur 
ă
strad
ă
,asemenea sc
ă
rii lui Iacobridicat
ă
în dou
ă
picioareo mul
ţ
ime înaintînd pe vertical
ă
adunat
ă
într-un singur omcare alearg
ă
seara pe str 
ă
ziîncercînd s
ă
prind
ă
în plasa de fluturi propriile-i urme…
P
ă
ienjeni
ş
A
ş
a cum omidafluturelui
ţ
ese un p
ă
ienjeni
ş
de m
ă
tasea
ş
a cum p
ă
ianjenulî
ş
i
ţ
ese în jurul s
ă
u o pînz
ă
sub
ţ
ireîntinzînd-o de la crengu
ţ
aunui trandafir s
ă
lbatic la alta(de ce neap
ă
rat trandafir,de ce neap
ă
rat s
ă
lbatic poate un înger, poate o
ş
ur 
ă
, poate clopotni
ţ
a unei bisericu
ţ
e de
ţ
ar 
ă
)a
ş
a
ş
i sufletulî
ş
i înconjoar 
ă
trupulcu un p
ă
ienjeni
ş
de riduri pe care sclipesc bobi
ţ
e de sînge
ş
i rou
ă
...C
ă
ci haina de ve
ş
nicie a sufletuluie
ţ
esut
ă
din gîndurinu sim
ţ
i cum fluier 
ă
vîntul prin elecl
ă
tinînd por 
ţ
ile
ş
i schimbînd sor 
ţ
ilecl
ă
tinîndu-ne genele
ş
i golindu-ne venele.... 
Limba rumeg
ă
toarelor
Cu dou
ă
ore înainte de vecerniecînd toaca se leg
ă
na înc
ă
lini
ş
tit
ă
în vîntul stîrnit de septembries
ă
rmana m
ă
icu
ţă
Fevroniasp
ă
la mai întîi podelelefrecîndu-le cu o perie de sîrm
ă
muiat
ă
în ap
ă
de le
ş
ie pîn
ă
ce acestea se albeauca oasele mor 
ţ
ilor apoi îmbr 
ă
cîndu-
ş
i ve
ş
mintele
ţ
esutedin frunze de tei
ş
i frunze de mesteac
ă
ncusute între ele cu iarba fiarelor ie
ş
ea în pridvor 
ţ
inîndu-
ş
i în pumni rug
ă
ciunile de sear 
ă
chema cu o voce stins
ă
 p
ă
s
ă
rile cerului
ş
i lighioanele p
ă
mîntuluicare ie
ş
eau din vizuini
ş
i din g
ă
uri mari
ş
i miciunele se tîrau pe p
ă
mîntn
ă
 p
ă
dindu-i umerii
ş
i picioarelealtele se risipeau în cele patru z
ă
riîmpr 
ăş
tiindu-i gîndurile peste iarba adumbrit
ă
de rou
ăş
i peste copacii adormi
ţ
icu ramurile înfundate sub scoar 
ţă
 pîn
ă
cînd ace
ş
tia se trezeau la via
ţăş
i din copaci simpli m
ă
run
ţ
ise transformau în arbori falniciai vie
ţ
ii
ş
i ai mor 
ţ
ii pe crengile c
ă
roraadormeau gîndurile eitranscrise pe pergament
ş
i pe papirusîn greac
ă
în ebraica veche precum
ş
i în limba sacr 
ă
a rumeg
ă
toarelor...

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
viguss liked this
cupidita liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->