Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
12Activity
×

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Revista "Vatra", nr. 7-8, 2009

Revista "Vatra", nr. 7-8, 2009

Ratings: (0)|Views: 15,807|Likes:
Published by iulian63
An important Romanian Literary Review.
An important Romanian Literary Review.

More info:

categoriesTypes, Reviews, Book
Published by: iulian63 on Nov 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/13/2013

pdf

text

original

 
1
tolle lege
M
ă
plimb prin parcul zbur 
ă
t
ă
cit de vântoas
ă
,manelele
-
s mai puternice ca oricând,în loc de aer î
ţ
i intr 
ă-
n n
ă
ri anestezic,s
ă
te fac
ă
s
ă
supor 
ţ
i minciuna,s
ă
nu
i mai fie dor de adev
ă
r.E
-
un loc în apropiere unde muzicadistruge zi de zi peisajul,dar tot aici Ahasveruss
-
a a
ş
ezat pe
-
o banc
ă
 
ş
i s
-
a mântuit.Doi câini te fixeaz
ă
din ochi,au început s
ă
urle,curând are s
ă
cad
ă
o ploaie de pietre.E
ş
ti (f 
ă
ă
putin
ţă
de sc
ă
 pare?) prinsîntr 
-
un p
ă
trat ce poart
ă-
n fiecare col
ţ
un animal urât: un urs îngenuncheat,un lup cu fruntea ridat
ă
, un
ş
obolan pe gânduri,un taur smochinit. E rege Chupacabra,cel care soarbe sânge, puterile,Chupacabra cel anevoie de aflat,adormit sub ma
ş
ini. Iar parcul,cu
-
alei
ş
i busturi de celebrit
ăţ
i,se scutur 
ă
 
ş
i geme. Un vifor p
ă
trunde verdele,stele
-
n m
ă
nunchiuri plutesc pe aer negru. Un focde artificii iarna. Pe
-
oriunde
-
ai vrea s
ă
ie
ş
i, paznicii se vor activa
ş
i te vor opri.Gând românesc: aici se îneac
ă
fluviile.În vecini un me
ş
ter improvizat taie de zor o scândur 
ă
pe
-
un scaun, fier 
ă
str 
ă
ul amenin
ţă
s
ă
reteze
ş
i mobila. Îi vor da cafele, baclava,îi vor spune pove
ş
ti, s
ă
nu taie prea mult.A
ş
a
-
i la noi: când se înainteaz
ă-
un pas,nemernicii trebuie s
ă
mearg
ă
al
ă
turi ferici
ţ
i.Pentru asta trebuie hr 
ă
ni
ţ
i cu inimi de sfin
ţ
i.Ascunse
-
s pl
ă
cile memoriale ce
-
amintescde poe
ţ
ii petrecu
ţ
i, apoi, senin, stin
ş
i,în firea lucrurilor, strigând f 
ă
ă
putere.Praf românesc, descoperit dup
ă
vreme
ş
i timp:gr 
ă
mad
ă
de cioburi, frânturi minunatede cântec. De dragul lor ier 
ţ
i totul.
Simona
-
Grazia DIMAO plimbare prin parc
 
2
inedit
Gheorghe CR 
Ă
CIUNJurnal -
1977 – 1978
Ceea ce se poveste
 ş
te într 
-
o cas
ă 
se aude într 
-
o curte sau:
 ş
i se aude într 
-
o curte. Pe înserat, cînd oamenii s
-
au întors, sînt veni
 ţ 
i, ce se spune: povestire
 ş
i discu
 ţ 
ie
 ş
i explicare executînd înso
 ţ 
iri de gesturi. Este o proz
ă 
 scurt 
ă 
 , simpl 
ă 
despre nevoile zilei. A
 ţ 
i auzit sau nu a
 ş
a ceva. Din întîmplare, a ie
 ş
it a
 ş
a ceva pe fereastr 
ă 
. Numai s
ă 
fii atent 
 ş
i s
ă 
ascul 
 ţ 
i. De gînd aveam
 ş
i înc
ă 
am de ieri, de multe zile poate, dac
ă 
am
 ş
i uitat cînd a fost ieri, voiam s
ă 
m
ă 
ocup pu
 ţ 
in de ni
 ş
te propozi
 ţ 
ii
 ş
col 
ă 
re
 ş
ti dintr 
-
o lucrare scris
ă 
. S 
ă 
v
ă 
d ce a
 ş
putea s
ă 
fac s
ă 
scriu cu ele c
ă 
ci aveam sentimentul c
ă 
pot.Totu
 ş
i ne
-
am întors din ora
 ş
de la treburi
 ş
i am culcat copilul sîntem liberi respir 
ă 
m lini
 ş
ti
 ţ 
i în înc
ă 
 pereaunde apa se înc
ă 
lze
 ş
te pe sob
ă 
în vas. Avem vase curate
 ş
i este ordine e sear 
ă 
nu tîrziu. Prin urmare ceva dincare s
ă 
dispar 
ă 
necesitatea de a nu mai privi via
 ţ 
a asta de azi. A
 ş
a ceva s
ă 
facem. Ni
 ş
te texte din c
ă 
 ţ 
i.Toamna aceasta e nestingherit 
ă 
 
 ş
i începe s
ă 
treac
ă 
. Se scutur 
ă 
 
 ş
i ultimii copaci e clar sînt goi
 ş
i ultimele frunze iar 
ăş
i clar sînt uscate.
Ş 
i pe strad 
ă 
sau în alte p
ă 
 ţ 
i trupul meu s
ă 
 
 ş
tie asta de sub haine s
ă 
am o lini
 ş
te
 ş
i s
ă 
privesc cum se schimb
ă 
culorile. S 
ă 
respir aerul parfumat al ploii care începe în perimetrul p
ă 
mîntului pebanda de asfalt 
 ş
i pe fiin
 ţ 
a singuratic
ă 
a mai multor copaci. A
 ş
a ceva mi
-
ar pl 
ă 
cea de f 
ă 
cut. Bem lapte seara trece se face timpul s
ă 
st 
ă 
m s
ă 
mai facem ceva pe aici printre lucruri
 ş
i vase s
ă 
nu neîntrist 
ă 
m pentru nimic în lume. Doi sîntem
 ş
i continu
ă 
m cu neb
ă 
 gare de seam
ă 
s
ă 
adun
ă 
m zile
 ş
i ani o vîrst 
ă 
oarecare. Iar gîndurile mele scurse în contul meu ap
ă 
în contul meu neîntrerupere cu propozi
 ţ 
ii cînd m
ă 
gr 
ă 
besc sînt 
 ş
i m
ă 
simt chinuit în timpul formul 
ă 
rii. A
 ş
mai avea nevoie
 ş
i de o singur 
ă 
zi cheltuit 
ă 
din toate puterile s
ă 
m
ă 
reconfortez de munc
ă 
plec
ă 
ri
 ş
i sosiri de imagini
 ş
i serii de fapte recunoscute u
 ş
or schema v
ă 
 zut 
ă 
deja. O fi pierdut 
ă 
pentru poezie visare în corpul meu mai mult decît m
ă 
a
 ş
teptam presat de timp
 ş
i asta m
ă 
opre
 ş
te demulte ori a
 ş
a într 
-
o triste
 ţ 
e recunoscut 
ă 
– sau poate nu – în vibra
 ţ 
ia nervilor. Astfel de st 
ă 
ri se în
 ţ 
eleg b
ă 
nuiesc sau nu – cred – sau chiar 
 ş
tiu. Propozi
 ţ 
ii pentru un roman adun
 ş
i altfel de secven
 ţ 
e cunoscute din proz
ă 
. Strîng aceste propozi
 ţ 
ii
 ş
i leuit dar m
ă 
înscriu cu destul 
ă 
ă 
bdare în spa
 ţ 
ul liniat al carnetului. Chiar a
 ş
a
 ş
i exist. Sînt zile care par a fi una sau alta aceea
 ş
i vreau s
ă 
zic spun asta dac
ă 
sînt. Urmeaz
ă 
noaptea
 ş
i ce va interesa pîn
ă 
atunci. Se trece sub
ă 
cere urmarea numai accidental. S 
ă 
povestesc mai tîrziu
 ş
i o noapte un vis.
ă 
poate le uitam. Mi
-
am notat zilele. Ceva cîte ceva din ele e pu
 ţ 
in. S 
ă 
nu le uit e mult ce uit 
 ş
i e pu
 ţ 
in ce pot s
ă 
îmi aduc aminte. S 
ă 
le aduc. Adus
ă 
vorba despre cump
ă 
rare. Aragaz cu trei ochiuri; s
ă 
înlocuim soba prea mare. S 
ă 
intre
 ş
i un frigider aici s
ă 
încap
ă 
. S 
ă 
facem împrumutul 
ă 
la s
ă 
fac o cerere s
ă 
mi
-
o semneze s
ă 
odepun. S 
ă 
iau. Banii trei mii. Miare. Treizeci de sute s
ă 
mai lu
ă 
m
 ş
i altceva s
ă 
ă 
m o sum
ă 
îndatorat 
ă 
înapoi. C 
ă 
omul ne a
 ş
teapt 
ă 
.
Ş 
i iar 
ăş
i ea. Cusutul unei rochii festonarea unui tiv e pe sfîr 
 ş
ite munc
ă 
într 
-
o t 
ă 
cere obi
 ş
nuit 
ă 
 se termin
ă 
. Într 
-
o înc
ă 
 pere mic
ă 
se vorbe
 ş
te se taie a
 ţ 
a cu foarfeca
 ş
i se cos nasturi. Despre noaptea asta cînd 
 ş
iîn ea ne vom iubi nimic iar 
ăş
i nimic sau c
ă 
am fi obosi
 ţ 
i e tîrziu. Despre z
ă 
 pada anun
 ţ 
at 
ă 
la radio desprealerg 
ă 
tura prin ora
 ş
dup
ă 
cadoul pentru colega de mîine
 ş
i despre întîrzierea de mîine cheful zilei de mîine
 ş
i ceam eu de mîncat de f 
ă 
cut dac
ă 
vin n
-
o g 
ă 
 sesc poate nu o g 
ă 
 sesc
 ş
i vine mai tîrziu nimic nu e nimic. Poate în cap pe limb
ă 
 , se amîn
ă 
acum
 ş
i alte chestiuni sau c
ă 
noaptea e bun
ă 
e f 
ă 
ă 
vînt 
 ş
i nori e a
 ş
teptat 
ă 
.
(continuare în num
ă
rul urm
ă
tor)
 
3
carmen saeculare
Vasile IGNAAnimale domestice
Nu
ş
tie
 Nu
ş
tie nimeni numele lui.Când trece prin brazdele uscate ale paji
ş
tii
ş
erpuie
ş
te mai întâi spre a i se pierde urma.El poate fi Prin
ţ
ul
ă
ă
mo
ş
tenitoricu tronul arzând în fl
ă
c
ă
rile ochilor.Ori cel ce trece dincolounde ochii sunt paznicii m
ă
run
ţ
i ai friciiai intimit
ăţ
ii ai nop
ţ
ii.A stelei celei c
ă
z
ă
toare.Cât o inim
ă
pe bol
ţ
ile dup
ă-
amieziie locul peste care domne
ş
te elcât un acvariu de camer 
ă
e lumea în care cânt
ă
greierele
ş
i cosa
ş
ul cu picioare de sticl
ă
.Gata. Curge sângele din tablou pe sub rama sub
ţ
ire se strecoar 
ă
iarba.Îl ajut s
ă
poat
ă
locui acolo printre animale domestice printre merele c
ă
zute dup
ă
furtun
ă
.
A
ş
fi vrut
A
ş
fi vrut s
ă
m
ă
furi
ş
ez într 
-
un crângunde nu se v
ă
d bulevardele ora
ş
elor 
ş
i unde cuvintele ajung rar sau din întâmplare.Acolo vântul e întotdeauna suferindservitu
ţ
ile iertateuitate fructele capitul
ă
rii
ş
i graba asasinatelor.Acolo str 
ă
 bunii sunt doi c
ă
rbuni cestr 
ă
lucesc în cenu
ş
a foculuiiar cel ce vegheaz
ă
flac
ă
ra
ş
tiecât de mare e pl
ă
cerea aprinderiicum arde pielea obscurit
ăţ
iicum susur 
ă
izvorul fierbinte al vintrelor.
Ş
i nici m
ă
car timpul nu mai are putereîn aceast
ă
cas
ă
uluitoareîn crângul în care copacii î
ş
i desf 
ăş
oar 
ă
coroana ca ni
ş
te blazoane princiare.
Ea avea
Ea avea un corp magnificrochia din damasc purpuriustr 
ă
lucea pal acoperindu
-
i sânii pulpele de sidef 
ş
i coapsele.Pân
ă
la ce grad de indiferen
ţă
nu e periculos s
ă
descrii o asemenea fat
ă
?Pân
ă
unde po
ţ
i vorbi despre ceea ce veziîn
ă
untrul eica despre un pe
ş
te pe care îl înghi
ţ
i crudun melc ce
i p
ă
ă
se
ş
te casala mijlocul drumului ?Ea avea un corp magnific
ş
i patru ani mai pu
ţ
in decât el.Dulce, calm
ă
, romantic
ă
chiar dac
ă
ea îns
ăş
i seconsidera neînchipuit de crud
ă
.
Poate nu era
Poate nu era decât un tablou în tablouceea ce vedea el deasupra capului:unul întrecându
-
l pe altulunul r 
ă
spunzând celuilaltcum un glas ar r 
ă
spunde altui glas pân
ă
ce din ele începe s
ă
se z
ă
misleasc
ă
muzica.Muzica, adic
ă
înc
ă
lecarea dero
ş
uri
ş
i brunuri, de verde,albastru
ş
i galben,flaute ale unor zei somnoro
ş
i.Corupte de supu
ş
i
ş
i protectori .Poate doar ochiul era curiosnu
ş
i vederea, nu
ş
i inima, nu
ş
i auzul.Dup
ă
cum el p
ă
rea a folosi doar fereastra pentru a zbura spre alte înf 
ăţ
i
şă
rinu
ş
i u
ş
a, niciodat
ă
u
ş
a pe unde doar se intr 
ă
 
ş
i se iese prin u
şă
nu zboar 
ă
nimeninici m
ă
car dintr 
-
un tablou în alt tablou.

Activity (12)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Georgeta Trasca liked this
Cristina Fusu liked this
Cristina Costea liked this
Natylino liked this
Ovidiu Bindea liked this
Andreea Ticusan liked this
Amariutei Byanca liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->