1
tolle lege
M
ă
plimb prin parcul zbur
ă
t
ă
cit de vântoas
ă
,manelele
-
s mai puternice ca oricând,în loc de aer î
ţ
i intr
ă-
n n
ă
ri anestezic,s
ă
te fac
ă
s
ă
supor
ţ
i minciuna,s
ă
nu
-ţ
i mai fie dor de adev
ă
r.E
-
un loc în apropiere unde muzicadistruge zi de zi peisajul,dar tot aici Ahasveruss
-
a a
ş
ezat pe
-
o banc
ă
ş
i s
-
a mântuit.Doi câini te fixeaz
ă
din ochi,au început s
ă
urle,curând are s
ă
cad
ă
o ploaie de pietre.E
ş
ti (f
ă
r
ă
putin
ţă
de sc
ă
pare?) prinsîntr
-
un p
ă
trat ce poart
ă-
n fiecare col
ţ
un animal urât: un urs îngenuncheat,un lup cu fruntea ridat
ă
, un
ş
obolan pe gânduri,un taur smochinit. E rege Chupacabra,cel care soarbe sânge, puterile,Chupacabra cel anevoie de aflat,adormit sub ma
ş
ini. Iar parcul,cu
-
alei
ş
i busturi de celebrit
ăţ
i,se scutur
ă
ş
i geme. Un vifor p
ă
trunde verdele,stele
-
n m
ă
nunchiuri plutesc pe aer negru. Un focde artificii iarna. Pe
-
oriunde
-
ai vrea s
ă
ie
ş
i, paznicii se vor activa
ş
i te vor opri.Gând românesc: aici se îneac
ă
fluviile.În vecini un me
ş
ter improvizat taie de zor o scândur
ă
pe
-
un scaun, fier
ă
str
ă
ul amenin
ţă
s
ă
reteze
ş
i mobila. Îi vor da cafele, baclava,îi vor spune pove
ş
ti, s
ă
nu taie prea mult.A
ş
a
-
i la noi: când se înainteaz
ă-
un pas,nemernicii trebuie s
ă
mearg
ă
al
ă
turi ferici
ţ
i.Pentru asta trebuie hr
ă
ni
ţ
i cu inimi de sfin
ţ
i.Ascunse
-
s pl
ă
cile memoriale ce
-
amintescde poe
ţ
ii petrecu
ţ
i, apoi, senin, stin
ş
i,în firea lucrurilor, strigând f
ă
r
ă
putere.Praf românesc, descoperit dup
ă
vreme
ş
i timp:gr
ă
mad
ă
de cioburi, frânturi minunatede cântec. De dragul lor ier
ţ
i totul.
Simona
-
Grazia DIMAO plimbare prin parc
2
inedit
Gheorghe CR
Ă
CIUNJurnal -
1977 – 1978
Ceea ce se poveste
ş
te într
-
o cas
ă
se aude într
-
o curte sau:
ş
i se aude într
-
o curte. Pe înserat, cînd oamenii s
-
au întors, sînt veni
ţ
i, ce se spune: povestire
ş
i discu
ţ
ie
ş
i explicare executînd înso
ţ
iri de gesturi. Este o proz
ă
scurt
ă
, simpl
ă
despre nevoile zilei. A
ţ
i auzit sau nu a
ş
a ceva. Din întîmplare, a ie
ş
it a
ş
a ceva pe fereastr
ă
. Numai s
ă
fii atent
ş
i s
ă
ascul
ţ
i. De gînd aveam
ş
i înc
ă
am de ieri, de multe zile poate, dac
ă
am
ş
i uitat cînd a fost ieri, voiam s
ă
m
ă
ocup pu
ţ
in de ni
ş
te propozi
ţ
ii
ş
col
ă
re
ş
ti dintr
-
o lucrare scris
ă
. S
ă
v
ă
d ce a
ş
putea s
ă
fac s
ă
scriu cu ele c
ă
ci aveam sentimentul c
ă
pot.Totu
ş
i ne
-
am întors din ora
ş
de la treburi
ş
i am culcat copilul sîntem liberi respir
ă
m lini
ş
ti
ţ
i în înc
ă
pereaunde apa se înc
ă
lze
ş
te pe sob
ă
în vas. Avem vase curate
ş
i este ordine e sear
ă
nu tîrziu. Prin urmare ceva dincare s
ă
dispar
ă
necesitatea de a nu mai privi via
ţ
a asta de azi. A
ş
a ceva s
ă
facem. Ni
ş
te texte din c
ă
r
ţ
i.Toamna aceasta e nestingherit
ă
ş
i începe s
ă
treac
ă
. Se scutur
ă
ş
i ultimii copaci e clar sînt goi
ş
i ultimele frunze iar
ăş
i clar sînt uscate.
Ş
i pe strad
ă
sau în alte p
ă
r
ţ
i trupul meu s
ă
ş
tie asta de sub haine s
ă
am o lini
ş
te
ş
i s
ă
privesc cum se schimb
ă
culorile. S
ă
respir aerul parfumat al ploii care începe în perimetrul p
ă
mîntului pebanda de asfalt
ş
i pe fiin
ţ
a singuratic
ă
a mai multor copaci. A
ş
a ceva mi
-
ar pl
ă
cea de f
ă
cut. Bem lapte seara trece se face timpul s
ă
st
ă
m s
ă
mai facem ceva pe aici printre lucruri
ş
i vase s
ă
nu neîntrist
ă
m pentru nimic în lume. Doi sîntem
ş
i continu
ă
m cu neb
ă
gare de seam
ă
s
ă
adun
ă
m zile
ş
i ani o vîrst
ă
oarecare. Iar gîndurile mele scurse în contul meu ap
ă
în contul meu neîntrerupere cu propozi
ţ
ii cînd m
ă
gr
ă
besc sînt
ş
i m
ă
simt chinuit în timpul formul
ă
rii. A
ş
mai avea nevoie
ş
i de o singur
ă
zi cheltuit
ă
din toate puterile s
ă
m
ă
reconfortez de munc
ă
plec
ă
ri
ş
i sosiri de imagini
ş
i serii de fapte recunoscute u
ş
or schema v
ă
zut
ă
deja. O fi pierdut
ă
pentru poezie visare în corpul meu mai mult decît m
ă
a
ş
teptam presat de timp
ş
i asta m
ă
opre
ş
te demulte ori a
ş
a într
-
o triste
ţ
e recunoscut
ă
– sau poate nu – în vibra
ţ
ia nervilor. Astfel de st
ă
ri se în
ţ
eleg b
ă
nuiesc sau nu – cred – sau chiar
ş
tiu. Propozi
ţ
ii pentru un roman adun
ş
i altfel de secven
ţ
e cunoscute din proz
ă
. Strîng aceste propozi
ţ
ii
ş
i leuit dar m
ă
înscriu cu destul
ă
r
ă
bdare în spa
ţ
ul liniat al carnetului. Chiar a
ş
a
ş
i exist. Sînt zile care par a fi una sau alta aceea
ş
i vreau s
ă
zic spun asta dac
ă
sînt. Urmeaz
ă
noaptea
ş
i ce va interesa pîn
ă
atunci. Se trece subt
ă
cere urmarea numai accidental. S
ă
povestesc mai tîrziu
ş
i o noapte un vis.C
ă
poate le uitam. Mi
-
am notat zilele. Ceva cîte ceva din ele e pu
ţ
in. S
ă
nu le uit e mult ce uit
ş
i e pu
ţ
in ce pot s
ă
îmi aduc aminte. S
ă
le aduc. Adus
ă
vorba despre cump
ă
rare. Aragaz cu trei ochiuri; s
ă
înlocuim soba prea mare. S
ă
intre
ş
i un frigider aici s
ă
încap
ă
. S
ă
facem împrumutul
ă
la s
ă
fac o cerere s
ă
mi
-
o semneze s
ă
odepun. S
ă
iau. Banii trei mii. Miare. Treizeci de sute s
ă
mai lu
ă
m
ş
i altceva s
ă
d
ă
m o sum
ă
îndatorat
ă
înapoi. C
ă
omul ne a
ş
teapt
ă
.
Ş
i iar
ăş
i ea. Cusutul unei rochii festonarea unui tiv e pe sfîr
ş
ite munc
ă
într
-
o t
ă
cere obi
ş
nuit
ă
se termin
ă
. Într
-
o înc
ă
pere mic
ă
se vorbe
ş
te se taie a
ţ
a cu foarfeca
ş
i se cos nasturi. Despre noaptea asta cînd
ş
iîn ea ne vom iubi nimic iar
ăş
i nimic sau c
ă
am fi obosi
ţ
i e tîrziu. Despre z
ă
pada anun
ţ
at
ă
la radio desprealerg
ă
tura prin ora
ş
dup
ă
cadoul pentru colega de mîine
ş
i despre întîrzierea de mîine cheful zilei de mîine
ş
i ceam eu de mîncat de f
ă
cut dac
ă
vin n
-
o g
ă
sesc poate nu o g
ă
sesc
ş
i vine mai tîrziu nimic nu e nimic. Poate în cap pe limb
ă
, se amîn
ă
acum
ş
i alte chestiuni sau c
ă
noaptea e bun
ă
e f
ă
r
ă
vînt
ş
i nori e a
ş
teptat
ă
.
(continuare în num
ă
rul urm
ă
tor)
3
carmen saeculare
Vasile IGNAAnimale domestice
Nu
ş
tie
Nu
ş
tie nimeni numele lui.Când trece prin brazdele uscate ale paji
ş
tii
ş
erpuie
ş
te mai întâi spre a i se pierde urma.El poate fi Prin
ţ
ul f
ă
r
ă
mo
ş
tenitoricu tronul arzând în fl
ă
c
ă
rile ochilor.Ori cel ce trece dincolounde ochii sunt paznicii m
ă
run
ţ
i ai friciiai intimit
ăţ
ii ai nop
ţ
ii.A stelei celei c
ă
z
ă
toare.Cât o inim
ă
pe bol
ţ
ile dup
ă-
amieziie locul peste care domne
ş
te elcât un acvariu de camer
ă
e lumea în care cânt
ă
greierele
ş
i cosa
ş
ul cu picioare de sticl
ă
.Gata. Curge sângele din tablou pe sub rama sub
ţ
ire se strecoar
ă
iarba.Îl ajut s
ă
poat
ă
locui acolo printre animale domestice printre merele c
ă
zute dup
ă
furtun
ă
.
A
ş
fi vrut
A
ş
fi vrut s
ă
m
ă
furi
ş
ez într
-
un crângunde nu se v
ă
d bulevardele ora
ş
elor
ş
i unde cuvintele ajung rar sau din întâmplare.Acolo vântul e întotdeauna suferindservitu
ţ
ile iertateuitate fructele capitul
ă
rii
ş
i graba asasinatelor.Acolo str
ă
bunii sunt doi c
ă
rbuni cestr
ă
lucesc în cenu
ş
a foculuiiar cel ce vegheaz
ă
flac
ă
ra
ş
tiecât de mare e pl
ă
cerea aprinderiicum arde pielea obscurit
ăţ
iicum susur
ă
izvorul fierbinte al vintrelor.
Ş
i nici m
ă
car timpul nu mai are putereîn aceast
ă
cas
ă
uluitoareîn crângul în care copacii î
ş
i desf
ăş
oar
ă
coroana ca ni
ş
te blazoane princiare.
Ea avea
Ea avea un corp magnificrochia din damasc purpuriustr
ă
lucea pal acoperindu
-
i sânii pulpele de sidef
ş
i coapsele.Pân
ă
la ce grad de indiferen
ţă
nu e periculos s
ă
descrii o asemenea fat
ă
?Pân
ă
unde po
ţ
i vorbi despre ceea ce veziîn
ă
untrul eica despre un pe
ş
te pe care îl înghi
ţ
i crudun melc ce
-ş
i p
ă
r
ă
se
ş
te casala mijlocul drumului ?Ea avea un corp magnific
ş
i patru ani mai pu
ţ
in decât el.Dulce, calm
ă
, romantic
ă
chiar dac
ă
ea îns
ăş
i seconsidera neînchipuit de crud
ă
.
Poate nu era
Poate nu era decât un tablou în tablouceea ce vedea el deasupra capului:unul întrecându
-
l pe altulunul r
ă
spunzând celuilaltcum un glas ar r
ă
spunde altui glas pân
ă
ce din ele începe s
ă
se z
ă
misleasc
ă
muzica.Muzica, adic
ă
înc
ă
lecarea dero
ş
uri
ş
i brunuri, de verde,albastru
ş
i galben,flaute ale unor zei somnoro
ş
i.Corupte de supu
ş
i
ş
i protectori .Poate doar ochiul era curiosnu
ş
i vederea, nu
ş
i inima, nu
ş
i auzul.Dup
ă
cum el p
ă
rea a folosi doar fereastra pentru a zbura spre alte înf
ăţ
i
şă
rinu
ş
i u
ş
a, niciodat
ă
u
ş
a pe unde doar se intr
ă
ş
i se iese prin u
şă
nu zboar
ă
nimeninici m
ă
car dintr
-
un tablou în alt tablou.
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Revista "Vatra", nr. 7-8, 2009
An important Romanian Literary Review.
9.7K
Reads
8
Readcasts
0
Embed Views
Recommended
More From This User
Notes
Load more
