L1
Capitolul LCompensarea energiei reactiveÛi filtrarea armonicilor
Cuprins
Energia reactivŸ Ûi factorul de putere L2
1.1 Natura energiei reactive L21.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie reactivŸ L21.3 Factorul de putere L31.4 Valori practice ale factorului de putere L4
De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L5
2.1 Reducerea costului energiei L52.2 Optimizare tehnico-economicŸ L5
Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? L7
3.1 Principii teoretice L73.2 Ce echipamente utilizŸm? L73.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ L9sau cu reglaj automat
Unde se instaleazŸ condensatoarele pentru L10compensarea energiei reactive
4.1 Compensare globalŸ L104.2 Compensare sectorialŸ L104.3 Compensare individualŸ L11
Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? L12
5.1 Metoda generalŸ L125.2 Metoda simplificatŸ L125.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare L145.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente contractate L14
Compensarea la bornele transformatorului L15
6.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active disponibile L156.2 Compensarea energiei reactive absorbite de transformator L16
ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere la motoarele L18cu inducÍie
7.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul protecÍiei L187.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu inducÍie L19
Exemplul unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ L20compensarea energiei reactive
Efectele armonicilor L21
9.1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului de alimentare L219.2 SoluÍii posibile L219.3 Alegerea soluÍiei optime L23
Instalarea bateriilor de condensatoare L24
10.1 Condensatoarele L2410.2 Alegerea protecÍiilor, aparaturii de comandŸÛi a cablurilor de conectare L25
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
L - Compensarea energiei reactiveÛi filtrarea armonicilor
L2
1 Energia reactivŸ Ûi factorulde putere
Sistemele de curent alternativ alimenteazŸ cu douŸ forme de energie:
n
„Energie activŸ” energie mŸsuratŸ Án kWh care este transformatŸ Án lucru mecanic,caldurŸ, luminŸ, etc;
n
„Energie reactivŸ” care are douŸ forme:
o
„Energie reactivŸ” cerutŸ de circuite inductive (transformatoare, motoare, etc.),
o
„Energie reactivŸ” furnizatŸ de circuite capacitive (capacitatea cablurilor,condensatoare de putere, etc.).
Fig. L1:
Un motor electric absoarbe de la reÍea putere activŸ P Ûi putere reactivŸ Q.
Fig. L2:
Consumatori de energie care solicitŸ energie reactivŸ.
1.1 Natura energiei reactive
Orice maÛinŸ sau dispozitiv inductiv (adicŸ electromagnetic) care este alimentat Áncurent alternativ transformŸ energia electricŸ primitŸ de la sistemul de alimentare Án lucru mecanic Ûi cŸldurŸ. AceastŸ energie este mŸsuratŸ cu contorul de energieactivŸ (Án kWh) Ûi este denumitŸ energie activŸ. În scopul realizŸrii acestei conversiise produc cÊmpuri magnetice Án maÛini Ûi aceste cÊmpuri sunt asociate cu o altŸformŸ de energie preluatŸ din sistemul de alimentare, numitŸ energie reactivŸ.Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ dispozitivul inductiv absoarbe ciclic energie de lasistemul de alimentare (Án timpul creŸrii cÊmpului magnetic) Ûi reinjecteazŸ aceastŸenergie Án sistem (Án timpul anulŸrii cÊmpului magnetic) de douŸ ori Án fiecareperioadŸ a curentului alternativ de alimentare.Efectul, asupra rotorului generatorului, este de a-l Áncetini pe durata unei pŸrÍi aperioadei Ûi de a-l accelera Án timpul celeilalte pŸrÍi. Acest cuplu pulsant este strictvalabil numai pentru alternatoarele monofazate. Pentru alternatoarele trifazateefectul este anulat mutual Án cele trei faze deoarece, la orice moment energiareactivŸ de alimentare Án una (sau douŸ) faze este egalŸ cu energia reactivŸreturnatŸ Án celelalte douŸ (sau una) faze Án cazul unui sistem echilibrat. Rezultatuleste o sarcinŸ medie nulŸ asupra generatorului, adicŸ componenta reactivŸ acurentului nu absoarbe putere de la reÍea.Un fenomen similar se ÁntÊmplŸ cu elementele capacitive dintr-un sistem dealimentare, precum capacitatea cablurilor sau bateriile de condensatoare de putere,etc. În acest caz, energia este ÁnmagazinatŸ electrostatic. ÎncŸrcarea Ûi descŸrcarea ciclicŸ a capacitŸÍii acÍioneazŸ asupra generatorului dinsistem Án acelaÛi mod Án care a fost descris anterior (cazul inductiv), dar circulaÍiacurentului, cŸtre Ûi de la capacitŸÍi fiind Án opoziÍie de fazŸ faÍŸ de cel din cazul uneiinductanÍe. Pe aceste consideraÍii se bazeazŸ schemele de compensare a energieireactive (Ûi ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere).Ar trebui reÍinut cŸ Án timp ce componenta reactivŸ a curentului de sarcinŸ nuabsoarbe putere de la sistem, ea cauzeazŸ pierderi de energie Án sistemele detransport Ûi distribuÍie a energiei prin ÁncŸlzirea conductorilor. Practic, Án sistemele dealimentare componentele reactive ale curenÍilor de sarcinŸ au caracter predominantinductiv Ûi impedanÍele sistemelor de transport Ûi distribuÍie sunt predominantcapactive. CombinaÍia curent inductiv trecÊnd prin reactanÍa inductivŸ produce celemai neplŸcute condiÍii de cŸdere de tensiune (adicŸ opoziÍie directŸ de fazŸ faÍŸ detensiunea sistemului).Pentru aceste motive (pierderi de putere la transportul energiei electrice Ûi cŸderi detensiune) este necesarŸ reducerea curentului inductiv pe cÊt posibil.Curentul capacitiv are efect invers asupra nivelului de tensiune Ûi produce o creÛterede tensiune in sistemul de alimentare.Puterea (kW) asociatŸ cu energia “activŸ” este notatŸ cu P.Puterea reactiva (kVAR) este notatŸ cu Q. Puterea reactivŸ inductivŸ esteconvenÍional pozitivŸ (+ Q) iar cea reactivŸ capacitivŸ este consideratŸ negativŸ (- Q).
Fig. L1
aratŸ cŸ puterea aparentŸ S este suma vectorialŸ a puterilor activŸ Ûi reactivŸ.Paragraful 1.3 dŸ relaÍia Ántre P, Q Ûi S, unde S este puterea aparentŸ Án kVA.
1.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energiereactivŸ
Orice maÛinŸ sau aparat de curent alternativ care include dispozitiveelectromagnetice sau conÍine ÁnfŸÛurŸri cuplate magnetic, absoarbe Ántr-o anumitŸmŸsurŸ curent reactiv pentru crearea fluxului magnetic. Cele mai cunoscuteelemente din aceastŸ clasa sunt: transformatorul, bobina de reactanÍŸ, motorul Ûibalastul lŸmpilor cu descŸrcare (vezi
Fig. L2)
. Raportul dintre puterea reactivŸ Ûiputerea activŸ ale unui element, Án condiÍii de sarcinŸ nominalŸ variazŸ:
n
65 - 75% pentru motoare asincrone;
n
5 -10% pentru transformatoare.
L3
1.3 Factorul de putere
DefiniÍia factorului de putere
Factorul de putere al unei sarcini, care poate consta Án unul sau mai mulÍiconsumatori (sau chiar o ÁntreagŸ instalaÍie) este dat de raportul P/S, adicŸ kW/kVA,la un moment dat.Factorul de putere ia valori Án intervalul 0 la 1.DacŸ curenÍii Ûi tensiunile au forme de undŸ perfect sinusoidale atunci factorul deputere este egal cu cos
ϕ
.Un factor de putere apropiat de 1 ÁnseamnŸ cŸ energia reactivŸ este micŸ ÁncomparaÍie cu energia activŸ Án timp ce o valoare micŸ a factorului de putere indicŸcondiÍii contrare primei situaÍii.
Diagrama vectorialŸ a puterilor
n
Puterea activŸ P (Án kW):
o
monofazat (o fazŸ Ûi neutru): P = V I cos
ϕ
,
o
monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): P = U I cos
ϕ
,
o
trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): P =
√
3U I cos
ϕ
;
n
Puterea reactivŸ Q (Án kVAR):
o
monofazat (o faza si neutru): Q = V I sin
ϕ
,
o
monofazat (faza si faza): Q = U I sin
ϕ
,
o
trifazat (trei faze sau trei faze si neutru): Q =
√
3U I sin
ϕ
;
n
Puterea aparentŸ S (Án kVA):
o
monofazat (o fazŸ Ûi neutru): S = V I,
o
monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): S = U I,
o
trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): S =
√
3U I.unde:V = tensiunea Ántre fazŸ Ûi neutruU = tensiunea Ántre fazeI = curentul Án circuit
ϕ
= defazajul Ántre V Ûi I
o
pentru sisteme echilibrate sau aproape echilibrate Án cazul trei faze Ûi neutru.
Vectorii de curent Ûi tensiune Ûi diagrama de puteri
Diagrama “vectorialŸ” a puterii este un artificiu util derivat direct din diagramele decurenÍi Ûi tensiuni dupŸ cum urmeazŸ:Tensiunile sistemului sunt luate ca mŸrimi de referinÍŸ, iar Án cazul sistemului trifaziccu sarcina echilibratŸ, din motive de simetrie, ne vom referi numai la o singurŸ fazŸ.Faza de referinÍŸ are tensiunea (V) dupŸ direcÍia orizontalŸ Ûi curentul (I) al aceleifaze va fi practic ÁntÊrziat faÍŸ de tensiune cu un unghi
ϕ
pentru orice sarcinŸ.Componenta curentului I care este Án fazŸ cu V este componenta activŸ Ûi este egalŸcu I cos
ϕ
, Án timp ce V I cos
ϕ
este puterea activŸ (Án kW), dacŸ V este mŸsurat Án kV.Componenta lui I, defazatŸ cu 90 de grade Án urma tensiunii V, este componentareactivŸ si este egalŸ cu I sin
ϕ
, iar V I sin
ϕ
este puterea reactivŸ (Án kVAR) dincircuit, dacŸ V este mŸsurat Án kV.DacŸ vectorul I este multiplicat cu V, exprimat Án kV, atunci V I este egalŸ cu putereaaparentŸ din circuit, mŸsuratŸ Án kVA.Formula obÍinutŸ este: S
2
= P
2
+ Q
2
.Valorile de mai sus exprimate Án kW, kVAR, kVA asociate unei faze, multiplicatecu trei, reprezintŸ puterile activŸ, reactivŸ Ûi aparentŸ precum Ûi factorul de puterepentru un sistem trifazat, aÛa cum se vede Án
Figura L3
.
1 Energia reactivŸ Ûi factorulde putere
Factorul de putere (Power Factor, PF) este un raport kW pe kVA. Cu cÊt factorul de putere se apropie de valoarea sa maximŸ care este 1, cu atÊt beneficiile pentru consumatorul Ûi furnizorul de energie vor fi mai mari.PF = P (kW)/S (kVA)P = puterea activŸS = puterea aparentŸ.
Fig. L3:
Diagrama de puteri.
P = putere activŸQ = putere reactivŸS = putere aparentŸ
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
