Chestionan"ul lui F*.

ofter (1966}

G-,ecLis GF c$NT'R"ffiH,)

Vd rugdm sd citigi cu atenlie urmltoarele propozigii. incercuiti varianta pe

care o considerati adevdratd.

1. a. Copiii au necazuri pentru c[ perinlii lor ii pedepsesc prea des.

b. Necazuiile celor mai mu$i eopii, in ziua de aA, provin din faphrl cA
paringii ?i lasd prea liberi.
2. a. Multe din evenimentele nefericite din viatl se datoreazd. in parte

ghinionuiui.
b. Eqecurils samenilcr rezultd din greqeiile pe care chiar ei le fac.
3. a. Unul din rnotivele majore penbu care exist[ rlzboaie este insufi"cienta
imptricare in politicd a cetdfenilor.
b. Vor exista i:ntotdeauna rdzboaie, indiferent ctt arn iacerca s[ le prevenim.
4. a. in crrrsul viegii orjce individ poate cdgtiga stima qi respectul pe care le
meritd.
b. Din pdcate, valoarea unui om este adesea nerecunoscutd, oricfit de mult s-
ar strddui el.
5. a. ideea ci profesorii sunt nedrepli cu studenS.i este un nonsens'

b. Majoritatea studenfilor nu rca)izeazd in ce m5surd notele lor sunt

int6mplitoare.
6. a. Fir6,,o portie sdndtoasd' de noroc nu polr fi un lider efi-cient-

b. Oamenii capabili care nu reu$esc s[ se impun[ n-au gtiut sd profite de

ocaziiie care 1i s-au oferit.

7. a. Unora, pur $i simplu nu le placi, cricf,t te-ai stridui.
b. Oamenii care nu pot s[ se facd pllcug de ceilalli nu qtiu si se poarte.

8. a. Ereditatea are rolui principal in determinarea personalitdFi.

b. Experien{a viefii deterrnind ceea ce este un individ-

 9 ' a. Nu o datd. mi-am dat seama cd ceea ce foebuia sd se intarnple
s-a $i
intdmplat.
b' Ldsafe la voia ?ntdmpidrii problemele nu mi s-au rezolv-at niciodaf5
la fei
de sigur, ca atunci cdnd m6 hotdram sd. aclionez eu insumi pentru
a le
rezolva.
10. a- in cazul unui stud.ent foarte bine pregdfit poate fi rar vorba de o
,, exa m in31'e nedreapta".
b' De multe ori inrebdrile de examen trnd sd fie atdt de departe d.e cursul
predat iracdt shrdiul este intr-adev[r fHrE folos.

11' a' Ob{nerea unui succes este o chesfiune de munci sedoasi. norocul av6nd
prea pulin de-a face cu asta.

b. obfinerea unu loc de rnrurcd. depinde de a fi la locul potrivit gi 1a

momenh:I potrivit.
12. a- omui de r6nd poate infiuenla deciziile gu\rernairnentale. .

b' Lumea esfe condusd de c6Fva cameni pufemici, iar omul de r6nd
are prea
pu$ne importan!5".
13' a' C6nd imi fac planuri sunt aproape ?ntotd.eauna sigur c6. voi putea sd 1e

indeplinesc.
b. Nu este intotdeautra inlelept s[ ifi faci planuri pe termen lung, pentru cd.
oncum multe intdmpldri Fn de qansd sau negansfi.
14- a- Existd *nii oameni care pur
si simpru nu surrt buni.
b. in orice om existd ceva bun.
15-a- in cazull1leu, a obfine ce vreau are pufin de-a face cu norocul sau chiar
de1oc.

b- De multe ori putem foarte bine s[ decidem ce e d.e f[cut d6nd cu banui.
16' a' A deveni qef depinde de cdt de norocos este cineva penrru a se g[si 1a
locul poeivit iaaintea celcrlalfi.
b' Reuqita oamenilor ?n a face c€ea ce trebuie depinde de abilitatea lor,
norocu.l av6nd pufind importantd sau d"eloc.
17.a. Atdta timp cflt problemele mondiale srurt i:rgrijordtoale, cei mai-mt$l
dintre noi sgntem victime ale unor fo4e pe care nici nu le iirfelegem, nici nu
le control4m.
b. Lu5nd Farte in mod activ la problemele sociale gi politice, oamenii pot
contola evenimentele mondiale.
i8. a- Majoritatea oamenilor nu rcalrzeazd, in ce m5.sur5. 't iata lor est

econtrolati de evenjrnente intfimplitoare.

b. Nu existd,,norcc".
19. a. Omul ar trebui sd admit[ intotdeauna posibilitatea de a greqi.
b. De obicei este de preferat si acoperi grepelile'
20.a. Este dificil de gtiut dacl o persoand te place sau nu.
b, Cafi prieteni ai" depinde de cfit de pl[cut eqti.
21.a. tn cursul viefii intfirnpidrile negative sunt echilibrate de cele pozitive.
b" Cele mai multe eqecuri se d.atoreazd fie lipsei abilita$i, fie ignoranfei, fie
lenei sau fufuror la un loc'
22. a. Cu puqin efort putem invinge corup{ia politicd'
b. Este difi.cil peotru cetS{eanui de r6nd sh controleze activitatea de culise a

oamenilor poliuci.
23 . a. Uneori nu pot inlelege cum ajung profesorii si d-ea notele pe care le d'au'

b. Existd o rela6ie directd ?na'e nivelul pregdfirii gi notele pe care le obgin

eleviilstudenlii.
24.a. Un liderbun agteaptd ca oamenii si decidd pentru ei ingigi.
b. Un Lider bun traseazS fiecdruia ce are de f[cut'
25.a. Adesea simt cf, aln pfea pufinA in{luen!fl asupla lucrurilor care mi se

tntdmpl5..

b. imi este imposibil si cred c[ $aflsa sau norocui joacd un rol important
in

ia[a mea.

26.a. Oamenii srint singuri pentru cd nu incear-cd sd fie prietenoEi'

 b. Nu kebuie sd te stri.duiegti prea mult penma a fi pe
placul oamenilor"
dacd te plac, atunci te plac
Ai gata.
27 . a. Se pane prea multprtf pe sporf in Iiceu.
b' Sportui de echipE este un excelert mod d.e a conskui
caracterul tinerilor.
28. a. Ce se petrece cu viala mea d.epinde
de minel
b. simt cd. nu conkolez sufi.cient sensul in care evorueazr.
vialamea.
)9.a. cel mai adesea nu inleieg de ce politicienii se comporid aqa cum
se
comportd_

b' ln cursul vielii lor oamenji sunt responsabili de proasta guvemare at6t la
njvel naltonaT c6t gi al mvel local.