Professional Documents
Culture Documents
Ce este anxietatea
Anxietatea generalizata se carcaterizeaza prin teama excesiva, exagerata si griji in legatura cu evenimentele de
zi cu zi. Persoanele care au anxietate tind sa se astepte tot timpul la dezastre si nu se pot opri sa se ingrijoreze in
legatura cu sanatatea, banii, familia, slujba sau scoala. Adesea aceste griji sunt nerealiste sau disproportionate
fata de situatie. Viata zilnica devine o grija permanenta si permanenta frica. In cele din urma anxietatea
interfereaza cu cu gandirea persoanei si cu functionarea sociala, incluzand slujba, scoala, activitatile sociale si
relatiile.
Simptomele in anxietate
Anxietatea afecteaza felul in care gandeste persoana, dar in acelasi timp anxietatea poate conduce la simptome
fizice. Simptomele de anxietate generalizata includ:
- tensiune si ingrijorare excesiva
- un punct de vedere nerealist asupra problemelor
- lipsa de odihna
- iritabilitatedepresie
- tensiune musculara
- dureri de cap
- transpiratii
- dificultati de concentrare
- greturi
- nevoia frecventa de a merge la baie
- oboseala
- insomnie
- tremuraturi
In plus, persoanele care au anxietate generalizata adesea au si o alta tulburare de anxietate, cum sunt atacurile
de panica, tulburari obsesiv- compulsive si fobii, sau sufera de depresie, abuz de substante sau alcool.
Tratamentul in anxietate
Psihoterapia comportamentala
Scopul psihoterapiei comportamentale este modificarea si controlarea comportamentului nedorit. Persoana
invata sa se descurce in situatii dificile, prin expunere controlata la factorii care produc anxietate.
Psihoterapia cognitiva
Scopul psihoterapiei cognitive este schimbarea tiparelor neproductive sau intruzive. Persoana isi examineaza
sentimentele si invata sa separe gandurile realiste de cele nerealiste. Ca si in cazul psihoterapiei
comportamentale, persoana care sufera de anxietate este activ implicata in propria vindecare.
Tehnicile de relaxare
Tehnicile de relaxare ajuta persoana sa isi dezvolte capacitatea de a face fata stressului si simptomelor fizice
care contribuie la anxietate. Aceste tehnici include tehnicile de respiratie si relaxarea musculara progresiva.
Hipnoterapia
Prin hipnoterapie si psihoterapie ericksoniana sunt abordate aspectele ilogice ale anxietatii, aspectele legate de
faptul ca persoana stie ca anxietatea sa este irationala, si cu toate acestea nu o poate controla. Sunt folosite in
special metode de imagerie ghidata si interventii metaforice.
Medicatia
Uneori medicatia este utila in tratamentul anxietatii, si se foloseste cel mai frecvent impreuna cu psihoterapia.
Se pot prescrie antidepresive sau anxiolitice pentru a ameliora unele simptome mai severe. Medicatia se
foloseste pe termen scurt sau pe termen lung, in functie de necesitatile personale.
Alegerea psihoterapeutului
Anxietatea poate fi tratata de psihoterapeut si psihiatru. Atunci cand faceti o programare la psihoterapeut puteti
intreba:
- Ce pregatire si experienta are pentru tratamentul tulburarilor de anxietate?
- Care este abordarea pe care o foloseste in tratamentul anxietatii?
- Care va fi frecventa si durata sedintelor de psihoterapie?
- In ce zile si la ce ore se poate face o programare?
- Care este costul unei sedinte de psihoterapie?
Daca psihoterapeutul nu va poate raspunde la intrebari sau daca nu va simtiti confortabil in timpul discutiei,
cautati pe altcineva.
Anxietate si depresie
Anxietate si insomnie
Somnul este important pentru sanatate. Multi dintre noi se rasucesc in pat si privesc mereu ceasul atunci cand
nu putem dormi. Pentru unele persoane insa noptile de insomnie sunt ceva obisnuit.
Foarte multe persoane sufera de insomnie cronica. De multe ori insomnia este produsa de stress si anxietate.
Anxietatea exacerbeaza insomnia.
Ce este anxietatea?
Anxietatea cuprinde un grup de tulburari cu simptome de tipul anxietate nejustificata, frica, teama, ingrijorare.
In acest grup se inscriu anxietatea deneralizata, tulburarea obsesiv- compulsiva, atacurile de panica, stressul
posttraumatic si fobiile specifice. Tulburarile de anxietate sunt probleme de sanatate serioase, dar care din
fericire pot fi tratate.
Anxietatea sociala, cunoscuta si sub numele de fobie sociala, se caracterizeaza prin frica intensa de a fi privit
si evaluat negativ de catre ceilalti in situatii sociale. Unele persoane cu anxietate sociala se simt foarte rau
atunci cand trebuie sa apara sau sa vorbeasca in public. Pentru unii este foarte dificil sa comande mancare la
restaurant, sa semneze ceva in public sau sa dea un telefon.
Desi persoanele care au anxietate sau fobie sociala stiu ca frica lor este excesiva si nerezonabila, se simt
neajutorati in fata sentimentelor de anxietate, de teama. Persoanele cu anxietate sociala se tem ca s-ar putea
comporta astfel incat sa fie umiliti sau jenati in fata altora. Anxietatea poate interfera cu rutina zilnica, ocupatia
persoanei, sau viata sociala. Poate fi dificil sa termine scoala, sa mearga la un interviu pentru slujba si sa isi
gaseasca un partener.
Tratametul anxietatii sau fobiei sociale este in primul rand prin psihoterapie, adaptata nevoilor persoanei,
respectiv psihoterapie individualizata, incluzand psihoterapia integrativa, psihoterapia cognitiv-
comportamentala, hipnoterapia, tehnicile de relaxare, imageria ghidata, psihoterapia psihodinamica.
Sigmund Freud spunea ca anxietatea este un semnal al pericolului si o cauza a comportamentului defensiv.
Freud credea ca sentimentele de anxietate apar datorita conditionarii clasice si experientelor traumatice.
Anxietatea este mentinuta datorita conditionarii operante: atunci cand vedem sau intalnim ceva care se
asociaza cu o experienta traumatica anterioara apar din nou la suprafata sentimentele de anxietate. Suntem
usurati pe moment atunci cand ne indepartam de situatia care declanseaza anxietate sau frica, dar data viitoare
cand ne vom afla in aceeasi situatia anxietatea va fi si mai mare, dorind din nou sa scapam de acea situatie,
astfel ca simptomele se accentueaza progresiv, situatie cunoscuta sub numele de intarire negativa.
In acest fel pot apare fobiile simple dar si tulburarea de anxietate generalizata.
Teoriile moderne sustin ca anxietatea are la baza o componenta de mediu, respectiv factori stressanti si
traumatizanti din mediu, precum si predispozitia genetica si dezechilibrele chimice de la nivelul creierului.
Ultimele cercetari indica ca dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, si nu cauza comportamentului si
sentimentelor negative din anxietate. Prin invatarea unor tipare de gandire si comportament sunt stimulate
anumite conexiuni dintre celulele creierului, care duc apoi la modificari ale substantelor chimice din creier.
Astfel sunt intarite tiparele negative, si se creaza un cerc vicios care se auto- intretine.
Serotonina pare sa fie substanta chimica cea mai importanta intr-o mare varietate de tulburari ale dispozitiei. Cu
toate acestea mecanismul prin care ea actioneaza este inca necunoscut.
Multa vreme s-a crezut ca supra-activitatea sistemului serotoninei poate duce la depresie si anxietate. Dar
noile modele sustin ca ne gandim la ceva ce se va intampla si cream astfel anumite reflexe daca gandurile sunt
repetate.
Apare astfel un mecanism al invatarii prin reflexe sau automatisme.
Ca urmare secretia de serotonina este rezultatul reflexului sau automatismului. Atunci cand serotonina
scade, de exemplu in depresie sau anxietate, nu mai exista capacitatea momentana de evitare a reflexului sau
automatismului. Din acest motiv se recomanda uneori medicamente care sa duca la cresterea serotoninei, pentru
a reinstala accesul la alte reflexe si a reechilibra situatia.
Sindromul de stress postraumatic este o afectiune care apare dupa eveniment terifiant. Adesea persoanele cu
sindrom de stress postraumatic au ganduri si emotii terifiante persistente sau apare o amorteala emotionala.
Evenimentele care pot duce la sindrom de stress postraumatic sunt accidentele serioase, cum sunt
accidentele de masina sau de tren, dezastrele naturale ca de exemplu inundatii, incendii, cutremure, atacuri
violente, violul, tortura, captivitatea, experientele de razboi, etc. Evenimentul care declanseaza sindromul de
stress postraumatic este ceva ce a amenintat viata persoanei sau a cuiva apropiat, sau poate fi ceva la care a fost
martor, de genul unei distrugeri in masa sau a unui accident de avion.
Indiferent de cauza, persoanele cu sindrom de stress postraumatic retraiesc trauma in mod repetat, sub
forma cosmarurilor sau amintirilor necontrolabile din timpul zilei. Simptomele include insomnie, depresie,
sentimente de detasare, pierderea interesului in activitatile care altadata le faceau placere, iritabilitate, violenta,
agresivitate.
Sindromul de stress postraumatic poate apare la orice varsta, inclusiv la copil. Se poate asocia cu depresia,
abuzul de substante sau anxietatea. Simptomele pot fi usoare sau severe. In general simptomele sunt mai severe
daca evenimentul trauametic s-a datorat unei persoane, de exemplu simptomele sunt de obicei mai severe in caz
de viol comparativ cu inundatiile sau cutremurele.
Nu toate persoanele care au trait un eveniment traumatic ajung sa aiba sindrom de stress postraumatic.
Sindromul de stress postraumatic este diagnosticat numai daca simptomele mentionate dureaza mai mult de o
luna. La persoanele care fac sindrom de stress postraumatic simptomele debuteaza de obicei in primele 3 luni
dupa evenimentul traumatic si evolutia este variabila. Unele persoane se vindeca in 6 luni, la altii simptomele
dureaza mai mult. Uneori simptomatologia poate dura cativa ani.
Anxietatea de testare
Anxietatea de testare este teama sau nervozitatea simtita de studentii care au de dat un examen. Studentii care
sufera de anxietate de testare ar putea avea urmatoarele simptome: asocierea rezultatului testarii cu valoarea
personala, jena in fata unui profesor, teama de indepartare data de parinti sau prieteni, presiunea timpului, teama
de pierdere a controlului. Anxietatea de testare apare ca urmare a fricii de evaluare negativa si din acest motiv
este considerata de unii specialisti un subtip al anxietatii sau fobiei sociale.