Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
29Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Management Comparat

Management Comparat

Ratings: (0)|Views: 2,124|Likes:
Published by elisa

More info:

Published by: elisa on Nov 21, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

 
1) ÎNCADRAREA TIPOLOGICĂ A MANAGEMENTULUIDIN 50 DE ŢĂRI, POTRIVIT ABORDĂRII CUATRODIMENSIONALE ALUI HOFSTEDE
Pe baza analizei datelor obţinute prin intermediul a 116.000 de chestionare, reuniteîntr-o bancă de date, Geert Hofstede a conturat cele patru concepte perechi de caracterizare amanagementului într-o viziune transnaţională:
individualism - colectivism;
distanţă mare, respectiv mică, ierarhică;
control intens, respectiv redus, al incertitudinii;
masculinitate-feminitate
*
.Intensitatea manifestării fiecăruia dintre aceste concepte sau dimensiuni a fost evaluată pe o scară valorică de circa 100 de puncte. Fiecare ţară evaluată, în funcţie de informaţiileobţinute prin intermediul chestionarelor, a fost încadrată pe această scară valorică.În tabelul nr. 1 se înscriu ţările analizate şi prescurtările folosite pentru a lereprezenta în graficele utilizate pentru a ilustra poziţia fiecăreia.Reprezentarea grafică a încadrării tipologice a acestor ţări s-a realizat concomitent,în funcţie de două dimensiuni. Din mulţimea combinaţiilor şi reprezentărilor graficerealizate de Hofstede ne vom referi în mod special asupra a două, care ni se par că oferă oimagine suficient de cuprinzătoare atât asupra plajei largi în cadrul căreia se înscriu ţărileconsiderate din punct de vedere al intensităţii manifestării celor patru dimensiuni, cât şi algrupării lor în funcţie de valorile acestora.
Tabelul nr. 1Ţările şi regiunile analizate
Nr.crt.Denumirea ţării sau regiuniiPrescurtareautilizată012
1Ţările arabe (Egipt, Liban, Libia, Kuweit, Irak, Iran, ArabiaSaudită, Emiratele Arabe Unite)ARA2ArgentinaARG3AustraliaAUL4AustriaAUT5 BelgiaBEL6BraziliaBRA7CanadaCAN8ChileCHL9 ColumbiaCOM10Costa RicaCOS11DanemarcaDEN12Ţările africane orientale sau estice (Kenia, Etiopia, Zambia)EAF13EcuadorEQA14FinlandaFIN15FranţaFRA16Marea BritanieGB17GermaniaGE18GreciaGRE19GuatemalaGUA20Hong-KongHO
*
Vezi prezentarea elementelor de bază privind aceste concepte în paragraful 1.2.3.4; în perioada efectuăriicercetării nu conturase şi cea de a cincea dimensiune.
 
21IndoneziaINO22IndiaIND23IranIRA24IrlandaIRE25IsraelIS26ItaliaITA27JamaicaJAM28JaponiaJPM29Coreea de SudKO30MalaeziaMAL31MexicMEX32OlandaNET33NorvegiaNO34Noua ZeelandăNZL35PakistanPA36PanamaPAN37PeruPE01238FilipinePHI39PortugaliaPO40Africa de SudSAF41SalvadorSAL42SingaporeSIN43SpaniaSPA44SuediaSWE45ElveţiaSWI46TaiwanTAI47ThailandaTNA48TurciaTU49UruguayURU50Statele Unite ale AmericiiUSA51VenezuelaVEN52Ţările africane occidentale (Nigeria, Ghana, Sierra Leone)WAF53IugoslaviaYUG
INDIVIDUALISM - COLECTIVISM
Din punct de vedere al acestei dimensiuni, care se referă la intensitatea relaţiilor dintre indivizii unei colectivităţi, se constată o variaţie extrem de puternică. După cumrezuldin figura nr.1,
ţările cu cel mai pronunţat individualism
fac parte din categoriaţărilor dezvoltate. Grupul I din acest grafic cuprinde Statele Unite ale Americii - cu valoaremaximă a individualismului 90 - Australia, Marea Britanie, Olanda, Noua Zeelandă şi
 
Canada. Un individualism peste medie se manifestă în grupul II, al ţărilor scandinave, la carese adaugă Germania, Irlanda, Islanda şi Austria, şi în grupul III al principalelor ţări latine dinEuropa - Italia, Spania, Franţa, Belgia - completat cu Republica Sud-Africană. De reţinut cădiferenţierea ţărilor de mai sus în grupul II, respectiv III, s-a efectuat în funcţie nu deintensitatea individualismului, ci de mărimea distanţei ierarhice. Caracteristic acestor ţărieste faptul că indivizii se bucură de o mare libertate individuală, fiecare concentrându-seasupra propriilor interese şi, eventual, ale familiei sale. Aceasta implică acordarea uneiatenţii majore motivării individuale a fiecăruia, realizării unor sisteme de comunicaţii cu un pronuat caracter formalizat, care garanteze transmiterea completă şi rapidă ainformaţiilor.În fruntea listei factorilor motivaţionali se află necesitatea pentru fiecare de a-şiîndeplini obligaţiile pe care şi le-a asumat, autoactualizarea cunoştinţelor respective pentru propria persoană şi prestigiul personal.De reţinut, că gradul de individualism este puternic corelat cu nivelul de bogăţie aţărilor. Cu cât este mai bogată, cu atât individualismul este mai puternic
1
.Celelalte ţări se împart în două grupuri în care gradul de individualism este scăzut, predominând în cadrul lor colectivismul. Grupul IV, alcătuit din ţări în curs de dezvoltare,dar cu un potenţial economic şi natural apreciabil - Argentina, Brazilia, Kuweit etc. - plus, caexcepţie, Japonia
*
,prezintă un grad mai redus de individualism - între 30-48 -, elementele decolectivism fiind destul de puternice.La sfârşit, este grupul V, format în cvasiexclusivitate din ţări în curs de dezvoltare, predominând reprezentantele Americii de Sud, Africii şi Asiei, în care elementele decolectivism sunt destul de puternice. Specifice acestor ţări sunt puternicele legături dintreindivizi, care sunt strâns integraţi în colectivităţile din care fac parte.În consecinţă ei se preocuprioritar de realizarea intereselor grupului căroraaparţin, avînd asigurată în schimb protecţia acestuia.Ca urmare, modalităţile de motivare au în vedere nu numai individul, ci şi grupul dincare face parte, alături de motivaţiile materiale, cele morale jucând un rol foarte important.Prioritară în desfăşurarea muncii fiecăruia este îndeplinirea obligaţiilor faţă de grup(familie, întreprindere etc.). Un rol major îl are pentru motivarea şi acţiunea fiecărei persoane salvarea aparenţelor, asigurarea unei imagini bune în ochii celorlalţi.
1
G. Hofstede,
Relativité culturelle des practiques et theorie de l’organisation
, în Revue Française de Gestion,nr. 5, 1987.
*
Prezenţa Japoniei în această grupă este desigur o excepţie, care se explică atât prin tradiţiile Japoniei, cât şi într-oanumită măsură prin faptul că informaţiile nu sunt foarte recente, între timp producându-se în mod cert evoluţii ce seîncadrează în dinamica specifică ţărilor dezvoltate.

Activity (29)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Antonia Vocheci liked this
Alexandra Miroiu liked this
Ela Mihaela liked this
Ela Mihaela liked this
Ela Mihaela liked this
caty liked this
Ela Mihaela liked this
Dorina Chivu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->