Monografia municipiului
15
1. CADRUL FIZICO-GEOGRAFIC
1.1.
AŞEZAREA GEOGRAFICĂ
Oraşul Caracal este situat în sudul ţării la vest de Olt,
la marginea
răsăriteană a Câmpiei Romanaţilor,
la contactul dintre subdiviziunile acesteia,Câmpul Înalt Leu-
Rotunda şi
terasa Caracal.Î
n cadrul judeţului Olt
, municipiul C
aracal se află în jumătatea sudică
,la 40 km de Slatina
, 40 km de Corabia şi
la 37 km
de Balş
.
Faţă de cel maiîndepărtat oraş din regiune
Craiova, se af
lă la 54 km spre
est.Teritoriul administrativ al municipiului ar
e o suprafaţă de 7
.472
hectare, iar populaţia este
de 34.603 locuitori.
Aceste dimensiuni îl situează
după municipiul Slatina.
Caracal
ul este cea mai importantă aşezare din Câmpia Romanaţilor
,f
iind nodul de intersecţie al căi
lor
de comunicaţie
, rutiere
şi feroviare care faclegăturile dinspre sud spre nord de
-
a lungul văii Oltului pe direcţia Cr
aiova-
Roşiori de Vede
-
Bucureşti.
Coordonatele matematicecare se întâlnesc în centrulmunicipiulu sunt: paralela 44 de
grade şi 7 minute
latitudine
nordică
şi
meridianul
24 de grade şi 21
minute longitudine
estică
.Caracalul
se învecineazăla est cu comuna Stoeneşti
- 12 km
şi comuna Fărcaşele
- 10 km, lanord cu comunele Cezieni -
5 km şi
Dobrosloveni - 7 km, la vest cu
comuna Drăghiceni
- 5 km, iar lasud cu comunele Redea -
7 km şi
Deveselu - 6 km.
1
A
şezările din jurul oraşului sunt exclusiv rurale,
într-
o zonă agricolă propice
muncilor mecanizate
şi irigaţiilor
.
Fig. 1
.1. Harta Judeţului Olt
Caracal
16
1
.2. EVOLUŢIE
PALEO-GEOGRAFIC
Ă
Teritoriul municipiului Caracal face parte din marea depresiune
structurală care a apărut în mezozoicul superior, între munţii Carpaţi şi Balcani
,
odată cu înălţarea acestora,
numită Depresiunea Getică.
Există două mari faze
,sau etape
în evoluţia geologică a acestei
a:
faza
precuaternară
,
foarte lungă,
întimp,
până la sfârşitul pliocenului
, de subsid
enţă marină şi lacustră şi
faza
cuaternară
,
foarte scurtă în raport
cu cea
anterioară
, dar
mult mai importantă
pentru morfologia acestei regiuni. Aceasta
ţine de la sfârşitul levantinului pânăastăzi
, timp în care întreaga
Depresiune Getică devine uscat,
fapt pentru care se
mai numeşte faza continentală.
Pe fundul mării care acoperea această vastă depresiune s
-au depus înultima parte a mezozoiculu
i şi în neozoic materiale rezultate
prin eroziune. Înfelul acesta, f
undamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit cu o cuverturăgroasă de formaţiuni sedimentar
e (calcare, gresii, marne, argile, nisipuri,
pietrişuri) aşezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuride platformă.
În faza contine
ntală
(
cuaternară
)
ia naştere reţeaua hidrografică careconstituie agentul morfogenetic cel mai important, sub acţiunea căruia seformează relieful acumulativ de terase, iar sub acţiunea vântului, ajutată de
procesele deluviale locale, pe întinsul câmpiei
se aşterne treptat mantaua de
loess, de depozite loe
ssoide şi de dune.
Din studiile geologice efectuate pe teritoriul Caracalului rezultă că
deasupra depozitelor prebalcanice cretacice ce stau la baza Câmpiei Olteniei, se
întâlnesc depozite de vârstă sarmatică
-
pliocenă şi levantină
, pe care s-a depusloess-ul cuaternar. Peste loess, vânturile au transportat nisipurile din lunca
Jiului formând dune. Astfel, pe terasă solurile sunt formate în exclusivitate pe
depozite eoliene (nisipuri). Pe nisipurile oda
tă fixate s
-au format solurinisipoase, slab humifere,
până la soluri nisipoase cernoziomice.
În luncă
,solurile sunt formate pe depozite aluviale
, iar depozitele diferă di
n punct devedere granulometric, variind de la grosiere
, până la fine.
Schimbări
le climatice glaciare s-
au resimţit atât în activitatea râurilor
–
prin ritmul diferit de eroziune şi acumulare
–
cât şi prin activitatea vânturilor
dominante.
Faza cuaternară prezintă cea mai mare importanţă pentru formareaşi evoluţia reliefului luncii şi teraselor fluviului Dunărea şi luncilor Jiului şi
Oltului, implicit a interfluviilor dintre acestea.
2
1
.
3.
RELIEFUL ŞI TRĂSĂTURILE
GEOMORFOLOGICE
Din punct de vedere geologic, teritoriul Caracalului este situat în zona
neogenă a depresiunii getice, de origine lacustră. Ea a rezultat din umplerealacului levantin cu nisipuri, pietrişuri şi argile, care s
-au depus succesiv.
Fiind un lac datat în pliocen, a devenit uscat, suprafaţa iniţială de
origine fluvio-
lacustră a intrat sub acţiunea de modelare a agenţilor externi.
Monografia municipiului
17
În preglaciar ea este suprafaţă de coroziune
,
iar în cuaternar suprafaţă decoroziune eoliană şi eroziune a apelor curgătoare. Din profil
ele executat
e la garăşi uzina de apă
, sau
în alte zone în jurul Caracalului se constată că sub
depozitele
cuaternare se găsesc depozite levantine.
Slaba acţiune neotectonică
ce s-
a manifestat în cuaternar a dus la o uşoară vălurire a terenului, pe direcţia
nord-sud.
Situaţia este surprinsă de trei pinteni, care pătrund
din partea de vest
spre est şi de
s
traturile de pietriş care la Caracal se găsesc la 50
m, iar în alte
localităţi
la o altitudine de 100 m.
3
Deci, aşezarea este
pe un fundament
solid, format din pietrişuri
nisipuri,
luturi roşii, marne, iar spre est,
din depozitele
de terasă aluvionare
(pietr
işuri, bolovănişuri şi nisipuri)
.
La baza acestor depozite se găsesc importante rezervede apă freatică, mai profunde la nivelul câmpului şi mai aproape de suprafaţă lanivelul terasei, de unde oraşul se aprovizionează cu apă potabilă.
Teritoriul administrativ al
municipiului aparţine Câmpiei
Romanaţiului, subunitate
aCâmpiei Olteniei. Mai exact, se
află în marginea estică a
subdiviziunii geografice
numită
Câmpul Leu-Rotunda.Acest câmp este oprelungire spre sud aPiemontului Geti
c şi are aspect
peninsular fiind înconjurat la est
de Olt, la sud de Dunăre şi la
vest de Jiu.
4
Municipiul prinde învatra sa nivelul câmpului cu120-130
m altitudine absolu
tăşi pe cel al terasei Caracal
,
situată la 90
-
93 m faţă de nivelulmării. Con
tactul dintre acestea
este marcat prin prezenţa satelor care se înşiră de la Caracal până la Urzica
,formând un arc de convexitate spre sud-est.Terasa Caracal de 27-35 m, este una din terasele Oltului ce se
racordează la acelaşi nivel de terasă a Dunării
cu terasa
Băileşti. Dacă vatraoraşului şi partea de vest a extravilanului se află pe câmpul înalt, zona preindustrială a oraşului, cât şi partea de est a extravilanului se află pe terasa
Caracal.
5
Altitudinea medie a reliefului este de 95 m, cea maximă întâlnită în
nord-
vestul oraşului este de 137
m
în dealul Foişorul Caracal, iar al
titudinea
minimă este de 90,9 m, întâlnită în estul oraşului, către valea Oltului. Rezultădeci că panta generală a reliefului are
o înclinare nord-vest – sud-est.
6
Fig. 1.2. Relieful Câmpiei Caracalului
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
