Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Gabriel TrocPostmodemismul în antropologia culturală
Premiile concursului de debut „Ioan Petru Culianu" pe anul 2005.
Gabriel Troc
este lector la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai", undepredă cursuri de antropologie politică şi filosofie contemporană. A urmat studii de filosofie(1991-1995) şi maşter în antropologie culturală la aceeaşi universitate (1997-1998). Din 2004,este doctor în filosofie. A beneficiat de burse de cercetare la Yale University, University of Sussex, Central European University. Preocupările sale teoretice s-au concentrat în jurultemelor modernităţii târzii, al ritualurilor marginale, al stratificării sociale şi reconfigurăriilocuirii în postsocialism. A întreprins studii de teren în comunităţi de ţărani din Apuseni şi încomunităţi de rromi din Sălaj. A publicat articole şi studii în
Caietele Tranziţiei, Steaua, Noema,Idea, Studia Euwpaea, Web, Apostrof şi
 în volume colective. împreună cu Eniko Magyari-Vinczeşi Colin Quigley, a editat volumul
întâlniri multiple. Antropologi occidentali in Europa de Est,
Editura EFES, Cluj, 2000.O 2006 by Editura Polirom
www.polirom.ro
Editura POLIROMIaşi, B-dul Carol I nr. 4, P.O. BOX 266, 700506 Bucureşti, B-dul I.C. Brătianu nr. 6, et. 7, ap.33,
OP
37; P.O. BOX 1-728, 030174
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:TROC, GABRIELPostmodernismul în antropologia culturală
/ Gabriel Troc. - Iaşi: Polirom, 2006ISBN (10) 973-46-0238-1; ISBN (13) 978-973-46-0238-4008(498) 39(498)Printed in ROMÂNIA
Gabriel Troc
Postmodernismul înantropologia culturala
 
POLIROM2006
Moto:
Etnografia postmodernă - o formă conflictuală ? Fără îndoială. Insă nu o formăviolentă, precum ştiinţa, şi nici un instrument al violenţei, precum politica... Lipsindu-se atât de căutarea raţiunii, care naşte puterea, cât şi de puterea care naşteraţiunea, ea îşi împlineşte vocaţia prin ascultarea celuilalt şi prin comunicarea cu el.
Stephen A. Tyler
Post-Modern Ethnography:From Document ofthe Occult to Occult Document 
Cuvânt înainte
Cartea de faţă stă programatic sub semnul intermedierii. Şi aceasta din mai multemotive. Subiectul ei principal, în primul rând
 postmodemismul,
impune clarificareaunor legături şi filiaţii, a unor genealogii şi înrudiri între fenomene culturale, istorice,politice şi sociologice dintre cele mai diverse. Atunci când survine, conceptul de„postmodemism" evocă automat „modemul", cu întreaga sa suită conceptuală şiterminologică. Apelat de postmodemism pentru a se explica din nou, modemul, odatăsupus interogaţiei, devine problematic, chemând la rampă, pentru delimitare,termeni vagi, ca „tradiţional" sau „premodern", ori termeni ce aparţin succesiuniiclasice în studierea istoriei sau artei: „Renaştere", „Baroc", „Iluminism", „realism",„romantism", „modernism", „avangardism" ş.a.m.d. însă, dacă în mod convenţionalcontinuăm să credităm aceste delimitări - cel mai adesea din motive pragmatice -, înschimb, supoziţia profundă care le subîntinde - cea a rupturii radicale a modernuluifaţă de vechi şi a înnoirii infinite - a fost puternic şubrezită de către postmodemism.Mai puţin univoc decât s-ar fi dorit (ştim astăzi, după ce voga sa iniţială s-aconsumat), postmodemismul este curentul de gândire a cărui menire este tocmaiaceea de a intermedia sau, mai precis, de a reintermedia între semnificaţii ce ţin deacelaşi nex cultural specific culturii europene modeme, prin care aceasta s-aperceput ca unică în istorie - ba chiar, la limită, prin filosofiile sale asupra istoriei, caistoria însăşi. încercarea cărţii de faţă, în raport cu această mişcare, este de a urma -şi de a clarifica pentru cititor - firul acestor noi delimitări (dar şi suprapuneri, joncţiunişi excluderi) între semnificaţiile culturii şi istoriei europene, întreprinse odată cuimplicarea conceptului de „postmodemism". Mai general, intenţia cărţii este de aclarifica ce este postmodemismul şi care este logica lui de reevaluare a datelorculturii europene moderne şi ale extensiilor acesteia.
GABRIEL TROCO a doua intermediere este cea între cititorul român şi domeniul
antropologiei culturale
- odisciplină mai puţin cunoscută în spaţiul nostru ştiinţific şi cultural. Ceea ce nu presupune cădomeniul în cauză, cunoscut sub acest nume în special în Statele Unite, este scutit decontroversele specifice azi oricărei discipline academice tradiţionale. în acest sens, am urmăritca lucrarea noastră să introducă în domeniu (prezentând sintetic teoriile, paradigmele,curentele lui specifice) şi, deopotrivă, să clarifice afinităţile, suprapunerile, ca şi punctele dedivergenţă ale acestuia cu alte arii disciplinare sau domenii care şi-au luat ca sarcină studiulculturii şi societăţii: antropologia socială, antropologia filosofică, etnologia, etnografia,folcloristica, sociologia.Nu mai puţin importantă este intermedierea la nivelul tipurilor de discurs care se întâlnesc în lucrare. Este vorba, în principal, despre discursul filosofic, implicat de postmodernism pentrucritica modernului cultural, şi discursul antropologiei culturale, considerat aici, prin expunereadatelor sale esenţiale, ca „obiect" (ca unul dintre discursurile proprii modernului) de aplicare a
 
criticii specifice postmodemismului. Mai exact, am urmărit să realizăm acel decupaj aldiscursului filosofic care să facă inteligibil specificul general al criticii de tip postmodernist şiacel decupaj al discursului antropologic care să ilustreze edificator modul în care criticapostmodernă a fost aplicată la un discurs particular. Speranţa noastră este că, prin aceastăstrategie, am reuşit să clarificăm deopotrivă „în şinele" critic propriu postmodemismului - cepoate fi „aplicat" de cititorul interesat pe orice alt discurs modem particular - şi specificulpostmodemismului în antropologie, ca exemplu de reevaluare postmodernă a câmpului desemnificaţii ale unui domeniu anume.Revenind la tema intermedierii, prezenţa înlănţuită a celor două discursuri - cel filosofic şicel antropologic - ridică speranţa unui interes mutual din partea specialiştilor şi a celorinteresaţi de cele două domenii. Şi anume, speranţa că filosofii - îndeobşte puţin preocupaţi deceea ce este propriu antropologiei culturale: empiricul şi „localul" - vor găsi provocatoareproblemele ridicate de epistemologia antropologiei culturale şi că antropologii (dar şi etnologii,folcloriştii) vor sesiza atât înnoirile teoretice pe care postmodernismul filosofic le face posibile,cât şi constrângerile pe care reevaluarea postmodernă a antropologiei le impune practicilor decercetare a culturii.
POSTMODERNISMUL ÎN ANTROPOLOGIA CULTURALĂ 9 însă cartea nu este destinată doar specialiştilor. Datorită relativei autonomii afiecărei secţiuni, precum şi datorită particularităţii argumentaţiei care a foststructurată pe diferite niveluri de generalitate, pornindu-se mereu de la„fundamente", cartea se adresează în aceeaşi măsură şi studenţilor de la facultăţilede ştiinţe sociale.
*
Nu putem încheia fără a mulţumi şi aici profesorului şi omului de cultură AndreiMarga, care a contribuit substanţial la conceperea, structurarea şi ducerea la bunsfârşit a acestui proiect. De asemenea, mulţumim profesoarei Eniko Magyari-Vinczede la Universitatea Babeş-Bolyai, care, prin propria pasiune, ne-a trezit interesulpentru câmpul antropologiei culturale. Nu mai puţin, mulţumim eminentului sociologIvan Szelenyi, care ne-a sprijinit în scopul obţinerii unei burse de cercetare la
Institute for Comparative Studies
de la Universitatea Yale, în 2001, fără de caredocumentarea asupra postmoder-nismului antropologic american ar fi rămasincompletă.Autorul
Introducere
Antropologia culturală între modern şipostmodern
A pune împreună, în cadrul aceleiaşi lucrări, critica modernului, aşa cumeste întreprinsă aceasta în filosofie, cu metamorfozele epistemologice dincadrul unei discipline particulare - este vorba despre antropologia culturală -ar putea părea hazardat, cel puţin la o primă privire. însă, din perspectiva pecare ne-am propus să o dezvoltăm aici - cea a postmoder-nismului -, o seamăde corelaţii dintre cele mai semnificative, între modern, postmodern şiantropologie, sunt scoase la lumină. Aceste corelaţii urmărim să le expunem în introducerea noastră şi, pe seama lor, să facem clară logica lucrării-structura după care a fost alcătuită.Intenţia iniţială a cărţii se mărginea la elucidarea problemelor pe carepostmodernismul le-a pus pentru teoria şi practica antropologică. Ceea cepărea simplu - identificarea, într-o schemă kuhniană, a „anomaliilor" ce
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more