Îngeri şi angelologie în evul mediu

O lucrare a eruditului teolog David Keck

Una dintre cele mai impresionante lucrări de angelologie care s-au scris în ultimii ani pe
plan european a fost lucrarea eruditului David Keck de la Universitatera din Oxford din
Regatul Unit al Marii Britanii.1 Lucrarea este o enciclopedie a cunoştinţelor de angelologie
care le avem din Evul Mediu. În acestă lucrare vom descoperii că Evul Mediu a fost o lume a
credinţei şi o lume a omenilor credincioşi. În Evul Mdiu au existat probabil cele mai multe
Biserici care aveau hramul îngerilor. Astfel, au existat îngeri pe toate vitralile marilor
catedrale medievale şi pe toate stagurile de luptă ale marilor împăraţi medievali şi a regilor
din acea perioadă.
Profesorul Keck ne pune în faţă a o capodoperă a istoriei cunoştinţelor care le avem
despre îngeri în evul mediu. Cultul Arhangehlului Mihail a fost un cult extrem de des întâlnit
în evul mediu. Acestui arhanghel i-au fost dedicate Biserici din Europa de Nord până le
coastele Normandiei. Din punct de vedere creştin David Keck ne arată că Evul Mediu a
început odată cu încreştinarea Europei de după marele bazileu [împărat] Constatin cel Mare
care a declarat creştinismul o religie oficială în Imperiul Roman şi pentru prima dată în
Europa. Deşi soarta a făcut ca odată cu declararea creştinsimului religie oficială a imepriului
roman capitala imperiului să fie mutată de la Roma la Constantinopol.
Europa Evului Mediu era o Europă însetată de viaţă îngerească. Lucrările canonului
biblic al Apocalipsei Sfântului Ioan Teologul au fost lucrări de referinţă pentru ortodoxia Evului
Mediu. Ştim că în marile universităţi ale lumii există o disciplină de studiu academică care se
numeşte medievalistică în care sunt studiate toate conceptele Evului Mediu. O sistematizare
a conceptelor care le avem despre îngeri nu a fost realizată până în preztent. Teologul David
Keck ne pune la toţi cei interesaţi la dispoziţie o lucrare de angelologie medievală. Aceată
ofertă medievalistă este extrem de actuală astăzi la începutul secolului al XXI-lea şi al noului
mileniu.
Ceea ce putem găsii în paginile acestui volum este că angelologia a rămas identică şi
că nu s-a schimbat în continutul ei nimic esenţial. Îngerii sunt şi astăzi într-o luptă
permanentă cu puterile demonice şi cu asalturile diavoleşti. Pe cum în evul mediu numeroşi
sfinţi au experimentat ajutorul şi protecţia îngerilor, tot aşa şi în vremurilor noastre şi noi
avem nevoie de sprijinul şi ajutorul îngerilor. Aceasta din mai multe motive. Îngerii sunt cei
care au fost rînduiţi de Dumnezeu să vegheze asupra noastră după „marea cădere şi războiul
din ceruri” după cum îl numeşte Biblia. Biblia vorbeşte de mai multe ori de un „conflict din
ceruri” care a avut loc înaintea creaţiei omului în care o ceată de îngeri au fost izgoniţi de la
faţa lui Dumnezeu. Aceşti îngeri au devenit demoni. Conducătorul lor a fost Satan.
În perspectiva eruditului teolog David Keck, Evul Mediu a fost o continuare a luptei
dintre îngeri şi demoni pe plan omenesc. Doar că de această dată terenul de luptă nu au mai
fost cerurile, ci a devenit istoria şi teritorul pământesc al omului. Între îngeri şi demoni se dă
o luptă cumplită pentru existenţa şi soarta omului. Îngerii luptă pentru binele omului în timp
ce demonii vor distrugerea definitivă a omului şi a existenţei sale. Demonii sunt cei care vor
pierderea eternă a omului din cauza propriei lor răutăţi care şi-au exprimat-o prin revolta
împotriva lui Dumnezeu. Ca şi fiinţă creată de Dumnezeu, omul a devenit o modalitate de
exersare a răutăţii şi a răului demonilor. Evul Mediu a fost din punct de vedere spiritual „un
1
David Keck, Angels and angelology în Middle Ages, (Oxford Press, 1998).
teren de luptă” pentru cele două mari puteri principale: binele reprezentat de îngerii lui
Dumnezeu şi răul reprezentat de diavolii răzvrătiţi în ceruri împotriva lui Dumnezeu.
O lectură mai detaliată a spiritualităţii Evului mediu nu face nimic altceva decât să ne
arate şi mai clar această realitate a „luptei spirituale dintre îngeri şi demoni” pentru soarta
omului. Spiritualitatea Evului Mediu, reprezentată de nume sonore cum ar fii Bonaventura,
Toma Aquino, Francisc din Assisi, Dunst Scot Eurigena, Albert cel Mare şi mulţi alţii pe care îi
putem descoperii în paginile lucrării lui David Keck, este o spiritualitate a îngerilor poate cea
mai reuşită spiritualitate a îngerilor din toate veacurile. Regii şi împăraţii medievalş pe care
noi contemporanii îi găsim plictisitori erau de fapt omaeni credincioşi şi foarte ancoraţi în
viaţa Bisericii. În evul mediul regii şi împăraţii participau la slujbele Bisericii în mod regulat,
posteau, făceau pelerinaje la mănăstiri şi aveau mare evlavie la sfinţii îngeri. Aceste lucruri
bune s-au pierdut în vremurile noastre. De foarte multe ori noi contemporanii credem că nu
mai avem nimic de învăţat. Evul Mediu este la fel ca şi antichitatea o mare resursă de
cunoştinţe anghelologice pe care merită să nu le trecem cu vederea. Este adevărat că
medievalii nu au avut realizări atât de mari în plan ştiinţific şi tehnologic cum avem noi
contemporanii. Totuşi, spiritualitatea medievală este ceva de care nu putem face rabat sau
mai bine spus nu putem ignora. Istoria evului mediu sau medievalistica este un prilej pentru
noi de a ne aduce încă odată aminte de mulţii sfinţi şi teologi ai evului mediu de la care avem
multe lucruri de învăţat.

Teolog Radu Teodorescu