Fundaţia Horia RusuComisia pentru o nouă Constituţie:

Puterea judecătorească şi reforma Constituţiei

Dinu Zamfirescu, vicepreşedinte Fundaţia HoriaRusu: Într-un proces penal, procurorul trebuie săaibă acelaşi statut cu al judecătorului

Fiecare dintre cele puteri în stat trebuie să se reprezinte ocontrapondere faţă de celelalte două. Instrumentul principal în aceastăprivinţă îl constitutie puterea judecătorească. Este imperios necesar caacesteia să i se asigure o totală independenţă şi libertate de acţiune.Oricare dintre autorităţile publice trebuie să acţioneze numai înconformitate cu legea şi orice încălcare a legii trebuie să fiesancţionată(...)Într-un stat de drept, judecătorul nu este decâtservantul ordinii de drept institutită democratic. El nu va urmăriobiective particulare, sau în folosul unei persoane şi nici nu se vaconforma dorinţei guvernului. El trebie să ramână obiectiv şi săservească numai legea, servindu-se de lege. Este necesar sa seanalizeze cu atenţie rolul Ministerului Public în cadrul Justiţiei. Acestase află sub autoritatea judecătorului de instrucţie, ca o garanţiesuplimentară a dreptului de apărare. Noi susţinem că, în procesulpenal, rolul procurorului nu trebuie să-l exceadă pe cel al avocatului.Ambii vor trebui să aibă un statut de egalitate. Sugerăm, totodată,revenirea la Curtea cu Juri în procesul penal. Ne întrebăm dacă, într-unstat de drept, este necesar să existe forme juridice de excepţie, aşadupă cum există actualmente în România. Tot ce atentează laindependenţa puterii judecătoreşti este un atac împoriva libertăţii, caretrebuie sever sancţionat, de oriunde ar veni. Încălcarea Constituţiei,de către orice autoritate publică, trebuie să fie sever sancţionată de Justiţie, iar această prevedere trebuie să fie înscrisă în noul textconstituţional.

Simina Tănăsescu, profesor universitar doctor,Universitatea Bucureşti: Deciziile CSM nu se iau înplen, se iau în comisii, iar deliberările sunt secrete.Controlul opiniei publice este anulat

Sunt unul unul dintre cei doi reprezentanț

i ai societă

ii civile în cadrulConsiliului Superior al Magistraturii. Experienţa din cadrul CSM mi-a determinat să am o privire net diferită faţă de modul în care priveam anterior activitatea acestei instituţii şi

mi-a schimbat net perspectiva.

Rolul CSM este de a asigura independenţa justiţiei faţă de ingerinţelepolitice. După cel de-al doilea Război Mondial, doar 10% dintre stateaveau consilii judice, iar acum sunt 60%, dar gradul de satisfacţie faţăde justiţie nu a crescut. Pe toate scalele de măsurare, percepţiamodului în care funcţionează consiliile juridice nu este foarte bună. Cedetermină un astfel de sentiment? Am încercat să văd din interior cedetermină acest sentiment. Modul în care funcţionează CSM înRomânia este sursa multor tensiuni. Deciziile nu se iau în plen, se iau în comisii, iar deliberările sunt secrete. Prin secretul deliberării, formade control a opiniei publice este, astfel, anulată. CSM îşi doreşte astăzisă devină unicul gestionar al resurselor materiale şi umane şi umanedin sistemul judiciar, fiind complet rupt de realitate. Concluzia meaeste că forma CSM înainte de revizuirea Constituţiei din 2003 nu eracomplet depăşită.

Georgiana Iorgulescu, Centrul de resurse juridice:România încalcă cu brio dreptul la un proces echitabil.Transmiterea stenogramelor în presă este ilegală

Garantarea independenț

ei justiţiei nu

ine de modificarea Constitu

iei, ci despiritul civic

i de gradul de implicare a magistra

ilor. În Constitu

ie nu ex

istăreglementată, în mod separat, puterea judecătorească. De asemenea,statutul procurorului este unul ambiguu. Trebuie modificat, în primulrând, Codul de procedură penală. În ceea ce priveș

te transcripturile careapar în presă, ceea ce s-a întâmplat în

ultima vreme este de o gravitatedeosebită. România încalcă cu brio dreptul la un proces echitabil. Transmiterea stenogramelor în presă este complet ilegală. Este foartegrav acest lucru. Dacă persoanele vizate de stenograme s-ar adresaCurț

ii Europene ar

avea câș

tig de cauză, încălcându-se art. 6

i 8 din Conven

iaEuropeană. Există o grămadă de plângeri la CEDO în ceea ce priveşte imixtiunea în viaţa privată, dar România nu face ceea ce trebuie să facă în urma unei condamnări CEDO.

Victor Babiuc, fost ministru al justiţiei: Procuroruleste magistrat doar 5%

Dacă ne punem în gând să discutăm toate nemulţumirile din justiţie,nu ne ajunge ziua de azi. V-aş propune să limităm discuţia la chestiunicare ţin de Constituţie. Ce alegem? Putere sau autoritate judecătoreacă? Ne trebuie un Consiliu Superior al Magistraturii şi cumtrebuie să fie el? Ne trebuie Curtea Constituţională sau doar ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie? Apoi, organizarea Parchetului, o chestiuneextrem de importantă, a rămas la jumătatea drumului. Procurorul estemagistrat doar 5%. Ce facem cu el? Îl punem sub autoritateaministrului justiţiei şi îi dăm ministrului dreptul de ingerinț

ă pozitivă?Procurorul ar trebui să execute ordinul ministrului,

dar în instanț

ă să pu

năconcluziile în raport cu conș

tiin

a sa.

Valentin Constantin, profesor universitar doctor,Universitatea de Vest, Timişoara:

Într-un stat dedrept, indivizii nu au nevoie de un terţ ca să îşi apereinteresele

În ce priveşte Consiliului Superior al Magistraturii, caracterulcorporatist era inevitabil. Grupurile de interese mici (i.e. aici judecătorii) au o capacitate disproporţionată de a-şi urmări intereselespeciale. Statutul judecătorului din România conţine privilegii jenante,imitându-le pe cele ale corporaţiilor. În ceea ce priveşte statutulprocurorului, procurorul are obligaţii prea mari. Trebuie să menţinemdistincţia între judecător ca putere ș

i judecător ca prestator de servicii. Nutrebuie să existe o separa

ie netă între puterea judecătoreasc

ă ș

i celelalte două. Trebuieasigurat echilibrul între puteri, de aceea nu trebuie să ne mire că instan

ele suspendă legisau OUG. Sarcina procurorului nu este de a apăra drepturile, aceasta este o prevederetextuală iliberală. Într-un stat de drept, indiv

izii nu au nevoie de un terţi ca să îşiapere interesele. Constituţia Republicii Italiene, cel mai frumos text cuprivire la rolul procurolului: are dreptul să declanşeze procese penale.Ingerinţa unei puteri în alta este un clişeu; ea este normală, căcitocmai aceasta înseamnă separaţia puterilor.

Ideea de a desființ

a Curtea Constitu

ională este una foarte pericuoasă. Nu trebuieconfundată ÎCCJ cu Curtea Supremă a SUA, care este alcătuită numai din nouă judecători. La noi, ÎCCJ este formată din 192 de

persoane. Problema noastră cuCCR este lipsa de autoritate epistemică a deciziilor.Grupurile de interese mici au o capacitate deosebită de a-ș

i apăra privilegiile

i interesele. Statutul judecătorului din România con

ine privilegii jenante.

În ceea ce priveș

te statutul procurorului, procurorul are obliga

ii prea mari. Trebuiesă men

inem distinc

ia între judecător ca putere

i judecător ca prestator de servicii. Nutrebuie să existe o separa

ie netă între puterea judecătorească

i celelalte două. Trebuiea

sigurat echilibrul între puteri, de aceea nu trebuie să ne mire căinstanț

ele suspendă legi sau OUG.

Mircea Ionescu Quintus, fost ministru al Justiţiei:Prima îndatorire a unui magistrat este să fie moral

Apelul la justiţie este un drept esenţial al cetăţenilor. Pentru a puteaapela la justiţie, trebuie să existe justiţie. Ca să existe justiţie, trebuiesă existe persoane pregătite să facă acest lucru. Prima calitate este ca judecătorul să fie independent. Când s-a făcut Constituţia, unul dintreamendamentele pe care le-am propus şi care mi-a fost respins a fostcel legat de independenţa justiţiei, care spunea că judecătorii se supunlegii. Eu am propus să adăugăm că judecătorii se supun şi proprieiconştiinţe. Indiferent cât de clară ar fi legea, judecătorii trebuie să otreacă prin propria conştiinţă. Prima îndatorire a unui magistrat este săfie moral, să aibă un raport corect cu societatea. Din păcate, în foarte