High Quality
Open the downloaded document, and select print from the file menu (PDF reader required).
Ivan N. Ostrumov
Istoria Sinodului de la Floren
ţ
a
Traducere de Constantin F
ă
ge
ţ
anEditura ScaraBucure
ş
ti, 2002Edi
ţ
ie digital
ă
APOLOGETICUM2005
Ivan N. Ostrumov2Traducerea s-a f
ă
cut dup
ă
Ivan N. Ostroumoff,
The History of the Council of Florence
,translated from Russian by Basil Popoff, Holy Transfiguration Monastery, Boston,Massachusetts, 1971.
Istoria sinodului de la Ferrara - Floren
ţ
a3
INTRODUCEREIzvoarele istoriei Sinodului de la Floren
ţ
a
Duhul suprema
ţ
iei a început s
ă
se arate înc
ă
de timpuriu la pontifii Romei. De îndat
ă
cenecontenitele
ş
i înver
ş
unatele lor str
ă
duin
ţ
e de a-
ş
i întinde monarhia spiritual
ă
asupraîntregului Apus au fost încununate de izbând
ă
, nemul
ţ
umindu-se cu aceasta, au c
ă
utat s
ă
supun
ă
Scaunului lor pontifical
ş
i pe egalii lor – Patriarhii R
ă
s
ă
riteni, dând astfel prilej mariidesp
ă
r
ţ
iri între Apus
ş
i R
ă
s
ă
rit care, începând sub Fotie, a sfâr
ş
it cu definitiva schism
ă
aBisericii Romei fa
ţă
de singura Biseric
ă
Ortodox
ă
, cea a R
ă
s
ă
ritului. Nu doar iubirea dest
ă
pânire a fost pricina acestei desp
ă
r
ţ
iri, ci
ş
i înc
ă
p
ăţ
ânarea de a adopta multe abateriînsemnate de la vechea înv
ăţă
tur
ă
ş
i rânduial
ă
a Bisericii Universale. Timpul, în loc s
ă
domoleasc
ă
iubirea de st
ă
pânire
ş
i s
ă
înl
ă
ture gre
ş
alele, nu a f
ă
cut decât s
ă
le sporeasc
ă
ş
i s
ă
le înt
ă
reasc
ă
. A
ş
a s-a ajuns ca desp
ă
r
ţ
irea Bisericilor s
ă
devin
ă
tot mai statornic
ă
, în vreme cecre
ş
tinii r
ă
s
ă
riteni, credincio
ş
i vechii lor Ortodoxii, s-au înt
ă
rit în aversiunea lor fa
ţă
deBiserica Latin
ă
.Starea dezastruoas
ă
a Imperiului de R
ă
s
ă
rit, lipsit de putere
ş
i l
ă
sat în voia pustiirii barbarelor
ş
i crudelor neamuri din miaz
ă
noapte
ş
i din r
ă
s
ă
rit, suferind nu mai pu
ţ
in din pricinacotropirilor propriilor fra
ţ
i din Apus, a stârnit nu o dat
ă
cârmuitorilor s
ă
i dorin
ţ
a de a refaceduhul dragostei
ş
i p
ă
cii între Biserici, ce existase mai înainte, n
ă
d
ă
jduind ca prin aceasta s
ă
afle ajutor nemijlocit din partea capului cre
ş
tin
ă
t
ăţ
ii apusene împotriva du
ş
manilor ceamenin
ţ
au Împ
ă
r
ăţ
ia cu pr
ă
bu
ş
irea
ş
i devastarea. Papii nu erau defel potrivnici unor astfel demanifest
ă
ri din partea R
ă
s
ă
ritului, având mereu în minte propriul
ţ
el, atingerea suprema
ţ
iei
ş
ist
ă
pânirii asupra celor patru Patriarhate R
ă
s
ă
ritene. Era îns
ă
v
ă
dit c
ă
, atâta vreme cât Papii vor urm
ă
ri acest
ţ
el, refuzând a se întoarce la curata înv
ăţă
tur
ă
din vechime
ş
i la practicileBisericii, nici un fel de str
ă
danie de împ
ă
care nu va avea sor
ţ
i de izbând
ă
.Roada acestor str
ă
danii în vremea existen
ţ
ei Imperiului R
ă
s
ă
ritean a fost un Sinod care, pl
ă
nuit a se
ţ
ine la Ferrara, a fost mai apoi mutat la Floren
ţ
a, unde s-a
ş
i încheiat. Cei dou
ă
zecide ani de preg
ă
tire a Sinodului, prezen
ţ
a Împ
ă
ratului r
ă
s
ă
ritean, a PatriarhuluiConstantinopolei împreun
ă
cu al
ţ
i Vicari Patriarhali (
e*pivtropoi
)
ş
i Episcopi pe de-o parte,
ş
icea a Papei cu numeroasa suit
ă
de Cardinali
ş
i Episcopi pe de alt
ă
parte; apoi lunga durat
ă
adezbaterilor asupra pricinilor de c
ă
petenie ale desp
ă
r
ţ
irii;
ş
i, în sfâr
ş
it, îns
ăş
i am
ă
nun
ţ
imea cucare punctele aflate în disput
ă
au fost aduse la cuno
ş
tin
ţ
a soborului – toate laolalt
ă
sporescdeosebita valoare a istoriei Sinodului. Apoi iar
ăş
i, sfâr
ş
itul s
ă
u, atât de deosebit fa
ţă
den
ă
dejdile
ş
i a
ş
tept
ă
rile nutrite la deschiderea sa de c
ă
tre cei veni
ţ
i din îndep
ă
rtatul R
ă
s
ă
rit, înciuda v
ă
ditei superiorit
ăţ
i a celor din urm
ă
în privin
ţ
a adev
ă
rului
ş
i drept
ăţ
ii, d
ă
na
ş
tere uneivrednice de laud
ă
curiozit
ăţ
i fa
ţă
de felul cum s-au petrecut cu adev
ă
rat lucrurile la aceast
ă
adunare. Pe deasupra, orice fiu al Bisericii Ortodoxe Greco-Ruse are o pricin
ă
aparte de a sefamiliariza cu istoria acestui Sinod, nu numai fiindc
ă
a cuprins între membrii s
ă
i un Mitropolitrus, destul de implicat în lucr
ă
ri, chiar dac
ă
el însu
ş
i nu a fost un mare ap
ă
r
ă
tor a vechiiOrtodoxii a Bisericii sale, ci
ş
i fiindc
ă
hot
ă
rârile de la Floren
ţ
a au slujit drept temei al a
ş
a-zisei „Unii” organizate în
ţ
inuturile din sud-estul
ţă
rii noaste, mul
ţ
umit
ă
iezui
ţ
ilor din veaculal
ş
aisprezecelea. O istorie nep
ă
rtinitoare va ar
ă
ta cât de nedrept au fost
ş
i înc
ă
sunt socotitecanoanele Sinodului de la Floren
ţ
a a fi produsul grecilor, r
ă
ma
ş
i pururea fii credincio
ş
i aiBisericii Ortodoxe.Descrierea contemporan
ă
a Sinodului de c
ă
tre Siropulos, cunoscut
ă
sub numele deAdev
ă
rata istorie a nedreptei uniri, este primul
ş
i cel mai însemnat izvor al istoriei acestui
Add a Comment
apologetleft a comment