Simbolul credinței,

niceeano-constantinopolitan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

1
 Acest articol este parte a
seriei Creştinism.

Simbolul credinţei sau Crezul

niceeano-constantinopolitan e una din
cele trei mărturisiri de credinţă
creştine.

Cuprins

• 1 Istoric
Sfânta Treime
o 1.1 Primul sinod de la Niceea
o • Dumnezeu
1.2 Primul sinod de la Constantinopol
o 1.3 Sinodul de la Calcedon • Iisus Hristos
• 2 Formă • Duhul Sfânt
o 2.1 Versiunea ortodoxă
Biblia
o 2.2 Versiunea greco-catolică
o 2.3 Versiunea romano-catolică • Personaje biblice
o 2.4 Versiunea cu trimiteri din Biblie
Biserici creştine
o 2.5 Observaţii
• 3 Note • Ortodoxism
• 4 Referinţe • Catolicism
• Protestantism
• 5 Legături externe
• Biserici netrinitariene
Istoric

În formularea lui, istoricii şi liturgiştii

Mărturisiri de credinţă (crezuri)
disting trei etape:
• Simbolul apostolic
• 325, primul sinod din Niceea
• Simbolul niceno-constantinopolitan
(primul sinod ecumenic)
• Simbolul atanasian

2Simboluri

• Cruce
 • 381, primul sinod din Constantinopol (al doilea ecumenic)
• 451, sinodul din Calcedon (al patrulea ecumenic).

Primul sinod de la Niceea

Pentru detalii, vezi: Primul conciliu de la Niceea.

La primul sinod de la Niceea au fost compuse primele opt articole ale simbolului, cu
privire la Dumnezeu-Tatăl şi cu privire la Iisus Cristos.

Primul sinod de la Constantinopol

La cel de-al doilea sinod ecumenic s-au scris articolele 9-12, cu privire la Duhul
Sfânt, Biserică şi mântuire (soteriologie).

Sinodul de la Calcedon

Pentru detalii, vezi: sinodul din Calcedon.

La Sinodul de la Calcedon, în 451, simbolul a fost revizuit; unele elemente au fost

scoase, altele au fost adăugate. Această formă definitivă a fost acceptată de
Bisericile numite "chalcedoniene", şi chiar de Biserica coptă şi alte Biserici
"nechalcedoniene", care până în acel moment nu-l introduseseră în slujbele
bisericeşti.

Formă

Simbolul credinţei are 12 articole. Forma în limba română a crezului variază lejer
între versiunile oficiale ale diferitelor biserici creştine unde limba română este limbă
liturgică.

Versiunea ortodoxă
3
Versiunea oficială curentă a Crezului în Biserica Ortodoxă Română este următoarea
(sursa: site-ul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române).

1. Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al

pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.
2. Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din
Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel ce este de o fiinţă cu
Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
3. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi
S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
4. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
5. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
6. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
7. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii si morţii, a Căruia împărăţie nu va
avea sfârşit.
8. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel
ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin
prooroci.
9. Şi întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
10.Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor.
11.Aştept învierea morţilor.
12.Şi viaţa veacului, ce va să fie. Amin.

Versiunea greco-catolică

Versiunea oficiala curentă a Crezului în Biserica Română Unită cu Roma este

următoarea [1]

4
 1. Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotţinătorul, făcătorul cerului şi al
pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
2. Şi într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din
Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii, lumină din lumină, Dumnezeu
adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl,
prin Care toate s-au făcut.
3. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a
întrupat de la Spiritul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
4. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat.
5. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
6. Şi S-a înălţat la cer şi şade de-a dreapta Tatălui.
7. Şi iarăşi va veni cu mărire să judece viii şi morţii; a Cărui Împărăţie nu va
avea sfârşit.
8. Şi în Spiritul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care de la Tatăl şi de la Fiul
purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a
grăit prin proroci.
9. Într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.
10.Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
11.Aştept învierea morţilor
12.Şi viaţa veşnică ce va veni. Amin.

Versiunea romano-catolică

Versiunea oficiala curentă a Crezului în limba română în Biserica Romano-Catolică

este următoarea

1. Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, creatorul cerului şi al

pământului, al tuturor văzutelor şi nevăzutelor.

5
 2. Şi într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din
Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii, Dumnezeu din Dumnezeu, lumină
din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu creat,
de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
3. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a
întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
4. S-a răstignit pentru noi sub Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat.
5. A înviat a treia zi, după Scripturi.
6. Şi S-a suit la cer; şade de-a dreapta Tatălui.
7. Şi iarăşi va veni cu mărire să judece pe cei vii şi pe cei morţi; a Cărui
Împărăţie nu va avea sfârşit.
8. Şi în Duhul Sfânt, Domnul şi de viaţă Dătătorul, Care de la Tatăl şi de la Fiul
purcede, care împreună cu Tatăl şi cu Fiul este adorat şi preamărit, şi a grăit
prin proroci.
9. Şi într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.
10.Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
11.Aştept învierea morţilor
12.Şi viaţa veacului ce va veni. Amin.

Versiunea cu trimiteri din Biblie

• format Word (.doc) - fiecare termen sau expresie din Crez este insotit de
trimiterile din Biblie unde apare termenul sau expresia respectiva -
http://www.silvianguranda.evonet.ro/Works/Teologie/Crezul
%20nicean/Crezul%20niceean.doc

Observaţii

6
 • În textele religioase de limbă română, forma Iisus Hristos este specifică
ortodoxiei, în timp ce forma Isus Cristos este specifică celorlalte biserici
creştine (asa cum este explicat în pagina Isus din Nazaret).
• Cuvântul "sobornicească" înlocuieşte în versiunea ortodoxă cuvântul grec
"katholikos", care înseamna "universal". Schimbarea e datorată traducerii
slavone, şi a fost preluată în limba română. Mai multe informaţii în a doua
referinţă. Trebuie precizat că nu doar ortodocşii români au evitat traducerea
lui "katholikos" cu "catolic" pentru a evita confuzie cu Biserica Romei.
Biserica Ortodoxă din Finlanda utilizează atât în versiunea finlandeză cât şi în
cea suedeză a Crezului formulări care se pot traduce prin "universal" sau
"atotcuprinzător" ("allmänlig" in suedeză, respectiv "yhteiseen" în finlandeză.
(nu este aşa: fraza folosită în liturghia ortodoxă este, de fapt, următoarea: "...
yhteen pyhään katoliseen ja apostoliseen kirkkoon...")
• Versiunea greco-catolică a Crezului nu urmează dogma Filioque. La Unirea
cu Roma s-a decis ca liturghia (şi deci Crezul) să rămână neschimbate.
Această dogmă se foloseşte doar în cazul în care credinciosul trebuie să îşi
mărturisească credinţa; în practică astăzi se foloseşte versiunea care conţine
dogma: "care de la Tatăl şi de la Fiul purcede".

Note

1. ^ http://www.greco-catolic.ro

Referinţe

• Crezul explicat, pe site-ul Patriarhiei Române [1]

• De ce "sobornicesc" şi nu "catolic"? [2]

7
 • Pagina Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, cu Crezul în versiunile
ortodoxe. [3]

• Crezul, versiunea greco-catolică. [4]

Legături externe

Crezul pe OrthodoxWiki

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbolul_niceeano-constantinopolitan
Categorii: Simboluri de credinţă creştine | Liturgică | Creştinism

• Ultima modificare 10:01, 13 mai 2009.