Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
31Activity
×
P. 1
Radu Theodoru - Urmaşii lui Atilla

Radu Theodoru - Urmaşii lui Atilla

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 24,688|Likes:
Published by Apologetul Român
Urmaşii lui Atilla
de Radu Theodoru

O cartea despre suferinţele şi martiriul românilor din Transilvania.
"Cartea de faţă este un avertisment dat celor creduli sau celor dispuşi să uite istoria din motive sentimentaloide bine remunerate, sau din motive conjuncturale. Construită exclusiv pe documente - argument, cartea demonstrează că hungarismul se defineşte ca o concepţie şi o practică statală anticivilizatorie"

Cartea a fost tipărită la Editura Miracol, Bucureşti, 1999.

Cartea este oferită în format pdf (353 k).

Detalii http://apologeticum.co.nr/ sau http://www.angelfire.com/space2/carti/
email: apologeticum2003@yahoo.com
Urmaşii lui Atilla
de Radu Theodoru

O cartea despre suferinţele şi martiriul românilor din Transilvania.
"Cartea de faţă este un avertisment dat celor creduli sau celor dispuşi să uite istoria din motive sentimentaloide bine remunerate, sau din motive conjuncturale. Construită exclusiv pe documente - argument, cartea demonstrează că hungarismul se defineşte ca o concepţie şi o practică statală anticivilizatorie"

Cartea a fost tipărită la Editura Miracol, Bucureşti, 1999.

Cartea este oferită în format pdf (353 k).

Detalii http://apologeticum.co.nr/ sau http://www.angelfire.com/space2/carti/
email: apologeticum2003@yahoo.com

More info:

Published by: Apologetul Român on May 03, 2007
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

04/09/2014

pdf

text

original

 
Radu Theodoru,
Urmasii lui Atilla
1
URMASII LUI ATILLA
deRADU THEODORUEditura MIRACOL, Bucuresti 1999ISBN 973-9315-38-0
Cuprins
CARTEA INTAI:CRIMELE HUNGARISMULUI ARGUMENTCapitolul I.POLITICILE CRIMINALE ALE MAGHIARIZARIIFORTATECapitolul II.ALTE POLITICI CRIMINALE DE MAGHIARIZAREFORTATACapitolul III. PROCESUL "MEMORANDUM"Capitolul IV.MASACRE IN MASA. ALTE CRIME IMPOTRIVAUMANITATIICapitolul V.APOGEUL CRIMELOR HUNGARISTE. 1940-1944Capitolul VI.IN LOC DE CONCLUZIEBIBLIOGRAFIECARTEA A DOUA:HUNGARISMUL ASTAZI CATEVA INTAMPLARISEMNIFICATIVECapitolul I.HUNGARISMULCapitolul II.DIVERSIUNI HUNGARISTEA. Problema minoritatilor B. EurocarpaticaCapitolul III. UDMR CREATIA HUNGARISMULUI BUDAPESTANRadacini. Organizare. Doctrina. Tactica- IN LOC DE POSTAFATA- STRICT SECRET!- EVOLUTII PERICULOASE. PROVOCARI IRESPONSABILE.- MARILE TRADARI- DESPRE RAZBOIUL ATIPIC DUS DE HUNGARISM IMPOTRIVAROMANIEI- POSTFATA
 
Radu Theodoru,
Urmasii lui Atilla
2
ARGUMENT
Londra. Tuesday 13 March 1990 3nd Seminar Session in the IPuRoom. Am copiat textul din Programul intocmit de organizatia GreatBritain East Europe Center-British-Romanian Political Seminar, la care am participat ca invitat. Al treilea seminar avandu-i conferentiari pe reverendulMartin Ethnic and Religions Divides. Nestiind englezeste ma insotea otraducatoare, emigranta din Romania, care suferea de o teama politicacronica. Asa ca replicile mele erau fatuite si aranjate spre a nu alerta gazdele,deosebit de civilizate si prevenitoare care cu prilejul diferitelor intalniri ma pasau elegant fie gazetarilor, fie unor provocatori, probabil de profesie.Tema asaltului gazetaresc, am scris-o si in prefata cartii HUNGARISMUL,ASTAZI, era persecutia monstruoasa a etnicilor unguri din Romania de catreautoritati si populatia romaneasea.Explorasem ani de zile vrafuri de documente privind istoriaTransilvaniei avand sansa sa ma nasc in Crisana si sa traiesc o parte din viatamea in Crisana, Banat, la Sibiu si la Brasov.Pot spune ca eram toba de carte. Cu o experienta bogata a vietiicotidiene in zone cu populate mixta. Romani, svabi sau sasi, sloveni, sarbi si bulgari, unguri. Sigur ca stiam tot ce-au facut aici la Londra, pentru propaganda hungarista, lordul Rothermere caruia dupa primul razboimondial ungurii i-au oferit coroana Sfantului Stefan si celebrul falsificator de bancnote frantuzesti, contele Bethlen Sandor. Cunosteam in amanunt rolulnu prea prietenos jucat de Anglia fata de Romania inca de la 1878. Dar numa asteptam sa gasesc atata ignoranta in legatura cu adevarul despre relatiileromano-ungare.Mai vechi si mai noi si atata patima antiromaneasca. Si atatadezinformare. Si atata fervoare prohungarista. Mi-am dat seama ca in Anglia propaganda ungureasca n-a cheltuit zadarnic zeci de milioane de dolariincepand cu Trianonul pana la zi. Dupa cum mi-am dat seama decvasinulitatea propagandei romanesti. Deci la cel de al treilea seminar avandca tema politicile fata de etnicii minoritari si minoritatile confesionale (pioniistrategiilor de destabilizare a statelor tinta in razboaiele atipice) am cunoscutun britanic si el MP, care vorbea mult mai bine decat mine o franceza cu celmai fermecator accent parizian si care, avand o cultura generala solida, s-adovedit apt pentru o discutie obiectiva, lasandu-si ideile preconcepute lagarderoba.La analiza mea de fond a genocidului hungarist asupra romanimii dinTransilvania si din partile ungurene, a crimelor sadice savarsite denemesimea transilvana mi-a raspuns ca tortura, cruzimea si pedepselecapitale faceau parte din viata feudala. Ca si la ei au existat manuale detortura. Ca executiile se faceau in piata, in amuzamentul nobilelor doamne sial vulgului. Ca au cazut cateva capete incoronate atat la ei, cat si peste canal,
 
Radu Theodoru,
Urmasii lui Atilla
3
la frantuji. Ca aceasta a fost epoca si ca a pedala pe sfartecarea lui Horea curoata, pe casapirea trupului neinsufletit si atarnarea halcilor sangerande inteapa spre a-i intimida pe romanii rasculati este cel putin o neindemanare,chestiunea fiind in uzantele timpului. Ca asa zisele crime ale nemesimii nusunt cele mai bune argumente politice in occidentul dominat pana larevolutia franceza de marea si mica nobilime. Ca la ora actuala opinia publica mondiala este sensibila la altfel de argumente. Cum ar fi incercarilede desnationalizare. De ingradire a liberei exprimari in limba materna. Deingradire a expresiei etno-culturale. De purificare etnica. De intolerantareligioasa. Adica, exact "argumentele" pe care ungurii le-au aruncat pe piataopiniei publice mondiale, inversand rolurile. Mi-a mai reprosat ca amcantonat in epoci prea vechi. Ca ar fi interesant de stiut cum au evoluatrelatiile incriminate dupa revolutia europeana de la 1848. In vremeadualismului austro-ungar pe care el il considera exemplu pentru o asemeneavarianta politica. Si,mai ales, cum s-au stabilizat aceste relatii dupa primul sial doilea razboi mondial. Cum sunt ele in actualitate.Cand problemele nationale trec in plan secund fata de problemeleglobale ale umanitaii. Interlocutorul meu britanic, membru al parlamentului,depsise rezerva si glacialitatea insalubra, atribute mai mult literare decatreale, oamenii locului fiind in general volubili si spirituali. Lansat intr-unexcedent de idei teoretice, MP-ul imi aducea vantul in vele. Expresia tine deepoca navelor cu panze. Interlocutorul fusese ofiter in Marina Regala.Avansasem la gradul de sublocotenent aviator in Aviatia Regala Romana.Fapt caruia ii datorez convingerile mele republicane. Cunoscusem amandoirazboiul. Profesiile noastre din tinerete ne marcsera intr-un fel asemanator.De aici o comunicare mai directa. Mai sincera. Cu toate ca el ma suspecteazade a fi un om de stanga in travesti. Dupa cum eu il suspectez de a fi un om alserviciilor speciale britanice in travesti. Oricum modul lui de a regandi problematica romano-ungara imi aduce dinapoia traversului un vant de forta4/5 pe scara Beaufort marin. I-o spun. Amandoi facem yahting de croaziera pe mici barci cu panze si asta ne solidarizeaza in disputa noastra alunecataintr-un univers al ideilor. El contesta argumentul dreptului istoric romanescasupra Transilvaniei. Spune ca si romanii si ungurii il revendica, dar caambele parti il talmacesc cum le convine. Cu argumente subiective,tendentioase, unilaterale. Ca istoricii in cauza abandoneaza domeniul stiintei,transformandu-se in avocati pledanti pentru cauza natiunii lor. Din pricinaelementului afectiv al pledoariei, rigoarea stiintifica devine alogica siantiistorica. Si devine cu totui antiistorica cand se refera numai la trecut. Aiciimi da un citat dintr-un contemporan, n-am retinut exact, Clarles Samarovsau ceva asemanator. Citatul-definitie ar suna cam asa: Istoria este si o stiintaa prezentului, dar si o prestiinta a viitorului. Si mai citeaza pe Alfred Sterncare repeta definitia de mai sus: Istoria este stiinta trecutului, prezentului siviitorului. Faptul istoric vine din trecut, se dezvolta in prezent si se proiecteaza in viitor.

Activity (31)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Dr.puiu Harold liked this
Dr.puiu Harold liked this
Zehan Doru liked this
crestin ion liked this
Lucia Trifan liked this
c.coman liked this
Andrei Onea liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->