DISCIPLINA:GEOGRAFIE

DEFINITIE.

Prin hazard se intelege un fenomen care are loc intamplator.Hazardurile

hidrologice sunt fenomene naturale, ce implica existenta apei, care au o
influenta negativa directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului
inconjurator, in ansamblu. Cunoasterea acestor fenomene permite luarea unor
masuri adecvate pentru limitarea efectelor – pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si distrugeri ale mediului – si pentru reconstructia regiunilor afectate.

Cele mai cunoscute hazarduri

hidrologice sunt inundatiile.
Producerea acestora este
datorata patrunderii in albii a
unor cantitati mari de apa
provenita din ploi, din topirea
brusca a zapezii si a ghetarilor
montani, precum si din panzele
subterane de apa. Despaduririle
favorizeaza scurgerea rapida a
apei pe versanti si producerea
unei inundatii puternice. Uneori
pe vai se inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii unor baraje
naturale sau construite de om. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in
apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora
pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor,
contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot
produce soluri bogate unde recoltele se pot reface.

Tipuri de inundatii
Inundatiile bruste-inundatiile care se produc in 6 ore de la inceputul unei
ploi foarte severe si sunt in mod obisnuit asociate cu nori cumulus, cu fulgere si
traznete, cicloni tropicali sau trecerea unor fronturi masive de ploi.Acest tip de
inundatii necesita sa fie anuntate prin alarme rapid localizate si raspuns imediat
al comunitatilor afectate daca distrugerile au nevoie sa fie reduse.Inundatiile
bruste sunt, de obicei, rezultatul unei caderi torentiale de ploaie, in special daca
aria de primire de pe pante este capabila sa retina si sa absoarba o parte
semnificativa din apa cazuta.Alte cauze ale inundatiilor bruste includ
distrugerea barajelor sau distrugerea rapida a blocurilor de gheata.Inundatiile
bruste sunt pericole potentiale acolo unde terenul este inundabil, suprafata este
inalta, iar apele curg prin canioane inguste, unde si furtunile severe cu ploi
masive sunt probabile.
 Inundatiile raurilor-sunt produse in mod obisnuit de precipitatiile cazute
in bazinele mari de primire sau prin caderea combinata de zapada sau uneori de
ambele.Inundatia se produce in bazinul raului cu afluentii sai care pot drena o
arie geografica mare si sa cuprinda mai multe bazine independente ale
raurilor.Spre deosebire de inudatiile bruste, inundatiile raurilor, in mod normal,
se produc mai lent, sunt deseori sezoniere si pot continua zile sau saptamani.
Inundatiile costiere-Unele inundatii sunt asociate cu cicloni tropicali
(uragane,taifunuri).Inundatiile catastrofale din cauza apei de ploaie sunt deseori
agravate de valurile de furtuna de-a lungul coastei. Apa sarata poate inunda
pamantul prin unul sau o combinatie de efecte ale valurilor de mare inalte,
valurilor de furtuna sau tsunami. Ca si in inundatiile raurilor, ploile intense
cazute pe o arie geografica mare vor produce inundatii extreme in bazinele
raurilor de coasta.
Cauzele care duc la aparitia inundatiilor
Inundatiile sunt determinate atat de cauze naturale cat si antropice. Dintre
cauzele naturale, se remarca:
- Ploile abundente , care sunt si
cele mai importante cauze ale
producerii inundatiilor. Caderea
unor cantitati foarte mari de
precipitatii intr-un timp scurt, in
conditiile unei permeabilitati
reduse a solului, face ca apa sa se
scurga spre reteaua de vai,
generand viituri, depasirea
capacitatii de transport a albiilor
majore provocand inundatii.
- Topirea brusca a zapezii are un rol considerabil in formarea viiturilor,
cu deosebire in zonele climatelor temperate si reci. In general, procesul de
topire genereaza apele mari de primavara sau de vara in zonele inalte ,
fenomenele fiind foarte frecvente in America
de Nord si in nordul Rusiei, pe marile rauri
siberiene;
- Topirea zapezilor concomitent cu caderea
ploilor de primavara: un asemenea fenomen s-
a produs in Romania, in luna mai a anului 1970,
pe raurile din Transilvania, pe Olt, Siret si
Dunare. La nivel national, au fost afectate
total 83 de localitati si doar partial 1528 de
localitati. Au fost evacutate peste 250.000
de persoane si aproape 500.000 de animale,
fiind avariate 395 de unitati economice si peste 45.000 de gospodarii (13.000
complet distruse)
- Topirea brusca a zapezii, asociata
uneori cu topirea ghetarilor se
inregistreaza constant in regiuniile
montane inalte, cu ghetari. Cateodata,
in masa de gheata se formeaza pungi
de apa, care pot fi evacuate spontan
prin fisurarea masei de gheata,
generand viituri de mari dimensiuni.
Fenomenul este frecvent si in
regiuniile vulcanice din Islanda,
Alaska, Anzi etc.
- Ruperea brusca a barajelor de gheata (a zapoarelor) un fenomen frecvent pe
raurile din zona climatelor temperat-continental si subpolar, in special in nordul
Rusiei si Canadei, pe raurile cu directia de curgere de la nord la sud, acesta
facilitand topirea dinspre amonte spre aval a ghetii in anotimpul cald. La noi in
tara, asemenea fenomene se inregistreaza pe unele rauri carpatice, ca Bistrita
de pilda, care, in iarna 2002-2003, a provocat moartea a patru tineri si serioase
pagube materiale.
Cauze datorate unor actiuni umane - accidente:

- umplerea lacurilor artificiale;

- manevre gresite sau neconforme cu situatia hidrologica din bazinul

hidrografic;

- actiuni de sabotaj: ruperea intentionata a digurilor de aparare;

- realizarea sistemelor de irigatii cu pierderi mari de apa.

EFECTELE INUNDATIILOR

Inundatiile specifice apelor din România

pot genera urmatoarele efecte:
a) Economice, respectiv distrugeri sau
avarii la:
- obiective industriale, drumuri si cai
ferate, localitati, magistrale de petrol,
apa sau gaze, linii electrice si de
telecomunicatii, poduri si podete,
sectorul zootehnic.
b) Sociale negative:
- vieti omenesti pierdute, evacuarea
populatiei, pericol de epidemii, întreruperea
procesului de învatamânt;
-distrugeri de bunuri culturale, provocarea
panicii, reducerea ritmului de dezvoltare al
zonelor afectate si diminuarea veniturilor
populatiei.
c) Ecologice negative:
-degradarea mediului ambiant, poluarea
apelor de suprafata si subterane, poluarea
solurilor, exces de umiditate, degradarea
versantilor, distrugeri ale florei si faunei.
d) Indirecte: întreruperea proceselor de
productie, întârzieri în livrarea produselor,
cheltuieli pentru aparare în timpul
inundatiilor, cheltuieli pentru normalizarea
vietii dupa inundatii, reducerea exporturilor.
Cum pot contribui oamenii la inundatii?
Inundatiile sunt pericole naturale.Ele devin dezastre cand afecteaza
asezarile umane. Magnitudinea si frecventa inundatiilor sunt deseori crescute
datorita urmatoarelor actiuni umane:
Asezarea oamenilor in zonele supuse riscurilor de inundatii contribuie la
dezastrele produse de inundatii prin punerea in pericol a oamenilor si a bunurilor
acestora.Cu toate acestea beneficiile economice ale localizarii asezarilor umane
in zone susceptibile la riscurile de inundatii depasesc pericolele pentru anumite
societati.Presiunile din cauza cresterii numarului populatiei si lipsa terenurilor
determina, de asemenea, asezarea localitatilor in zonele supuse riscurilor de
inundatii. Dezvoltarea zonelor supuse riscurilor de inundatii pot sa modifice
albiile raurilor,care daca nu sunt bine proiectate pot contribui la inundatii.
Urbanizarea contribuie la inundatiile urbane in patru moduri. Drumurile si
constructiile acopera terenul prevenind absorbirea excesului de apa si sa umple
astfel canalele naturale mai rapid decat drenajul natural, sau, poate sa fie
insuficienta si astfel sa dea pe afara.Ori canalele naturale sau cele artificiale
pot deveni insuficiente prin astuparea lor cu resturi.
Despadurirea si indepartarea radacinilor cresc scurgerea de apa.
Eroziunea consecutiva cauzeaza sedimentarea in canalele raurilor care descresc
capacitatea lor de scurgere.
Imposibilitatea de a mentine sau intretine sistemele de drenaj, digurile
si protectiile din ariile vulnerabile contribuie de asemenea la inundatii.

Beneficiile inundatiilor
 Efectele pozitive ale inundatiilor includ reincarcarea rezervelor de apa din
sol si mentinerea ecosistemelor raurilor prin asigurararea oxigenarii apelor si a
hranei pentru pesti, pasari si animale salbatice.In Bangladesh, inundatiile
reimprospateaza hrana pentru pestii din apele interioare care stau la baza unei
industrii majore a pescarilor din regiunea de delta.In general inundatiile elimina
poluantii din apele raurilor.Acolo unde barajele contribuie la siguranta zonelor
inundabile, fertilitatea mai redusa a terenurilor si drenajul inadecvat pot afecta
productivitatea agricola.
Inundatiile pot fi benefice pentru unele populatii dependente de ploile
sezoniere cum ar fi cele din zonele aride.In aceste zone reimprospatarea
umezelii din sol promoveaza cresterea ierburilor pentru pasunatul animalelor ca
si recoltele pe termen scurt.Inundatiile in zonele semi-aride din Africa de Vest
au o importanta economica foarte mare pentru sprijinirea rezultatelor
agriculturii.
Masurile posibile de reducere a riscurilor

Majoritatea deceselor si multe dintre distrugerile provocate de inundatii

pot fi prevenite prin aplicarea masurilor de pregatire ca si a celor de reducere a
efectelor negative. Primul pas implica identificarea elementelor vulnerabile prin
intocmirea de harti a pericolului de inundatii si apoi prin integrarea acestor
informatii intr-un plan de pregatire si dezvoltare.O strategie poate combina
reglementarile folosirii terenurilor din zonele inundabile cu masurile de control
al inundatiilor. Planificatorii vor putea sa-si aduca contributia printr-o serie de
discipline incepand cu evaluarea riscului, a nivelului riscului acceptabil si a
viabilitatii activitatilor propuse.
Intocmirea hartilor de risc ale zonelor inundabile-Inundatiile sunt
descrise in mod normal in termeni de frecventa statistica folosind ca parametru
repetarea lor la o perioada de 100 de ani pentru programele de reducere a
efectelor lor negative. Harta de baza poate fi combinata cu alte harti si date
pentru a putea forma un tablou complet al zonei inundabile. Alte date necesare
includ analiza frecventei inundatiilor, hartile inundatiilor, frecventa lor si
distrugerile inregistrate , ca si alte date precum densitatea populatiei si hartile
infrastructurilor.
Hartile cu pericole multiple-Inundatiile cauzeaza si se produc in
conjunctie cu sau ca un rezultat al altor pericole. O harta cu multiple pericole
sintetizata serveste pentru a sublinia ariile vulnerabile la mai mult de un pericol.
Acestea constituie un excelent instrument pentru proiectarea unor actiuni
de reducere a pericolelor ca si a planurilor de urgenta. El poate uneori sa nu fie
prea adecvat pentru activitatile de reducere a unor pericole specifice anumitor
locuri si activitati.
 Controlul folosirii terenului-Scopul reglementarilor de folosire a
terenurilor este de a reduce pericolul pentru viata, bunuri materiale si
dezvoltare atunci cand apele cu nivel foarte mare inunda zonele joase sau zonele
de coasta. Reglementarile folosirii terenurilor asigura ca riscurile de inundatii
nu sunt mai crescute de folosirea incorecta a terenurilor.

Modalităţi de combatere a inundaţiilor :

- reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor poluante,
refacerea suprafeţelor împădurite, etc.
- amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc)
şi întreţinerea celor existente;
- dezvoltarea sistemului informaţional meteorologic şi hidrologic, care constă
în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi
hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi
transmiterea acestora factorilor implicaţi şi la populaţia expusă;
- interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico – sociale în
zonele inundabile şi dezafectarea celor existente;
- întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaţii
existente la nivelul localităţilor (sisteme de canalizare, rigole, şanţuri).
- Intreţinerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetaţiei, decolmatarea
albiilor, îndepărtarea obstacolelor şi neobstrucţionarea sub nicio formă a
curgerii cursului de apă).

Inundatii catastrofale

In 1931, inundaţiile din

China au făcut între 3,7 şi 4
milioane de victime, fiind
considerate cele mari inundaţii ale
secolului XX şi unul dintre cele
mai grave dezastre naturale din
lume. Centrul Chinei a fost atunci
grav afectat de o serie de
inundaţii cauzate de deversarea
Fluviului Galben şi a Râului
Yangtze. Aproape 4 milioane de
oameni au murit înecaţi, din cauza foametei sau a bolilor.Între iulie şi noiembrie
1931, aproximativ 100.000 km pătraţi au fost complet sau parţial inundaţi.
Fluviul Galben şi Râul Yangtze au ieşit din matcă. China lucrează acum la un nou
baraj, care ar trebui să fie în măsură să controleze Fluviul Galben şi pentru a
preveni eventualele inundaţii, în cadrul unui proiect numit Xiaolangdi.
  In noaptea de 15-16 octombrie
1987, sud-estul Angliei a fost atins
de un vânt de forta uraganelor, cu
rafale ce au atins aproximativ
170 km/h. Nouasprezece persoane au
murit, peste 15 milioane de arbori au
fost doborâti, acoperisurile s-au
prabusit, geamurile s-au spart si
hornurile caselor au fost distruse. Cel
mai mult a avut de suferit Sussex-ul. În Sussex-ul de Est, aproximativ 200 de
rulote au fost distruse. soselele si caile ferate au fost blocate de arborii
prabusiti. Curentul electric si liniile telefonice au cazut si unele sate nu au mai
avut energie electrica timp de o saptamâna. Aceasta furtuna de mare intensitate
avea sa fie cea mai puternica, dupa cea din 1703.

.In 1953, orasul Lynmouth, aflat la confluenta a doua rauri, West si East Lyn,
care se revarsa partial in Exmoor in Devon, a
fost martorul unui asemenea dezastru. Ploi
abudente au cazut in regiune in primele doua
saptamani ale lunii august.In noaptea de 15
august, o rupere de nori torentiala, aducand
peste 20 cm de ploaie in doar cateva ore, a
transformat raurile deja umflate in torente
devastatoare.In dimineata urmatoare orasul
era ingropat – cativa bolovani adusi de ape si
care cantareau 15 tone au stat in calea
apelor. Peste 90 de case au fost distruse sau
devastate si au murit 34 de persoane.

Inundatiile din 1987 si 1988 din Bangladesh, care au dus la moartea prin
inecare a 2.600 de personae si a surpat cladiri, au fost, conform celor afirmate
de multi experti, cauzate de defrisarile masive si de eroziunile ce au avut loc in
zone indepartate, situate in Bhutan, India si Nepal.Inundatiile apelor din acei doi
ani au fost estimate la 3.000.000.000 de dolari.

          Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se

manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este
precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea lor,
inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale
domestice si fauna. Sprijinul oferit populatiei afectate de inundatii de catre
serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari ai Crucii Rosii inca din
primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, intr-o prima
faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de risc maxim prin actiuni de
evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor si a serviciilor
de asistenta de baza, si, in masura posibilului, salvarea bunurilor materiale ale
acestora. In faza urmatoare, se actioneaza pentru asigurarea asistentei
victimelor in ceea ce priveste accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost,
salubritate, ingrijiri medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii
epidemiilor. Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea
consecintelor inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de
urgenta, deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand
coordonarea foarte dificila. In aceste conditii, organizarea logisticii,
transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat,
adesea, este deteriorata si infrastructura locala. Inundatiile ce se produc
instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torentiala cu cantitate mare de
apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa
ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita instalarii lor
rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin
timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente,
imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru
asigurarea supravietuirii. Dupa producerea inundatiei pot aparea riscurile
izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase cu
transmitere hidrica (holera, hepatita A).