SUBIECTUL1 NEURULATIA

Sistemul nervos central se diferenţ

diferenţiazã din ectodermul discului embrionar sub
forma plãcii neurale care, în urma neurulaţ
neurulaţiei, genereazã tubul neural
(primitiv).
Neurulaţ
Neurulaţia începe în ziua a 18-a când lungimea embrionului este curpinsã
între 1 -1,5mm.
O arie de ectoderm îngroş
îngroşat - placa neuralã - se formeazã în urma inducţ
inducţiei
exercitate de notocord şi mezodermul subiacent.

Placa neuralã se adânceş

adânceşte devenind şanţ anţ neural în zilele 20-21 i.u.
zona de joncţ
joncţiune dintre buzele şanţ
anţului neural şi restul ectodermului va
forma crestele neurale.
Începând cu ziua 22 i.u. plicile neurale încep sã fuzioneze dinspre regiunea
occipito-cervicalã zona cãtre extremitãţ
extremitãţi pentru a forma tubul neural; în
interiorul tubului neural apare canalul central (O'Rahilly ~i Muller, ]994).
Dupã închiderea tubului neural pentru scurt timp persistã un neuropor
anterior şi unul posterior prin care tubul neural comunicã cu amnionul.
În ziua 25 se închide neuroporul anterior iar trei zile mai târziu cel posterior.
Tubul neural formeazã creierul şi mãduva spinarii.
În acest stadiu timpuriu la extremitatea rostralã a tubului neural pot fi
identificate 3 vezicule cerebrale care vor forma:
prozencefalul (creierul anterior);
mezencefalul (creierul mijlociu);
rombencefalu (creierul posterior).
Migrarea crestelor neurale
Crestele neurale migreazã la scurt timp dupã închiderea tubului neural, se
situeazã pe laturile tubului neural, formeazã:
ganglionii senzitivi,
ganglionii simpatici;
ganglionii parasimpatici;
celulele cromafine ale medulosuprarenalei,
melanocitele din piele,
neuronii din pereţ
pereţii tractului gastrointestinal;
ectomezenchimul feţ feţei;
ameloblastele;
leptomeningele (piamater şi arahnoideea).

SUBIECTUL2 DERIVATELE CRESTELOR NEURALE

Migrarea crestelor neurale

Crestele neurale migreazã la scurt timp dupã închiderea tubului neural, se
situeazã pe laturile tubului neural, formeazã:
ganglionii senzitivi,
ganglionii simpatici;
ganglionii parasimpatici;
celulele cromafine ale medulosuprarenalei,
melanocitele din piele,
neuronii din pereţ
pereţii tractului gastrointestinal;
ectomezenchimul feţ
feţei;
ameloblastele;
leptomeningele (piamater şi arahnoideea).

Între zilele 41 -50 i.u. porţ

porţiunea cea mai caudalã a tubului neural şi a
canalului central începe sã involueze pe mãsurã ce coada embrionului
dispare si rezulta filum terminale.
Atrofia tubului neural caudal duce la formarea unei structuri fibroase
denumitã filum terminale care va fi prezent pe parcursul întregii vieţ
vieţi.

SUBIECTUL3 DERIVATELE TUBULUI NEURAL

Tubul neural formeazã creierul şi mãduva spinarii.

În acest stadiu timpuriu la extremitatea rostralã a tubului neural pot fi
identificate 3 vezicule cerebrale care vor forma:
prozencefalul (creierul anterior);
mezencefalul (creierul mijlociu);
rombencefalul (creierul posterior).
În timpul sãptãmânii a cincea atât prozencefalul cât şi rombencefalul se divid
in doua portiuni astfel încât cele trei vezicule cerebrale primitive (primare) se
vor dezvolta cinci vezicule cerebrale secundare.
Prozencefalul se divide in:
-telencefal (cranial)
-diencefal (caudal).
Mezencefalul nu se divide.
Rombencefalul se divide în:
-metencefal (cranial)
-mielencefal (caudal).
În interiorul fiecãreia dintre veziculele cerebrale canalul neural devine
ventricul cerebral primitiv, care va forma ventriculii definitivi ai creierului
matur.
Cavitatea rombencefalului devine ventriculul IV,
cavitatea mezencefalului devine apeductul lui Sylvius,
cavitatea diencefalului devine ventriculul III;
din cavitatea telencefalului se dezvolta perechea de ventriculi laterali ai
emisferelor cerebrale.
Dupã închiderea neuroporului posterior atât ventriculii creierului aflat în
evoluţ
evoluţie cât şi canalul ependimar din centrul mãduvei spinãrii conţconţin lichid
cerebrospinal.
Canalul neural al rombencefalului (viitorul ventricul IV) este structurat ca un
diamant, cu punctul cel mai larg localizat la fIexura pontina.

SUBIECTUL4 HISTIOGENEZA TESUTULUI NERVOS

Atat neuronii cât şi celulele gliale se formeazã prin proliferarea celulelor

stratului neuroepitelial care tapeteaza canalul neural.
Proliferarea iniţ
iniţialǎ
ialǎ a celulelor neuroepiteliale genereazã
neuroblaş
neurobla şti care migreazã spre zona de manta (corpuri neuronale de culoare
cenuş
cenuşie)
prelungirile neuronilor migreazã în zona marginalã (învelite de mielinã,
culoare alb-gãlbui).
Coloanele bazale contin neuroni motori somatici şi viscerali,
coloanele alare conţ
conţin
neuroni senzitivi,
neuroni de asociaţ
asociaţie care fac sinapse cu fibre eferente la nivelul neuronilor
senzitivi ai ganglionilor de pe traseul rãdãcinii posterioare.
Axonul unui neuron de asociaţ
asociaţie poate face sinapsã cu neuroni motori de
aceeaş
aceea şi parte (ipsilateral) sau de partea opusã (contralateral) a mãduvei
(formând un arc reflex) sau pot avea un traiect ascendent spre creier.
Fibrele eferente ale neuronilor motori iau calea rãdãcinii ventrale.
Dupã formarea neuronilor, stratul neuroepitelial continuã sã genereze
celulele gliale ale tubului neural:
astrocite fibrilare şi neuroplasmatice,
oligodendroglii,
microglii.
La naş
naştere
stratul neuroepitelial pierde capacitatea de neuro-genezã, devine strat
periependimar.
Zona de manta devine substanţ
substanţa cenuş
cenuşie
zona marginalã devine substanţ
substanţa albã.

SUBIECTUL5 DEZVOLTAREA ROMBENCEFALULUI

Ca urmare a apariţ
apariţiei curburii pontine peretii tubului neural din regiunea
metencefal – mielencefal se deplaseazã posterior şi dinauntru - inafara (ca o
carte ce se deschide):
Lama dorsalã se întinde şi se subţ
subţiazã devenind pânza coroidã (tela
choroidea) a ventriculului IV
lamele alare se situeazã dorso-laeral,
lamele bazale pãstreazã poziţ
poziţia ventralã
Cranial de fIexura pontinã, la nivelul metencefalului, marginile dorsale ale
placii alare constituie buzele romboide
buzele romboide prolifereazã, acoperã tavanul ventriculului IV, alcatuiesc
vermisul cerebelos
emisferele cerebeloase.
Lama dorsalǎ
dorsalǎ
constã în principal din ependim,
este acoperitã de un strat bine vascularizat al piei mater- tella choroideea.
De fiecare parte a liniei mediane piamater şi ependimul formeaza o zonǎ zonǎ de
structuri fine, digitiforme, ce se proiecteazǎ
proiecteazǎ în ventriculul patru - zona
plexurilor coroide specializata în secreţ
secreţia de lichid cefalorahidian începând cu
luna a 3-a i.u.
Lichidul cerebrospinal
circula permanent prin canalul central al maduvei spinarii şi ventriculii
creierului şi, de asemenea, prin spatiul subarahnoidian, dupã care este drenat
în sinusurile durei mater.
trece în spatiul subarahnoidian pe calea a trei orificii ce se deschid in
acoperiş
acoperişul ventriculuilli patru:
o deschidere mediana.(orificiul Magendie)
doua deschideri laterale (orificiile Luschka).
SUBIECTUL6 DEZVOLTAREA CEREBELULUI

Cerebelul se dezvoltã pe seama buzelor romboide ale plãcii alare de la nivelul

metencefalului, începând cu sãptãmâna a 6-a i.u. şi continuând dupã naş naştere.
la finele sãptãmânii a 6-a Buzele romboide metencefalice formeazã 2 plãci
cerebeloase.
În luna a doua i.u. porţ
porţiunile craniale ale buzelor romboide se unesc pe linia
medianã, forând un primordiu unic ce acoperã ventriculul IV.
în mijlocul lunii a 3-a i.u. primordiul vermisului proeminã dorsal.
Fisura posterolateralã separã
o porţ
porţiune caudalã constând într-o pereche de lobi floculonodulari (porţ (porţiunea
cea mai veche filogenetic)
o porţ
porţiune mai mare, situatã cranial, constând într-o îngroş
îngroşare medianã
denumitã vermis şi douã emisfere cerebeloase.
Vermisul şi emisferele cerebeloase se pliazã transversal;
Porţ
Porţiunea cranialã creş
creşte mai rapid decât lobii flocculus şi nodulus, pe care îi
acoperã
Fisura primarã se adânceş
adânceşte
la finele lunii a 3-a are loc divizarea vermisului şi a emisferelor cerebeloase în
anterior (cranial) şi
unul mijlociu (caudal).
Lobii sunt divizaţ
divizaţi în continuare în lobuli prin apariţ
apariţia fisurilor secundarã şi
prepiramidalã.
Suprafaţ
Suprafaţa lobulilor este fisuratã într-o serie de girusuri transverse denumite
lame.
Procesul de formare de noi girusuri continuã toatã viaţ viaţa i.u. determinând
dezvoltarea cortexului cerebelos.
Substanţ
Substanţa cenuş
cenuşie a cerebelului este dispusã atât la exterior sub forma unui
strat denumit scoarţ
scoarţa cerebeloasã cât şi în interior sub forma a patru grupe
de nuclei pereche:
fastigial,
globos,
emboliform,
dinţ
dinţat.
Toate aferenţ
aferenţele la scoarţ
scoarţa cerebeloasã sunt retransmise prin aceş aceşti nuclei.
Citoarhitectonica cortexului cerebelos este extrem de regulatã.

SUBIECTUL7 DEZVOLTAREA MEZENCEFALULUI

O mare parte a mezencefalului este constituitã din substanţ

substanţa albã, în
principal de marile tracturi care îl conecteazã la creierul posterior denumit şi
rombenencefal (viitor bulb, punte, cerebel) şi la mãduva spinãrii.
Nucleii motori de origine ai nervilor cranieni III şi IV sunt localizaţ
localizaţi în
mezencefal ca şi o parte a nucleului senzitiv al nervului V (trigemen). Dintre
aceş
aceşti nuclei doar doi, aparţ
aparţinând oculomotorului (III) se dezvoltã pe seama
neuroblaş
neuroblaştilor mezencefalici.
Nucleii trohlearului (IV) şi nucleul mezencefalic al trigemenului (V) se
formeazã în metencefal, de unde migreazã apoi în teritoriul mezencefalic.
Coliculii superiori şi inferiori se dezvoltã pe seama neuroblaş
neuroblaştilor din plãcile
alare ce migreazã medial in regiunea dorsalã a mezencefalului.

SUBIECTUL8 DEZVOLTAREA EMISFERELOR CEREBRALE

Telencefalul dã naşnaştere emisferelor cerebrale, comisurilor şi creierului

olfactiv.
Telencefalul se dezvoltã la extremitatea rostralã a prozencefaluilui, pe seama
plãcilor alare şi dorsalã.
Prin zona de manta, lipsitã acum de neuroblaş
neuroblaşti, trec prelungirile
neuroblaş
neuroblaştilor dinspre cortex spre periferie şi viceversa, constituind substanţ
substanţa
albã a emisferelor cerebrale.
La nivelul telencefalului se disting trei zione:
area olfactivã,
area striatã,
area palealã.
Area striatã va forma corpul striat în continuare directã cu talamusul atât ca
dezvoltare embrionarã cât şi funcţfuncţional.
Area pallealã (neopallium) devine cortex cerebral în care se diferenţ
diferenţiazã
centrii corticali.
Prin intermediul ariei striate telencefalul este conectat cu talamus şi
hipotalamus.
Creş
Creşterea veziculelor telencefalice începe în sãptãmâna a 6-a i.u. în special în
sens caudal şi dorsal duce la apariţ
apariţia lobului temporal care acoperã pereţ
pereţii
laterali ai diencefalulului.
În luna a 3-a i.u. veziculele cerebrale (viitoare emisfere cerebrale) se extind şi
acoperã mezencefalul iar în luna a 5-a i.u. acoperã cerebelul.
Vezicula telencefalicã în dezvoltarea sa genereazã
emisferele cerebrale,
comisurile,
bulbii şi tracturile olfactive.
Area olfactivã
apare în sãptãmâna a 6-a sub forma a doi lobi olfactivi, care prezintã douã
regiuni:
anterioarã, constituitã din bulbul olfactiv şi tracturile olfactive;
posterioarã, reprezentatã de substanţ
substanţa perforatã anterioarã şi area
paraolfactivã.
filogenetic porţ
porţiunea anterioarã a lobului olfactiv aparţ
aparţine palleopaliumului iar
hipocampul aparţ
apar ţine arhipalliumului.

SUBIECTUL9 DEZVOLTAREA DIENCEFALULUI

Pe seama prozencefalului se dezvoltã douã vezicule cerebrale secundare:

diencefal;
telencefal.
Plãcile alare ale diencefalului formeazã:
hipotalamus (în partea ventralã)
talamus (în partea dorsalã)
epitalamus (posterior, în jurul epifizei).
Plãcile diencefalice bazale nu se dezvoltã
La finele sãptãmânii a şasea un şant superficial denumit sulcus dorsalis
separã talamusul de ingroş
ingroşarea epitalamicã care se formeazã pe marginea
posterioarã a peretelui diencefalic şi din placa dorsalã adiacentã.
Creş
Creşterea talamusului oblitereazã şanţul
şanţul dorsal şi transferã
transferã structurile
epitalamice dorsal
Talamusul creş
creşte disproporţ
disproporţionat dupã sãptãmâna a 7-a i.u. încât vine în
contact cu talamusul de partea opusã la nivelul adeziunii intertalamice
Talamusul este separat de hipotalamus prin fasciculul lenticular. Ţesutul
dintre aceste douã
douã fascicule devine zona incertã şi nucleul reticular talamic.
Nucleul subtalamic este format din neuroni migraţ
migraţi din porţ
porţiunea caudalã a
hipotalamusului.
Infundibulul şi neurohipofiza reprezintã o prelungire a hipotalamusului.
În luna a doua i.u. apar primele conexiuni hipotalamice cu creierul olfactiv şi
centrii mezencefalici. Centrii posteriori capãtã conexiuni cu centrii vegetativi
din etajele inferioare şi cu nucleii supraoptic şi tuberali.
Prin intermediul conexiunilor talamice hipotalamusul este în legãturã cu girul
cingului şi cu cortexul frontal
Placa dorsalã epitalamicã se evagineazã pentru a forma epifiza.
în sãptãmâna a 7-a i.u apar:
Epifiza,
trigonul habenular,
nucleul habenulei
comisura posterioarã,
comisura habenularã.
Placa dorsalã diencefalicã şi ependimul formeazã plexuriIe coroide şi pânza
coroidã ale ventriculului III.
Placa dorsalã diencefalica
Cranial de epitalamus rãmâne cu caracter epitelial
se diferenţ
diferenţiazã împreunã cu piamater, de-a lungul ventriculului trei, pentru a
forma plexurile coroide pereche ale acestuia.
În restul ventriculului 3 ependimul formeazã un numãr de structuri secretorii
unice cunoscute ca organe circumventriculare
organul subfornical,
organum vasculosum al lamei terminale,
organul subcomisural).

SUBIECTUL10 DEZVOLTAREA MADUVEI SPINARII

Neuronii se organizeaza pentru a forma lame (coloane) celulare:

Topografic tubul neural prezintã 6 lame:
douã lame bazale, de o parte şi de alta a canalului central, în regiunea
ventralã
douã lame alare -de o parte şi de cealaltã a canalului central, în regiunea
dorsalã,
O lama dorsalã între cele douã lame alare;
O lama fundamentalã (ventralã), între cele douã lame bazale.
mezencefalul, metencefalul, mielencefalul şi mãduva spinãrii conţconţin
plãci bazale, cu neuroni motori,
plãci alare cu neuroni senzitivi;
rostral de mezencefal, la nivelul diencefalului şi telencefalului plãcile bazale
lipsesc.