BLESTEM – DIN dragoste

Ce mi-a mai rămas decât să visez în şoapte la tine

O crudă şi nesperată alunecare de suferinţă peste mine
Ca de obicei…în noapte la fel de singur şi amărât
Destinul singur cred că mi l-am pecetluit.

M-am născut singur Doamne, şi singur o să mor

În astă lume rece şi atât revărsată de dor.
Nu pot avea ce toţi au, totul e doar cenuşă udă
Şi eu a corpului suflare îmi sunt slugă.

Dragostea doare atât de mult când e singură

Obişnuit să îmi iau iarăşi o tristă figură
Stau şi gândesc ce poate să mai fie
Într-o noapte cu lumină de făclie.

Suferinţa e amară, dar inevitabil necesară

În astă lume vlăguită , atât de precară
O umbră pluteşte în preajma mea
E dragostea, nerăsplătită şi grea !

Am făcut tot ce-am putut, dar tot o să lupt

Pentru un loc de linişte de lume rupt
În care o să am şi eu dragostea plânsă
Acum e doar o lumânare stinsă…

Şi-n ceasul tare, te suflu cu acest blestem

În noapte singur şi trist să te chem
Să te chem….cu un dulce sărut
Pe care tu nu l-ai mai vrut…

Să-l cerşeşti, implorând ca aerul ce-l respiri

Să ţi-l aducă în sânge, în fierbinţi simţiri
Dar să nu îl poţi stinge cu nimic altceva
Decât cu căinţa pentru fapta ta !
 Cuvinte atât de umile, veniţi pe buzele mele
Şi ascultaţi-mi dorinţa, şi sentinţele grele
Puneţi-le la muncă în noaptea rece, sticloasă
Sufletul să îi cuprindă cu tristeţe pâcloasă !

Iar zâmbetul ei să nu mai arate a zâmbet

Până nu îi voi da drumul din al meu suflet
Şi dragostea-i fie înţepătoare în a ei inimă
Aşa cum a fost a mea de plină !

Cât de uşor se transformă dragostea în ură

Dacă sărutul nu îţi cade alene pe gură !
Cu indiferenţa atât de mică m-ai pălmuit
Eu cu astă înfrângere te-am chinuit…

Am pierdut în faţa ta, dar nu mi-a folosit

Decât pentru aste cuvinte ce le-am rostit
Să-mi spargă pieptul, nu mai vreau
Aşa că venin afara o să-ţi dau…

Calcă-mă în picioare şi o să fii strivită

Chiar de tine, când eu nu voi fi privit
Mi-am întors faţa ca să nu mai văd
Cât în sufletul tău o să fie prăpăd…

Îmi pare rău, efemeră femeie ca toate altele

Te-am gustat, dar ţi-am întors acum spatele
Cu tăcerea mea te-am câştigat pentru puţin
Cu tăcerea ta ţi-ai dat un chin…

Offf….amare cuvinte goale…nu mă descărcaţi

De-a mea greauă povară…deşi încercaţi.
În van mi-e tot, iubire, speranţă, credinţă
Dacă iubirea-mi nu e-o fiinţă…