Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
9Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
brandul

brandul

Ratings: (0)|Views: 1,186|Likes:
Published by dorin88

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: dorin88 on Nov 30, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2014

pdf

text

original

 
Ce este un brand?
Foarte tehnic si adaugandu-se la peste o duzina de alte definitii, toate corecte infelul lor,un brand este “asocierea automata, puternica si persistenta dintre un produssau serviciu (cu toateatributele aferente) oferite de o companie si un concept sau oexperienta unica, in minteaclientilor acesteia”.Un brand este, asadar, o proprietate imobiliara (pentru ca nu se limiteazanicidecum la produsul sau serviciul pe care este construit, ci inseamna, de asemenea,un spatiu mental, ofractiune din mintea clientului) si, in acelasi timp, un activnecorporal, pentru ca este, prin naturalui, ceva intangibil. Da, un activ, pentru cavaloarea brandurilor celor mai puternice din lume esteastazi recunoscuta sicontabilizata ca atare, cu numere de 11 cifre (zeci de miliarde de dolari).Una din misiunile de baza ale brandului este sa diferentieze (compania, produsulsauserviciul) de ceilalti din multime. Chiar daca, si cu atat mai mult cu cat, inmultimea respectivamembrii sunt foarte asemanatori. Diferentierea se bazeaza peconceptul de singularitate, carecreeaza in mintea unui potential client perceptia ca pepiata nu exista un produs asemanator  produsului tau.
De ce este astazi nevoie de brand-uri?
Un raspuns l-ar putea constitui declinul modului clasic de vanzare. Astazimajoritatea produselor sunt cumparate si nu vandute. Dezvoltarea unui brandfaciliteaza intr-o masuraimportanta procesul de cumparare. Branding-ul este cel care“pre-vinde” produsul sau serviciulunui utilizator.Dezvoltarea unui brand este un mod mai simplu si mai eficient de a vindelucruri. Vecheaexpresie:”Nimic nu se intampla pana nu vinde cineva ceva” incepe safie inlocuita de sloganul“Nimic nu se intampla pana nu se creeaza un brand.” Da,produsul sau serviciul in sine conteazafoarte mult si acest lucru nu se va schimbaniciodata. Dar scopul oricarei operatiuni comercialeeste profitul din vanzare, carevanzare poate avea loc numai daca produsul vandut intra in‘colimatorul’ mental alclientului si, in mod ideal, ramane ‘lipit’ acolo pentru totdeauna. Tocmaiaici intervinebrandingul, iar manifestarea lui cea mai cunoscuta este reclama (advertising-ul).Vanzarea se afla in brand. In era multimedia, garantia unui produs estereprezentata denumele brand-ului mai degraba decat recomandarile unui agent devanzari.Puterea unui brand sta in capacitatea sa de a influenta comportamentul decumparare. Dar un nume de brand pe un ambalaj nu este acelasi lucru cu numele unuibrand din minteaconsumatorului
Care sunt elementele de idenditate definitorii pentru unbrand?
 Numele este cel care va identifica pe termen lung un brand. Prin urmare ceamaiimportanta decizie in procesul de branding este numirea unui produs sau a unuiserviciu. Daca pe termen scurt un brand are nevoie de o idee sau un concept unicpentru a supravietui (sa fie primul intr-o categorie, sa detina un cuvant in minteaconsumatorului), pe termen lung ideeaunica dispare si tot ce diferentiaza brand-ul decele ale competitorilor este numele. Ca sacontinuam exemplul, astazi toatecopiatoarele functioneaza dupa aceleasi principii. Diferenta nueste in produse ci innumele acestora si mai departe in perceptia acestora.Logo-ul este combinatia dintre numele brand-ului si/sau un simbol grafic, si esteelementulde identitate cu cea mai mare putere de penetrare in mintea consumatorului,consoliand numele.Simbolul grafic poate deveni un element puternic de identitate –dupa ce Nike a fost asociatvreme indelungata cu “swoosh”-ul, acesta singur poateidentifica acum brand-ul in minteaconsumatorului. Steaua cu trei colturi de laMercedes este inca un exemplu.
 
Culoarea pe care si-o asociaza un brand trebuie sa fie diferita de cea aconcurentilor importanti, exemplul cel mai relevant fiind cel dintre Coca Cola si Pepsi: rosu si albastru.Respectand acest principiu, ea poate accentua distinctia care se faceintre brand-uri. Poate maimult decat in cazul celorlalte doua elemente de identitate(nume si simbol grafic), culorile sesupun unor variatii simbolice geografice. Daca oculoare are conotatii pozitive intr-un anumitgrup cultural ea poate avea conotatiinegative pentru altul. De asemenea culorle genereazafiziologic anumite stari de spiritcare trebuie atent analizate pentru a corespunde imaginii sitrasaturilor definitorii alebrand-ului. Sa luam ca exemplu IBM. Albastrul este culoarea liderilor,iar logotipul inmajuscule scris mereu in albastru a fost un element decisiv in crearea unui brandinmintea consumatorilor.
Cum introduci un brand nou ?
Introducerea unui brand se face prin publicitate (publicity), nu prin reclama(advertising).Urmarind conceptul enuntat mai sus elementul unic, singular, definitoriupentru un nou produseste cel care va defini brandul si este cel care va fi speculat depresa ca si noutate, ca evenimentgenerand publicitate. Traim intr-o societate in carevolumul de informatii si dimensiunilecanalelor de comunicare au depasit de multcapacitatea individuala de absorbtie. Fiecare individeste “lovit” de sute de mesajecomerciale. In acest context, un brand nou trebuie sa fie capabil sagenereze publicitatefavorabila in media sau are foarte putine pe piata. Oricata creativitate ar stain spateleunei campanii de advertising pentru crearea unui nou brand, sansele de reusita vor fiminime.Advertising-ul va fi capabil sa mentina viu un brand, dar nu va putea sa-l creeze.El trebuiesa se nasca si pentru asta trebuie sa genereze publicitate si cea mai bunametoda de a face publicitate este de a fi primul. Cu alte cuvinte, sa fii primul brandintr-o noua categorie (d.ex.Intel, primul microprocesor, Xerox, primul copiator etc).Categorie care exista sau care poate ficreata/inventata chiar de catre compania careintentioneaza sa construiasca un brand in jurul unuianumit produs.
Brand de tara/regiune/oras
Raspunzand la toate aceste intrebari, ne putem referi acum la brand-ul de tara,oras si regiune.
Brand de oras/regiune
La fel ca o companie prestigioasa, un(o) oras(regiune) faimos(a) isi vinde maibine produsele, recruteaza elite, atrage investitori si vizitatori, in general joaca un rolimportant inafaceri. In consecinta, acest oras(regiune) este mai bogat(a) si ofera o maibuna calitate a vietii.Ca si in cazul companiilor, orasele(regiunile) care au un brandpozitiv si puternic isi valorizeazamai bine produsele si serviciile, intrucat branduladauga valoare acestora.Un brand de oras(regiune) presupune o asociere a locului cu o imagine clara, cuputinecuvinte care sa produca acel declic mental pozitiv ce valorizeaza tot ceea ce estelegat de acel loc.Daca imaginile vin de-a valma, rezultatul nu poate fi decat confuziasau uitarea.
BUCOVINA brand de regiune
Un astfel de brand de regiune chiar reusit se afla pe teritoriul tarii noastre sianume Bucovina.Această zonă oferă privelişti de o rară frumuseţe, la care se adaugă mai multemănăstiriconstruite de foşti domnitori şi boieri moldoveni (Muşatinii, Alexandru celBun, Ştefan cel Mare,Petru Rareş, Ştefan Tomşa, Alexandru Lăpuşneanu, FamiliaMovileştilor ş.a.), fiecare cu culoareasa specifică: Voroneţ (albastru), Humor (roşu),Suceviţa (verde), Moldoviţa (galben) şi Arbore(combinaţie de culori).
 
Alături de Delta Dunării, Bucovina este un brand major pentruturismulromânesc. Puţinealte zone beneficiază de o natură atât de diversă şi de spectaculoasă,de oameni pricepuţi şi cuspirit gospodăresc. Turismul rural, agroturismul, a explodatpur şi simplu în ultimii ani şi zone caMoldoviţa sau Gura Humorului concurează de laegal la egal cu ceea ce se află, comparabil, prinAustria sau Germania. Hotelurile cugrad înalt de confort, cu piscină şi centre spa sunt aici mainumeroase ca în oricare altăzonă. Un imbold serios a primit şi amenajareade zone de agrment şide sporturi deiarnă, câteva compexe de acest fel fiind deja în lucru.Insa orasul are atat de multe „fete“, incat este foarte greu sa-i definestipersonalitatea si,implicit, brandul. De aceea, brandingul de oras este un procesindelungat, care necesita eforturisustinute din partea tuturor participantilor la viatacomunitatii.Cresterea competitiei pentru investitii la nivel global, atragerea turistilor sirecrutareatalentelor de talie internationala incing lupta dintre marile orase. Competitiaacerba pentrugazduirea evenimentelor sportive si culturale dovedeste faptul calocuitorii acestor orase sireprezentantii lor stiu ce inseamna reputatia legata de brandpentru economia orasului.Problema brandingului de oras (dar si a rebrandingului) se pune tot mai acutpentru multeorase. Intr-o lume supusa globalizarii, brandingul ajunge sa fie unobiectiv inevitabil pentruorasele care vor sa supravietuiasca. Inainte se putea formadestul de usor un branding „natural“ pentru diferite locatii, datorita istoriei, obiceiurilorsau diferitelor industrii din zona. Insaglobalizarea tinde sa stearga diferentele,tehnologia schimba modul de viata, iar ceea ce a fostreprezentativ decenii sau chiarsecole pentru un oras nu-l mai defineste. Ca si in cazul brandurilor comerciale, unelebranduri de oras s-au erodat in timp, au devenit anacronice cu „produsul“,adica noileobiceiuri ale zonei, noul stil de viata.Spre exemplu mult timp, furnalele au fost un brand pozitiv, intrucat industria inorase era privita cu ochi buni fiindca oferea locuri de munca si atragea oameni deafaceri si elite dornice salucreze pe marile platforme industriale. Dar, in timp,atitudinea s-a schimbat, cu atat mai mult cucat tehnologia permite, practic, oricedistanta intre locul de munca si locul in care poti sa traiesti.Practic, acelasi brand caremulta vreme a creat o imagine pozitiva si i-a adus beneficii acum ilreflecta negativ, caoras poluat si plin de fum. De aceea, o strategie de branding al locurilor trebuie sa sebazeze pe o viziune foarte clara asupra viitorului orasului.
SIBIUL
Sbiul poate fi considerat un oras care a reusit prin seriozitate si prin munca sa isicreeze un adevarat brand de oras.Sibiul a fost un oras al premierelor: aici au fost atestate prima scoala, primulspital, primafarmacie, prima gradina zoologica si a fost deschisa prima moara de hirtiedin Romania. Maimult, Brukental a fost primul muzeu din tara, iar podul minciuniloreste primul pod de fier dintara. Tot aici, s-a infiintat in 1797 primul laborator dehomeopatie din lume. In ultimii ani, oinfluenta importanta a avut-o primarul orasului,Klaus Johannis, localitatea avind o relatietraditionala cu Germania. Sibiul a devenit inultimii ani unul dintre putinele orase in care seincearca promovarea orasului in fatapropriilor locuitori: sondaje, pliante, brosuri de informare sidezbateri publice pediverse probleme.Sibiul nu mai are granite doar regionale, ci a reusit gratie celui mai ampluprogram culturaldin ultimele decenii din Romania, cel dedicat anului CapitaleiCulturale Europene, sa isidepaseasca conditia de oras de provincie, incarcat de istorie.Anul acesta se pare ca este doar inceputul unui frumos drum european, in care brandulcultural isi va pune amprenta nu doar pe imaginea Sibiului, dar si a Romaniei, care nuse mailauda doar cu Marea Neagra, Delta Dunarii si manastirile din Moldova, ci si cuprimul orasdevenit Capitala Culturala a Europei.

Activity (9)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
alexcohut liked this
MaJ0c liked this
MaJ0c liked this
Cristina Uncu liked this
MaJ0c liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->