MAN_BV_2_Mgm_IMM_1

MANAGEMENT Managementul intreprinderilor mici si mijlocii 1

MULTIPLE CHOICE

1) Care din următoarele reprezintă un criteriu de departajare cantitativă a IMM

–urilor?

1 cheltuieli totale
2 numărul de personal
3 impozitul pe profit
4 cheltuieli privind mărfurile
5 cheltuieli cu amortizările.
ANS: 2

2) Care din următoarele elemente nu reprezintă un criteriu calitativ de

departajare a IMM-urilor de întreprinderile mari?

1 conducerea este asigurată de proprietari

2 capitalul şi posesiunea întreprinderii aparţin unuia sau unui mic număr
de proprietari
3 cifra de afaceri
4 activitatea se desfăşoară pe plan local
5 firma este mică în comparaţie cu cei mai mari concurenţi din ramura
respectivă
ANS: 3

3) Conform Legii 346/14.VII. 2004 printre condiţiile ce definesc IMM-urile se

numără:
a. număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250
b. cifră anuală de afaceri de până la 8 mil euro sau rezultatul anual al
bilanţului contabil de până la la 5 mil euro
c. depunerea bilanţului cel târziu la 30 decembrie al anului
d. criteriul de independenţă
e. nedepăşirea unui profit limită.
Care din următoarele combinaţii reprezintă condiţii cumulative de definire a
IMM-urilor?

1 a,b,c
2 a,b,d
3 a,c,d
4 b,c,d
5 a,c,e
ANS: 2

4) Precizaţi care dintre următoarele elemente nu reprezintă caracteristici

strategice şi manageriale ale IMM-urilor?
 1 organizarea săptămânală de şedinţe ale factorilor de decizie
2 centralizarea şi personalizarea conducerii
3 proces decizional simplu şi rapid
4 specializarea redusă a muncii
5 recurgerea la segmentarea pieţei şi identificarea nişei pe care să o
deservească.
ANS: 1

5) După potenţialul de creştere şi de obţinere a profitului IMM-urile pot fi

clasificate în una din categoriile:
a. întreprinderi mici statice şi marginale
c. întreprinderi mici statice nemarginale
d. întreprinderi mijlocii
e. întreprinderi dinamice.
Care din următoarele combinaţii reprezintă tipuri de întreprinderi clasificate
după potenţialul de creştere şi de obţinere a profitului?

1 a,b,c
2 a,b,d
3 a,b,e
4 a,c,e
5 a,c,d
ANS: 4

6) Care dintre factorii enumeraţi mai jos nu intră în categoria celor care ţin de
întreprindere şi pot genera succesul sau insuccesul IMM-urilor ?

1 resursele financiare
2 resursele de personal managerial
3 resursele utilizate de sistemul informaţional
4 procesele de producţie şi de distribuţie
5 numărul de zile din an
ANS: 5

7) In continuare sunt prezentaţi o serie de factori ce pot genera succesul sau

insuccesul IMM-urilor.
a. abilităţile manageriale ale întreprinzătorului
b. abilităţile strategice ale întreprinzătorului
c. programul zilnic de lucru al managerului
d. abilităţile de antrenare ale personalului
Precizaţi care din următoarele combinaţii reprezintă factori de succes sau
insucces al IMM-urilor .

1 a,c,d
2 b,c,d
3 a,b,d
4 a,b,c
ANS: 3
 8) Care din următoarele elemente nu reprezintă un avantaj al IMM-urilor în raport cu
întreprinderile mari?

1 grad mare de flexibilitate

2 o bună gestionare a resurselor umane
3 structuri organizatorice simple şi suple
4 structuri organizatorice complexe
5 control eficient.
ANS: 4

9) Care din următorii factori nu are o influenţă semnificativă asupra

supravieţuirii firmei?

1 existenţa unor firme concurente

2 opţiunile strategice ale firmei
3 dimensiunea firmei
4 ritmul mare de creştere al firmei
5 zilele în care se ţin şedinţele factorilor de decizie
ANS: 5

10) Care din următoarele aptitudini nu fac parte din caracteristicile psihosociale
ale întreprinzătorului?

1 curajul de asumare a riscurilor calculate

2 abilitatea de a opera cu concepte matematice
3 dorinţa de împlinire materială, profesională şi socială
4 încrederea în forţele proprii
5 nevoia de control în relaţiile cu partenerii şi subordonaţii.
ANS: 2

11) Care din următoarele tipuri de întreprinzători fac parte din categoriile de
întreprinzători delimitate de proiectul STRATOS?

1 întreprinzătorul universal sau complet

2 întreprinzătorul conştient
3 întreprinzătorul conştiincios
4 întreprinzătorul ce îşi asumă riscuri
5 întreprinzătorul hotărât.
ANS: 1

12) In continuare sunt enumerate o serie de caracteristici ale oportunităţilor de

afaceri ce duc la transformarea oportunităţilor în afaceri de succes.
Care din aceste elemente nu sunt necesare în procesul transformării
oportunităţii într-o afacere de succes?.

1 afacerea vizată să fie cerută de piaţă

2 profitul estimat a fi realizat să justifice capitalul şi timpul investite
3 întreprinzătorul să aibă studii tehnice
 4 posibilitatea menţinerii în timp a profitabilităţii afacerii
5 posibilitatea de diversificare şi de dezvoltare a afacerii.
ANS: 3

13) Care din următoarele nu reprezintă surse de oportunităţi de afaceri?

1 surse comerciale
2 surse fiscale
3 surse juridice
4 surse de neclaritati
5 surse bancare.
ANS: 4

14) Care din urmatoarele nu reprezinta faze ale abordarii oportunitatii economice de catre
intreprinzator?

1 identificarea oportunităţii de afaceri

2 determinarea resurselor necesare
3 alegerea unui program de lucru
4 realizarea mecanismului managerial de derulare a afacerii
5 ”recoltarea” valorii nou create
ANS: 3

15) In continuare sunt prezentate câteva elemente ce denotă necesitatea

elaborării unui plan de afaceri.
1 trezeşte interesul potenţialilor investitori
2 atrage sprijinul financiar necesar lansării sau dezvoltării afacerii
3 îl ajută pe întreprinzător la menţinerea strategiei alese
4 planul de afaceri stabileşte deciziile zilnice ale managerilor.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă elemente care fac necesară
elaborarea unui plan de afaceri?

1 1,3,4
2 1,2,3
3 1,2,4
4 2,3,4
ANS: 2

16) Care din următoarele componente este partea cea mai importantă a unui
plan de afaceri?

1 anexele
2 sinteza (rezumatul) planului de afaceri
3 prezentarea întreprinderii
4 produsele şi serviciile firmei
5 programul de marketing.
ANS: 2
17) Planul de afaceri şi studiul de fezabilitate reprezintă modalităţi de analiză a
unei afaceri. Insă între un plan de afaceri şi un studiu de fezabilitate există o
serie de deosebiri. Precizaţi care din următoarele aspecte nu sunt adevărate.

1 studiul de fezabilitate are o complexitate mai mare decât un plan de afaceri

2 studiul de fezabilitate se realizează cu costuri mai mici decât planul de afaceri
3 studiul de fezabilitate abordează o problematică a investigării mai
redusă decât cea a unui plan de afaceri
4 studiul de fezabilitate spre deosebire de planul de afaceri urmăreşte un
singur scop şi anume stabilirea faptului dacă afacerea este fezabilă sau
nu
5 studiul de fezabilitate necesită o perioadă mai scurtă de realizare decât
planul de afaceri.
ANS: 1

18) Pentru determinarea fezabilităţii unei afaceri se efectuează în cadrul unui

studiu de fezabilitate o serie de teste. Dintre acestea enumerăm
a. test de fezabilitate generală
b. teste grilă pentru oportunitatea afacerii
c. test de fezabilitate financiară
d. test de vânzare
Care din combinaţiile de mai jos se referă la teste ce se efectuează pentru
determinarea fezabilităţii unei afaceri?

1 a,b,c,
2 a,b,d
3 a,c,d
4 b,c,d
ANS: 3

19) Care din următoarele elemente nu fac parte uzual dintr-o structură cadru a
unui plan de afaceri?

1 Planul financiar al afacerii

2 Oferta intreprenorială
3 Prezentarea tuturor muncitorilor din firmă
4 Managementul activităţilor
5 Prezentarea întreprinderii.
ANS: 3

20) Menţionaţi care din următoarele particularităţi ale funcţiei de previziune nu sunt
specifice IMM-urilor comparativ cu întreprinderile mari.

1 funcţia de previziune este mai intensă

2 în formele de realizare a previziunii sunt folosite curent prognozele
3 previziunea se fundamentează pe informaţii contabile şi de marketing şi
se referă mai ales la profit, cifră de afaceri
4 previziunile se fac pe termen in general lung
5 previziunile sunt caracterizate prin lipsă de flexibilitate, prin rigiditate.
 ANS: 3

21) In ultimii ani s-au constatat în ţările dezvoltate o serie de tendinţe ale
funcţiei de previziune în IMM-uri. Care din următoarele nu reprezintă
tendinţe ale previziunii în IMM-uri.

1 creşterea calităţii previziunilor

2 scăderea orizontului de timp al previziunilor
3 utilizarea frecventă a asistenţei firmelor de consultanţă în realizarea
previziunilor
4 utilizarea mai frecventă a informaticii în fundamentarea deciziilor
5 în fundamentarea previziunilor luarea în considerare şi a altor pieţe
decât a celei locale- inclusiv a pieţelor internaţionale.
ANS: 2

22) Care din următoarele nu reprezintă particularităţi ale funcţiei de organizare

în IMM-uri?

1 structuri organizatorice complexe

2 structurile organizatorice au flexibilitate ridicată
3 în microîntreprinderi rareori există organigramă şi descrieri de posturi
4 calitatea organizării depinde de capacitatea organizatorică a
întreprinzătorului
ANS: 1

23) Dintre elementele de mai jos unul nu reprezintă o tendinţă a funcţiei de

organizare în IMM-uri. Precizaţi care.

1 creşterea flexibilităţii formelor organizatorice ale IMM-urilor.

2 personalul este calificat şi specializat
3 utilizarea în tot mai mică măsură a informaticii
4 conturarea unor forme organizatorice participative
5 extinderea utilizării de documente şi proceduri formalizate.
ANS: 3

24) În continuare sunt prezentate o serie de particularităţi ale funcţiei de

antrenare în IMM-uri.
a. managerul – întreprinzător îşi pune amprenta asupra procesului de
antrenare.
b. utilizarea unei palete largi de modalităţi pentru motivarea personalului
firmei
c. realizarea motivării stakeholderilor
d. exemplul personal al întreprinzătorului are un rol deosebit în motivarea
personalului
e. îmbunătăţirea tehnicilor de triere a documentelor.
Dintre combinaţiile prezentate în continuare stabiliţi care este compusă în
totalitate din particularităţi ale funcţiei de antrenare în IMM-uri.

1 a,b,c,d
 2 a,b,c,e
3 b,c,d,e
ANS: 1

25) In cadrul funcţiei de antrenare în IMM-uri se prefigurează o serie de

tendinţe. Dintre elementele de mai jos precizaţi care nu reprezintă o
tendinţă a funcţiei de antrenare în IMM-uri.

1 diversificarea mijloacelor de antrenare în cadrul firmelor

2 creşterea direcţionării salariaţilor spre înnoire şi performanţă în cadrul
firmei
3 scăderea flexibilităţii firmei
4 motivarea crescută a stakeholderilor firmei
ANS: 3

26) Precizaţi care din următoarele nu reprezintă particularităţi ale funcţiei de

coordonare în IMM-uri.

1 metoda de coordonare frecvent utilizată în IMM-uri constă în discuţii

bilaterale
2 funcţia de coordonare în IMM-uri se bazează pe simţul relaţiilor umane,
flerul şi discernământul întreprinzătorului
3 şedinţa este frecvent utilizată
4 funcţia de coordonare prezintă o puternică tentă informală, uneori cu
încărcătură afectivă apreciabilă
5 funcţia de coordonare este mai intensă în IMM-uri, comparativ cu
celelalte funcţii ale managementului
ANS: 3

27) Unul din elementele prezentate mai jos nu reprezintă o tendinţă în domeniul
coordonării IMM-urilor. Precizaţi care.

1 extinderea utilizării şedinţei ca metodă de coordonare

2 menţinerea specificităţii şi importanţei majore a coordonării în firmele
mici
3 creşterea treptată a bazei informaţionale
4 atenuarea parţială a puternicei tente informale a coordonării
5 complicarea structurii organizatorice.
ANS: 5

28) Prezentăm mai jos o serie de particularităţi ale funcţiei de control evaluare.
Indicaţi care nu reprezintă o particularitate.
a. participarea directă a întreprinzătorului- manager la funcţia de control-
evaluare a firmei
b. controlul se bazează întotdeauna pe standarde şi norme
c. controlul are un puternic scop constructiv – constatările apărute în urma
controlului sunt utilizate în îmbunătăţirea activităţii firmei
d. controlul se bazează mai mult pe experienţa şi bunul simţ al
întreprinzătorului decât pe standarde şi norme
 e. absenţa totală a controlului de tip anticipativ.
Indicaţi care din combinaţiile de mai jos reprezintă particularităţi ale funcţiei
de control-evaluare din IMM-uri.

1 a,b,c,d
2 a,c,d,e
3 a,b,d,e
ANS: 2

29) Printre elementele de mai jos se află una care nu reprezinta o tendinta a
funcţiei de control-evaluare în IMM-uri. Precizaţi care este aceasta.

1 extinderea controlului formalizat bazat pe norme şi standarde

2 realizarea unui control tot mai complex şi mai riguros
3 amplificarea bazei informaţionale de realizare a controlului
4 implicarea în procesul controlului în IMM-uri a standardelor seria ISO
9000 şi ISO14000 şi managementului calităţii totale
5 utilizarea instrumentului de coordonare – şedinţa în procesul
controlului.
ANS: 5

30) Managementul intreprenorial se caracterizeaza prin:

Mentionati raspunsul corect.

1 rolul determinant al întreprinzătorului

2 de regulă vizează organizaţii de dimensiuni mari
3 se referă la perioade lungi 10-20 de ani de activitate
ANS: 1

31) Intreprinzătorul trebuie să asigure resurse pentru constituirea, funcţionarea

şi dezvoltarea firmei. Acest lucru poare fi realizat prin atragerea de surse
financiare convenţionale şi neconvenţionale. Care din următoarele
reprezintă surse convenţionale de finanţare?

1 emisiunea de acţiuni
2 factoringul
3 resursele personale ale întreprinzătorului
4 leasingul
ANS: 3

32) Pentru atragerea de resurse financiare, la îndemâna întreprinzătorului se

află o varietate de modalităţi. Indicaţi care din următoarele sunt surse
neconvenţionale de finanţare.

1 resursele personale ale întreprinzătorului

2 Francising-ul
3 veniturile întreprinderii respective
4 băncile comerciale
5 partenerii de afaceri.
 ANS: 2

33) Noţiunea de stakeholder se referă la:

1 principalele prevederi ale Legii 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi

dezvoltării IMM-urilor
2 domeniile în care sunt specializaţi întreprinzătorii
3 personalizarea managementului
4 structura cadru a unui plan de afaceri
5 persoane sau grup de persoane cu interese în funcţionarea şi
performanţele unei firme şi pe care le pot influenţa în mod semnificativ
ANS: 5

34) Care din următoarele nu reprezintă unul din principalii stakeholderi ai IMM-
ului?

1 banca
2 managerii firmei
3 cumpărătorii
4 programul de lucru al managerului
5 furnizorii de materii prime.
ANS: 4

35) Stakeholderii au un rol important în supravieţuirea şi dezvoltarea firmei.

Indicaţi în care din următoarele situaţii nu este necesară atragerea lor.

1 facilitarea accesului firmei la resurse

2 schimbarea denumirii firmei
3 creşterea prestigiului firmei
4 minimizarea riscurilor afacerii
5 amplificarea vânzărilor.
ANS: 2

36) Networkingul antreprenorial este o noţiune ce nu vizează:

1 dezvoltarea şi menţinerea de relaţii cu persoane care au impact direct

sau indirect asupra afacerii
2 studiul de fezabilitate
3 principalii clienţi ai firmei
4 principalii furnizori ai firmei
5 persoane sau grup de persoane cu interese în funcţionarea şi
performanţele unei firme şi pe care le pot influenţa în mod semnificativ.
ANS: 2

37) Printre regulile de pregătire ale unei negocieri nu se numără:

1 necesitatea unei documentări atente asupra problemei care se

negociază
 2 culegerea de informaţii despre partener pe baza cărora se încearcă
anticiparea strategiei celui cu care se negociază
3 stabilirea obiectivelor care se urmăresc
4 începerea unei negocieri fără obiective clare, urmând a vedea ce se va
întâmpla pe parcursul negocierii
5 apelarea la experţi pentru problemele specifice
ANS: 4

38) Printre elementele strategiei entreprenoriale se numără:

a. de regulă strategia firmei nu conţine explicit misiunea firmei
b. orizontul de timp vizat de strategie este de 2-3 ani
c. cele mai frecvente obiective vizează profitul şi cifra de afaceri
d. nu se acordă importanţă resurselor
e. avantajul competitiv se regăseşte frecvent riguros stabilit.
Specificaţi care din combinaţiile de mai jos cuprind elemente specifice
strategiilor intreprenoriale:

1 a,b,c
2 b,c,d
3 a,d,e
4 c,d,e
5 a,b,d
ANS: 1

39) Strategia IMM-urilor prezintă de regulă următoarele elemente de diferenţiere

faţă de strategia firmelor mari.
a. orizont de timp al strategiei mai mic decât la firmele mari
b. include negocierea contractelor
c. obiectivele sunt mai multe şi mai bine fundamentate decât la firmele mari
d. nu este precizat explicit avantajul competitiv
e. resursele prezintă o importanţă mai mare la IMM-uri (îndeosebi cele
financiare şi materiale).
Care din următoarele combinaţii conţin elemente specifice strategiilor IMM-
urilor, diferite de firmele mari:

1 a,b,c
2 b,c,d
3 c,d,e
4 a,b,d
5 a,c,e
ANS: 5

40) In cadrul analizei SWOT, în funcţie de punctele forte şi punctele slabe ale
firmei precum şi de oportunităţile sau ameninţările mediului se regăsesc
patru strategii generice. Care din următoarele nu reprezintă o strategie
generică a modelului SWOT?

1 Strategia de dezvoltare
2 Strategia de diversificare
3 Strategia de restrângere a activităţii
 4 Strategia de restructurare
5 strategia de imitaţie
ANS: 5

41) Precizaţi care dintre strategiile prezentate mai jos nu reprezintă tipuri de
strategii intreprenoriale conform specialiştilor Frese, VanGelderen şi
Ombach?.

1 strategia completă
2 strategia de imitaţie
3 strategia punctului critic
4 strategia oportunistică
5 strategia reactivă.
ANS: 2

42) Care din următoarele reprezinta alianţe strategice?

1 factoring-ul
2 emisiunea de acţiuni
3 franciza
4 negocierea
5 stakeholderii
ANS: 3

43) Indicaţi care din cele enumerate mai jos nu reprezintă o formă de alianţă
strategică.

1 franciza
2 licenţierea
3 firmele mixte
4 creditul comercial.
ANS: 4

44) Care dintre următoarele nu reprezintă avantaje ale francizării pentru IMM-
uri?

1 accesul la resurse cu cheltuieli mai reduse

2 plata unui preţ pentru a utiliza numele francizorului
3 diminuarea riscurilor afacerii
4 facilitarea pătrunderii pe anumite pieţe
5 primirea de la francizor de training, consultanţă şi service.
ANS: 2

45) Care din următoarele elemente nu reprezintă o sursă de finanţare indirectă a

IMM-urilor prin francizare.

1 acces la resurse cu cheltuieli mai reduse

2 instruirea forţei de muncă locale
 3 elaborarea prognozelor, planurilor şi a programelor
4 transfer de know-how managerial.
ANS: 3

46) Indicaţi la ce tip de franciză se încadrează McDonalds

1 franciza producător – comerciant cu amănuntul

2 franciza producător – comerciant cu ridicata
3 franciza comerciant cu ridicata – comerciant cu amănuntul
4 franciză marcă comercială, marcă de nume sau licenţă – comerciant cu
amănuntul.
ANS: 4

47) Menţionaţi în ce perioadă a avut loc o dezvoltare relativ accelerată a IMM-

urilor în România datorită acordării de facilităţi fiscale şi existenţei unor nişe
neacoperite în economie.

1 1960 – 1970
2 1970 –1975
3 1970 – 1980
4 1990 – 1995
5 1995 – 2000.
ANS: 4

48) Indicaţi actul normativ care reglementează stimularea înfiinţării şi dezvoltării

IMM-urilor.

1 Legea 219/25.11.1998
2 Legea 130/17.03.1992
3 Legea 346/14.07.2004
4 OG 59/ 24.08.1994
5 OG 51/30.08.1997
ANS: 3

49) Indicaţi care dintre următorii factori nu reprezintă oportunităţi pentru

apariţia şi dezvoltarea IMM-urilor în România.

1 disponibilitatea pentru efort a întreprinzătorilor

2 nivelul ridicat de instruire generală şi profesională a populaţiei
României
3 existenţa unor importante resurse naturale
4 strategia de integrare în UE
5 scăderea puterii de cumpărare a populaţiei.
ANS: 5

50) Printre următoarele se regăsesc o serie de recomandări privitoare la modul

de redactare a unui plan de afaceri:
a. să aibă un stil logic, clar
 b. să anticipeze întrebările cititorilor
c. să fie atractiv şi concis
d. să fie realizat de secretară.
Care din combinaţiile enumerate mai jos sunt recomandări privitoare la
modul de redactare a unui plan de afaceri?

1 a,b,d
2 b,c,d
3 a,b,c
ANS: 3

51) Printre problemele cu care se confruntă in această etapă IMM in România nu

se numără:

1 ritmul greoi al privatizării

2 taxele şi impozitele mari
3 dobânzile mari la capitalul împrumutat
4 nivelul ridicat de instruire generală şi profesională a populaţiei
5 absenţa sau insuficienţa resurselor proprii.
ANS: 4

52) Care din următoarele reprezintă oportunităţi pentru dezvoltarea IMM in

România?

1 inflaţia
2 taxele şi impozitele mari
3 concurenţa produselor străine
4 disponibilitatea pentru efort a întreprinzătorilor
5 ritmul greoi al privatizării.
ANS: 4

53) In perioada 1990-1995 înfiinţarea şi dezvoltarea IMM in România a

cunoscut :

1 o creştere relativ accentuată

2 o scădere
3 o scădere accentuată
4 o evoluţie constantă
ANS: 1

54) In perioadele de recesiune economică, supravieţuirea IMM:

1 este favorizată
2 este ameninţată
3 nu este influenţată
4 este o problemă lipsită de importanţă
5 este garantată
ANS: 2
55) In cadrul IMM procesul decizional:

1 este greoi
2 utilizează multe instrumente decizionale
3 este caracterizat de lipsa puterii de decizie a întreprinzătorului
4 nu există
5 este simplu şi rapid
ANS: 5

56) IMM de tip dinamic (antreprenoriale) sunt caracterizate de:

1 grad înalt de creativitate

2 faptul că nu tind spre dezvoltare
3 faptul că îşi canalizează eforturile doar spre menţinerea pe linia de
plutire
4 inexistenţa concurenţei
5 globalizarea comerţului.
ANS: 1

57) Care din următoarele tipuri de întreprinzători fac parte din tipologia
întreprinzătorilor lui John Miner?

1 întreprinzătorul conştiincios
2 întreprinzătorul supervânzător
3 întreprinzătorul universal sau complet
4 întreprinzătorul dinamic
5 întreprinzătorul hotărât
ANS: 2

58) Printre caracteristicile oportunităţilor economice profitabile nu se numără:

1 atragerea de clienţi fideli

2 lipsa clienţilor
3 posibilitatea creşterii rapide a vânzărilor
4 faptul că afacerea este cerută pe piaţă
5 o poziţie concurenţială pe care să nu o poată atinge firmele înfiinţate
ulterior.
ANS: 2

59) Care din elementele de mai jos fac parte din structura uzuală a unui plan de
afaceri?

1 analiza pieţei in care activează firma

2 numele tuturor salariaţilor
3 orarul de lucru al salariaţilor
4 agenda şedinţelor
5 regulile de pregătire a unei negocieri.
 ANS: 1

60) Franciza este o formă de :

1 clasificare a întreprinzătorilor
2 particularizare a funcţiei de organizare in IMM
3 alianţă strategică
4 prezentare a unui plan de afaceri
5 redactare a unui studiu de fezabilitate.
ANS: 3

61) Care din următoarele nu reprezintă surse de finanţare ale întreprinzătorilor?

1 franciza
2 resursele personale ale întreprinzătorilor
3 împrumuturile de la băncile comerciale
4 partenerii de afaceri
5 analiza SWOT
ANS: 5

62) Conform cercetărilor din cadrul proiectului STRATOS, in Europa vestică,

utilizează o strategie bine determinată, in cadrul IMM:

1 un întreprinzător din şase

2 un întreprinzător din o sută
3 nici un întreprinzător
4 numai firmele mari
5 toate IMM-urile
ANS: 1

63) Care din următoarele nu este o funcţie a managementului organizaţiei?

1 funcţia de previziune
2 funcţia de organizare
3 funcţia de personal
4 funcţia de antrenare
5 funcţia de control-evaluare
ANS: 3

64) Care din următoarele reprezintă surse de finanţare ale întreprinzătorului?

1 networkingul
2 francisingul
3 analiza SWOT
4 studiul de fezabilitate
5 planul de personal.
ANS: 2
65) Rezumatul unui plan de afaceri nu cuprinde:

1 descrierea firmei şi a produselor /serviciilor realizate de aceasta

2 misiunea şi obiectivele firmei
3 oferta finală sau intreprenorială
4 avantajul competitive al firmei
5 proiectul STRATOS.
ANS: 5

66) Care din următoarele tipuri de întreprinzători nu fac parte din categoriile de
întreprinzători evidenţiate de proiectul STRATOS:

1 universal sau complet

2 dinamic sau pionier
3 organizator
4 supervânzător (supercomerciant)
5 clasic sau “rutinier”.
ANS: 4

67) Întreprinzătorii de tip statici sau marginali au aptitudini de comunicare:

1 deosebit de bune
2 nelimitate
3 scăzute
4 bine adaptate la mediu
ANS: 3

68) Care din următoarele reprezintă un stakeholder pentru IMM?

1 analiza SWOT
2 banca comercială
3 analiza diagnostic
4 networkingul antreprenorial
5 standardele din seria ISO 9000.
ANS: 2

69) Dintre următorii, pentru IMM, cel mai important stakeholder este:

1 Camera de Comerţ
2 întreprinzătorul
3 investitorii de risc
4 managerii de tip static
5 managerii de tip dinamic.
ANS: 2

70) Printre avantajele IMM faţă de întreprinderile mari se află:

1 accesul scăzut la tehnologiile noi

 2 gradul mare de flexibilitate
3 faptul că dispun de capital redus
4 lipsa unor cunoştinţe manageriale şi economice eficiente
5 gradul mare de dependenţă faşă de un grup restrâns de clienţi.
ANS: 2

71) O particularitate a managementului antreprenorial constă in faptul că:

1 vizează organizaţii de dimensiuni mici

2 vizează organizaţii de dimensiuni mari
3 întreprinzătorii sunt specializaţi pe domenii sau activităţi
4 întreprinzătorii nu apelează la consultanţi externi de management
5 rolul întreprinzătorului in cadrul organizaţiei este nesemnificativ.
ANS: 1

72) Studiul de fezabilitate are rolul de a:

1 determina dacă afacerea este fezabilă sau nu

2 atrage investitori
3 ajuta pe întreprinzător să îşi canalizeze eforturile pentru menţinerea
strategiei elaborate
4 obliga pe întreprinzător la o abordare sintetică a conceptului p care
vrea să îl realizeze
5 dezvolta networkingul antreprenorial.
ANS: 1

73) In cadrul unui plan de afaceri, prezentarea întreprinderii nu trebuie să

cuprindă elemente ce vizează:

1 produsele
2 canalele de vânzare
3 numele angajaţilor
4 proprietarii firmei
5 rezumatul(sinteza) unui plan financiar de demaraj.
ANS: 3

74) Planul financiar, componentă a unui plan de afaceri nu trebuie să cuprindă:

1 indicatorii financiari cheie

2 misiunea firmei
3 viteza de creştere prognozată
4 bilanţul prognozat
5 cash-flow-ul prognozat.
ANS: 2

75) In cadrul unui plan de afaceri, capitolul ce vizează produsele/serviciile firmei

nu trebuie să cuprindă:
 1 tehnologia utilizată pentru realizarea produselor
2 descrierea produselor/serviciilor firmei
3 perspectivele de dezvoltare in timp a produselor
4 cash-flow-ul prognozat
5 compararea ofertei de produse/servicii a firmei cu cea a competiţiei.
ANS: 4

76) In cadrul unui plan de afaceri , capitolul referitor la analiza pieţei nu trebuie
să cuprindă:

1 segmentele de clienţi vizate

2 bilanţul prognozat
3 natura competiţiei şi a factorilor de succes
4 principalii competitori
5 poziţia întreprinderii pe piaţă.
ANS: 2

77) Capitolul privitor la managementul firmei din cadrul unui plan de afaceri nu
trebuie să cuprindă:

1 numărul de angajaţi
2 structura organizatorică
3 analiza punctului critic
4 componenţa echipei manageriale
5 departamentele firmei.
ANS: 3

78) Un plan de afaceri nu trebuie să cuprindă:

1 un rezumat sau sinteză

2 proiectul STRATOS
3 prezentarea întreprinderii
4 analiza pieţei
5 planul financiar.
ANS: 2

79) Capitolul privind strategia din cadrul unui plan de afaceri nu trebuie să
cuprindă:

1 strategia de preţ
2 eventualele alianţe strategice
3 plasarea pe un segment al pieţei
4 cash-flow-ul prognozat.
ANS: 4

80) Un plan de afaceri trebuie să cuprindă:

1 un rezumat (sinteză)
 2 tipologia antreprenorială STRATOS
3 numele tuturor angajaţilor
4 programul de lucru al angajaţilor
5 .tipologia antreprenorială Miner.
ANS: 1

81) Criteriile de clasificare a întreprinzătorilor identificate in cadrul proiectului

STRATOS conţin:

1 natura competiţiei
2 analiza SWOT a firmei
3 natura atitudinilor intelectuale şi comportamentale ale întreprinzătorilor
4 cash-flow-ul prognozat
5 structura organizatorică a firmei:
ANS: 3

82) Pe măsura dezvoltării unei afaceri :

1 scade caracterul administrativ al acesteia

2 creşte caracterul antreprenorial
3 creşte flexibilitatea
4 firma devine mai vulnerabilă
5 scade caracterul antreprenorial şi flexibilitatea afacerii.
ANS: 5

83) Întreprinzătorul de tip clasic sau “rutinier”, delimitat de tipologia STRATOS,

este caracterizat de faptul că:

1 generează firme puternice

2 nu generează firme puternice sau dinamice
3 generează firme dinamice
4 îşi asumă riscuri foarte mari
5 manifestă o orientare strategică de privatizare.
ANS: 2

84) Care din următoarele nu este etapă in procesul abordării oportunităţii

economice de către întreprinzător?

1 identificarea oportunităţii economice

2 determinarea resurselor necesare pentru valorificarea oportunităţii
economice
3 analiza SWOT
4 realizarea mecanismului managerial de derulare a afacerii
5 ”recoltarea” valorii nou create.
ANS: 3

85) Pentru a transforma o oportunitate economică într-o afacere de success

aceasta trebuie :
 1 să se situeze sub punctual critic
2 să aibă un flux de numerar negativ
3 să adopte o strategie de restrângere a activităţii
4 afacerea vizată să fie cerută pe piaţă
5 profitul estimat să fie negativ.
ANS: 4

86) Pentru ca o oportunitate economică să se transforme într-o afacere de

success aceasta trebuie:

1 să realizeze un profit negativ

2 profitul estimat să justifice capitalul şi timpul investite, superior costurilor de
oportunitate
3 să aibă un cash-flow negativ
4 să nu aibă o strategie bine formulată
5 să nu îşi asume nici un fel de riscuri.
ANS: 2

87) Profesorul American Patrick R.Lilos clasifică nenumăratele riscuri care îi

pândesc pe întreprinzători in 4 categorii. Care din următoarele nu este o
categorie din risc pentru întreprinzători conform acestei clasificări?

1 riscuri de barter
2 riscuri financiare
3 riscuri profesionale
4 riscuri familiale
5 riscuri de ordin psihic.
ANS: 1

88) După potenţialul de obţinere a profitului IMM-urile pot fi clasificate in:

1 firme statice, marginale

2 societăţi cooperatiste
3 firme care activează in domeniul construcţiilor
4 societăţi comerciale
5 asociaţii familiale
ANS: 1

89) Întreprinzătorul universal sau complet aparţine tipologiei:

1 John Miner
2 STRATOS
3 Patrick R.Lilos
4 Michael Porter
5 Arthur D. Little
ANS: 2
90) Întreprinzătorul supervânzător (supercomerciant) aparţine tipologiei:

1 STRATOS
2 SWOT
3 John Miner
4 PEST
5 Michael Porter.
ANS: 3

91) Barierele contextuale ce îngreunează perceperea şi valorificarea

oportunităţilor economice provin din:

1 interiorul organizaţiei
2 caracteristicile întreprinzătorului
3 compartimentul financiar
4 compartimentul de marketing
5 mediul exterior organizaţiei.
ANS: 5

92) Barierele contextuale ce îngreunează perceperea şi valorificarea

oportunităţilor nu pot fi:

1 culturale
2 legislative-birocratice
3 motivaţional-economice
4 instituţional-economice
5 legate de întreprinzător.
ANS: 5

93) Sursele de oportunităţi economice nu pot fi:

1 ştiinţifice
2 tehnice
3 barierele organizaţionale
4 juridice
5 fiscale.
ANS: 3

94) Testul de fezabilitate financiară, realizat in cadrul unui studiu de fezabilitate

determină:

1 dacă oportunitatea este profitabilă

2 punctele forte ale afacerii
3 punctele slabe ale afacerii
4 oportunităţile mediului extern
5 ameninţările mediului extern.
ANS: 1
95) In cadrul unui studiu de fezabilitate nu se efectuează teste :

1 de fezabilitate financiară
2 Kolmogorov- Smirnov
3 de vânzări
4 de marketing
5 de personal.
ANS: 2

96) Care din următoarele tipuri de strategii antreprenoriale nu aparţin clasificării

specialiştilor olandezi Frese, Van Gelderen şi Ombach:

1 antreprenorială completă
2 antreprenorială a punctului critic
3 oportunistică
4 de diversificare
5 antreprenorială reactivă.
ANS: 4

97) Strategia antreprenorială a punctului critic, conform specialiştilor olandezi

Frese, Van Gelderen şi Ombach:

1 rezolvă activităţile curente

2 se concentrează pe problemele importante şi dificile ale firmei
3 urmăreşte valorificarea cât mai multor oportunităţi, putând devia de la
obiectivele iniţiale
4 nu este aplicabilă decât in medii stabile
5 este identică cu strategia antreprenorială completă.
ANS: 2

98) Care din următoarele nu reprezintă oportunităţi pentru dezvoltarea IMM, in

România, in perioada actuală:

1 nivelul ridicat de instruire generală şi profesională a populaţiei

2 existenţa unor importante resurse naturale
3 programe de asistenţă ale UE
4 concurenţa produselor străine
5 disponibilitatea pentru efort a întreprinzătorilor.
ANS: 4

99) Prin fructificarea oportunităţilor economice IMM nu contribuie la:

1 creşterea PIB
2 creşterea inflaţiei
3 crearea de noi locuri de muncă
4 stimularea concurenţei
5 stimularea inovativităţii.
ANS: 2
100) In cazul in care printr-un plan de afaceri se urmăreşte atragerea de investiţii,
oferta finală cuprinsă in planul de afaceri nu conţine:

1 sumele solicitate potenţialilor furnizori de fonduri

2 destinaţia sumelor solicitate
3 date privind drumul critic
4 termenii financiari ai eventualelor credite acordate
5 condiţiile de parteneriat.
ANS: 3

101) Abordarea funcţională a spiritului antreprenorial se referă la:

1 tipologia John Miner

2 rolul spiritului antreprenorial in economie
3 resursele utilizate de întreprinzător
4 abilităţile manageriale ale întreprinzătorului.
ANS: 2

102) Cea mai semnificativă caracteristică psihosocială a

întreprinzătorilor este dată de:

1 abilităţile manageriale ale întreprinzătorilor

2 opţiunile strategice ale întreprinzătorilor
3 adaptabilitatea la mediu
4 dorinţa de realizare materială, profesională şi socială
ANS: 4

103) Care din următoarele este caracteristică psihosocială a

întreprinzătorilor?

1 curajul cu care se angajează să înfrunte riscurile

2 o bună pregătire tehnică
3 prudenţă apreciabilă
4 o bună pregătire managerială
ANS: 1

104) Care din următoarele este un criteriu cantitativ de

departajare a IMM de întreprinderile mari?
 1 conducerea este asigurată de proprietari
2 activitatea se desfăşoară pe plan local
3 numărul de personal
4 posesiunea întreprinderii aparţine unuia sau unui mic
număr de proprietari
5 întreprinzătorul îşi pune amprenta asupra întregii
activităţi a firmei
ANS: 3

105) Care din următoarele este un criteriu calitativ de

departajare a IMM de întreprinderile mari?

1 volumul cheltuielilor totale

2 cifra de afaceri
3 profitul
4 conducerea este asigurată de proprietari
5 numărul de personal
ANS: 4

106) Care din următoarele reprezintă un avantaj al IMM faţă de

întreprinderile mari?

1 grad mare de flexibilitate

2 structuri organizatorice complexe
3 control ineficient
4 nu sunt creatoare de locuri de muncă
5 sistem de informare greoi.
ANS: 1

107) Care din următoarele reprezintă un dezavantaj al IMM faţă

de întreprinderile mari?

1 sunt creatoare de locuri de muncă

2 grad mare de flexibilitate
3 o bună gestionare a resurselor umane
4 structuri organizatorice simple şi supple
5 capital redus.
ANS: 5

108) .Printre următoarele se numără o serie de dezavantaje ale

IMM faţă de întreprinderile mari:
 1.dispun de capital redus ceea ce le face vulnerabile la
şocurile economice
2.acces scăzut la tehnologiile noi
3.grad mare de flexibilitate
4.grad mare de dependenţă faţă de un grup de clienţi
5.lipsa de cunoştinţe manageriale şi economice suficiente a
conducătorilor.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă dezavantaje ale
IMM faţă de întreprinderile mari?

1 1,2,3,4
2 2,3,4,5
3 1,3,4,5
4 1,2,4,5
5 1,2,3,5
ANS: 5

109) Care din actele normative de mai jos vizează stimularea

înfiinţării şi dezvoltării iMM?

1 Legea 10/2001
2 Legea 247/2005
3 Legea 346/2004
4 Legea 219/2005
5 Legea 278/2006
ANS: 3

110) Care din următoarele nu reprezintă oportunităţi pentru

dezvoltarea IMM in România?

1 nivelul ridicat de instruire generală şi profesională a

populaţiei
2 taxele şi impozitele mari
3 sistem de învăţământ de nivel ridicat
4 existenţa unor importante resurse naturale
5 programele de asistenţă ale Uniunii Europene.
ANS: 2

111) După criteriul potenţialului de obţinere a profitului IMM nu

pot fi:
 1 firme mici statice, marginale
2 societăţi mixte
3 firme mici, statice, nemarginale
4 firme dinamice (antreprenoriale)
ANS: 2

112) Care din următoarele nu pot genera succesul sau insuccesul

IMM?

1 resursele financiare
2 resursele de personal
3 numele angajaţilor
4 abilităţile manageriale ale întreprinzătorului
5 numărul de clienţi
ANS: 3

113) Politicile de recompensare a salariaţilor din cadrul IMM nu se

bazează pe:

1 performanţele obţinute de salariaţi

2 abilitatea de a opera cu concepte abstracte
3 responsabilităţile salariaţilor
4 profitul realizat de salariaţi.
ANS: 2

114) Care din următoarele nu este o caracteristică a

întreprinzătorilor dinamici?

1 delegă autoritatea
2 folosesc tehnici de marketing variate
3 au aptitudini de comunicare scăzute
4 caută să-şi suplimenteze studiile in domeniul economic
şi/sau juridic
5 fac planificări pe termen lung.
ANS: 3

115) Care din următoarele nu este o caracteristică a

întreprinzătorilor statici şi marginali:
 1 au aptitudini de comunicare scăzute
2 nu delegă autoritatea
3 folosesc surse reduse de capital
4 folosesc tehnici de marketing variate
5 folosesc strategii restrânse de marketing
ANS: 4

116) Care din următoarele tipuri de întreprinzători nu fac parte

din tipologia întreprinzătorilor lui John Miner?

1 întreprinzătorul performant personal

2 întreprinzătorul manager
3 întreprinzătorul expert
4 întreprinzătorul supervânzător
5 întreprinzătorul universal sau complet
ANS: 5

117) Printre caracteristicile întreprinzătorului classic sau rutinier,

conform tipologiei întreprinzătorilor STRATOS se află:

1.amploare redusă a deciziilor şi acţiunilor

2.adaptabilitate mare la mediu
3.nu generează firme puternice şi dinamice
4.prudenţă apreciabilă
5.orientarea strategică este diversificarea.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă particularităţi ale
întreprinzătorului clasic sau rutinier?

1 1,2,3,4
2 1,3,4,5
3 1,2,4,5
4 2,3,4,5
5 1,2,3,5
ANS: 2

118) Printre caracteristicile întreprinzătorului dinamic sau pionier,

conform tipologiei STRATOS se află următoarele:
1.este deosebit de creativ
2.are disponibilitate spre asumarea de riscuri
3.se adaptează bine la schimbările de mediu
 4.orientarea strategică este penetrarea pe piaţă
5.prudenţă apreciabilă.
Care din combinaţiile de mai jos reprezintă particularităţi ale
întreprinzătorului dinamic sau pionier?

1 1,2,3,4
2 1,3,4,5
3 1,2,4,5
4 2,3,4,5
5 1,2,3,5
ANS: 1

119) Care dintre tipurile de întreprinzători conform tipologiei

STRATOS este cel mai performant din punct de vedere economic?

1 întreprinzătorul universal sau complet

2 întreprinzătorul dinamic sau pionier
3 întreprinzătorul organizator
4 întreprinzătorul clasic sau rutinier
ANS: 1

120) Care din următoarele nu este o particularitate a

întreprinzătorului universal sau complet din tipologia
STRATOS?

1 adaptabilitate mare la mediu

2 o bună pregătire economică şi tehnică
3 orientarea strategică este diversificarea
4 prudenţă apreciabilă
ANS: 4

121) Sursele de oportunităţi de afaceri comerciale constau in:

1 existenţa cererii pentru anumite produse sau servicii
2 descoperirea de noi legi, principii, metodologii aplicabile
in realizarea dev produse şi servicii noi şi modernizate
3 îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a creditelor
4 modificarea cuantumului taxelor şi impozitelor
5 apariţia de noi legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern
 sau modificarea celor existente privitoare la stimularea
dezvoltării IMM
ANS: 1

122) Sursele de oportunităţi de afaceri fiscale constau in:

1 existenţa cererii pentru anumite produse sau servicii
2 descoperirea de noi legi, principii, metodologii aplicabile
in realizarea dev produse şi servicii noi şi modernizate
3 îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a creditelor
4 modificarea cuantumului taxelor şi impozitelor
5 apariţia de noi legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern
sau modificarea celor existente privitoare la stimularea
dezvoltării IMM
ANS: 4

123) Sursele de oportunităţi de afaceri juridice constau in:

1 existenţa cererii pentru anumite produse sau servicii
2 descoperirea de noi legi, principii, metodologii aplicabile
in realizarea dev produse şi servicii noi şi modernizate
3 îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a creditelor
4 modificarea cuantumului taxelor şi impozitelor
5 apariţia de noi legi, ordonanţe sau hotărâri de guvern
sau modificarea celor existente privitoare la stimularea
dezvoltării IMM
ANS: 5

124) Sursele de oportunităţi de afaceri informaţionale constau in:

1 apariţia sau modificarea legislaţiei cu consecinţe
favorabile asupra întreprinderii
2 noi abordări şi tehnologii informatice care facilitează
accesul mai ieftin şi mai rapid la informaţii importante
3 pregătirea prin cursuri a unor persoane cu viziune,
cunoştinţe şi abilităţi favorizante activităţilor
antreprenoriale
4 îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a creditelor
privitor la volumul garanţiilor, nivelul dobânzii etc
ANS: 2
125) Sursele de oportunităţi de afaceri educaţionale constau in:
1 apariţia sau modificarea legislaţiei cu consecinţe
favorabile asupra întreprinderii
2 noi abordări şi tehnologii informatice care facilitează
accesul mai ieftin şi mai rapid la informaţii importante
3 pregătirea prin cursuri a unor persoane cu viziune,
cunoştinţe şi abilităţi favorizante activităţilor
antreprenoriale
4 îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a creditelor
privitor la volumul garanţiilor, nivelul dobânzii etc
ANS: 3

126) Barierele culturale ce pot apărea in procesul valorificării

oportunităţilor economice constau in:

1 existenţa unor valori, aspiraţii, norme şi comportamente

împotriva descoperirii şi punerii in practică a
oportunităţilor
2 scăderea PIB, consumului, cererii şi investiţiilor
3 existenţa unei legislaţii complexe, neclare şi
contradictorii
4 absenţa unor instituţii specifice economiei de piaţă
5 absenţa stimulentelor economice.
ANS: 1

127) Barierele legislativ-birocratice ce pot apărea in procesul

valorificării oportunităţilor economice constau in:

1 existenţa unor valori, aspiraţii, norme şi comportamente

împotriva descoperirii şi punerii in practică a
oportunităţilor
2 scăderea PIB, consumului, cererii şi investiţiilor
3 existenţa unei legislaţii complexe, neclare şi contradictorii
4 absenţa unor instituţii specifice economiei de piaţă
5 absenţa stimulentelor economice
ANS: 3

128) Barierele motivaţional-economice ce pot apărea in procesul

valorificării oportunităţilor economice constau in:
 1 existenţa unor valori, aspiraţii, norme şi comportamente
împotriva descoperirii şi punerii in practică a
oportunităţilor
2 scăderea PIB, consumului, cererii şi investiţiilor
3 existenţa unei legislaţii complexe, neclare şi contradictorii
4 absenţa unor instituţii specifice economiei de piaţă
5 absenţa stimulentelor economice
ANS: 5

129) Barierele instituţional-economice ce pot apărea in procesul

valorificării oportunităţilor economice constau in:

1 existenţa unor valori, aspiraţii, norme şi comportamente

împotriva descoperirii şi punerii in practică a
oportunităţilor
2 scăderea PIB, consumului, cererii şi investiţiilor
3 existenţa unei legislaţii complexe, neclare şi
contradictorii
4 absenţa unor instituţii specifice economiei de piaţă
5 absenţa stimulentelor economice
ANS: 4

130) Care din următoarele nu sunt tipuri de bariere contextuale

ce pot apărea in procesul valorificării oportunităţilor
economice:

1 bariere culturale
2 bariere legislativ-birocratice
3 bariere motivaţional-economice
4 bariere instituţional-economice
5 creşterea PIB
ANS: 5

131) Testul de fezabilitate generală care se efectuează in cadrul

unui studio de fezabilitate nu trebuie să conţină:

1 punctele forte ale afacerii

2 punctele slabe ale afacerii
3 reguli de negociere
 4 oportunităţi ale mediului extern întreprinderii
5 pericole(ameninţări) ale mediului extern întreprinderii.
ANS: 3

132) Care din următoarele nu este o particularitate a managementului

antreprenorial?

1 vizează organizaţii de dimensiuni mici

2 nu este influenţat de personalitatea întreprinzătorului
3 managerii sunt de tip generalist, nespecializaţi pe
domenii sau activităţi
4 apelează la specialişti, consultanţi de management din
afara firmei
ANS: 2

133) Care din următorii nu pot reprezenta un stakeholder al unei

IMM

1 investitorii de risc
2 familia întreprinzătorului
3 managerii firmei
4 punctele forte şi slabe ale firmei
5 Camera de Comerţ
ANS: 4

134) Printre regulile de pregătire a unei negocieri se află:

1.apelarea la experţi
2.necesitatea unei documentări atente asupra problemei
care se negociază
3.culegerea de informaţii despre persoanele cu care se
negociază
4.nu se obţin informaţii privind obiectul negocierii
5.stabilirea obiectivelor care se urmăresc.
Care din combinaţiile de mai jos conţin reguli de pregătire a
unei negocieri?

1 1,2,3,4
2 1,2,3,5
 3 1,3,4,5
4 2,3,4,5
5 1,2,4,5
ANS: 2

135) O întreprindere de tip IMM se poate afla in situaţiile de mai

jos:

1.când întreprinderea are puncte forte puternice

2.când întreprinderea are puncte slabe semnificative
3.când firma activează într-un mediu caracterizat de
oportunităţi
4.când firma activează într-un mediu plin de ameninţări.
Care din combinaţiile de mai jos vizează situaţii in care se
recomandă recurgerea la o strategie de restrângere?

1 1,2
2 1,3
3 1,4
4 2,3
5 2,4.
ANS: 5

136) O întreprindere de tip IMM se poate afla in situaţiile de mai jos:

1.când întreprinderea are puncte forte puternice

2.când întreprinderea are puncte slabe semnificative
3.când firma activează într-un mediu caracterizat de
oportunităţi
4.când firma activează într-un mediu plin de ameninţări.
Care din combinaţiile de mai jos vizează situaţii in care se
recomandă recurgerea la o strategie de dezvoltare?

1 1,2
2 1,3
3 1,4
4 2,3
5 2,4
ANS: 2
137) Printre particularităţile strategiilor antreprenoriale nu se
numără:

1 vizează orizonturi scurte de timp, de obicei 2-3 ani

2 nu sunt influenţate de personalitatea întreprinzătorului
3 se acordă o atenţie deosebită resurselor
4 cele mai frecvente obiective vizează profitul şi cifra de
afaceri
5 se axează asupra valorificării unei nişe de piaţă
ANS: 2

138) Printre caracteristicile strategiilor antreprenoriale, conform

specialiştilor olandezi Frese, Van Gelderen şi Ombach se
numără:

1.strategia cuprinde procese ample de planificare ,pe termen lung

2.strategia urmăreşte valorificarea cât mai multor
oportunităţi, putând devia de la obiectivele iniţiale
3.strategia foloseşte un volum mare de informaţii,
cunoştinţe manageriale şi economice
4.strategia nu este aplicabilă decât in medii stabile
5.strategia are o puternică orientare proactivă.
Care din combinaţiile de mai jos cuprind caracteristici ale
strategiei antreprenoriale complete?

1 1,2,3
2 2,3,4
3 3,4,5
4 1,3,5
5 1,2,4
ANS: 4

139) Strategia antreprenorială reactivă, conform specialiştilor

olandezi Frese, Van Gelderen şi Ombach :

1 rezolvă activităţile curente

2 se concentrează pe problemele importante şi dificile ale
firmei
3 cuprinde reacţii imediate la situaţiile neprevăzute care
apar, fără a încerca să le influenţeze
4 este identică cu strategia antreprenorială completă
 ANS: 3

140) Strategia antreprenorială rutinieră, conform specialiştilor

olandezi Frese, Van Gelderen şi Ombach :

1 rezolvă activităţile curente

2 se concentrează pe problemele importante şi dificile ale
firmei
3 cuprinde reacţii imediate la situaţiile neprevăzute care
apar, fără a încerca să le influenţeze
4 este identică cu strategia antreprenorială completă
ANS: 1