Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Mihai Eminescu - “Scrieri politice”
Cuprins:Introducere – pagina 2Articole din 1870 – pagina 23Articole din 1871 – pagina 35Articole din 1876 – pagina 36Articole din 1877 – pagina 52Articole din 1878 – pagina 74Articole din 1879 – pagina 82Articole din 1880 – pagina 90Articole din 1881 – pagina 116Articole din 1882 – pagina 135Articole din 1883 – pagina 145
 
I. Viaa
ţ
Eminescu s'a nscut la Botoani. Asupra datei
ă ş
naterii lui au fost multe discuii
ş ţ 
 i, în urma afl
ş ă
rii actului de botez al poetului la biserica Ospenia din Botoani de ctre
ş ă
 N. Giurescu, prin autoritatea criticului Maiorescu, a fost admis ca dat sigur
ă ă ă
ziua de15 Ianuarie 1850. Exist totui documente
ă ş
dup care data adevrat ar fi ziua de 20
ă ă ă
 Decembrie 1849. Tatl lui Eminescu noteaz cu pre
ă ă
cizie i ora: 4° i 15'. Aceasta-
ş ş
i data pe care o admit, de exemplu, i d-1 Ramiro Ortiz în
ş
 Introducerea
la traducereaitalian a poeziilor lui Eminescu i d-1 Leca Morariu în
ă ş
 Data i locul naterii,
ş ş 
lui Em.(Revista Moldovei
II, 13-21). Poetul însui în caetul
ş
 Junimei,
scrie c s'a nscut în
ă ă
 1849. Un alt document, mult timp necunoscut, ne arat
ă
c Eminescu i 'n 1883,
ă ş
  înainte de îmbolnvire,
ă
socotea tot anul 1849 ca dat a naterei sale. Astfel într'o
ă ş
 not manuscris, sczând din 1883 anul
ă ă ă
1849, Eminescu scrie restul: 34 ani, i
ş
 adaug: "
ă
78 de ani viaa mea întreag, atâta am s tresc.
ţ ă ă ă 
Asta este
mrimea
ă 
 constant de timp
ă 
a vieii unui
ţ 
individ din rasa noastr".
ă
(Ms. Ac. Rom.
2258, fol. 347recto).Primii ani ai copilriei i-i petrece la Ipoteti lâng Botoani, în casa
ă ş ş ă ş
 printeasc. La vârsta de
ă ă
opt ani e dat la coal în Cernui i urmeaz la Naional
ş ă ă ţ ş ă ţ 
 Hauptschule. La Cernui îi face i primele clase de liceu. Evenimentul cel mai însemnat
ă ţ ş ş
alacestei epoce e venirea lui Eminescu în contact cu profesorul Aron Pumnul, al crui
ă
 bibliotecar a
 
i fost. tefanelli ne spune în amintirile sale c
ş Ş ă
de la Pumnul, a cptat
ă ă
 Eminescu primele cunotine de vechea literatur româneasc. tim c Eminescu
ş ţ ă ă Ş ă
 rmâne întreaga-i via cu o deosebit
ă ţă ă
dragoste pentru aceast literatur. Anii fragezi ai
ă ă
 primelor clase de liceu i-i petrece Eminescu în
ş
atmosfera de cald patriotism i naionalism
ş ţ 
 creat de Aron Pumnul, profesor de limba i literatura
ă ş
român i conductor spiritual al
ă ş ă
 tuturor Bucovinenilor înclzii de gândul reînlrii neamului i
ă ţ ă ţă ş
restabilirii lui în drepturile-inaturale.De sigur tot sub influena lui Pumnul, Eminescu de timpuriu i-a îndreptat atenia
ţ ş ţ 
 ctre toate chestiunile privitoare la limba naional.
ă ţ ă
Aa cum va face Eminescu mai târziu, Pumnul
ş
stabilete legtur stringent între limb
ş ă ă ă ă
 i naionalitate i exprim ideia c atâta timp cât supra
ş ţ ş ă ă
vieuete limba, supravieuete i
ţ ş ţ ş ş
 naiunea român. Eminescu va fi cunoscut în manuscris chiar, scrierea
ţ ă
lui Pumnul
 Neatârnarea Hrubei române
i va fi meditat asupra acelui
ş
motto,
care se pare c i-a rmas
ă ă
  în minte în întreaga-i activitate de scriitor militant:
„Naiunea
ţ 
e cuprinsul unui poporde acela sânge,
ş
care vorbete aceeai limb i are aceleai datine.
ş ş ă ş ş
Poporul este trupulnaiunii,
ţ 
iar limba este sufletul ei.
Pentru aceea, precum trupul fr suflet e mort, aa e
ă ă ş
 moart i naiunea fr limb. Naionalitatea
ă ş ţ ă ă ă ţ 
este dumnezeescul, eternul, înnscutul i
ă ş
 neînstrinabilul drept de a-i întrebuina limba sa în toate
ă ş ţ 
trebuinele vieei:
ţ ţ 
în cas,
ă 
 în biseric, în coal
ă ş ă 
i administraiune".
ş ţ 
Ceia ce arat îns bunul sim
ă ă ţ 
al lui Eminescu, ec n'a împrumutat teoriile linquistice ale profesorului su. In
ă ă
 Lui Aron Pumnul,
poezieaprut în
ă ă
 Lcrmioarele învceilor,
ă ă ăţă 
cu ocazia morii lui Pumnul, nu întâlnim pe
ţ 
 „nciune", forma care apare în poezia colegului lui Eminescu
ă
Ieremievici.Din viaa lui Eminescu, înainte de studiile în
ţ 
strintate, trebue s reinem
ă ă ă ţ 
 faptul c el a cunoscut toate provinciile româneti. A rtcit cu
ă ş ă ă
trupa lui Pascali de-alungul provinciilor; a vizitat Banatul, în capitala cruia avea un frate; a fost
ă
poate i
ş
 'n Maramure unde dup cum ne arat
ş ă ă
notele sale manuscrise, avea intenia s in
ţ ă ţ ă
 un ciclu de conferine. De prin 1865 a cunoscut probabil Transilvania. Dorina de-a
ţ ţ 
 cunoate centrul
ş
vieii romaneti din Ardeal, îl îndreapt pe Emin
ţ ş ă
escu spre Blaj.Acest ora era pentru Eminescu
ş
locul "de unde a rsrit soarele românismului".
ă ă
 Ajungând în marginea Blajului, dup cum ne po
ă
vestete I. Cotta, tovarul de excursie,
ş ăş
 Eminescu i-a ridicat plria i a salutat oraul cu cuvintele:
ş ă ă ş ş
„Te salut din inim
ă
 Roma-mic. Ii mulumesc.
ă ţ ţ 
Dumnezeule, c m'ai ajutat s'o pot vedea". Al. Gra
ă
ma, unuldin cei mai neînelegtori critici ai lui
ţ ă
Eminescu, îi face acestuia o imputare care în
 
fond e o cinste pentru copilul deja curios s cunoasc
ă ă
viaa românismului: ,,Umbl
ţ ă
 dup aceia prin Blaj
ă
fr de nici un scop, numai fiindc auzise de renumele Blajului".
ă ă ă
Nu fr scop rtcea Eminescu de-alungul provinci
ă ă ă ă
ilor româneti. O curiozitate de
ş
 copil inteligent i
ş
entusiast îl mâna spre cunoaterea problemelor de
ş
via naional.
ţă ţ ă
 Eminescu de copil cuget asup
ă
ra împrejurrilor noastre de via, de copil îi
ă ţă ş
 hotrte atitudinea lui politic. O pagin scris
ă ăş ă ă ă
 în 1882, în legtur cu excursiile lui
ă ă
 din copilrie,
ă
merit s ne reie luarea aminte: "Intâmplarea m'a
ă ă ţ 
fcut ca, din copilrie
ă ă
  înc s cunosc poporul rom
ă ă
ânesc din apele Nistrului începând, în cruci i 'n
ş ş
curmezi
ş
 pân' în Tisa i'n Dunre, i am observat
ş ă ş
c modul de-a fi, caracterul poporului este cu
ă
 totul altul, absolut altul decât acela al populaiunilor
ţ 
din orae, din care se
ş
 recruteaz guvernele, gazet
ă
arii, deputaii .a.m.d.
ţ ş
...Este în realitate nimic mai mult, nimic mai puin, decât proclamarea perpetu
ţ ă
 a predominrii elementelor strine asupra poporului istoric, compus
ă ă
 înc pân azi din
ă ă
 rani mici i mari. Odat ajuns l
ţă ş ă
a aceast convingere, totul era hotrît pentru mine;
ă ă
 era o datorie de a fi i de-a rmânea în partea poporului istoric din care însumi fac
ş ă
 parte i în
ş
contra pturei superpuse de venetici".
ă
In 1869, Eminescu e la studii în Viena. El îi
ş
desvolt fiina sa moral i
ă ţ ă ş
 intelectual în cercul
ă
naionalist al societii studenilor români
ţ ăţ ţ 
 România Jun.
ă 
Laaceast dat, Eminescu e naionalist, trad
ă ă ţ 
iionalist i conservator. La edinele societii
ţ ş ş ţ ăţ 
 el neag posibilitatea existenei cosmopolitismului i
ă ţ ş
 îndeamn pe colegii lui spre
ă
 solidaritate naional
ţ ă
i fapt. Atâta vreme cât societatea studenilor era
ş ă ţ 
sub influena
ţ 
 obiceiurilor germane, Eminescu nu venea la adunri i spunea colegilor si: ,,Pcat
ă ş ă ă
 de vreme, m plictisesc. Membrii nu produc nimic
ă
original. Imiteaz pe studenii nemi,
ă ţ ţ 
 fr s cugete
ă ă ă
c deprinderile acestora se sprijinesc pe o vechime
ă
istoric secular i
ă ă ş
 ca au rostul lor în vechimea de sute de ani de existen a Universitii din
ţă ăţ 
Vienai nu se potrivesc cu deprinderile Româ
ş
nului i nici nu se vor lipi vreodat de
ş ă
 sufletul nostru".Când colegii si renunar la petrecerile imitate
ă ţ ă
dup strini i fcur petreceri
ă ă ş ă ă
 cu caracter românesc, Eminescu exclam: "Minunat, aa îneleg i eu.
ă ş ţ ş
Este viaa din
ţ 
 viaa noastr româneasc care se lipete de sufletul nostru".
ţ ă ă ş
Din epoca aceasta a studiilor la Viena, din 1870, poate-i notia care ni-1 arat pe
ţ ă
 Eminescu împotriva liberalilor germani, aa cum mai apoi avea s fie
ş ă
 împotrivaliberalilor din România. In legtur cu
ă ă
starea politic din Germania, el scrie: „In der
ă
 Politik also democratische Seiltänzer, liberale Transacteurs"....i pe liberalii de la noi, Eminescu îi va socoti
Ş
dnuitori pe funii.
ă ţ 
În 1870, Eminescu are ocazia s lupte i cu
ă ş
fapta, nu numai cu vorba. El eacela care lucreaz
ă
pentru organizarea serbrii de la Putna, plnuit
ă ă ă
pentrucomemorarea a 400 ani de la zidirea Putnei, i luat ca prilej al unui congres al
ş ă
 studenilor româ
ţ 
ni din toate provinciile româneti. Serbarea n'a
ş
putut s se in în
ă ţ ă
 1870 din cauza rzboiului franco-
ă
german, dar s'a inut în 1871.
ţ 
Eminescu la aceast epoc e hotrît s renune
ă ă ă ă ţ 
la orice individualism i s
ş ă
 triasc pentru naiune,
ă ă ţ 
conform cu trebuinele naiunei. Scrisoarea ctre
ţ ţ ă
D.Brtianu, la 3/15 August 1871, e un document
ă
foarte însemnat pentru cunoaterea
ş
 stadiului la care ajunsese Eminescu în desvoltarea sa sufleteasc. In aceast vreme,
ă ă
 Eminescu e deplin încreztor în forele neamului i convins de necesitatea faptei. Lui
ă ţ ş
 Slavici, care-i spunea c muli se
ă ţ 
vor pune de-a curmeziul aciunei, Eminescu îi
ş ţ 
 rsp
ă
undea: "Dai fr mil în ei!" Eminescu avea
ă ă ă
acum convingerea c la unitatea
ă
 politic nu se va
ă
ajunge decât prin unitate sufleteasc i cultural.
ă ş ă
De la Viena, Eminescu trece în Germania, unde studiaz pân 'n 1874. Din epoca
ă ă
 studiilor în strint
ă ă
ate sunt nenumrate note manuscrise, care ne-arat frmântarea
ă ă ă
 gândurilor lui Eminescu, pentru a ajunge pe calea studiului i observaiei la o concepie
ş ţ ţ 
 politic i social.
ă ş ă
 Natura i Statul, Echilibrul în
ş 
Stat,Despre eul nostrusocial,
studiul
Culturi i tiin
ş ş ţă 
publicat de noi în ed. Bucovina în 1933, ni-1 arat pe
ă
 
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more