Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
77Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mihai Eminescu - Scrieri Politice

Mihai Eminescu - Scrieri Politice

Ratings:

4.17

(18)
|Views: 12,109 |Likes:
Published by Vladislav
Scrierile politice ale lui Eminescu, gînduri, idei şi articole.
Scrierile politice ale lui Eminescu, gînduri, idei şi articole.

More info:

Published by: Vladislav on May 04, 2007
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/04/2014

pdf

text

original

 
Mihai Eminescu - Scrieri politice”
Cuprins:Introducere – pagina 2Articole din 1870 pagina 23Articole din 1871 pagina 35Articole din 1876 pagina 36Articole din 1877 pagina 52Articole din 1878 pagina 74Articole din 1879 pagina 82Articole din 1880 pagina 90Articole din 1881 pagina 116Articole din 1882 pagina 135Articole din 1883 pagina 145
 
I. Viaa
ţ
Eminescu s'a nscut la Botoani. Asupra datei
ă ş
naterii lui au fost multe discuii
ş ţ 
 i, în urma afl
ş ă
rii actului de botez al poetului la biserica Ospenia din Botoani de ctre
ş ă
 N. Giurescu, prin autoritatea criticului Maiorescu, a fost admis ca dat sigur
ă ă ă
ziua de15 Ianuarie 1850. Exist totui documente
ă ş
dup care data adevrat ar fi ziua de 20
ă ă ă
 Decembrie 1849. Tatl lui Eminescu noteaz cu pre
ă ă
cizie i ora: i 15'. Aceasta-
ş ş
i data pe care o admit, de exemplu, i d-1 Ramiro Ortiz în
ş
 Introducerea
la traducereaitalian a poeziilor lui Eminescu i d-1 Leca Morariu în
ă ş
 Data i locul naterii,
ş ş 
lui Em.(Revista Moldovei
II, 13-21). Poetul însui în caetul
ş
 Junimei,
scrie c s'a nscut în
ă ă
 1849. Un alt document, mult timp necunoscut, ne arat
ă
c Eminescu i 'n 1883,
ă ş
  înainte de îmbolnvire,
ă
socotea tot anul 1849 ca dat a naterei sale. Astfel într'o
ă ş
 not manuscris, sczând din 1883 anul
ă ă ă
1849, Eminescu scrie restul: 34 ani, i
ş
 adaug: "
ă
78 de ani viaa mea întreag, atâta am s tresc.
ţ ă ă ă 
Asta este
mrimea
ă 
 constant de timp
ă 
a vieii unui
ţ 
individ din rasa noastr".
ă
(Ms. Ac. Rom.
2258, fol. 347recto).Primii ani ai copilriei i-i petrece la Ipoteti lâng Botoani, în casa
ă ş ş ă ş
 printeasc. La vârsta de
ă ă
opt ani e dat la coal în Cernui i urmeaz la Naional
ş ă ă ţ ş ă ţ 
 Hauptschule. La Cernui îi face i primele clase de liceu. Evenimentul cel mai însemnat
ă ţ ş ş
alacestei epoce e venirea lui Eminescu în contact cu profesorul Aron Pumnul, al crui
ă
 bibliotecar a
 
i fost. tefanelli ne spune în amintirile sale c
ş Ş ă
de la Pumnul, a cptat
ă ă
 Eminescu primele cunotine de vechea literatur româneasc. tim c Eminescu
ş ţ ă ă Ş ă
 rmâne întreaga-i via cu o deosebit
ă ţă ă
dragoste pentru aceast literatur. Anii fragezi ai
ă ă
 primelor clase de liceu i-i petrece Eminescu în
ş
atmosfera de cald patriotism i naionalism
ş ţ 
 creat de Aron Pumnul, profesor de limba i literatura
ă ş
ron i conductor spiritual al
ă ş ă
 tuturor Bucovinenilor înclzii de gândul reînlrii neamului i
ă ţ ă ţă ş
restabilirii lui în drepturile-inaturale.De sigur tot sub influena lui Pumnul, Eminescu de timpuriu i-a îndreptat atenia
ţ ş ţ 
 ctre toate chestiunile privitoare la limba naional.
ă ţ ă
Aa cum va face Eminescu mai târziu, Pumnul
ş
stabilete legtur stringent între limb
ş ă ă ă ă
 i naionalitate i exprim ideia c ata timp cât supra
ş ţ ş ă ă
vieuete limba, supravieuete i
ţ ş ţ ş ş
 naiunea român. Eminescu va fi cunoscut în manuscris chiar, scrierea
ţ ă
lui Pumnul
 Neatârnarea Hrubei române
i va fi meditat asupra acelui
ş
motto,
care se pare c i-a rmas
ă ă
  în minte în întreaga-i activitate de scriitor militant:
Naiunea
ţ 
e cuprinsul unui poporde acela nge,
ş
care vorbete aceeai limb i are aceleai datine.
ş ş ă ş ş
Poporul este trupulnaiunii,
ţ 
iar limba este sufletul ei.
Pentru aceea, precum trupul fr suflet e mort, aa e
ă ă ş
 moart i naiunea fr limb. Naionalitatea
ă ş ţ ă ă ă ţ 
este dumnezeescul, eternul, înnscutul i
ă ş
 neînstrinabilul drept de a-i întrebuina limba sa în toate
ă ş ţ 
trebuinele vieei:
ţ ţ 
în cas,
ă 
 în biseric, în coal
ă ş ă 
i administraiune".
ş ţ 
Ceia ce arat îns bunul sim
ă ă ţ 
al lui Eminescu, ec n'a împrumutat teoriile linquistice ale profesorului su. In
ă ă
 Lui Aron Pumnul,
poezieaprut în
ă ă
 Lcrmioarele învceilor,
ă ă ăţă 
cu ocazia morii lui Pumnul, nu întâlnim pe
ţ 
 „nciune", forma care apare în poezia colegului lui Eminescu
ă
Ieremievici.Din viaa lui Eminescu, înainte de studiile în
ţ 
strintate, trebue s reinem
ă ă ă ţ 
 faptul c el a cunoscut toate provinciile roneti. A rtcit cu
ă ş ă ă
trupa lui Pascali de-alungul provinciilor; a vizitat Banatul, în capitala cruia avea un frate; a fost
ă
poate i
ş
 'n Maramure unde dup cum ne arat
ş ă ă
notele sale manuscrise, avea intenia s in
ţ ă ţ ă
 un ciclu de conferine. De prin 1865 a cunoscut probabil Transilvania. Dorina de-a
ţ ţ 
 cunoate centrul
ş
vieii romaneti din Ardeal, îl îndreapt pe Emin
ţ ş ă
escu spre Blaj.Acest ora era pentru Eminescu
ş
locul "de unde a rsrit soarele românismului".
ă ă
 Ajungând în marginea Blajului, dup cum ne po
ă
vestete I. Cotta, tovarul de excursie,
ş ăş
 Eminescu i-a ridicat plria i a salutat oraul cu cuvintele:
ş ă ă ş ş
„Te salut din inim
ă
 Roma-mic. Ii mulumesc.
ă ţ ţ 
Dumnezeule, c m'ai ajutat s'o pot vedea". Al. Gra
ă
ma, unuldin cei mai neînelegtori critici ai lui
ţ ă
Eminescu, îi face acestuia o imputare care în
 
fond e o cinste pentru copilul deja curios s cunoasc
ă ă
viaa românismului: ,,Umbl
ţ ă
 dup aceia prin Blaj
ă
fr de nici un scop, numai fiindc auzise de renumele Blajului".
ă ă ă
Nu fr scop rtcea Eminescu de-alungul provinci
ă ă ă ă
ilor româneti. O curiozitate de
ş
 copil inteligent i
ş
entusiast îl mâna spre cunoaterea problemelor de
ş
via naional.
ţă ţ ă
 Eminescu de copil cuget asup
ă
ra împrejurrilor noastre de via, de copil îi
ă ţă ş
 hotrte atitudinea lui politic. O pagin scris
ă ăş ă ă ă
 în 1882, în legtur cu excursiile lui
ă ă
 din copilrie,
ă
merit s ne reie luarea aminte: "Intâmplarea m'a
ă ă ţ 
fcut ca, din copilrie
ă ă
  înc s cunosc poporul rom
ă ă
ânesc din apele Nistrului începând, în cruci i 'n
ş ş
curmezi
ş
 pân' în Tisa i'n Dunre, i am observat
ş ă ş
c modul de-a fi, caracterul poporului este cu
ă
 totul altul, absolut altul decât acela al populaiunilor
ţ 
din orae, din care se
ş
 recruteaz guvernele, gazet
ă
arii, deputaii .a.m.d.
ţ ş
...Este în realitate nimic mai mult, nimic mai puin, decât proclamarea perpetu
ţ ă
 a predominrii elementelor strine asupra poporului istoric, compus
ă ă
 înc pân azi din
ă ă
 rani mici i mari. Odat ajuns l
ţă ş ă
a aceast convingere, totul era hott pentru mine;
ă ă
 era o datorie de a fi i de-a rmânea în partea poporului istoric din care însumi fac
ş ă
 parte i în
ş
contra pturei superpuse de venetici".
ă
In 1869, Eminescu e la studii în Viena. El îi
ş
desvolt fiina sa moral i
ă ţ ă ş
 intelectual în cercul
ă
naionalist al societii studenilor români
ţ ăţ ţ 
 România Jun.
ă 
Laaceast dat, Eminescu e naionalist, trad
ă ă ţ 
iionalist i conservator. La edinele societii
ţ ş ş ţ ăţ 
 el neag posibilitatea existenei cosmopolitismului i
ă ţ ş
 îndeamn pe colegii lui spre
ă
 solidaritate naional
ţ ă
i fapt. Atâta vreme cât societatea studenilor era
ş ă ţ 
sub influena
ţ 
 obiceiurilor germane, Eminescu nu venea la adunri i spunea colegilor si: ,,Pcat
ă ş ă ă
 de vreme, m plictisesc. Membrii nu produc nimic
ă
original. Imiteaz pe studenii nemi,
ă ţ ţ 
 fr s cugete
ă ă ă
c deprinderile acestora se sprijinesc pe o vechime
ă
istoric secular i
ă ă ş
 ca au rostul lor în vechimea de sute de ani de existen a Universitii din
ţă ăţ 
Vienai nu se potrivesc cu deprinderile Ro
ş
nului i nici nu se vor lipi vreodat de
ş ă
 sufletul nostru".Când colegii si renunar la petrecerile imitate
ă ţ ă
dup strini i fcur petreceri
ă ă ş ă ă
 cu caracter românesc, Eminescu exclam: "Minunat, aa îneleg i eu.
ă ş ţ ş
Este viaa din
ţ 
 viaa noastr româneasc care se lipete de sufletul nostru".
ţ ă ă ş
Din epoca aceasta a studiilor la Viena, din 1870, poate-i notia care ni-1 arat pe
ţ ă
 Eminescu împotriva liberalilor germani, aa cum mai apoi avea s fie
ş ă
 împotrivaliberalilor din Ronia. In legtur cu
ă ă
starea politic din Germania, el scrie: „In der
ă
 Politik also democratische Seiltänzer, liberale Transacteurs"....i pe liberalii de la noi, Eminescu îi va socoti
Ş
dnuitori pe funii.
ă ţ 
În 1870, Eminescu are ocazia s lupte i cu
ă ş
fapta, nu numai cu vorba. El eacela care lucreaz
ă
pentru organizarea serbrii de la Putna, plnuit
ă ă ă
pentrucomemorarea a 400 ani de la zidirea Putnei, i luat ca prilej al unui congres al
ş ă
 studenilor româ
ţ 
ni din toate provinciile româneti. Serbarea n'a
ş
putut s se in în
ă ţ ă
 1870 din cauza rzboiului franco-
ă
german, dar s'a inut în 1871.
ţ 
Eminescu la aceast epoc e hotrît s renune
ă ă ă ă ţ 
la orice individualism i s
ş ă
 triasc pentru naiune,
ă ă ţ 
conform cu trebuinele naiunei. Scrisoarea ctre
ţ ţ ă
D.Brtianu, la 3/15 August 1871, e un document
ă
foarte însemnat pentru cunoaterea
ş
 stadiului la care ajunsese Eminescu în desvoltarea sa sufleteasc. In aceast vreme,
ă ă
 Eminescu e deplin încreztor în forele neamului i convins de necesitatea faptei. Lui
ă ţ ş
 Slavici, care-i spunea c muli se
ă ţ 
vor pune de-a curmeziul aciunei, Eminescu îi
ş ţ 
 rsp
ă
undea: "Dai fr mil în ei!" Eminescu avea
ă ă ă
acum convingerea c la unitatea
ă
 politic nu se va
ă
ajunge decât prin unitate sufleteasc i cultural.
ă ş ă
De la Viena, Eminescu trece în Germania, unde studiaz pân 'n 1874. Din epoca
ă ă
 studiilor în strint
ă ă
ate sunt nenumrate note manuscrise, care ne-arat frntarea
ă ă ă
 ndurilor lui Eminescu, pentru a ajunge pe calea studiului i observaiei la o concepie
ş ţ ţ 
 politic i social.
ă ş ă
 Natura i Statul, Echilibrul în
ş 
Stat,Despre eul nostrusocial,
studiul
Culturi i tiin
ş ş ţă 
publicat de noi în ed. Bucovina în 1933, ni-1 arat pe
ă
 

Activity (77)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Altar Romania liked this
Crazysick liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->