Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
asmus_euharistia

asmus_euharistia

Ratings: (0)|Views: 28 |Likes:
Published by ionutbogdan89

More info:

Published by: ionutbogdan89 on Dec 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/04/2011

pdf

text

original

 
Pr. Prof. Valentin Asmus
EUHARISTIA
 Noi controverse dogmatice în teologia rus
ă
 
Diacon Prof. Mihail Jeltov
 
Arhim. Rafail KarelinPr. P. Florensky Pr. S. Bulgakov N.D. Uspenskiy Alexei Osipov
Pr. Prof. Valentin AsmusTraducere din limba rus
ă
:Facultatea de Teologie Pastoral
ă
din Edine
ţ
 2007dup
ă
:http://www.mpda.ru/uploaded/doc/Asmus.new.orthogr.pdf  
 
 2
 
Esen
ţ
a unei noi înv
ăţă
turi despre Euharistie a fost formulat
ă
de profesorul A. I. Osipovîn publica
ţ
ia electronic
ă
„Euharistia
ş
i preo
ţ
ia”. Potrivit profesorului Osipov, în Euharistie, pâinea
ş
i vinul, r 
ă
mânând ipostatic pâine
ş
i vin, se unesc „calcedonic” cu ipostasulDumnezeiesc al Fiului. Arhimandritul Rafail Karelin, criticând aceast
ă
viziune asupraEuharistiei, scria, c
ă
în loc de un Hristos unic în dou
ă
firi, conform dogmei calcedoniene,reiese c
ă
Hristos e unic în trei sau patru firi: dumnezeiasc
ă
, omeneasc
ă
, a vinului
ş
i a pâiniieuharistice. Imediat profesorului Osipov i-a luat ap
ă
rarea A. A. Zai
ţ
ev, care a început s
ă
 dezvolte o teorie greoaie
ş
i absolut neconving
ă
toare despre deofiin
ţ
imea crea
ţ
iei; astfel pâinea
ş
i vinul împreun
ă
cu toat
ă
lumea v
ă
zut
ă
sunt de o fiin
ţă
cu omul. Numai prin aceast
ă
unitategeneral
ă
de esen
ţă
, se creeaz
ă
o punte de trecere de la pâinea
ş
i vinul euharistic la trupul istorical Mântuitorului n
ă
scut în Bethleem, care a suferit pe Golgota, a înviat
ş
i S-a în
ă
l
ţ
at la cer.Astfel cea mai important
ă
idee a doctrinei r 
ă
mâne primirea în ipostasul divin al Cuvântului a pâinii
ş
i vinului, care r 
ă
mân ele îns
ăş
i, f 
ă
ă
de a se preface în trupul
ş
i sângele Celui R 
ă
stignit pentru noi. Pentru a p
ă
trunde mai lesne în con
ţ
inutul acestei doctrine, trebuie s
ă
apel
ă
m laistoricul ei. La prima vedere ea ne aminte
ş
te de concep
ţ
ia lutheran
ă
asupra Euharistiei.Luther afirma: „Atitudinea fa
ţă
de tain
ă
este aceea
ş
i ca
ş
i fa
ţă
de Hristos. Într-adev
ă
r, pentru întruparea Dumnezeirii nu este necesar 
ă
transsubstan
ţ
ierea firii umane, astfel caDumnezeirea s
ă
se con
ţ
in
ă
sub acciden
ţ
ele firii umane. Ci, dimpotriv
ă
,
ş
i prima
ş
i a doua firesunt declarate cu adev
ă
rat perfecte: acest Om este Dumnezeu, acest Dumnezeu este Om”
1
 Aceast
ă
idee a reformatorului, luat
ă
aparte, ar putea fi perceput
ă
ca o anticipare a noiiteologii euharistice. Îns
ă
ea nu caracterizeaz
ă
înv
ăţă
tura lui Luther în întregime, deoarece el, pede o parte respingea transubstan
ţ
ierea, dar pe de alta, sus
ţ
inea prezen
ţ
a real
ă
în euharistie nunumai a Ipostasului Dumnezeiesc a Fiului lui Dumnezeu, dar 
ş
i a Trupului
ş
i Sângelui luiHristos. Trecând deci peste Luther, vedem de fapt, c
ă
ă
d
ă
cinile noii teorii [sistematizat
ă
deOsipov] nu se întind mai departe de secolul XIX. Întemeietorul ei este Homiakov, care în
„Experien
 ţ 
a expunerii catehetice a înv
ăţă 
turii despre Biseric
ă 
scria, c
ă
Biserica „nu respingecuvântul „transubstan
ţ
iere”, îns
ă
nu-i atribuie acel în
ţ
eles materialist, care i-a fost atribuit deînv
ăţă
torii bisericilor c
ă
zute [romano-catolice]”. În lucrarea
„Câteva cuvinte ale unui cre
 ş
tinortodox despre confesiunile din occident”,
Homiakov sus
ţ
ine altceva: ”Cel care vede înEuharistie doar o comemorare, la fel ca
ş
i cel, care insist
ă
asupra cuvântului „transubstan
ţ
iere”sau îl înlocuie
ş
te cu „inpana
ţ
ie”: cu alte cuvinte,
ş
i cel care, „evaporeaz
ă
” taina,
ş
i cel, care otransform
ă
într-o minune pur material
ă
, necinstesc în egal
ă
m
ă
sur 
ă
Cina Domnului,apropiindu-se de ea cu întreb
ă
ri din domeniul chimiei atomice”. Viziunile lui Homiakov au primit o apreciere vrednic
ă
din partea profesorului Academiei Teologice de la Moscova pr.Pavel Florenskiy, care scrie: „Deci, Biserica „nu respinge” cuvântul „transubstan
ţ
iere”, dar s
ă
 „insist
ă
m” asupra lui – înseamn
ă
s
ă
„necinstim Cina Domnului”, „s-o transform
ă
m într-ominune pur material
ă
”, „s
ă
ne apropiem de ea cu întreb
ă
ri din domeniul chimiei atomice”.Stranie logic
ă
! Dac
ă
insistarea asupra termenului de „transubstan
ţ
iere” e o r 
ă
t
ă
cire nu maimic
ă
decât perceperea Sfintei Euharistii ca „inpana
ţ
ie” (adic
ă
dup
ă
 
 formula cum pane, in pane, sub pane
) sau chiar ca simpl
ă
comemorare, înseamn
ă
c
ă
aceast
ă
înv
ăţă
tur 
ă
despretranssubstan
ţ
iere este o evident
ă
necinstire
ş
i deci Biserica ar trebui s
ă
o resping
ă
. În general,cum poate Biserca s
ă
„nu resping
ă
” ceea ce este condamnabil? Evident, Ea sau respinge totaltermenul discutat, sau, acceptându-l, permite astfel folosirea lui, adic
ă
 
insist 
ă 
asupra lui, deîndat
ă
ce va fi nevoie
ş
i f 
ă
ă
de el va fi imposibil
ă
combaterea ereticilor. Îns
ă
Homiakov vreas
ă
evite definirea clar 
ă
 
ş
i s
ă
treac
ă
sub t
ă
cere termenul care în disputa euharistic
ă
cu
1
 
 Despre captivitatea babilonic
ă 
a Bisericii,
Luther, Ouevres, Geneve 1962, t.2, p.181.
 
 3
 protestan
ţ
ii e la fel de hot
ă
râtor 
ş
i de aceea de neînl
ă
turat, ca termenul „de o fiin
ţă
” – în disputatrinitar 
ă
cu ariansmul sau termenul „N
ă
sc
ă
toare de Dumnezeu” – în disputa cu nestorianismul.„În Litughie nu apare acest cuvânt”, - remarc
ă
Homiakov, asemeni protestan
ţ
ilor. Dar luiHomiakov, oare, nu-i este cunoscut faptul c
ă
, un astfel de vicle
ş
ug este nedemn pentru el? S
ă
 nu uit
ă
m c
ă
ceva asem
ă
n
ă
tor sus
ţ
inea „f 
ă
ă
a respinge”
ş
i semi-arianismul f 
ă
când trimitere lainexisten
ţ
a termenului „de o fiin
ţă
” în Sfânta Scriptur 
ă
.
Ş
i, spre împlinirea analogiei, maimen
ţ
ion
ă
m c
ă
de termenii: „de o fiin
ţă
ş
i „N
ă
sc
ă
toare de Dumnezeu”, la fel ca
ş
i de termenul„transubstan
ţ
iere”, se foloseau
ş
i ereticii în scopurile lor, utilizându-le brutal, sentimental.Totu
ş
i, Biserica nu numai c
ă
„nu i-a respins”, dar i-a
ş
i înt
ă
rit pozitiv, deoarece f 
ă
ă
de ei nu s-ar fi putut rezista contra fluxului de înv
ăţă
turi eretice ce m
ă
cinau dogma Bisericii.
2
. CuFlorensky a fost nevoit s
ă
cad
ă
de acord chiar 
ş
i Berdiaev, care abia dup
ă
publicarea lucr 
ă
riilui Florenskii „Lâng
ă
Homiakov” l-a atacat foarte aprig pe Florenskii anume pentru aceast
ă
 lucrare. La începutul secolului XX, teologul-diletant generalul Kireev, a încercat s
ă
-l urmeze pe Homiakov în viziunile sale asupra Euharistiei, c
ă
ci n
ă
d
ă
 jduia la o unire a vechilor catolicicu Biserica
ş
i le propunea o list
ă
de puncte pentru dezicerea de catolicism, iar unul din aceste puncte era dezicerea de „transubstan
ţ
iere”. În general, îns
ă
teologia din perioada premerg
ă
toare revolu
ţ
iei din 1917 în chestiunea Euharistiei era fidel
ă
viziunilor tradi
ţ
ionale. Negarea transubstan
ţ
erii era legat
ă
de negarea ferm
ă
a caracterului de jerf 
ă
a euharistiei.Situa
ţ
ia s-a schimbat dup
ă
revolu
ţ
ie. Protoiereul S. Bulgakov a elaborat am
ă
nun
ţ
it onou
ă
concep
ţ
ie asupra Euharistiei. În primii ani dup
ă
revolu
ţ
ie, care au coincis cu primii ani ai preo
ţ
iei sale, Bulgakov a tr 
ă
it o atrac
ţ
ie intens
ă
fa
ţă
de catolicism. Învingând aceast
ă
pasiune,el a început combaterea sistematic
ă
a dogmaticii catolice. În anul 1930 el a ajuns la „DogmaEuharistic
ă
”, consacrându-i un articol în revista „Puti” (C
ă
ile). Tot acolo
ş
i în acela
ş
i an aap
ă
rut articolul s
ă
u, dedicat aceleia
ş
i teme, cu titlul „Sfântul Graal”. Concep
ţ
ia lui Bulgakovconfirm
ă
reputa
ţ
ia lui de „Origen al secolului XX”. În Învierea
ş
i În
ă
l
ţ
area lui Hristos are locaproape c
ă
„decarnarea” (antonimul cuv.
încarnare
/
întrupare
) trupului S
ă
u (chiar dac
ă
 Bulgakov nu accepta aceasta idee în sine). Trupul Domnului înceteaz
ă
de a mai fi material, areloc „îndep
ă
rtarea, dispari
ţ
ia deja definitiv
ă
din aceast
ă
lume” a lui Hristos Cel În
ă
l
ţ
at. Seîntâmpl
ă
„într-un anumit sens dematerializarea”,
ş
i Bulgakov nume
ş
te f 
ă
ă
 
ş
ov
ă
ire noua stare acorpului Mântuitorului „trup eteric”, de
ş
i este rezervat fa
ţă
de teosofii care folosesc acesttermen, numindu-i „indiferen
ţ
i fa
ţă
de precizia filosofic
ă
”. Unul din motivele, care-lîmpiedicau pe Bulgakov s
ă
accepte termenul de transubstan
ţ
iere, era „con
ş
tiin
ţ
a sa filosofic
ă
”,c
ă
reia aristotelismul îi era dezgust
ă
tor, fapt absolut normal pentru un gânditor care a p
ăş
it de laKant la Platon. Pentru Bulgakov era de neînchipuit aflarea Trupului
ş
i Sângelui lui Dumnezeucel În
ă
l
ţ
at sub forma grosolan
ă
a materiei pâinii
ş
i vinului. De aceea doctrina lui Bulgakov e ovariant
ă
a teoriei impana
ţ
iei: pâinea
ş
i vinul, r 
ă
mânând ele îns
ăş
i, se unesc cu Trupul eteric alDomnului. Dup
ă
toate probabilit
ăţ
ile Bulgakov deja la 1930 sim
ţ
ea insuficien
ţ
a doctrinei,dezvoltat
ă
de el în „Dogma Euharistic
ă
”. În „Sfântul Graal” el dezvolt
ă
o teorie romantico-fantastic
ă
a prezen
ţ
ei reale pe P
ă
mânt a sângelui
ş
i apei
ţ
â
ş
nite din coasta str 
ă
 puns
ă
aMântuitorului. În sfâr 
ş
it, peste 10 ani Bulgakov s-a întors la tema Euharistiei în voluminosularticol „Jertfa Euharistic
ă
”, care pân
ă
la 2005 r 
ă
mânea needitat. Cei, care refuzau tip
ă
rireaacestui articol al arhicunoscutului autor,
ş
tiau ce fac: erezia acestei lucr 
ă
ri ajunge pân
ă
lanebunie. Dac
ă
omul e chipul Domnului, atunci Dumnezeu la fel e compus din trei p
ă
ţ
i: dintrup, suflet
ş
i duh. „Împ
ă
rt
ăş
irea Euharistic
ă
nu are loc prin simpla consumare a c
ă
rnii
ş
isângelui, deoarece cu toat
ă
autenticitatea Trupului
ş
i Sângelui lui Hristos, în care se prefacdarurile, acest corp omenesc, p
ă
mântesc, creat a lui Hristos e unit nedesp
ă
ţ
it
ş
i neamestecat cu
2
 
Флоренский
 ,
соч
.
т
.2 M. 1996,
с
. 300-301
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->