Diabet - nutritie adecvata si exercitiu fizic zilnic

Publicat in Nutritie


Problema majora de sanatate publica, diabetul zaharat este o afectiune cronica grava, mai ales
prin complicatiile sale pe termen lung. Secolul XX a adus, pe linga beneficiile civilizatiei, si o
suma de boli "moderne", intre care diabetul zaharat ocupa un loc central.

Diabet zaharat (DZ) - o boala cronica in care nivelul glucozei ("zaharului") din singe (glicemia) creste
peste normal. Aceasta are o valoare, dimineata, pe nemincate, mai mare de 120 mg/ml. Excesul de
glucoza in singe (glicemia crescuta, cu alte cuvinte) este daunator sanatatii.

Glucoza provine din digestia alimentelor. Pentru a putea patrunde in celule unde este folosita drept
combustibil, glucoza are nevoie de insulina, un hormon secretat de pancreas. Diabetul apare fie din
cauza productiei insuficiente de insulina de catre pancreas, fie din cauza insensibilitatii celulare la
insulina. In ambele situatii, nivelul glucozei din singe depaseste valorile normale.

CAUZELE BOLII

Acestea sint diferite pentru cele doua tipuri care sint intilnite frecvent. In diabetul zaharat de tip 1 (DZ
tip I), sistemul imun este cel afectat, boala distrugind celulele beta din pancreas, producatoare de
insulina. Exista insa si alti factori implicati, cum ar fi: mostenirea genetica, autoanticorpii, virusurile,
radicalii liberi. Diabetul zaharat de tip 2 ( DZ tip II) este cauzat de factori genetici (mai rar incriminati ca
la tipul I), obezitate (in special cea abdominala), virsta inaintata, stil de viata (sedentarism, dieta
bogata in calorii, stres, anumite obiceiuri alimentare nesanatoase). Pentru un pacient cu diabet, o viata
lunga si sanatoasa e posibila daca se evita complicatiile, iar cheia consta in controlul cit mai bun al
glicemiei.

SIMPTOMELE
In general, diabetul zaharat de tip 1 (DZ tip I ) apare la copii, adolescenti si adultii sub 40 de ani.
Debuteaza rapid si are simptome clare, extrem de cunoscute: sete excesiva, polidipsie (consum de
lichide in cantitate mare), poliurie (eliminarea unor cantitati mari de urina), scadere inexplicabila in
greutate, astenie fizica.

Tipul 2 de diabet( DZ tip II) se prezinta cu simptome mai putin specifice: oboseala, stare de rau,
eventual prurit (mincarime) vulvar la femei. Pot fi prezente si simptomele clasice: sete, poliurie,
polifagie (foame exagerata), tulburari de vedere.

Pentru a afla daca sinteti supraponderal, calculati-va indicele de masa corporala (IMC) dupa formula:
IMC = G/2xI unde G = greutatea actuala in Kg; I= inaltimea in metri.

IMC < 18,5 subponderal, IMC = 18,5 - 24,9 normoponderal, IMC = 25 - 29,9 supraponderal,

IMC = 30 - 39,9 obezitate, IMC > 40 obezitate morbida.

Greutatea ideala la adulti se calculeaza conform formulei Societatii Americane de Asigurari:
G = 50 + 0,75 (I -150) + (V-20) /4
G = greutatea exprimata in kg
I = inaltimea exprimata in cm
V = virsta exprimata in ani

Pentru femei rezultatul astfel obtinut se inmulteste cu 0,9.

ULTIMELE NOUTATI

Studiile Organizatiei Mondiale a Sanatatii (efectuate intre anii 2002 - 2004) arata ca in lume sint peste
200 milioane de persoane care sufera de diabet, iar numarul acestora se va dubla in urmatorii 20 ani.
Zilnic, numai in SUA sint diagnosticate 3000 persoane cu virsta de peste 20 ani ca suferinzi de diabet.
In Romania la inceputul anului 1998 existau 575.000 persoane bolnave de diabet (de ambele tipuri, I
si II) aflate in evidenta centrelor specializate. Numarul real al persoanelor cu diabet nediagnosticat
inca este apreciat la aproape un milion.

COMPLICATII POSIBILE
In timp, diabetul poate produce complicatii grave la nivelul:

ochilor (retinopatia diabetica) afectare a retinei ce constituie cea mai intilnita cauza a orbirii la
persoanele de peste 65 ani; rinichilor (nefropatia diabetica) - rinichii se comporta ca un filtru care
indeparteaza reziduurile din singe; diabetul poate afecta sistemul de filtrare si uneori rinichiul nu mai
functioneaza deloc; vaselor de singe (ateroscleroza accelerata) - vasele de singe din inima si din
intreg corpul pot fi blocate de depozite de grasime sau de cheaguri de singe; aceste blocaje intrerup
circulatia catre tesuturi si pot duce la aparitia de accidente vasculare cerebrale sau evenimente
cardiace grave; nervilor (neuropatia diabetica) nervii pot fi afectati pe diverse portiuni provocind de la
amorteli, parestezii, dureri in zona membrelor inferioare (polineuropatia periferica) si pina la dificultati
in inghitire, evacuare gastrica intirziata, diaree sau constipatie (neuropatia vegetativa la nivelul
tractului intestinal) sau chiar paralizia vezicii urinare, impotenta si ejaculare retrograda. gingiilor,
dintilor, etc. De asemenea, exista riscul scaderii bruste a nivelului glucozei din singe (hipoglicemie)
sau cresterii ei (hiperglicemie), cu coma si risc de deces.

CE ESTE DE FACUT?

Este esentiala mentinerea sub control a diabetului. Aceasta presupune urmatoarele patru mari
obiective:

1. controlul glicemiei
2. controlul grasimilor sangvine
3. controlul greutatii corporale
4. scaderea riscului complicatiilor; oculare, renale si nervoase

Dieta si exercitiul fizic sint cheia realizarii obiectivelor de mai sus. In plus, persoanele care sufera
de diabet de tip I si o parte din cele cu diabet de tip II necesita administrare de insulina sau alte
medicamente care scad nivelul sangvin al glucozei. Din acest motiv, va recomandam sa apelati la
sfatul medicului specialist pentru a stabili schema terapeutica cea mai eficienta pentru cazul
dumneavoastra.

DIETA IN DIABET
Daca pina recent se recomanda diabeticilor o dieta bogata in grasimi si proteine animale (carne, oua,
lactate), in paralel cu controlul strict al consumului de carbohidrati, astazi recomandarile s-au schimbat
radical din cauza ca aceasta dieta, desi reuseste sa mentina nivelul glucozei sangvine sub control,
accelereaza aparitia complicatiilor si favorizeaza decesele premature.

Asociatia americana de diabet recomanda adoptarea unei diete care sa respecte principiile piramidei
alimentatiei sanatoase.

In principiu, o dieta vegetariana variata, bazata pe cereale integrale, legume, fructe, verdeturi,
leguminoase (familia fasolei), nuci si seminte este optima pentru controlul zaharului din singe si pentru
evitarea complicatiilor de temut ale diabetului.

Exista suplimente nutritionale al caror continut de fitosteroli (uleiuri esentiale extrase din coaja grinelor
cum sint griul, orezul si soia) favorizeaza o functionare corecta a membranei celulare la toate nivelele.
Permite totodata o admisie corecta a nutrimentilor si evacuarea reziduurilor astfel incit sa aiba loc
reglarea functiilor metabolice, esentiala in cazul persoanelor cu diabet.

Aceste suplimente asigura necesarul de cereale integrale aflat la baza piramidei alimentatiei
echilibrate, pe care de altfel nu il putem acoperi in cadrul alimentatiei zilnice datorita rafinarii si
prelucrarii industriale a alimentelor (ex: piinea alba, orezul si soia decorticate etc).

Regimul dietetic este deosebit de important in ambele tipuri de diabet zaharat si trebuie
respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat.

Pentru a fi eficient, regimul trebuie sa fie individualizat in functie de virsta, sex, activitate fizica,
preferinte alimentare, dar si de eventualele boli asociate (obezitate, hipertensiune arteriala, afectiuni
renale etc.).

O persoana cu diabet trebuie sa manince cite putin, dar mai des (5 - 6 mese pe zi), sa respecte
anumite ore fixe de masa, iar cina sa fie cu cel putin doua ore inainte de culcare.

Alimente permise in diabet:

rosii, ardei gras, ciuperci, castraveti, varza, vinete, praz, salata, morcovi, telina, sfecla, ceapa uscata,
usturoi; pepene, lamii, capsune, cirese, coacaze, nuci;carne, peste si derivatele lor; lapte si derivate
(brinzeturi, smintina, frisca, unt); oua; bauturi nealcoolice preparate fara zahar (cu indulcitori).

Alimente cu un continut glucidic mare, interzise in

diabet:
zahar, miere, malt; biscuiti, prajituri preparate cu zahar, bomboane, ciocolata, halva; smochine,
stafide, curmale, prune uscate, struguri, dulceturi, marmelada;

Alimente ce trebuie consumate doar

dupa cintarire:
piine alba; piine graham; cartofi, fasole boabe, mazare boabe; orez.

Pentru un adult tinar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70 kg, care realizeaza o activitate
fizica medie (consum energetic de 40 cal/kg/zi), un exemplu de regim poate fi urmatorul:

Dimineata: lapte cu cafea (250 g), piine (60 g) cu brinza de vaci (100 g) si ardei gras
Gustare: piine (40 g) cu unt (20 g), fructe (100 g)
Dejun: supa limpede de legume si crutoane (piine 100 g), perisoare cu verdeturi si piureu de cartofi
(150 g), salata verde, piine (60 g), compot cu zaharina (100 g fructe)Gustare: brinza telemea (50 g) cu
rosii si piine (40 g), fructe (100 g)
Cina: salata asortata, piine (40 g), budinca de orez cu carne, crema de ou (o cescuta)
La culcare: lapte (250 ml) si piine (20 g)
Total calorii: 2800 cal/zi

Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumind 1600 calorii este urmatorul
(este necesara ajustarea dietei in functie de activitatea fizica):

Dimineata: ceai cu zaharina, piine (20 g), brinza de vaci (50 g)

Ora 11.30: iaurt (250 g)
Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne (100 g) si cartofi (150 g), salata de varza, piine
(40g)
Ora 18: salata din fructe (100 g) si frisca cu zaharina (15 g)
Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi (200 g) si rosii, spuma de gris (15 g gris) cu lapte (250
ml) si mar ras (200 g), piine (40 g)
Total calorii: 1600 cal/zi

Nu trebuie uitat ca regimurile de mai sus constituie exemple de urmat in cazul diabetului necomplicat
(afectiuni renale, obezitate) si fara alte boli asociate (ulcer gastroduodenal cronic, colecistita cronica,
hepatita cronica, hipertensiune arteriala etc.)

Pe linga categoriile de alimente care sint permise in aceasta afectiune, este nevoie sa cunoasteti si
anumite reguli de preparare a acestora, reguli care de multe ori nu sint cunoscute de catre pacienti:

nu se va folosi niciodata zaharul sau produsele zaharoase la pregatirea alimentelor; pentru a inlatura
gustul amarui, observat uneori, al zaharinei sau al altor indulcitori, acestia se vor dizolva in putina apa.
Aceasta se va adauga la sfirsitul pregatirii preparatului; prepararea sosurilor se face fara faina. Pentru
ingrosare se pot folosi legumele trecute prin sita; piinea, daca se consuma prajita, va trebui cintarita
inainte de prajire pentru ca prin deshidratare creste cantitatea de glucide;
NU UITATI DE EXERCITIILE FIZICE
Exercitiul fizic are o serie de efecte benefice pentru diabetic: creste sensibilitatea celulara la insulina,
ceea ce conduce la un mai bun control al glicemiei, previne aparitia complicatiilor cardiovasculare
(cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala), scade nivelul grasimilor sangvine, ajuta la pierderea
excesului ponderal etc. Acesta este cel de-al doilea pilon esential al tratamentului diabetului. Se
porneste de la nivelul la care se afla pacientul si se creste treptat, pina se ajunge la minimum 5
sesiuni/saptamina.

Exercitiul cuprinde o perioada de incalzire de 10 minute (mers pe jos lent, de exemplu), urmata de
exercitii de intindere a muschilor scheletici inca 10 minute. Urmeaza exercitiul fizic propriu-zis, care
poate fi mers pe jos in pas vioi, alergat, ciclism, inot etc., si care dureaza in medie 30 minute. Se va
incheia intotdeauna cu o sesiune de "racire" a muschilor, asemanatoare incalzirii. Inainte cu doua ore
de exercitiu si pe parcursul lui se vor consuma cantitati generoase de apa pentru a compensa
pierderile prin transpiratie. Se va acorda o atentie deosebita calitatii incaltamintei de sport si ingrijirii
piciorului, avind in vedere riscul de complicatii.

In concluzie, conform celor mai recente studii efectuate de specialistii din SUA atit preventia cit
si tratarea diabetului trebuie sa includa:

Pastrarea unei greutati corporale normale. Exercitiu fizic zilnic. O nutritie corecta printr-o alimentatie
corecta.
Supravegherea constanta a greutatii prin evitarea unui stil de viata sedentar; Minimum 30 - 60
minute zilnic de exercitiu fizic moderat sau mers pe jos in ritm alert; Eliminarea grasimilor
saturate din alimentatia zilnica (reducerea consumului de carne si inlocuirea cu peste; inlocuirea
uleiului de floarea soarelui cu ulei de masline; evitarea alimentelor prajite in ulei - se vor frige pe gratar
in schimb sau se prepara fierte); Cresterea consumului de legume si fructe proaspete precum si
de cereale integrale (inlocuirea piinii albe cu piine integrala sau de secara; cereale integrale la masa
de dimineata si seara; evitarea pastelor, produselor fainoase din faina alba si reducerea dulciurilor si
prajiturilor precum si a bauturilor racoritoare indulcite cu zahar);

RETINETI!

Controlati permanent glicemia si tensiunea arteriala pentru a reduce riscurile aparitiei complicatiilor
microvasculare diabetice. Specialistii recomanda ca, periodic, pacientul sa se adreseze medicului
curant pentru examinarea picioarelor, astfel incit sa fie observate la timp eventualele infectii. Anual,
trebuie efectuat un control oftalmologic si un test de urina pentru depistarea problemelor la ochi sau
rinichi.
Regimul alimentar al diabeticului
de: Alina Popa | in: Alimentatie | 18 August 2008 | 13 Comentarii

Pentru a intelege insemnatatea regimului in diabet, vom face o comparatie intre

glucidele consumate de diabetici si un robinet care lasa sa curga glucoza intr-un
rezervor.

Evacuarea glucozei din rezervor se face prin doua cai de scurgere. Prin cea de jos, ea trece
spre tesuturi. Cand aceasta cale de scurgere este astupata in parte sau total, asa cum se
intampla in diabet, glucoza creste in sange, trece de 1,80 g la litru si incepe sa se scurga prin
urina.

Ar fi totusi o greseala, pe care o fac de altfel unii bolnavi, sa se consume cantitati excesive de
albumine si grasimi. Nu trebuie uitat ca organismul diabeticului poate sintetiza glucoza si din
albumine si in masura mai mica, din grasimi.

In ceea ce priveste consumul de glucide, acesta este stabilit de medic, de la bolnav la bolnav,
in functie de capacitatea lui de le utiliza. In general nu se scad glucidele sub 120 de grame in
24 de ore, deoarece in lipsa acestora acidoza poate sa apara foarte repede.

In privinta glucidelor nu exista o restrictie cantitativa.

Unele alimente, ca zaharul, dulceata, marmelada, bomboanele si in general, toate zaharicalele,
sunt strict interzise diabeticului.

Aceste dulciuri, fiind prea bogate in zahar, fac sa creasca repede si pronuntat cantitatea de
glucoza din sange, mai inainte de a fi posibila utilizarea lor, care, dupa cum am aratat, este
defectuoasa la diabetici.

Odata stabilite aceste principii generale de alimentatie a diabeticului, trebuie sa aratam ce

alimente glucidice sunt permise si in ce cantitati.

Cunoscand continutul aproximativ de glucide al alimentelor, diabeticul isi poate alcatui singur
meniul zilnic, in functie de cantitatea de glucide permisa de medic. Aceasta cantitate este de
aproximativ 150 g glucide in 24 ore, continuta de exemplu in urmatoarele alimente (cu
aproximatie):

 mere 300 g (30 g glucide);

 lapte 500 g (20 g glucide);
 paine 200 g (100 g glucide).
Acestora, evident, li se adauga alimentele continand numai albumine si grasimi, cum ar fi
carnea, ouale, branza, sau numai grasimi, ca margarina, untdelemnul, untul.

Aceeasi cantitate de glucide poate fi furnizata si de alte alimente. Aceasta depinde si de

preferintele si de posibilitatile bolnavului. Daca regimul prescris cuprinde, ca mai sus, 300 g
mere, atunci merele contin 10 % glucide. Un calcul simplu arata ca 300 de g de mere aduc 10
g x 3 = 30 g glucide.

Daca doriti sa inlocuiti aceste 300 de grame de fructe cu

paine, trebuie sa stiti ca painea contine 50% glucide, adica jumatate din greutatea ei, deci cele
30 g de glucide furnizate de mere vor fi continute in 60 g de paine.

In general, insa, nu este bine sa se renunte la consumul fructelor si al legumelor, in profitul

altor alimente glucidice, deoarece cele dintai sunt bogate in vitamine si in saruri minerale
necesare oricui si mai ales diabeticului. In plus, zaharul continut de fructe, cu exceptia
strugurilor, este mai bine tolerat de diabetic decat glucoza.

La celelalte alimente, care nu contin glucide sau le contin in cantitate prea mica, cantarirea lor
nu este obligatorie cu aceeasi strictete si regularitate cu care este obligatorie aprecierea
greutatii alimentelor glucidice.

Totusi este bine sa se stie ca grasimile nu trebuie consumate in cantitati prea mari, deoarece
predispun pe unii diabetici la acidoza, iar cu timpul pot duce la incarcarea cu grasimi a
peretilor arteriali, favorizand aparitia gangrenei diabetice sau a anginei de piept.

Dintre grasimi sunt recomandabile cele vegetale (ulei, untdelemn si mai ales uleiul de germen
de porumb) si mai putin untura, untul, slanina si galbenusul de ou. Totusi, si acestea pot figura
in alimentatia diabeticilor, cu conditia sa nu depaseasca jumatate din totalul de grasimi, care
se ridica la aproximativ 80-100 g in 24 de ore.

Sunt de asemenea lipsite de glucide alimentele bogate in albumine, ca ouale, carnea, pestele si
branzaturile, afara de urda si de branza de vaci, care contin mici cantitati de lactoza. Alaturi
de acestea mentionam zarzavaturile sarace in glucide, care pot si trebuie sa completeze
regimul zilnic al diabeticului.

Dintre zarzavaturile premise, care pot fi consumate fara cantarire prealabila, fac parte
urmatoarele: rosii, spanac, sparanghel, vinete, ciuperci, papadie, stevie, untisor, ardei, varza
alba, varza acra, varza rosie, andive, castraveti, dovlecei, urzici, ridichi, conopida, laptuci,
fasole verde, macris, bame.
 Exemple de liste de mancare pentru o zi (aproximatov
150 g glucide)

Dimineata:

 o salata de rosii, ardei, castraveti, cu otet si untdelemn (iarna din varza cruda rasa,
ridichi negre rase sau salata de praz );
 50 g paine cu unt sau margarina si telemea;
 o ceasca de ceai cu zaharina;
 un mar (100 g).

Ora 11:

 200 g mere cu telemea sau cascaval;

Pranz:

 supa de oase cu fulgi de ou;

 musaca de dovlecei cu salata de rosii, castraveti, ceapa verde, marar, otet si
untdelemn;
 80 g paine;
 Crema de ou si lapte (250 g) cu zaharina sau lapte de pasare.

Seara:

 omleta cu telemea si ceapa verde cu salata de rosii preparata cu ulei;

 50 g paine;
 200 g fructe.

Dimineata:

 lapte, 250 g, cu cafea;

 paine, 50 g, cu unt, margarina, costita, mezeluri sau telemea;

Ora 11:

 telemea cu rosii, ardei grasi sau ridichi sau 250 g iaurt;

Pranz:

 bors de zarzavat cu 50 g cartofi (se vor suprima daca la ora 11 s-a inlocuit telemeaua
cu iaurt);
  mancare de fasole verde cu carne gatita cu ulei;
 40 g paine si 100 g mamaliga pripita (langa ciorba);
 mere 200 g.

Seara:

 rosii umplute cu ochiuri

 carne rece sau fripta cu salata de castraveti cu otet si untdelemn, iarna castraveti
murati;
 50 g paine;
 Fructe 200 g.

Cantarirea zilnica a acestor alimente nu trebuie sa-l sperie pe bolnav. Ea este necesara la
inceput, pana cand diabeticul se obisnuieste sa aprecieze dintr-o privire cat cantareste o
cantitate dintr-un aliment glucidic oarecare.

Dupa aceea este suficienta verificarea numai din cand in

cand la cantar, pentru a inlatura greselile de apreciere. Pentru a usura obligatia diabeticului de
a-si cantari zilnic unele alimente, dam urmatoarele masuri, cu echivalentul lor in grame:

 o lingura de lapte = 15 g
 o lingurita de lapte = 5 g
 o ligura rasa de orez crud = 20 g
 o ligura rasa de gris crud = 20 g
 o lingura rasa de malai = 15 g
 o lingura de unt = 20 g
 o lingurita de unt = 6 g
 o lingura de untura = 20 g
 o lingurita de untura = 6 g
 o lingura de ulei = 20 g
 o lingurita de ulei = 6 g
 o cana obisnuita cu lapte = 200 g
 un polonic mic cu lapte = 80 g
 un pahar de apa cu lapte = 200 g
 o farfurie adanca cu lapte = 200 g
 o chifla = 40-50 g
 o felie de paine potrivit de mare = 40-50 g
 un cartof cat un ou = 60 g
 un mar potrivit = 100 g
 un varf de cutit de sare = 2 g.
In stransa legatura cu controlul la cantar al greutatilor de alimente glucidice consumate se afla
si controlul glucozei in sange si urina, analize pe care diabeticul constient trebuie sa le faca
lunar sau cel mult la doua luni.

Alimente si mancaruri indicate pentru bolnavii de diabet

Bauturi: apa, sifon, ceaiuri indulcite cu zaharina (ceai de macese, de menta, de musetel, ceai
rusesc). Numai in cantitatile indicate de medic: lapte, lapte batut, cafea cu lapte, fiertura de
tarate, vin (dar nu din cel dulce).

Paine: in cantitatile permise de medic, paine neagra, intermediara, veche de cel mult 24 de
ore, paine graham. Daca bolnavul prefera paine prajita, o va cantari inainte de prajire.

Supe: supe de zarzavat din legumele permise, ciorbe de

carne, bors, toate fara rantas si fara paste fainoase. Supele pot fi drese cu ou, smantana sau
adaos de unt ori untdelemn. Exemple: bors de zarzavat cu perisoare (fara orez), supa de rosii,
supe de zarzavat cu zdrente de ou (fara faina).

Mancaruri de carne: rasol sau friptura de vaca, pasare, porc, sunca, conserve de carne fara
rantas, mezeluri, musaca de dovlecei sau vinete, varza fara carne, piftie, chiftele (fara paine),
sarmale fara orez , snitel (fara pesmet si faina).

Peste: proaspat sau conservat, sarat, afumat.

Branzaturi: telemea, cas, cascaval, svaiter, branza topita. Numai la cantar: urda, branza de
vaci.

Grasimi: unt, slanina, margarina. Se prefera untdelemnul, mai ales cel din germen de
porumb.

Oua: cel mult doua pe zi.

Zarzavaturi si legume: varza alba, varza rosie, varza acra, varza de Bruxelles, conopida,
spanac, fasole verde, dovlecei, bame, sparanghel, salada verde, rosii, laptuci, papadie, urzici,
macris, praz, ridichi, ciuperci, ardei gras, castraveti, untisor, stevie, precum si aromatele:
tarhon, marar, patrunjel, hrean, foi de dafin, cimbru, usturoi. Legumele se vor prefera crude,
rase marunt, preparate cu untdelemn si otet sau lamaie.

Fructe (numai la cantar): fragi, capsuni, zmeura, mure, mere, pere, agrise, caise, visine, cirese
timpurii, portocale, grape-fruit (in cantitate de 2-3 ori cat celelalte), pepene galben, nuci.
Fructele se vor consuma de preferinta crude si cu coaja. La nevoie se pot prepara compoturi
(cu zaharina).

Fainoase (numai la cantar): gris, orez, fulgi de ovaz, mamaliga pripita, macaroane, fidea,
taitei.

Sosuri: maioneze, sosuri de bullion de legume (dintre cele permise) date prin sita, sos de
smantana, de mustar, de unt, de verdeturi.

Deserturi: gelatina de fructe (cu zaharina), creme, deserturi cu albus de ou, pricomigdale, de
preferinta fructe (la cantar).

Alimente si mancaruri interzise pentru bolnavii de diabet

Bauturi: bere, vin dule, must, sirop, lichior, bauturi indulcite cu zahar.

Paine: orice fel de paine peste cantitatea permisa.

Supe: supe cu rantas, supe cu paste fainoase sau cu orez. Acestea din urma sunt interzise
pentru motivul ca orezul, grisul si pastele fainoase dintr-o farfurie cu supa se afla in cantitati
care nu pot fi controlate pe cantar.

Daca supa a fost preparata special pentru diabetic, separate, cu fainoasele respective cantarite
in prealabil, es este desigur permisa. Fainoasele crude contin 75 g glucide la 100 g, iar
fainoasele fierte aproximativ 20 g glucide la 100 g.

Mancaruri cu carne: oricare din mancarurile cu rantas, snitel cu pesmet sau cu faina, chiftele
preparate cu paine sau perisoare cu orez.

Peste: peste prajit in pesmet.

Branzaturi: branza de vaci si urda peste cantitatile premise.

Grasimi: interzise in exces.

Oua: interzise in exces.

Zarzavaturi si legume: cartofi, morcovi, telina, sfecla, mazare, ceapa peste cantitatile
premise.

Legume uscate: fasole boabe, linte, mazare uscate. Acestea contin aproximativ 60 % glucide.
Cand au fost fierte, continutul lor in glucide se cifreaza la aproximativ 15-20%. Daca
mancarea s-a preparat separat pentru diabetic, cu cantitati cantarite in prealabil, ea este
desigur permisa.

Fructe proaspete: struguri, prune. Oricare alt fruct peste cantitatile premise.

Fructe uscate: toate.

Dulciuri: interzise daca contin zahar sau faina.

Sfaturi generale privind alimentatia

bolnavului de diabet
 Odata toleranta si regimul fixate, diabeticul se va feri de modificari personale, fara a
cere avizul medicului.
 Diabeticul trebuie sa manance la ore regulate, totdeauna aceleasi, mai ales daca face
insulina.
 Alimentele care contin glucide vor fi consumate in cantitatile permise de medic,
obligatoriu controlate pe cantar. Aceste alimente, care dau glucoza in organism, vor fi
impartite intre cele trei mese principale.
 Alimentele, care nu contin glucoza sau contin glucoza sub 10%, pot fi consumate fara
controlul cantarului.
 Dintre alimentele interzise, diabeticul nu va consuma decat cu avizul medicului
cantitatile indicate de acesta.
 Se va da o deosebita importanta salatelor de cruditati dintre cele premise, care vor fi
consumate in cantitate cat mai mare, deoarece aduc vitamine si saruri alcaline care
combat acidoza.
 Inca din vara, diabeticul se va ingriji sa-si conserve zarzavaturi, pentru a avea o
rezerva pe timpul iernii.

Si diabeticii pot duce o viata frumoasa daca au grija de ei, de stilul de viata si de alimentatie.
Nu trebuie considerati a fi ciudati sau anormali, ei sunt oameni ca si noi, doar ca trebuie sa fie
mult mai atenti in tot ceea ce fac. Sprijiniti-i cat puteti de mult !
5 alimente interzise! 04.11.2010 04:02 pm 148 Vizualizari

» Nutriţie » Alimente » 5 alimente interzise!

Nu exista alimente interzise, nu-i asa? Majoritatea s-ar grabi sa raspunda afirmativ. In nutritie,
adevarul este cu totul altul. Urmatoarele produse sint atit de nocive organismului, incit ar trebui taiate
instant de pe lista ta de cumparaturi. Nu numai ca din punct de vedere al continutului nutritional sint
lipsite de valoare, dar, mai mult decit atit, ele iti incarca organismul cu toxine.
GOGOSILE
Cine s-ar gindi ca o simpla gogoasa poate produce mult rau organismului. Gogosile facute din faina
sint prajite, pline de zahar; cele mai multe sortimente continind grasimi intr-un procent de 35 - 40%. O
gogoasa de marime medie contine aproximativ 300 de calorii, cele mai multe calorii provenind din
zahar. Mincatul unei gogosi dimineata, ca mic-dejun, constituie cea mai neinspirata modalitate de a-ti
incepe ziua. Inainte de a-ti cumpara o gogoasa, este bine sa te gindesti de doua ori, daca renteaza
sa-ti incarci organismul cu toxine!
 

SUCURILE CARBOGAZOAZE
O sticla de suc carbogazos contine aproximativ 10 lingurite de zahar, 250 de calorii (50 cal/100 ml)
fiind plina de coloranti, sulfite (saruri ale acidului sulfuros) si indulcitori artificiali - printre care se
numara si aspartamul.
Osteroporoza, obezitatea, cariile si afectiunile cardiovasculare sint conectate in mod direct cu bauturile
carbogazoase. Ingurgitarea cantitatii de zahar din aceste sucuri iti diminueaza apetitul pentru
alimentele sanatoase, pavind drumul deficientei nutritionale.
Este bine sa stii cum este influentat organismul de principalele componente ale unei bauturi
carbogazoase:
 
 acid fosforic - poate interfera cu abilitatea organismului de asimila calciul; acest lucru conduce
la osteoporoza si la farimitarea oaselor si a dintilor; de asemenea, acidul fosforic neutralizeaza
acizii din stomac, affectind digestia.
 zahar – creste nivelul insulinei, putind conduce la hipertensiune arteriala, colesterolemie,
afectiuni cardiovasculare, diabet, cistigul in greutate si imbatrinire prematura.
 aspartam – acesta substanta chimica este folosita drept inlocuitor al zaharului in bauturile
carbogazoase dietetice. Cercetarile au demonstrat ca exista peste 92 de efecte secundare
produse de aspartam printre care se numara tumori ale creierului, malformatii, diabet, tulburari
emotionale etc. In momentul in care aspartamul este inmagazinat pentru perioade mai lungi
de timp, in locuri calde, el se transforma in metanol (alcool metilic) - acest alcool genereaza
produsi toxici pe masura ce este oxidat in organism.
 cafeina (existenta in produsele de tip cola) - produce stari de agitatie, insomnii, determina
marirea presiunii singelui, ridica nivelul colesterolului in singe, influenteaza absorbtia
vitaminelor si a mineralelor etc.
 Eliminarea acestor bauturi carbogazoase constituie unul dintre cele mai simple, dar utile
lucruri pe care le poti face pentru sanatatea organismului tau.
CARTOFII PRAJITI
Cartofii dauneaza pentru ca zaharul continut este rapid transformat in glucoza; aceasta mareste
nivelul de insulina si poate dauna intr-o mare masura sanatatii tale. Cind sint gatiti in grasimi la
temperaturi ridicate, se produc lucruri si mai neplacute. Orice aliment care este prajit, inclusiv
legumele, poate deveni cancerigen din cauza transformarilor suferite de acrilamida. Grasimile
polinesaturate din ulei devin rincede in momentul in care sint expuse la oxigen, producind o mare
cantitate de radicali liberi in organism. Uleiurile din porumb, floarea-soarelui, soia sint corelate cu
imbatrinirea prematura, diferite inflamatii, diferite forme de cancer si obezitate de diferite grade.
 
 
 
 

CHIPSURILE
Chipsurile sint alimente extrem de bogate in grasimi - temperatura ridicata la care sint preparate
produc formarea substantelor cancerigene - acrilamida. Daca tii cu adevarat la sanatate, taie acest
produs de pe lista alimentelor preferate.
 
 

FRUCTELE DE MARE SI CRUSTACEELE PRAJITE

Se poate spune ca aceasta categorie a fructelor de mare are cele mai nocive consecinte asupra
organismului. Fructele de mare au un continut ridicat de mercur, iar crustaceele pot sa fie contaminate
cu paraziti si virusuri rezistente, chiar daca respectivele produse sint preparate la temperaturi foarte
ridicate. Daca iti este greu sa renunti la consumul lor, gindeste-te in felul urmator: fii constient ca la
fiecare dumicat te hranesti cu o doza tripla sau chiar cvadrupla de toxine: trans-grasimi, acrilamide,
mercur si posibili paraziti.