1. Aria de interes in abordarea structurilor urb.

aria de interes-supraf. din terit. inclusa unei limite 5. Abordarea complexa, filosofico-analitica a restructurarii urbane
tipuri de arii de interes: a. izocrona (?!)-raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare 1. Abordarea operational-analitica; determina functional solutia, pornind de la existent si
cu timpul de parcurs b. de atractie- rap. exclusiv la centrul de interes in raport elem. de factura folosind experienta drept model ; este incompleta, deoarece renovarea (parte a
subiectiva c. de influenta- rap. exclusiv la centrul de interes in raport cu raza de influenta restructurarii) se sprijina pe obiective care nu sunt definite rigid, nu sunt determinate clar
teoretica a centrului respectiv. d. de convergenta – raportata la centre de interes resp. si si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta
totodata la centrele de interes vecine, de acelasi nivel urbana viitoare.
Princ. suparapunerilor ariilor de interes 2. Abordarea filosofica- restruct. trebuie sa realizeza un echilibru intre valorle materiale si
ex.: Bucuresti-centrul istoric-in toate sectoarele, cele spirituale, umaniste; problema calitatii vietii, in cadrul procesului de modernizare, o
suprapunere ineficienta si ilogica a unei limite atrage dupa sine pe cea a calit. omului, ceea ce implica completarea metodologiei
administrative peste o limita cu caracter structural analitice opaerationale cu o metoda filosofica; apare, in plus, problema abordarii etice
Structura urbana- totalitatea rel.ce se stabilesc in terit. urban intre elem. constitutive ale org. 3. Abordarea etica- se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care sunt
urban. obligate sa ia in considerare necesiatile reale ale societatii, sa nu impuna o solutie straina
aria de interes a limitei-determinata de de obiectivul limitei (scopul)-reprezinta coerenta/lipsa de de spiritul locului si al oamenilor; arhitectii au o responsabilitate deosebita pe linia
coerenta a sistemului intelegerii societatii existente. ; este un aspect al politicii urbane
 Exista o coerenta si la nivel grafic apar mai multe probleme: echilibrul centru-periferie , utilizarea terenului, centrul raportat la
 daca dantelarea este perfecta => exista o stare de coerenta minima populatie
 limite care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care modernizarea este dependenta de nevoile populatiei – studiul de urbanism trebuie sa cuprinda
influenteaza foarte mult. un studiu asupra populatiei.
 Aria de interes (a limitei) este dependenta de centru motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheol., artistica; utilizarea
insuficienta a terit.; necesit. imbunat. cond. de viata
Unitati de echipament actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, sprijinindu-se pe
integrare ca mijloc de reorg. a vietii in cadrul urban.
 Elemente subiective – ambianta, cultura, elem. socio-econom

Cumpana de interese

- aria de competenta functionala – aria in care ar pute aexista respectivul teren 6. Analiza matriciala-instrument de lucru in studiul
de structura urbana
(Principiul de functionare/continut/situatie)
- in urbanismul functionalist – principiul separarii/zonificarii functionale;
- in ubanismul modern – princ. separarii intre activitati;
- ORASUL:- sistem complex;
2.Abordarea in variante a studiului urbanistic - cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel. dintre
studiul de tema- etapa in procesul de cercet./proiectare parti.
metodologie de studiu- se analiz. caract. retelei de elem. => MORFOLOGIA/SCARA DE - ANALIZA MATRICIALA – analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii
CRESTERE/MATRICE DE CRESTERE (sistematizare:
studiul trece la texturi -> analiza calitativa a ocuparii terenului-scari de ordonare  ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
scheme funct-pe categ. de funct. (retele de dotari)-concretizari ale diverselor posibilitati-rez. desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in
scheme funct. cu variante scopul asigurarii unor cond. de viata optime;
MODEL FUNCTIONAL- coroborarea tuturor schemelor functionale coresp. funct. –prin  ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si
suprapunerea div. variante-rez. o multitudine de modele functionale(ANALIZA LA NIV. DE rura
MODEL)  - punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al
INFO-verific. si analiza comparativa a variantelor de dezv. urbana propuse pe parcurs. modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului.
abordarea metdologica trebuia sa cuprinda: * analiza functiunii urbane ** analiza comparativa a Elem. de cadru urban: cadru natural / unitati econ. / dotarile urbane / forta de munca / populatia /
variantelor locuintele / spatiile plantate / echipamentele…
MODEL FUNCTIONAL OPTIM- model funct sau de echipare care se releva ca valoare globala a - in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte elemente ale
starii de funct. partiala si efectiva sist. =>
MODEL SPATIAL- se trece la analizarea ocuparii spatiului-rez. MODELE DE OCUPARE A - RELATII: - CALITATIVE (dotari urb. / populatie)
SPATIULUI, care, pt. fiecare var. in parte se releva ca evaluare globala a starii de efectiva - SPATIALE (dotari urb. / locuinte)
functionalitate A. MATRICEA PATRATICA:
MODEL. FUNCT. + MODEL. SP.=PARTIU URBANISTIC - pe fiecare latura – activitati (A,B,C,D…) => tablou de rel. intre activitati, notate cu
1. analiza efectiva asupra existentului simboluri.
2. in variante-structura urbana restructurabila sau noua
- variantele de dezvoltare reprez. o imagine intuitiva cu privire la posibil. de dezv. ale orasului, sa
se verifice coerenta lor, sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza
comparativa;
- variantele de dezvoltare, verificare cu modele matematice, sunt supuse procesului de decizie; B. MATRICEA NEPATRATICA:
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
A,B,C,D,… - activitati; 1,2,3,4,… - spatii.
 ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot
pune spatiul B? (simboluri “+”, “-“ compatibile
sau incompatibile)
3, Ambianta in cadru urban
elem. de cadru urban transpun in teritoriul urban sist. de activ. urbane, se constituie cu o anumita
config. a spatiului in rap. cu activ. pe care le inglobeaza, cu conditiile si nevoile ambientale; sp.
aferent unei activit. este deci o adecvare coresp. a sp.
Adaptarea spatiala nu este numai functionala, ci si sociala, econom., biol. in plan spatio- - evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea
receptor (?) se exercita nevoia estetica, etica psihol.→nevoia de ambient- impune calit. complexa spatiului la idee; adapt. functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la
a sp. urban ca factor in formarea si definirea unui comport. (?) spatiu; adapt. spatiului la activ.
ambianta- (mediu fizic/moral/social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate.
creeat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp. ACTIVIT. DE MUNCA – obiective
Urban. Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.;
str. sp. urban=exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social/uman in care se Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
constituie. – raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist.
ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psiho-social. urban.
Daca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire intre
functie si ambianta, luata ca forma); sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii
neutre; o alta conditiona a spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa corespunda in
timp.
Structura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii
functionale, si indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp.
Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp.
urbane-condusa de o legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat si
intereselor subiective (omul-producator si beneficiar)

4.Aditionalul in restructurarea urbana

actiunile de (re) structurare sunt actiuni de (re)ordonare a elementelor intr-un sistem.
sprijinindu-se pe zonificarea multifunctionala, procesul de restructurare pretinde introducerea
integrarii ca mijloc de organizare a vietii in cadrul urban.
ADITIONAL- orice aport constitutiv care apare la nivelul structurii functionale sau configurative, in
urma operatiei de modernizare, mai ales in urma constructiei urbane.
aditionalul este situat distinct fata de existent in organismul urban restructurat – se concretizeaza
cantitativ si calitativ (in sine sau in raport cu existentul)
aditionalul este un subsistem; organizarea este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
- CENTRAL-un nou ansamblu central;
- PERIFERIC- zona marginla restructurata;
- ADIACENT-PERIMETRAL-cartier care se realizeaza in continuarea perimetrului construit;
- EXPERIMENTAL- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)
Zonificare – in acceptul de astazi, stare de cooperare a act.-integrare; produs struct. al
suprapunerii si intrepatrunderii (pana la integrare) a diferitelor tipuri de elem. de viata
urbana, ceea ce nu infirma notiunea de ordine
  m. dinamic de comportament- reflecta transformarea

7. Cerinta functionala si echilibrul organismului urban- situatii caracteristice 10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara. metode de analiza
ZONA- are un anumit caracter, depinzand de dozajul diferit al functiilor
functia-trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem si ca rezultand dintr-o caracteristicile zonei-
anumita caracteristica a sistemului respectiv. Astfel rezulta cerinta functionala  calitativ-categorii de texturi;
functionalitatea- capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare); de pastrare a  cantitativ- valoare de utilizare a terenului
trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege trasatura care contribuie la mentinerea starii sitemului - se leaga de FUNCTIA PRIORITARA in zona respectiva (sprijina si conlucreaza cu
respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu) celelalte functii)
cerinta functionala – implica, in realitate, atat mentinerea dar si modificarea unei functii. modul - F. URBANA PRIORITARA- se detaseaza din functionalitatea structurii urbane si defineste
de interpretare a cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul caracterul de organism urban
cadrului urban si al culturii urbane. 1. LEG. FCT. PRIORITARA-ZONIFIC.
cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis org. necontemporana- zonificarea stricta-nu constituie un impediment in afirmarea functiei
cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in prioritare
contextul existent si posibil in viitor) motive:
ea apare intr-un anumit terit. urban si rezulta din starea acelui teritoriu. Ea nu poate fi impusa  modul de viata al societatii este zonificat
terit. printr-o simpla decizie, deoarece:  supraf. restransa a organizarii-rez. ca functiile gaseau usor relatiii intre ele
- ca ipostaza a mobilului urban angajta in dezv. organismului urb., c.f. este si un produs al org. contemporana- crestere nemasurata :
starii de echilibru a sistemului de elem. de viata urbana, semnaland o iminenta modificare  tinde sa estompeze functiile prioriare
a echilibrului intr-o anumita directie. ;  nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
- desi cerinta functionala apare in cadrul elem. de viata urbana determinate functional, ea
- transformare continua :
opereaza prin intermediul elem. de viata urbana determinate functional-ambiental si
 functia prioritara-elem. transformabil, generat de transformarea de ansamblu a
vizeaza cadrul urban;
organismului urban
cerinta functionala are un caracter activ
- nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
echilibrul organismului urban- superficial, prin pastrarea fortata a unei trasaturi; intrega
Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
activitate de sistemat. conduce dezbateri pt. pastrarea unor astfel de trasat . pozitive sau pt.
introducerea unora noi, deci modificarea unor functii; pot aparea posibile erori in cursul dezv.
Rolul orasului in terit. –se adreseaza ext. + f. urbana prioritara-rez. prin raportarea lor
urbane, datorita unei cunoasteri superficiale a aspectelor ext. ale faptelor si starilor. rez. decizii
PROCESUL DE DEZV. A ORASULUI.
care cauta EFECTUL si nu CAUZA; prezenta artificiala a unor stari care nu mai corespund (ex:
spatiul urban pietonal intr-o zona urbana de mare interes – zona NV a Pietei Unirii).
2. FCT. PRIORITARA-principal FACTOR DE OMOGENIZARE
pot fi cerinte functionale:
intr-o zona F. PRIORITARA = prod. structural si functionalist ; se asigura
 CENTRIPETE: care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o
 sp.eterogen;
reasezare a alem. sale
 zona omogena (activitati complementare)
 CENTRIFUGE: care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin
acapararea de noi elem. sau prin integrarea cu un alt sistem. integrarea la niv. vietii
CARACT. ORG. URBAN pt. ansamblu/zona/oras
urbane, a unor sist. existnte, impune modif. structurii funct.-rez. restructurarea - apare
afirmare(mat., spirit.) esenta a structurii organismului urban / mediului inconjurator
cand satissatisfacerea problemei se poate face in afara sist. respectiv-rez. ca sist.
- se exprima prin prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul
respectiv dispare, nu mai are nici o valoare.
dintre ansamblu si detaliu;
 CENTRIF.-CENTRIPETE- traieste in afara sist., dar se intoarce in centrul lui
MET. DE ANALIZA-STUDIU COMPARATIV
cladire cu val. f. mare care trebuie absorbita de
- analiza multicriteriala (a),
centru
- abordare matriciala (b).
a – operatia de clasificare care ia in calcul simultan mai multe caracteristici (mai multi
elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate
descriptori). Dintre descriptori se aleg cei mai semnificativi (subiectivism, identif. calit. pe elem.
percepe din centru, prin reconsid. compozitiei
componente)-rez. instr. f. diferite.
centrale care sa permita perceperea elem. direct
stud. comparativ pe baza listei de criterii; se pun in evidenta sisteme matriciale diferite
din piata
1. multitudine de comp. dif. si a unei multimi de descriptori in cazul in care comp. si descript.
cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea si
sunt identici
antrenarea unor functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a).
2. o multime de comp. analizate printr-o multime de descript. care insa se schimba de la un
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la
moment la altul
afirmare
3. multime de comp. ce se schimba, in timp ce mult. descript. ramane aceeasi
trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a
procesului reformativ
ETAPE; 1. listarea criteriilor (documentarea); 2. analiza critica 3. evaluarea critica (scara de
cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban, prin
ordonare) 4. analiza de criterii in teritoriu 5. 6. cumularea val. de interval 7. definirea limitelor
intermediul unei reorientari a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv.

11.Centrul orasului. Restructurarea urbana.

8. Categorii de modele utilizate in sistematizare in raport cu gradul de generalitate si
Restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente intre elementele
scopul utilizarii lor.
orasului la necesitati noi, sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
Dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului;
grad de generalitate
orice dezechilibru in dezv. orasului se reflecta asupra
1. in funct. de intinderea modelului –M. SPECIFIC; M. GENERAL
centrului si asupra cartierelor, prin aglomerarea excesiva
2. in funct. de profunzimea modelelor – M. GLOBAL; M. PARTIAL-orizontal si vertical
in centru ( datorita lipsei serviciilor corespunzatoare ).
Ex.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. global;
Centrul istoric este o componenta a centrului orasuluichiar daca dpdv spatial, separatia este
insotit si de un plan de trafic→caract. partial-vert.
neta.
in tema-program- studiul M. GLOBAL; studiul M. PARTIAL; analiza solutiei dpdv cantitativ
Este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se
si calitativ
desfasoare operatii de renovare, reconstructie sau constructie.
raport intre real si UTOPIC
Motivatii:
scopul utilizarii modelelor
 uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea
a. M. analitic-descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect
imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare.
b. M. planificativ- implica factorul politic in teritoriu prin decizie
c. M. predictiv- ofera o alternativa  reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica si istorica a
d. M. metodologic- de orientare; de conducere centrului.
Probleme:
-accesibilitatea in centrul istoric
-modernizarea locuintelor
-stlistica constructiilor si asocierea lor
-amenajarea ambientala a spatiului
Cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei, confortului, calitatii :
 intensiva – economica, confortabila → intregirea centrului, este
aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate
 extensiva – pentru zone de tip compact → configuratie noua a
9. Categorii de modele utilizate in sistematizare, in raport cu continutul, exprimarea si tipul centrului.
de valabilitate. exemplificari Echilibrul centru-periferie presupune investitii
1. in raport cu continutul complementare locuintelor de la periferie, dar care tind ca
 model formal-se refera la forma (plan, macheta); exprimarea rel. formale amplsare spre centru.
 model conceptual- se refera la conceptie; exprimare teoretica si prin schite Utilizarea terenului → terenul central are valoare mare, care creste proportional cu marimea
(ex: orasul liniar) orasului, tendinta de aconstrui locuinte in cazul unei cresteri intensive.
Raportul centru/populatie: centrul are -dimensiune sociala
 model analogic-material: se refera la esenta situatiei; reprezinta o situatie
-semnificatie simbolica si deasemenea contine
sau un fenomen (ex. model gravitational)
activitati reprezentative, elemente semnificative, efecte plastice, de compozitie.
 model urbanistic de indiferenta – model matematic-se studiaza un anumit
Modernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa) →studiul de
terit. si se determina curbe pt. fiecare dintre caracteristici. ex: in cazul
urbanism trebuie sa cuprinda si un studiu asupra populatiei.
studilui poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a
Importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou-venita, aceasta chiar daca nu
noxelor; se unesc punctele cu aceeasi densitate si se obtine in plan o
locuieste in centrul istoric, accepta si cultiva un mod de viata. Valoarea istorica si ambientala a
posibila disp. de org. a terit.
centrului este un factor cadru de urbanizare.
2. in raport cu exprimarea
 model iconic- model formal; imagini f. clare
 model real-obiectiv-ia in considerare ca model un obiect care exista sau
care este creat in scopul de a fi utilizat (Le Corbusier-Unite d’Habitation a
Marseille)
 m. analitic- foloseste o schema pt. a exprima o situatie(ierarhizare,
restrangere); nu poate fi exhaustiv
 m. matematic-reprezentare printr-o formula
 m. vorbit-apare probl. limbajului
3. in raport cu tipul de valabilitate
 model static- nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp. in
urbanism-ordinul ideal; contemp-BRASILIA
 m. de echilibru momentan – se bazeaza pe modelul static.; studii in ideea
transf. in crestere si descrestere; se refera la PUD
12. Corelarea intre ocuparea spatiului si utilizarea teritoriului in abordarea structurii
urbane
Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului
urban. omul isi desfasoara viata prin exercitatrea unor
activitati pe un anumit teren, sau intr-o anumita forma de
utilizare a solului →activitatea umana este legata intr-un fel
sau altul de modul de utilizare al ternului
 activitate legata de un amplasament
 activitate independenta de loc
Referitor la relatia activitate-spatiu aferent se definesc
termenii :
 ocupare: activitate/suprafata teren
 utilizare: activitate/suprafata teren/productivitate
 afectare: activitate/poluare/anexe/circulatii
din cele 3 rel. → rap. activitate/teritoriu f. complex.
Indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru
urbanismul comparatist, permite compararea unor
ansambluri complexe, chiar din zone sau tari diferite.
Eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului unei zone
este strans legata cu structura urbana → eficienta de
utilizare a terenului (teritoriului) se constituie in element de
baza al studiului de partiu.
Analogie intre P.O.T si P.U.T.
Sporirea eficientei este o problema de optimizare, intre
gradul de ocupare al teritoriului si gradul de utilizare al
terenului exista un raport de interdependenta. Utilizarea
eficienta a teritoriului de catre individ / colectivitate.
Apare necesitatea de ambient. necesitate practica de
convietuire / stapanire activa a spatiului. Nevoia de
ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca
spatiu de viata organizat multiplu → factor in formarea si
definirea unui anumit concept urban.
13.Criterii de apreciere a coerentei unui partiu
urbanistic
partiu urbanistic: este exprimarea complexa a unui mod global de organizare a unui teritoriu
urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea su utilizarea terenului conform premiselor sale
de dezvoltare, atat in planul cadrului structural cat si socio-economic si estetic, el exprima
carateristicile sistemului:
 eterogenitatea elementelor componente
 existenta structurii ansamblul format din elemente si relatii
 dimensiune ecologica: ambient→configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemul
intra in dialog.
 comportamentul dinamic
Existenta structurii sistemului (a ansmablului format din elementele si relatiile sistemului) asigura
coerenta; pot aparea erori dintr-o analiza superficiala de aceea trebuie o cercetara atenta,
multidisciplinara pt. stabilirea corecta a nevoilor si a posibiltatilor de realizare a functiilor
respective.
Partiul urbanistic este un instrument de lucru, reprezinta o etapa distincta a procesului de
cercetare-proiectare.
Criterii de apreciere a situatiei
existente
analiza situatiei existente
↓ In acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta
starea existentului
↓ Nevoia de ambient
definirea premiselor
(date de tema)
↓ Ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile
raportare sistemica
↓ Structura spatiala urbana:
definirea variantelor de studiu date externe
↓ 
analiza valorica
↓ a)indirect – prin intermediul sist. functionale urbane
solutia
14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul
modelului corespunzator tuturor categoriilor de functiuni
din teritoriul afectat.
Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale → MODELE FUNCTIONALE . Acesta
aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective de functionalitate.
Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial – perceptiv → definirea spatialitatii prin
modelul spatial.
MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de scheme spatiale:
 scheme de sit – trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
 scheme de evaluare economica a elem. de cadru urban
 scheme de eveniment – miscare, aglomerare, culoare
Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
- analiza estetica – compozitie
- analiza economica
- analiza psiho-sociala
Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL
STRUCTURII URBANE → PARTIU URBANISTIC
Coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare
functie in parte, decat in masura in care ea poate constitui
in termeni de animatie urbana.
Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune
probleme – interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-
o simpla punere in legatura a mai multor elemente
( insiruirea unor locuinte cu magazine la parter, de-a lungul
unui element integratotr, nu creeaza un ansamblu cu
functie rezidentiala si comerciala)
Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de
continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o noua
functionalitate.
Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau
constienta a tesuturilor de elem. in cadrul structurii urbane.
15.Decizia in abordarea structurii urbane: momente de baza ale deciziei. Exemple .
In cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se
poate intocmi o matrice de crestere pa baza stabilirii retelei
de elemente manifestate si arel;atiilor dintre ele.
Se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale si puse in planul de ansamblu nu
corespund dorintelor initiale (ex: noul oras Thamesmead- Anglia, analiza profunda a starii de
potential de functionalitate ca baza a detaliului de sistematizare)
Se ajunge la o metodologie de analiza → aprofundare sistemica a str. urbane, care isi poate
descoperi trasaturile la nivelul de activitati, de echipament, global.
Aceasta analiza sta la baza studiului de tema. Se intocmesc scari de crestere/ matrici/ grafuri de
relatii, scheme functionale/ spatiale/ modele functionale/ spatiale
1. descrierea / analiza situatiei existenta
2. intocmirea unor variante de solutionare prin prelucrarea datelor se reduce din informatia
bruta → stiintific
3. analiza de impact/consecinte
4. evaluarea comparativa a variantelor→ cea optima in vederea deciziei trebuie analizata pe
functiuni urbane/ analiza comparativa a variantelor.
Variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei.
Politica urbana are rol de decizie prin manifestrea infrastructurii societatii.
Prelucrarile stiintifice sunt:
 aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice, pe care le impune teritoriul
 abordare - spatiala, temporala, sectoriala
Analiza se face: - transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analiza de parcurs, de dezvoltare)
Problemele ce trebuie abordate privind decizia:
 zonificarea
 amplasarea
 alocarea de echipament
 fluxuri/ abordari de trafic
Decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv si sa se bazeze pe evaluarea corecta a
nevoilor.
decizie norma
realizare posibilitate necesitate
evaluare valoare
16.Definirea notiunii de cadru urban in sensul abordarii de structura urbana .
Intre elementele de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate/ cooperare si de spatialitate;
aceste relatii constituie STRUCTUTRA URBANA SPATIALA.
CADRU URBAN
-acumulare spatiala realizata in timp
-are la baza asocierea de spatii urbane
-este generat de o legitate concreta (fizico-economica,
estetica, geometrica)
Sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul
inconjurator.
-functional – rasouns la o nevoie
- ca organizare – estetica,etica,administrativa.
In planul spatio-perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul
spatio-functional, si fata de nevoia sociala.
spatiala urbana.
 impune calitatea complexa a sistemului urban
 spatiu de viata organizat multiplu; factori in formarea si definirea comportamentelor.
caracteristice ale sistemelor de elementa de cadru urban exprimate.
 exprimare fizica a structurii functionale-urbane
exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
 rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod:
b)direct – unui ansamblu de perceptii/ senzatii considerate ( etice, estetice, psiho-sociale) in timp.
CADRU URBAN exprimare in planul spatio- perceptiv
a) elemente det. funct. compozitional
-efecte de plastica urbana, de comportament si relatii intre ele.
b)elem. determinate functional (produse de activitati )
c)elemente det. comportament formal
-mijloace de perceptie
-mijloace estetico- formative
-mijloace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional.
17.Densitatea elementelor morfologice
Fiecare textura se caracterizeaza in sine, in raport cu specificul elementelor sale de viata urbana
printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin
densitatea elem. de viata urbana.
La un anumit palier, elem. de viata urbana ocupa un anumit teritoriu, definind astfel un anumit
grad de ocupare a acestui teritoriu, prin densitatea elementelor de viata urbana. Densitatea
creste cu atat cu cat se refera la un palier de grad inferior
Pe ansamblul sistemului (transpus din retea de relatii, la texturi) prin proiectarea pe un plan
orizontal → densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de
extindere a sistemului – aglomerari/ rarefieri ale elementelor de viata urbana a caror configuratie
poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei de retea ocupate.
In practica configuratia de aglomerari/ rarefieri ale texturii urbane nu este concentrica (ideal) cide
obicei dispersata in teritoriu.
Aceasta configuratie interpretata ca o radiografie prin compararea ei cu alte date privind
organismul urban → diagnostic al alcatuirii urbane, definindu-I o serie de deficiente.
Aglomerarea elementelor de viata urbana = centre de greutate, de interes. Intensitatea populatiei
intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei ( in momentul exercitarii interesului
putem distinge densitate – diurna/ nocturna / de locuit.
Densitatea elementelor de v.u. caracterizeaza textura dar nu poate fi posibila o comparare intre
diferite texturi urbane ( inseamna ca o textura cu densitate mai mica este mai putin importanta
decat una cu dens. mai mare).
Densitatea elem. de viata urbana → activitati + comportamente.
Elemente determinante
 activitatea rezidentiala
 activitatea direct-productiva se afla in rel;ationare (in
 activitatea indirect-productiva contact sistemic)
 comunicationale

18.Echipamentul teritorial. Concept si implicatii in abordarea organismului urban.
Functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru
Activitatea se raporteaza la un agent care o produce.
Definirea tripolara a organului – echivalent in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza in teritoriu
pentru a-l aduce intr-o stare de confort)
Activitate
Mobil uman → Functie
Institutie Spatiu
Spatiu+Institutie = Dotare (parte a echipamentului teritorial); cand dotarea exista, functioneaza →
echipament
Echipament urban – evidentiaza functionalitatea unui teritoriu; se defineste ca fiind ansamblu de
elemente FIZICE / EXISTENTE IN ORAS si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate
de acestea; echipamentul se traduce fizic, pe sol, prin constructii si spatii amenajate.
Ex.- cinematograf, statii metrou, plantatie de protectie.
Echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate; se caracterizeaza prin
calitate (natura si nivelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o
componenta a unui teritoriu, care releva ocuparea acestuia de catre o comunitate umana, printr-o
grupare (adaptare) a spatiului folosit ca “spatii adaptate” → ADECVARE
Spatiul adecvat – corespunde exercitarii unei activitati urbane; trebuie supus unei gestiuni de
folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
Stabilitatea functiei in cadrul sistemului – instabilitate → contradictie intre : functie si spatiu;
functie si invest.
Elementele de cadru urban sunt importante in definirea unei asezari (ca oras, in special).
Densitatea comunicatiilor – auto, telefon, mass-media
Configuratia – rarefierea densitatii → omogena (caz ideal); repartizarea densitatii elementelor
morfologice de v. urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei.
Densitatea este un indicator calitativ si reflecta modul de viata (ex.- locuinta cu curte interioara
1,locuinta cu lot 2, 1=2).
Indicatori obiectivi – P.O.T. – valabil in zone omogene, functional
C.U.T. -
Zonificarea duce, in mod implicit, la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul
teritoriului, deci, la o cooperare a texturii elementelor de v.u. → densitate.
TEXTURA DE V.U. = ansamblu de elemente de V.U. care pot purta o functie corespunzatoare
sau ale caror reletii face posibila o functie corespunzatoar necesara satisfacerii cerintelor
functionale intr-un anumit context.
20. Functionarea organismului urban. Principii, conditionari
Mod de abordare
FORMA = exprimarea functionalitatii; functionalitatea determina forma
Organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme.
Orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d.p.d.v. al:
-ALCATUIRE -FUNCTIONARE -DEZVOLTARE
FORMA
FUNCTIE FUNCTIONALITATE FUNCTIONARE
gestionare
planificare
conjunctura
Functie – in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura
functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea nevoii ca cerinta →impune
o activitate.
Functionalitatea – organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment al
existentei lui, printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui
complex de nevoi care se manifesta in acel moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta
unui complex de functiuni; este o caliate a spatiului, o stare a spatiului; un spatiu are o
functionalitate buna sau nu.
Functionarea – exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este dependent de
natura procesului si nu de natura calitatii. Este un proces in timp. Exercitarea dreptului la functia
respectiva, printr-o activitate.
Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE.
Functionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al oamenilor, de intretinere;
ea este influentata de forma.
Functiunea – un spatiu este in activitate (ex: functia –comerciala, functiunea-rezidentiala; spatiul
magazinului a fost transformat in locuinta).
functie → functiune → functionalitate → functionare.
Mod de abordare
1. Conceptia functionalista – explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe care il joaca
in sistemul … al culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului.
2. Metoda de analiza structural -functionalista – da functiei un sens logic; exclude
semnificatia fizica a functiei; nu este satisfacatoare pentru ca analiza oricarei functii
trebuie sa ajunga la o exprimare fizica.
3. Abordarea moderna diferentiat-cumulativa – in oras exista mai multe manifestari ce se
suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp a aceste manifestari
sunt diferite, dar efectul rezultat este de suprapunere a lor.

ABORDARE (dpdv al cerintelor functionale)

SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA

19. Eficienta de utilizare a teritoriului. Criterii de judecata a partiului
Partiul – proces dialectic al cercetarii; punct final / punct de
plecare / mijloc de verifivare a rezultatelor cerute /
instrumente de lucru flexibile / proces integrator al
cercetarii.
Eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic (in
cadrul unui partiu urbanistic – privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric) →
criteriul de apreciere a coerentei ca obiect cercetat global, ca structura.
- Valorificarea caracteristicilor + pastrarea specificului unei zone
- Mod de tratare nou-vechi
- Ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
- Asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea repartitiei dotarilor
- Salubrizarea totala a zonelor centrale si istorice
- O mai buna circulatie carosabila si pietonala
Este un proces integrator al cercetarii, care impune, prin cumularea unor informatii de natura
foarte diferita, si reductia lor la aspecte esentiale
Prin el insusi → un mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor, impunand, prin cumularea unor
informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspecte esentiale.
PARTIUL URBANISTIC – exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui
teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform
premizelor sale de dezvoltare atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului socio-
economic si estetic.
Utilizarea eficienta sau neeficienta a teritoriului unei zone devine caracteristic pentru zona
respectiva alaturi de functia si specificul ei → dependenta foarte stransa cu structura urbana.
efecte de loc comun ef. de concomitenta ef. de structuralitate ef. de continuitate
STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEME
ABORDAREA DIFERENTIAT-CUMULATIVA
- sincretism – contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite; reunire a
unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite;
- sincronic – care exista sau se produc in acelasi timp, in aceeasi peroiada;
- sinergie – asociere a mai multor organe sau tesuturi, indeplinirea aceleeasi functii;
diacronic – evolutiv, istoric.
21. Grad superior de organizare in procesul de restructurare urbana
restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau
de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban => modalitati prin care relatiile
si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului => sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte, rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai buna
si implicit, un grad de organizare superior.
S-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor, ci asocierea lor (de cele
maidiferite compatibilitati).
Deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de
ponderea pe care o au, ci tocmai asocierea lor – mijloc de coordonare functionala, ceea ce duce
la cresterea interesului fata de sistemul respectiv.
Coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte, in masura in care ea se poate
constitui in termeni de animatie urbana; in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente
urbane, apargermenii unei ambiante urbane.
Integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu, se ajunge la ansamblul multifunctional
integrat, ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator, iar integrand mai multe
astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:
 Traseu urban integrator;
 Ansambluri multifunctionale integrate;
 Zona cadru (teritoriu restructurat);
22. Ierahizarea structurala a schemelor functionale
se defineste ca principiu de baza – cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare
ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane I-ar corespunde o anumita
tipologie.
Idei transpuse – configuratie arborescenta -> noi orase si cartiere mari de locuinte.
1. configuratie arborescenta(dendromorfica) – variaza numarul palierelor, numarul relatiilor
pe element;
- exemple: Chandigarh, Brasil;
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii socialisti -> primul oras – Harlow –
Anglia)
- practicarea metodei adovedit eroarea comisa in modul de gandire -> tranformarea unui
principiu de ordonare a elementelor structurii urbane, intr-o gama de uniformizare a
acestora, transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar.
- C. Alexander considera ca , configuratia necesara este cea de copac pe care s-au
“aloit”alemente ale configuratiei in retea => relatiile care se stabilesc intre
elementele organismului urban nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la
element.
12345
345 6
3456 12
12 345 6 
1 2 3 4 5 doua planuri
2. Configuratia in constelatie – exprima cadrul asezarii planimetrice a elementelor interitoriul
orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul
spatio- functional, cat si a unei suprapuneri fizicespatiale.
- apare pericolul amestecului intamplator;
- o problema a urbanismului actual – este de recomandat sau nu dispersarea uniforma a
elementelor de viata urbana in teritoriu => trebuie realizata dispersarea uniforma pe
fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu
elementele altei texturi => caracterul uniform al dispersarii interitoriu a elementelor de
viata urbanaeste valabil la numai la nivelul fiecarui palier in parte.
23. INTEGRAREA URBANA. PROBLEME DE CADRU SI REZOLVARI CARACT.
- probl. de cadru ale integrarii urbane:
1) detectarea si studierea in raport cu aspiratiile grupurilor interesate
2) alegerea functiilor necesare si definirea lor in termeni de coeziune – relatii >fel, ordonare
3) analiza gruparii posibile a functiilor: descompunerea echipamentelor supuse integrarii
(analiza functionalitatii echipamentelor); regruparea componentelor functionale in una sau
mai multe variante pe baza unei logici topologice
4) localizarea integrarii in teritoriu: suprapunere a integrarii la nivelul functiei de obiect si la
niv. functiei urbane in rap cu cond existente si cu dezv viitoare
5) definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita;
urmarirea si mentinerea caract simbolic al experientei acumulate
6) precizarea unui mod de gestiune si exploatare a ans. multifunct. integrat: se impun masuri
specifice administrative privind progr. de funct. si privind personalul; este de evitat
integrarea unor activitati cu aceeasi arie
7) analiza costurilor: raportate le eficienta, costurile reflecta: rap nevoie / posibilitate si rap
dintre costuri si posibilitatile financiare +starea tehnologica
8) realizarea ansamblului: consens final al beneficiarilor; capac. d erealizare si etapizare a
investitiilor
Folosire:
IC- indicele de ocupare se fol la comparerea de teritorii dpdv al raspandirii populatiei; se poate
constitui un indice similar folosind, in loc de populatie, elem. de viata urbana => comparand
comcluzii privind concentrarea existenta in teritoriu-> apropiere de normalitate + indrumare a
dezvoltarii
24. Indicele de ocupare in teritoriu. folosire si mod de determinare
mod de determinare: pt. un anumit teritoriu se poate face, in urma unui recensamant, o impartire
in zone de omogenitate; fiecare zone este caract. de supraf. S, de populatia P si de densitatea D.
etapele sunt:
1)determinarea numarului de zone;
2) det. S,P,D pt fiecare zona;
3) listarea supraf in ordine descresc. a D;
4) alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura);
pe Oy – P in procente in ordinea determinarii de la pct 3); pe Ox – S, procentual);
5) construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective => o curba;
6) se duce diagonala graficului;
indicele de ocupare in terit. este dublul supraf. dintre curba obtinuta si diagonala patratului.
Avem 0=< ic>=1;
ic=1 cand curba se suprapune pe linia graficului (pop. concentrata intr-un singur
punct);
ic=0.5 cand pop. este perf. distribuita in terit.;
ic=0 cand graficul coincide cu terit.;
10000 ic= Σi=1 (yi – yi-1) xi +- nΣi=1(xi - xi-1) y1 (10000 este ipoteza simplificatoare)
n -ipostazele integrarii functionale: 1) la nivelul programelor – se opresc la o faza prima si se
rezolvari caracteristice
fuctia rezidentiala-integratoare: 1. functii integrate; 2. functii integratoare;3. functii
auxiliare
1. 2. 3.
f. rezidentiala + f. comerciala + f. de productie -> c. comercial
f. comerciala + f. rezidentiala + f. de productie -> ans. rezidential
f. comerciala + f. de productie + f. rezidentiala -> complex industrial
7)+8) obstacolele cele mai dificile invocand obisnuinte de viata, obisnuinte tehnologice,
reglementari existente ce nu corespund integrarii
25. structura urbana. integrarea spatio-functionala a activitatilor in terit.
 ansamblul elem morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se
poate face astfel
prezenta spatial
functionale a necesitati de exist. A temporala
fizice b b
psiho-sociale necesitati de ambianta c ambianta urbana
 rel. dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la “pentru om” la “in
raport pentru om” in sensul trecerii raportului functional-uman in rap. fizic-uman; nu este
Io rel de interdependenta prin interpolare => sist. integrat de elem. de viata urbana si
elem. de cadru urban;
 deci, struct. urbana este constituita din totalitatea rel ce se stabilesc, in terit. urban, intre
elem. constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale,fizic-spatiale,
concretizate in dif. forme de manifestare si in rap. mediul natural, prin integrarea structurii
functionale cu structura spatiala.
 analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in
calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sist. organismului urban si formarea lui pe cele
 pornind de la existenta acestor doua planuri, analiza organismului uraban va trebui sa
cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei
 str. spatial-urbana: exprim. fizica a str. functionale+expr. fizica a contextului social-uman
in care se constituie care este variabilain timp (social – pol.)
 adaptarea spatiului nu e numai functionala, ci si estetica-psiho-sociala; in plan spatio-
perceptiv se exercita nevoia estetica, etica, psiho, urbana =>nevoia de ambient; in plan
spatio-functional, se exercita nevoia organica-biologica,economica urbana, nevoia
tehnologica, instructiv-educationala => nevoia de existenta
nevoia sociala-> pric. in ambele planuri
spatiul urban – insuficienta in a prelua sensul unei adaptari integrate a spatiului in rap. cu
activitatea pe care o inglobeaza si nevoia de ambient => categoria de ambianta spatiala urbana
care include si nu infirma categoria de spatiu urban
deci, ambianta urbana = instr. creat pt exercitarea mai multor functii, suportul nevoilor
existentiale, moral-estetice (nevoia de ambient), sociale.
ambient- esentializare, particularizare la niv. individului a ambiantei.
26=73. integrare urbana. avantaje si implicatii in abordarea structurii urbane
avantajele privesc calitataea si eficienta activitatilor umane implicate
1. avantaje economice:
 economia de teren: definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a terenului in timp ce
valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea cond. existente pe terenul respectiv).
Exemple: indicele de utilizare a terenului in rap. cu costul realizarii; urcarea pietonalelor pe nivel
de sol “artificial” -> avantaje: economie de teren, functionale (pt nevoi considerate corect ca
convergente si nu ca suprapuneri; dezavanataje: pret ridicat al investitiei; nejustificare daca nu
este un rezultat firesc al suprapunerii pe platforma respectiva si daca, fiind suprapusa unei
functiuni, nu este coroborata cu aceasta. obs: eficienta investitiei rezulta dint-o tripla conexiune:
functionalitate-spatialitate-exploatare.
 economie de retele tehnico-edilitatre si servicii->definirea conceptului
 econ. de energie->comparativ cu consumul pt desf. aceleiasi activitati
 econ. de efort uman->activit. situate adiacent organizatoric
2. avantaje sociale:
 avantaje pt viata sociala – nevoi economice > nevoi lucrative + nevoi sociale > activ.
nelucrative }= prin imbinare => cadru de sprijin mai eficient. Exemplu: un ansamblu
multifunctional integrat: mod eficient de mobilizare a spatiului; ofera o succesiune de spatii mult
mai antrenante pt miscare, pt contacte; miscarea este incitata un continuu interes pt spatiul in
care te afli;echipamentul este determinant pt nr si calitatea activitatilor => bogatia spatiului public
 implicatiile: procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii, permitand o
utiliz. functionala si sociala evolutiva a spatiului => intervine si asupra structurii urbane; nu poate
fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de rel. existent, pe care nu-l poate subtitui si
caruia va trebui sa i se supuna pt a realiza, treptat, alt mediu; spatiul urban integrat are sansa
cea mai mare de a fi transfunctional, de a include si o latura simbolica.
27. integrarea urbana. determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu
initiata la niv. activitatilor umane de catre ….
-nevoi cu caract. integrator (> integrare urbana) +tehnologia de informare (> factor integrator.)
=>integrarea tinde catre constituirea unei totalitati urbane
-integrarea urbana reflecta capac. sinergica a organismului urban; aduce o organiz.
multifunctionala superioara a organismului urban (nu vecinatati ci rel de coexistenta)
-integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
-determinarea urbana se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si
avantajoasa. obs.:o functie nu poate fi inclusa intr-una din cele tre categorii (f. integrate, f.
integratoare, f. auxiliare) decat raportata la contextul general al integrarii.
-det functionala asigura o noua functionalitate a sistemului > dezv. integrata a fiecarei functii.
-det. configurativa: sp urban (in rap cu functionalitatea): sp. unifunctional; sp multifuctional (mai
multe func concomitente sau intermitente) – integrat sau complex; sp functional (el insusi functie
simbolica)
rezuma la rel functionale care se suprapun partial (ac punct rezulta din constrangeri admin); 2) la
nivelul functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta, terit este ocupat unitar, spatialitatea-
volumetrie continua; 3) la niv functiunilor urbane: dispersarea elem. in terit urban, tesatura de
trasee integratoare, imbinare multidirectionala aactivitatilor > sp utilizat in dif. forme integratoare
local.
 Abordare diferentiat cumulata

28. locuirea – concept si implicare in determinarea structurii urbane 32 Modernizare urbana, motivatii calitati:

-conceptul de locuire > fenom. care se prod. in int unui terit , implicand amenajarea terit. -modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului
respectiv; detasare de la simpla ocupare a unui sp. int. la un sp. general/ terit. insusit de catre o urban, la cerintele prezentului la realitate.
colectivitate I)Necesitatea reevaluarii – istorice arhitecturale arheologice, artistice
-locuinta: elem. esential pt definirea calitatii locuitului; celelalte elem contribuie la imbunatatirea -personalitatea orasului este legata de trecut
calitatii locuirii -situatii: 1) Cadrul este valoros in sine ; 2) Cadrul este oarecare, dar de interes istoric; 3)
-locuitul: spatiu adecvat; activit.pt care acest spatiu este adecvat; confortul-variabil in timp; cadrul contine opere si spatii foarte valoroase .
conditionarea unui sp. prin ocupare /folosire /amenajarea lui de catre o colectivitate in rap cu -modalitati: 1) izolare valori – numai in cazuri exceptionale (izolarea cu verdeata este o
modul de viata /dezv social-economica /org politica / cond materiale. solutie imediata, dar simplista); 2) integrarea valorilor in organismul urban(intervine
-implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif. texturi urbane; eficienta de utilizare a terit: * maiestria arhitectului);
gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire substantiala -probleme: 1)evaluarea valorilor:
a calitatii vietii in terit respectiv; *nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii mecanice a (1) in raport cu orasul ;
terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv. de viata, calitatea amenajarilor, a serviciilor, (2) in context unitar
cond de accesibilitate) din care rezulta valoarea :
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de -de obiect;
activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere. -de ansamblu
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult -calitati: 1) realizare continuitate vechi-nou, 2) evidentierea unor monumente existente; 3)
mai eficienta decat dezv ei separata > pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor. refacere functionala a spatiului; 4) ordonarea circulatiei
vezi tabel II) Necesitati imbunatatire conditii de viata:
-uzura fizica si morala a fondului construit
-necesitatea salubrizarii (cu inteles mai larg)
-calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea
amenajarilor insalubre si nocive.
III) Necesitati de a utiliza cat mai eficient terenul:
-in directa relatie cu caracterul orasului
29. Limite in definirea structurii urbane. Rol. Continut. Tipuri -probleme:1) rezolvarea circulatiei; 2) modul de ocupare al teritoriului in raport cu
destinatia constructiei;
limita- marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in -calitati: proces integrator spatial si social- trebuie tinut cont de relatia intre zona
sensul modificarii niv. calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate, respectiva si centrul orasului.
caracter, tip de proprietate) -trebuie sa aiba limite care sa fie bine stabilite pt ca modernizarea unei zone are implicatii
zonificarea- stare de integrare in teritioriu; consecinta structurala a teritoriului→impune limite de esentiale in zonele inconjuratoare.
structura
limite de structura: determ. spatial sau temporal
 compartimenteaza spatiul in raport cu cu complexul de activ. care se formeaza in terit.
 are un caracter spatial
 sunt mobile in spatiu
 are caracter restrictiv/constructiv 33. Mijloace de restructurare urbana:
Mijloace juridico-administrative, economico-financiare, arhitectural-urbanistice.
tipuri de limite Desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra mijloacelor arh-urbanistice, el este absolut
1. limite globale de dezv. (de crestere) obligat sa se implice si in celelalte categorii ( econom-financiare si juridico-administrative) astfel,
 instr. de lucru pe termen lung cadrul institutional creeat prin mijloace juridico-administrative trebuie sa fie suficient de suplu
 in plan macroterit., in evol. de ansamblu a terit. pentru a nu ingradi inovatia , dar si suficient de rigid pentru a putea elimina ne profesionalismul si
abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice .
2. limite operationale(de control si interventie) Pe de alta parte , cadrul material realizat prin mijloace econom.-financiace, are si el nevoie de
aportul arhitectului , ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului intre investitia de eficienta
 ale activit. de control si interventie
economica si cea orientata spre satisfacerea unor nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)
 lim. operationale de studiu
Arhitectul trebuie sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor
prin intermediul politicii urbane.
3. limite normative
Politica urbana – profesie de stat democraticp; dezvoltarea este o politica participativa, in care
 sunt limite pe termen scurt
puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local, folosind mijloacele enumerate:
 definesc natura
 legalizarea planificarii teritoriale;
 tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum  coordonarea investitiilor;
 dezvoltarea potentialului stiintific si tehnologic;
4. limite functionale
 coordonarea factorilor de decizie;
 reflecta unitatea structurala
Astfel politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in
 se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
stabilirea solutiilor optime.
 rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu

30. MODELE INTERPRETATIVE PENTRU ORAS

CA SISTEM SOCIO-SPATIAL 34. Modul de stabilire al limitelor in definirea structurii urbane:
I. SNELL- SHULDMER - la sfirsitul anilor ‘50 • componente: obiecte Tipuri de limite: 1) globale de dezvoltare (limite de crestere); 2) operationale; 3)
(popuIatii,drumuri,vehicule,)activitati(rezidenta, munca. educatie. servicii). teritoriu (teritorii cu normative; 4) functionale
diferitefolosinte) infrastructuri (cladiri si cai de transport).• se pune accentul pe activitatile facute Limite de dezvoltare
pentru prima data,ele urmand sa fie suportul structurii spatiului.
2. REGULSKY • sfera fizica: omul-individ biologic, studii fizice de analogie. fluxuri de OBIECTIVE
aprovizionare • sfera informatiei: omul — individ psiho-social. structurile de informare
(sociologica. economica. institutionaIa. familiala), fluxuri de informare Limite normative
3. GRANAI
• ansamblu de produse sociale DIMENSIONARE GLOBALA
• societate Iocalizata
4. BEER Limite operationale
S—social
Pop. - populatie DELIMITARE TERITORIALA
E – economic
Pol - politic Limite normative de lucru
A - activitati
LOCALIZARE SOLUTIONARE
5. CARDARELLI •model morfologic/organizatoric
6. BANER. RUPPERT. VEGENER Limite functionale (efective de structura)

Limitele functionale au doua ipostaze:

-limite de operatiune-optimizare
-limite de evolutie- de dezvoltare

variante de optimizare simultana

31.Metodologia de studiu structural-comparativ multifunctional
problema
Utilizarea modelelor matematice in sistematizare trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine
definita.- metodologia ….urbana complexa, care are ca scop studiul variantelor de dezvoltare variante succesive
urbana propuse pe parcursul studiului solutiei de sistematizare:
A) analiza pe functiuni urbane.
B) analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei. atingerea limitei se face prin:
A)zonificare functionala/ date demografice/ forta de munca/ fondul locuibil; cresterea factorului limita al necesitatii
-ia in studiu fiecare element al sistemului urban, corespunzator functiunii respective, determina descresterea cadrului limita, al necesitatii
necesitatile sale de dezvoltare, le compare cu posibilitatile de realizare si determina propuneri
pentru viitor.
B)variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti, formandu-se astfel o
imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului.
-variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul modelelor matematice sunt supuse procesului de
decizie.
-pt a se deduce procesul constitutiv al organizarii urbane,
trebuie analizata structura sa , abordata sincronic si
diacronic.
ABORDARE

Sincretica sinergica sincronica diacronica

Studiu de suprapunere in comparatism sistemic

 35. Modul de rezolvare al modernizarii urbane:
modernizarea presupune: reconstructie, renovare, restructurare
-restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente
sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent.
-constructia- constructii noi: 1) dezvoltarea extensiva (ocuparea de terenuri libere); 2)
dezvoltare intensiva (cresterea inaltimii constructiei);
-reconstructia: *nu conduce in mod obligatoriu la modernizare
*motive:
1) pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv;
2) pastrarea infrastructurii;
-renovarea: * renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi
spontana sau deliberata)
- constienta :
1) deliberata;
2) planificata;
3) actiune complexa fizico-sociala
*isi propune restituirea unei structuri unui cadru de viata;
* este un proces de selectare in timp a valorilor umane
* integrare a locuirii, a loisir-ului
-amenajarea: se face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul)
36. Structura functionala urbana-elemente de viata urbana:
elementele de viata urbana pot fi clasificate astfel:
(AAAA)Elemente determinate functional:
-activ: rezidentiale
-activ-direct productive (industrial, comercial)
-activ-indirect productive(instructiv- formativ, cultural- educativ, social-sanitar);
-comunicationale;
(BBBB)Elemente determinate functional- ambiental:
-spatio-ambientale ---- cu manifestare la nivelele abordarii modelului
-natural ambientale ---- cu manifestare la nivelele abordarii modelului
-praxeologice ------ cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a
solutiei
-psiho-socio-antropologice---- cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a
solutiei
-PRAXEOLOGIA: disciplina stiintifica, care studiaza structura generala a actiunilor umane
si a conditiilor eficacitatii lor.
(AAAA)Aceasta clasificare a elementelor de viata urbana determinate functional (dpdv al
analizei sistemului ) este mai precisa deoarece:
-cu analiza sistemului trebuie sa realizam o unica clasificare a elementelor morfologice:
-clasificarea pentru elementele de viata urbana surprinde activitati urbane intr-o anumita
relationare a lor (situare in context.
-s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive o succesiune ( toate
elementele sunt de fapt generatoare de munca servicii si informatii )- avantaj pentru
studiul urbanistic (este dificila separarea muncii de servicii si utilitati)
-un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de
munca pentru o parte de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui
serviciu pentru o alta parte din populatia orasului.
-apare posibilitatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii
functiunilor in teritoriul urban.
-Exemplu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea
organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic
si dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la
ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati; in concluzie considerarea
industriei independenta de organismul urban, a condus in practica urbana, la o
organizare afunctionala; situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatii
activitatiilor, separerea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este
daunatoare dpdv economic si social
-trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati
urbane productive;
-notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie; locul de munca intereseaza
specifico-calitativ(domeniul de cultivare si nivelul de pregatire profesionala implicata in
acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statica si capacitate- marime) si
teritorial(localizare si grupare)
-referirea la locul de munca in planul morfologic spatial-functional priveste:
*o activitate productiva in ansamblul ei colectiv
*o activitate productiva la nivelul individului
-elemente de legatura, ca elemente de viata urbana cinetic-comunicationala, se refera la
un grup important de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei
urbane.
-fenomenul circulatiei urbane( ca element de legatura,) ia o amploare deosebita, pe langa
alte sisteme de legatura (sisteme informationale)
-(BBBB)in afara elemetelor determinate functional, la nivelul vietii urbane se afirma si alte
elemente care nu sunt continute in insasi activitatile urbane, dar care apar ca rezultat
auxiliar al acestor activitati; aceste elemente se incadreaza in grupa elemente
determinante functional ambiental; ele influenteaza modalitatile de desfasurare al altor
activitati.
-elementele determinate functional-ambiental se refera la : *zona ambientala a vietii
urbane:
-mediu climatic inconjurator’
-viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor
-comportament psiho-social
-obiceiuri ale populatiei si ale locului
-experienta si cunoastere in domeniu
-toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitati urbane
in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara.
-aceste elemente se releva ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de
viata urbana.
-intre elementele de viata urbana se stabilesc relatiile au o serie de proprietati care se
exercita ca functiuni; ele constituie STRUCTURA FUNCTIONALA URBANA.
-in planul morfologic spatio-functional se manifesta o structura urbana functionala, care
este raspunzatoare pentru existenta organismului urban.
-orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata
urbana , are un rol functional; ea genereaza functionalitatea unui element sau a
elementelor constituente , deci anumite proprietati proprii acestora. Se are in vedere
contributia elementelor la mentinerea sau introducerea unei caracteristici a sistemului.
37. Structura spatiala urbana elemente de cadru urban:
-elementele de cadru urban se pot clasifica in:
a)elemente determinate functional:
-construite (spatii si obiecte)
-amenajate (spatii)
-naturale (spatii si elemente)
b) elemente determinate functional-compozitional:
-plastice urbane (efecte)- zgomotul ca efect comportamental.
-comportamentale (efecte)- dominanta, perspectiva
c)Elemente determinate compozitional- formal:
-perceptiv- efective (proprietati)
-spatio-temporare (situatii)
-estetic-formative (mijloace)
-elementele de cadru urban, transpun in teritoriul urban, sistemele de activitati urbane.
-orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu
-spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare
corespunzatoare a spatiului folosit sau printr-o folosire adecvata a spatiului respectiv
-fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent
intre elementele de cadru urban determinate functional sau functional-compozitional.
-nevoile ambientale presupun o serie de activitati, care impun la randul lor elemente cu
caracter formativ- elemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin
intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
--relatiile dintre elementele de cadru urban:
1) relatiile intre elementele fiecareia dintre categoriile respective:
-relatii intre volum construite
-relatii intre un volum construit si spatiul liber
-relatii intre o dominanta si imaginea respectiva;
2) relatii de interdependenta intre elementele din a si cele din b (o dominanta trebuie
sa puna in valoare o fctiune importanta si o fct imp se cere pusa in evidenta
printr-o dominanta)
3) relatia de determinare indeosebi a elementelor din grupa a de catre din grupa c
-structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
*de functionalitate/cooperare – elem. Din grupa elem determinate functional.
* de spatialitate –rol caracteristic;
-cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea
de spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste
atat intereselor obiective de prelucrare , cat si interesele subiective ale omului.
-sistemul elementelor de cadru urban este independent de capacitatea fiziologica a
organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o
nevoie socio-economica-biologica), ci ca organozare estetica, etica, administrativa.
-nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata
organizat multiplu in formarea si definirea unui anumit comportament urban.
-se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat
prin exercitarea uneia sau mai multora functii.
-structura spatiala, urbana ne apare, in parte ca o exprimare fizica a structurii functionale
urbane; de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta,
luata ca forma.
-structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi, transpus , prin intermediul
structurii functionale, unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic, estetic, si
psiho-social in timp.
38.Dialectica proceselor de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea
structurii urbane:
Se pune problema periferiei orasului – situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in
teritoriu urban cat si in cel rural
Cresterea periferiei: fenomen de suburbanizare.. Fenomenul periferiei nu are
aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane…este influentat de stadiul
procesului de urbanizare.
Tendinta de evolutie: tipuri:
1)conditii- grad ridicat de urbanizare:
a -crestere periferica, prin migratia din interior in zona periferica
b -exista si miscare in sens inveres, dar majoritatea populatiei se
stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie.
a -presupune o populatie saturata de viata urbana, care cu un
venit convenabil, migreaza spre periferie.
b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un
oras mai mic, cu venituri mici care ajunge in centrul orasului.
a+b- proces caracteristic noi orase---scadere conditii de viata in
nucleu si crestere in zona periferica.
2)conditii- proces de urbanizare in curs de desfasurare => cresterea periferiei
prin migrarea din exteriorul orasului spre oras.
-este o populatie care provine, in general din mediul rural, care nu are posibilitatea
de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de
starea din care a plecat)
3) consecinte: periferie aglomerare, iar nivelul de viata creste in nucleu oras
(localitati inconjuratoare), la periferie
ramanand scazut. Aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si
in aspectul spatial.=> riscul unei mari pierderi pentru mediu/cultura.
39.Definirea functiei urbane.

Functia urbana:reprezinta rolul pe care il joaca in sistemul total , elementul respectiv 41 + 42 MORF. URBANA, IN TERITORIU URBAN #1 O STARE A ELEMENTELOR
-sensul ei …ca variabilite logico-matematica COMPONENTE
-trebuie inteleasa ca: (STARE DE FUNCTIONALITATE) in masura in care acestea se constituie firesc sau partial in
a. producatoare a unei proprietati intr-un sistem; locul respectiv #2
b. rezultand dintr-o anumita carateristici a respectivului sistem. FUNCTIONAREA URBANA –presupune DINAMICA URBANA – exercitare a functiilor intr-un
-orice functie are un rol functional generand functionalitatea unui elemente/elementor constitutive anumit teritoriu
respective, deci anumite proprietati ale acestora. Functia urbana este # 3 de a satisface cerinta functionala printr-o activitate in cadrul unei
Prin analogie cu organismul biologic, s-a inteles prin functionalitate, capacitatea de conservare activitati localizate ( si a unei restaurari a spatiului conducand spre functionalitatea sistemului si
a sistemului respectiv, in sensul de pastrare a trasaturilor pozitive (trasaturi care contribuie la determinand functionarea urbana.)
mentinerea sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu.) KANF –pp. exista structura urbana = relatii care se stabilesc intre elem morfologice constitutive
-Din intelegerea functiei urbane a rezultat:
cerinta functionala; in acceptiunea biologista se retine notiunea de cerinta functionala numai in Functionale |
sensul de a mentine o trasatura pozitiva – un asemenea inteles este insuficient deoarecenu Fizico spatiale | ---…care in pl organizatoric / pl formal au o manifestare #6
poate acoperi notiunea de cerinta functionala. Psiho sociale |
Cerinta funct. Este caractersitica oricarui organism, ansamblu urban, la un moment dat;
inseamna capacitatea struct. Organismului/ ansamblului respectiv de a satisface, in momentul DINAMICA URBANA – suma de principii #7 conjuncturi si conditii de stabilitate a sist respectiv
respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea unei creaza manifestarea urbana
functii. ORGANISM URBAN – FORMA URBANA- #8 ce si exprima formal, obiectiv?
C.F. este data de prezenta in sistemul respectiv a elementelor posibile purtatoare ale functiilor - FENOMEN URBAN – o succesiune in timp a formei urbane
corespunzatoare si de prezenta relatiilor, care fac posibila exercitarea acestor functii
Textura urbana- textura de elemente de V.U., caracteristice intr-un subsistem, in functie de
capacitatea de a raspunde cerintelor functionale. 41 MORFOLOGIE URBANA
Totalitate elem. De V.U.evidentiate la un moment dat in viata organizarii, reflecta starea structurii
functionale => analiza stari functionale se poate determina prin analiza morfologica. VIATA URBANA CADRUL URBAN (relatie de reciproca dependenta – integrare)
Diversitate texturi: intr-o str. Fct. Urb. Este cel putin la fel de mare cu numarul de elemente ce #1 -motor al transformarii imprimata de mobilul uman
alcatuiesc sistemul. -#2 (mobilitate si complexitate a elem morf). – mod de viata
Functionalitatea reflectand o textura situata in anumitae conditii de mediu, este pozitiva -#3(echilibru intre VU si CU) - cadru de viata
(acceptabila) sau negativa (neaccep) in raport cu mediul. #2,#3 = termeni ai echilibrului general urban ( #4)
Functionalitate: oras, o parte din oras, spatiu
SOCIETATE
FUNCTIE -> FUNCTIUNE -> FUNCTIONALITATE-> FUNCTIONARE LOCALIZATA
Exprimare nevoii Un sp. Este in Este rezultatul unui Exercitarea acestei
de cerinta-> activitate (functie complex de functiuni; calitati in spatiu este POPULATIE SIT
impunerea unei comerciala, calitate a spatiului; un de natura procesului
activitati rezidentiala…spatiu spatiu are o si nu a calitatii
magazin a fost functionalitate buna Activitati urbane Spatii urbane (obiecte amenajate)
transformat in sau nu Localizate
locuinta)
- Productie material - politica urbana
-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; Exista legatura intre ele; in practica de spirituala - principii culturale
promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze - manifest culturale - teorie urbanistica
randamentul maxim posibil. - manif social politice - concepte etic-morale
-determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent, premisa, ipoteza. - initiative si manifestari - principii economice
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui ansamblu de cerinte comportamentale - traditie
fct, facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. respective; se poate defini ca rezultat natural in
timp, sau ca rezultat de conceptie, caracterizand starea sistemului ca stare fiunctionala
constructiva sau distructiva. valori / bunuri/
FU…- exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. Urban, in baza functionalitatii respective si in atitudini / imagini
raport cu modul de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor, conjuctura social-politica (nivel de
cultura a utilizatorului functionarea). mod de viata urbana
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban)
de a satisface, in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cultura urbana
cerinta functionala si care se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist.
teritorial atat in sens + cat si – fata de stabilitate sistem. organizare social-economica resurse / tehnologie / stiinta / arta

inplan spatio functional in plan spatio-perceptiv

det. Pe linia mijloace/posibilitati

determinari pe linia interese/necesitati componente ale existentului

biologice fizice/ materiale/ Industriale
materiale economice
spirituale psiho-sociale
sociale administrative
politice cultural-istorice
40. Dialectica procesului de urbanizare – aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers
Proces de urbanizare -> dezvoltare continua a modului de viata urbana, urmand concomitent sau
independent 2 directii de crestere:
 dezv. Extensiva a modului de viata urbana in teritoriu;
 dezv. Intensiva a modului de viata urbana in teritoriu;
Pt. Configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are
raportul dintre dezvoltarea intensiva si dezvoltarea extensiva.
Aceste raporturi se reduc in fapt la o relatie intre cantitate si calitate.
Cantitatea:
- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare;
- crestere a densitatii – populatiei / de procese / de evenimente => se
caracterizeaza procesul de urbanizare;
Calitatea -> valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata
oamenilor. 42 ORGANISMUL URBAN CA SOC. LOCALIZATA
Considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata avem o crestere Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane.
cantitativa => cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial; diferenta de nivel intre: -Org. urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza
teritoriul initial si teritoriul adiacent. constituirii sale stau 3 categorii fundamentale:
Cresterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, duce la mobil uman – activitate – spatiu aferent
extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda). in cadrul ideii de subimpartire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului apare cazul de
Cresterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in instapanire sociala a spatiului respectiv
teritoriul initial in conditiile cresterii in intindere, duce la neglijarea calitatii in detrimentul cantitatii -organismul urban se constituie in orice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare
sau invers => proces de urbanizare cu evolutie negativa. aspatiului, deci putem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a
Neglijarea cresterii cantitative (extindere in teritoriu datorata formei de manifestare a procesului spatiului urban
de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului. -exista model interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
Aglomerarea excesiva => dotare depasita de cerinte lipsa de eficienta -modelul elaborat de GRANAI impune terenul de societate localizata relatiile dintre oameni
Dispersare excesiva => dotare care depaseste cerintele sunt legate de un anumit loclegatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)
Deci relatiile intre calitate si cantitate  relatii intre conservarea spatiului si imbunatatirea societate globalaansamblu de produse sociale
conditiilor de viata urbana. societate localizate
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un elem structural esential al org urban si in
Intelegerea se poate definii ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate . acelasi timp necesita o totalitate de spatii aferente – localizari care se constituie in cadrul urban
org urban viata urbana
cadru urban
  se def obiectul model ( se pune in evid. ceea ce se cere a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi
modificat)
 ordonarea datelor cunoasterii – teze / ipoteze (modificari multe)
 enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul)
 enuntarea temei – a modelului – suma informatiilor oblinute
- traducerea modelului – direct (imagine, desen)
- indirect
- testare + concluzii exprimate de catre urbanisti
- experimentare finale
43 ORG.URBAN MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV -utilizare informare , simulare
-org. urban= sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor sist. subcomplexe
sau simple 46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCTURII URBANE
=produs social localizat, sist. deschis fundamentat pe un sist. de activitati. -nu este exclusiv numerica, inseamna precizarea calitatilor
-conceptii de abordare a orasului Masurarea
1-functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul  aprecierea si descrierea insusirilor elem constitutive ale unui sistem in rap cu niste
in cadrul sistemului, modul de interconditionare); criterii
2-structural functionalista (da un inteles logico-matematic functiei)  se masoara orice informatie care se refera la spatiu
3-diferentiat cumulativa -moderna-suprapunere in comparatism sistemic
 datele problemei – A primare / B secundare
o A – constituite ca reprezentari numerice sau simbolic, care caracterizeaza
dimensiuni ale componentei respective
ABORD. A ORG. URBAN
- informatii care privesc strict subiectul respectiv date brute
|
o B - proces de comparatie (combinare, transformare, modelare) cu alte elem
| | | | - nu sunt prelucrate
SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA - operatie primara de punere in discutie a masurarii este o inscriere a insusirilor elementului
Efectul lor efect de efect de efect de Criterii de analiza
Comun coincidenta structuralitate continuitate 1. raportul intre componente (entitati)
(acelasi loc) (acelasi timp) (vecinatate) (miscare) a. se constituie o scara de raport
______________________________________________________________ A B C D
|
Studiu de suprapunere in comparatism sistemic b. raport de dependenta intre entitati
| A B C D
Abordare diferentiat-cumulativa
(la nivel global sau partial) 2. dist. Intre entitatile observate – scara de interval; se masoara exclusiv dist intre
elemente
MODEL CONSTITUTIV AL ORGANIZARII URB 3. ordinea (scara ordinala / sc de ordonare) – ordinea componentelor
4. situare categoriala – evidentierea apartenentei elem la o categorie sau alta scara
Morf. Urbana functionare urbana dinamica urbana nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine.
Asig. echil urban functionalitate stabilitate
CRITERIUL raportare distanta ordonare clasificare
SCARA
Localizarea activitatii gestionarea sp.
de raport x x x x
Str.urbana manifest urbana de interval x x x
ordinala x x
Spatio-funct institutionalizare nominala x
Sp. Config materializare

Forta urbana organism urban fenomen urban MASURAREA – etapa a identificarii distributiei in teritoriu
Succesiune de forme urbane 1. poz elem in terit
2. masurarea datelor PB ??
3. regionalizare
4. decizie

44 ORDONAREA ELEM MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TIPOLOGIA LOR

-config de copac – Christopher Alexander “Orasul este un copac?” – contra doctrinei
functionaliste
 ideea de organiz structurala democratica se naste utopica; este
aplicata in Anglia (Harlow – satelit al Londrei) si domina constructia
urbana a anilor 60 – 70
-configuratie in retea
12345
12 345
1 2 34 5 - locul partiului urbanistic – intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se
3 4
-config in constelatie – o configuratie de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea
-exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional ceea ce
poate determina osuprapunere spatiala
-structura negeometrica
- solutia pt viitor -altoirea intre sol ierarhizarii (“copac”) si sol cu structura la jumatate – cat
se poate amesteca? (fara raspuns)
Totalitatea relatiilor dintr elem de VU#1  sistem particular  TEXT. DE ELEM DE VU
Texturi - simple – se constituie pe un singur palier
- complexe – se constit in ansamblul structurii
- au caracteristici definite de factori calitativi / cantitativi
Topologia – stiinta locului, a ocuparii spatiului
Tipologia struct functionale
 configuratie – tot ceea ce este perceptibil in spatiu
 poate evid geometria structurii geometria relatiilor in cadrul
structurii
 pt evid geometriei relatiilor trebuie avute in vedere:
o intensitatea rel. – evid rel tari si a rel slabe in teritoriu 
analiza intensit se face in rap conurilor de ierarhizare
o referitor la geom rel se impune intrebarea: structurii
urbane ii este tipica o anumita asezare?
45 MODELAREA IN SISTEMATIZARE – ESENTA SI REALIZARE
-esenta – modelarea = abord cibernetica; tratarea
organismului urban ca sistem in sens cibernetic
-modelul – o imagine construita premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor
instrumente de amplificare si filtrare a capacitatii intuitive
-modelarea poate fi – 1.matematica, 2dinamica,
- 1*preexistenta realitatii, 2*postexistenta realitatii
Folosirea experimentului (ca fundament teoretic) – modelele de analiza fiind deductia, sinteza,
observatia, analogia
-experimentul poate fi –
- total (obiectul integral supus cercetarii)
- partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a
mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei.
Realizarea modelelor de lucru – stabilirea necesitatilor modelului 
APORTUL MODELULUI:
-se defineste tema program – tema – param caracteristici; program – caracteristici functionale /
cantitative
- se realizeaza o selectie progresiva:
47 PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SAU IN STUD. URBANISTIC
Evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a
texturilor.
Analiza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare.
Analiza se sprijina pe o intelegere ampla a structurii urbane; rezulta ca urmare a
interdisciplinaritatii partiul urbanisticetapa de tranzitie, distincta in studiul urbanistic – se
realizeaza prin intocmirea acestei analize de la rationament la imaginea grafica a localizarilor
posibile
face o trecere directa aspecte negative:
- dificultati de stapanire a informatiei cu privire la situatia existenta
- aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat
- neglijarea unor elem exterioare ansamblului
- detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a exista o posibilitate de revenire
asupra temei
- efuicienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii
unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare
deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetare-
proiectarestudiul de tema
*locul studiului de PARTIU URBANISTIC este intre activitatea analitica de programare si
activitatea globalizata de spatializare
48 POLITICA URBANA
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de
modernizare urbana
 mod de manifestare a suprastructurii societatii
 urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in
modernizarea urbana
-politica urbana poate fi
1. unidirectionala – subordonarea arhitectului de catre puterea administrativ-
politicadecizie centralizata
2. participativa – in cazul statelor democratice avansate, puterea centrala are doar rol
de a dirija un proces diferentiat local, urmarind
a. legalizarea / operativitatea planificarii urbane
b. precizarea / coordonarea investitiilor financiare
c. sprijinirea dezvoltarii potentialului stiintificsi tehnologic
d. formarea specialistilor
e. mijloacele de coraborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a
solutiilor
3. a puterii
a. opinia publica , puterea centrala, puterea locala
b. se analizeaza solutii, nu o solutii
c. arhitectul – rol important in stabilirea solutiei optime / mare
responsabilitate profesionala
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate la
alta
49 PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PENTRU TIPURI
DE SITUATII
Partiul urbanistic – exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban,
precizand localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea terenului, coform premizelor
sale de dezvoltare
Metodologia de studiu – informatiile obtinute in urma analizei de textura urbana  posibilitatea
ordonarii tuturor elem pe o scara de ordonare a relatiilor dintre elem analiza
grafica determinand gradul de ierarhizare in ansambul sistemului teritorial
respectiv, grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se sprijina pe
reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute obtinute prin diferentieri
cantitative sau calitative intre elem considerate. Aceasta descompunere se face
dupa urmatoarele situatii:
1. pe fiecare element – luat ca centru al interesului analitic se urmaresc toate
caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente
2. pe fiecare grup de elemente asociate – analizat ca focar/centru al unui ansamblu
se trece la o analiza de ansamblu
Analiza de ansamblu - priveste intreaga textura si pune in evidenta caract sale majore
trasaturile calitative ale elem si ocuparea teritoriului
Schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in
cadrul unei institutii / intreprinderi / amenajari / dotari / servicii
Schemele spatiale – scheme de sit
- de evaluare economica a efectelor plastice
- de evaluare economica a elementelor de cadru
- de eveniment
Se face o analiza continua la nivelul modelului functional
a. suprapunerea diferitelor variante  modelul functional optimreleva starea de
potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma echipamentului
b. evaluarea starii de potentiala (efectiva) spatialitate
a+b modelul global al structurii urbanepartiul urbanistic
Partiu urbanistic (situatii)
-efectiv (analiza asupra unui existent)
-in variante (restructurare / structura urbana restructurabila noua)
50 RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU
-restructurare urbana – proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de
introducere,si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban
-reconstructia - o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o
existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia nodernizarii; implica si
odimensiune sentimentala, de refacere al unui cadru care este suport al
traditiilor, al amintirilor
-renovarea – se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui cadru de viata care, desi
adaptat cerintelor momentului, sa nu isi nege originea; renovarea se face din
necesitatea reeevaluarii istorice arhitecturale, artistice a unei zone, in sensul
afirmarii si precizarii personalitatii ei
Cadrul – e o valoare in sine – unitate / relatia cu mediul / istorica
Exista doua conceptii – 1. izolarea – numai in cazuri cu totul exceptionale (solutie imediata dar
simplista
2. integrarea – intervine maiestria arhitectului
Integrarea – o cladire veche intr-un context nou
- o cladire noua intr-un context vechi
Integrarea se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala; cladirea noua
trebuie sa reprezinte epoca ei, asigurand insa o buna vecinatate cladirii existente.
“nu edificii de acompaniament ci de buna calitate”
- nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrlui istoric daca nu se pot realiza conditii optime de
existenta
rel vechi-nou – problema de apropiere a valorilor, de relationare a lor in raport cu
orasulconstructiile valoroase nu trebuiesc izolate, protejate prin spatii neutre, ci trebuie
integrate intr-un ansamblu in care cladirile aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor
-valoarea de obiect a unei constructii trebuie considerata in relatie cu val de ansamblu a
orasului, protejandu-se reciproc
51. Starea de vecinatate ca efect de suprapunere
Spatiu urban eterogen (+sintetic) -> criterii:
1) Importanta decoperirii interrelatiilor diferite
1) Necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii;
-> orasul este mobil -> zonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de
fixare -> zonificarea este activa si creatoare -> tendinta de a amplasa alaturat activitati
pentru care vecinatatea este un profit (ele se completeaza) si de a izola activitati pentru
care vecinatatea este incomoda, chiar daunatoare ->
1. Incovenientul sau avantajul unor activitati vecine
2. Incovenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine)
1 & 2 => incoveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri:
a. asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea
fiecaruia (exemple: recreerea, activitati formative, crecetare + productie)
b. disocierea relativa -> implica caracteristici proprii la nivelul structurii
urbane respective
Interactivitatea -> multifunctionalitate si
A Activitati combinate
integrare – rezultatul suprapunerii mai multor
tipuri de activitate Activitati suprapuse
Starea de vecinatate se remarca printr-un
C B Activitati unice
anumit caracter centripet al intereselor si al
manifestarilor.
52. Sistem urban integrat. Constituirea sa in teritoriu. Exemple
- la nivelul organismului urban -> integrare urbana -> se poate constitui intr-un sistem care devine
treptat sistem director pentru intreaga dezvoltare a teritoriului urban
- sistem director -> sistem integrator
- sistem integrator – configuratie caracteristica – zona centrala a orasului;
- componente (in ordinea construirii posibile);
1. TRASEU URBAN INTEGRAT = element integrator de legatura ex. Circulatia
pietonala organizata corespunzator –
a. contribuie la integrarea difderitelor zone ale orasului;
b. aglomerare de oameni si inetrese;
2. ANSAMBLU MULTIFUNCTIONAL INTEGRAT
- produs de integrare la nivelul functiilor de obiect;
- elemente de polarizare cu caracter integrator;
3. ZONE CADRU – teritoriu afectat prin integrare
1 & 2 exemple:
a. Karlsruhe – dezvoltarea activitatiloruniversitare de-a lungul unui traseu urban
integrator;
b. Varsovia – integrare urbana a activitatilor cu caracter formativ, in sistematizarea zonei
noi a orasului;
c. Munchen – extinderea cartierului Perlach -> traseul integrator realizeaza o legatura
fireasca intre: ansamblul propus / ansamblul realizat recent / ansamblul vechi istoric;
d. New York – Manhattan – traseu urban integrator pe orizontala si pe verticala
- cladiri existente;
- spatii noi;
e. Praga – noul cartier Kralowska – grupare de ansamblu rezidential si multifunctionalitate
in lungul unui traseu integrator.
f. Berlin – cartierul Charlottenburg – proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe
ideea integrarii;
spatiu integrat -> produce aglomerari in jurul unor activitati catalizatoare / polarizatoare pt.
functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv / caracter multifunctional / apare prin:
asocierea la un element integrator
independent, asocierea intervine la elementul integrator
 programat – pentru activitati specifice
 neprogramat – pentru activitati nespecifice / aleatorii
Obs: conlucrarea intre functii permanente si ocazionale => conlucrare intre spatiu
programat si spatiu neprogramat => o configuratie simpla / neutra
- integrarea propune:
 localizare – ocupare programata a disponibilitatii spatiale ale altor functii sau
neprogramata a teritoriului liber
 ocuparea spatiului liber ocuparea spatiala
ocuparea temporara
53. Situarea in contemporanitate a modelelor fundamentale pe linia reevaluarii umaniste
Se porneste de la instrainarea omului in spatiul construit – chiar in cadrul sau de viata
Directii de critica:
 Contiuitatea spatio-temporala
- se renunta la analiza in sine a obiectului de arhitectura
- pune in evidenta necesitatea de continuitate a locuirii
- radacina post-modernismului
 importanta climatului existential
- exista un raport intre comortament si calitatea spatiului construit in
care traieste omul
- concept fudamental – „climat de existenta”
- critica a segregarii, a zonificarii, a separarii functionale, a densitatilor
mari
 critica modelelor de lucru
- sustine necesitatea participarii in constructia urbana a tuturor celor
interesati
- J. Jacobs sustine ca un copil care se joaca intr-un spatiu special
amenajat este mai inclinat catre delincventa, decat un copil care se joaca in strada
Introducerea conceptului de igiena mentala – concept legat de cel de climat de existenta:
 Modelul functionalist impune un mod de existenta care conduce la o
deviatie mentala – spatiul construit duce la alienare
 Strada are un rol social integrator ajutand la dezvoltarea ideii de
sistem pietonal
 Acuza uniformitatea caracteristica sistemului functionalist
Preocupare pentru igiena mentala prin diferentiere spatiala realizata printr-o coordonare a
cerintelor functionale cu cele estetice.
Analiza spatiului se face prin intermediere cu ajutorul locuitorilor -> urbanism participativ in care
arhitectul abordeaza nu numai locul ci si populatia.
54 Sistemul de activitati urbane. Definitii si implicatii
Activitatea - este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman, si transmite o dimensiune
calitativ-cantitativa spatiului urban
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban, a relatiilor sale cu spatiile
aferente.
Sistem de activitati urbane = totalitatea activitatiilor urbane localizate; elementul structural esential;
asigura transpunerea in organizarea orasului, a mobilului uman; apare pericolul de a concentra
atentia asupra unei singure activitati (ex: orasul dormitor) -> starea de criza in teritoriul urban.
Sistemul de activitati -> functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de
actiune.
Apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor; indiferent de criteriu =>
a.) stabilirea naturii activitatilor
b.) spatiul aferent si afectat
c.) tipul / natura relatiilor dintre elemente
1. Situarea in planul preocuparilor a omului, ca fiinta biologica -> 4 activitati: domestice /
de productie / de recreere / formative
2. Situarea in raport cu un loc – legaturi de amplasament / independenta de
amplasament
3. Functie de mobilitatea desfasurata – pe loc / in miscare
4. Functie de raportul de desfasurare – relatii autonome sau comunicative
5. Functie de natura interrelationarii cu alte activitati – complementare /
necomplementare
 6. Situare in plan intercolectiv – prim / secund / tert / cuaternar Se pot introduce 3 intervale 0,2-0,5; 0,5-0,9; 0,9-1,1; deci introducerea principalelor restrictii de
Structurarea spatial-functionala – activitati determinate functional si determinate functional- contingenta sunt 0,5 si 0,9 => parti din teritoriul urban care se defineste in raport cu acest interval
ambiental. (0,5-0,9) => zone omogene.
Clasificarea activitatilor urbane -> elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii In fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta.
concrete, a fiecarui element. Regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (deobicei, in regiune
Activitatiile urbane sunt surprinse nu static, ci in contextul sistemic. omogena pune in evidentaun centru de interes).
Componente de activitate.
Complexitatea dezvoltarii urbane si a dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in
planul componentelor morfologice separat; orice mod de exercitare al activitatiilor, ca functiuni
aliate distincte este nemotivata -> conduce la o organizare afunctionala a organismului urban.
Orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansmblul morfologic si dinamic
unitar; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a
complexitatii activitatilor => duce la echilibrul functional.

55. Studiul de tema si locul studiului de partiu urbanistic in cadrul ...

Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare – proiectare a studiului
de tema. 58. Unitatea structurala si nevoia de centru in organizarea urbana a teritoriului
Studiul de partiu -> model global de organizare a unui teritoriu urban prezinta localizarea - organismul urban - anatomie - structura
functiunilor, ocuparea si utilizarea teritoriului conform premizelor sale de dezvoltare in planul - fiziologie – gazduieste un proces dinamic
cadrului natural cat si in planul social, economic, estetic. - autogeneza – are o istorie
Studiul de partiu – etapa distincta de tranzitie intre o etapa analitica de programare si activitatea - caracterul urban si calitatea urasului depind de centrul sau; centrul exprima, in esenta, orasul
globalizanta de spatializare (intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare). respectiv, ca utilitate, ca interes estetic si ambiental
Studiul de tema -> aprofundarea structural-functionalista a organismului urban cuprinde 6 etape: - din punct de vedere structural:
1. analiza situatiei existente  orice asezamant isi creeaza un centru sau mai multe ca urmare a nevoilor
2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului) materiale si spirituale al convietuirii comune
3. definirea premizelor (definirea starii de potentiala functionalitate)  centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor
4. raportarea sistemica Informatii => mare densitate a serviciilor
5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic din exterior  elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa totodata situate intr-un anume
6. analiza valorica a variantelor sistem functional urban => inglobarea in organismul urban
criterii Caracteristici + Informatii  este un sistem situat in contextul unui alt sistem mai complex
1 concluzii
2 3 4 - centralitatea - este o stare in terioriu, cu valori sociale, si cu rol integrator pt. diversele grupuri
generale de tema
socialecare constituie populatia orasului
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban; este o
Ipoteze concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
de lucru - nevoia de centru – se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriu, respectiv interes care
se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit.
 pt. ca o zona sa functioneze corect, trebuie ca una din texturi sa aiba caracter
Solutii posibile, dominant
5
variante, ipoteze  rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
- aglomerarea de elemente de vecinatati urbane se constituie ca niste centre de interes definind
centralitatea
- centrul trebuie sa asigure conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
Decizia 6
investitorului

Se disting doua etape mari:

a.) analiza starii de functionalitate in teritoriu (1, 2, 3)
b.) analize de partiu urbanistic (4, 5, 6) SOLUTIA
 SOLUTIA 59. Urbanismul si amenajarea teritoriului prin actiuni de ordonare a sistemului ambiental
- ambianta urbana – conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete
intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator
- se defineste functia „formei” cadrului urban, existenta acesteia ca parte integranta a eficientei
urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin
intentia urbanismului contemporan de a realiza intreaga dinamica a spatiului, rezultata din nevoia
56. Situarea in contemporaneitate a modelelor urbanistice fundamentale, pe linia analizei de a iesi din uniformitate
perceptiei urbane - apare iluzia motivatiei => o „motivare pt. o motivare”, indiferent daca motivarea apeleaza la arta,
Analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant pentru organizarea spatiului urban; stiinta sau tehnologie
Kevin Linch – analiza ridica o problema tripla - tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei
 a intelegerii spatiului de organizare a orasului, materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti; in acelasi timp
 a conceperii spatiului cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura, de conciliere continua si necesara a mediului
 a interventiei asupra spatiului construit cu omul
- studiul asupra influentei spatiului, asupra productivitatii individului (ex: studiu - urbanism ordonator
asupra parcursului de la locuinta la locul de munca – E. Saarinen pt. General distrugator
Motors) conservator
Orasul se evidentiaza prin: creator
 intelegere specificitate – complex de trasaturi

 conceptie lizibilitate – calitatea spatiului provenita din organizarea lui

 interventie semnificatie – calitate care rezulta prin suprafata primelor

doua in plan mental
Orasul nu poate fi perceput ca un tablou; geometria in conceptia arhitecturala, nu este esentiala 60. Varietatea de ansambluri – Factor determinant in structura urbana
pentru locuitori. Se pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului – ideea recunoasterii influentei - Zonificarea urbana – produs structural al suprapunerii; intrepatrunderea diverselor texturi de
pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman elemente de vecinatati urbane; se poate ajunge chiar la o integrare functionala – cooperarea
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (in ajutorul activitatiilor
locuitorilor – arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia - Se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu, prin integrarea functionala; de exemplu,
- Kevin Linch – propuneri de rezolvare a problemei -> metode de interventii: asocierea mai multorfunctiuni cu specific central, grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu
 negarea modelului preluat central => animatie urbana, cresterea interesului oamenilor pt. ansamblul respectiv.
 promovand modelarea participativ (depinde foarte mult de gradul de informare si - Integrarea urbana – releva, la nivel de model urban, cea mai stransa legatura dintre structura
cultura al populatiei) functionala si cea spatiala; exista mai multe ipostaze ale integrarii:
 la nivel de program
 la nivelul functiilor de obiect
 la nivelul functiilor urbane
- Integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat, care
se constituie ca element polarizant cu caracter integrator => avantaje economico-sociale
- Varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative
(nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pt.
57. Similaritatea si regionalizarea in abordarea ... urbana comunitatea urbana, ofera un permanent interes pt. spatiul alaturat
Similaritatea: aprecierea unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta - Numarul si calitatea activitatiilor sunt determinate prin bogatia spatiului public, dar nu este
relatiile de proximitate (apropiere, vecinatate). suficienta multiplicarea echipamentului, ci este nevoie de o localizare a sa, corespunzatoare, ca
Similaritatea poate fi structurala / functionala. sa se poata constitui o functionalitate integrata.
Similaritatea se constituie in doua moduri:
a) dupa felul si numarul proprietatiilor considerate a fi comune
b) dupa intensitatea proprietatiilor (apreciere pe o scara de interval)
Similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor; este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor
intre elemente.
STRUCTURALA (cantitativ-calitativa) caracterizeaza elementele in sistem
Similaritatea
FUNCTIONALA – relatii calitative intre elemente
Spatiul topologic – spatiu cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ (raportarea
elementelor intre ele prin criterii foarte diferite: timp / cost transport / consum de cercetare) cu cel
absolut (determinat in raport cu un sistem unic de coordonate – viziune statica, descriptiva,
masurare in unitati absolut unice).
Se poate vorbii de grade de similaritate; ele sunt determinate de:
 proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
 marimea distantelor in spatiul metric – schema ramificata -> ierarhizare pe baza
gradelor de similaritate
Regionalizarea –considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu.
Restrictii de contingenta (limita dintre acele componente ale sistemului careintra in conditia pura
de clasificare) => evidentierea regimurilor omogene
Generalizarea coeficientului de utilizare a teritoriului -> variatiile lui se introduc in clase de variatie
ex. la CUT 0,2 ... 1,1.
61. Zonificarea urbana ca rezultat structural.
Zonificare urbana din suprapunerile si interrelationarile diferitelor texturi de elemente de viata
urbana. Obs. Aceasta nu infirma notiunea de ORDINE, ci precizeaza, de fapt, sensul 63. Textura urbana. Starea de functionalitate.
Avantaje: Dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane -> adaptare a
1. functionalitate – in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane sistemului la conditiile si nevoile de existenta, astfel incat organismul urban tinde spre a satisface
2. sporirea interesului locuitorilor pt. spatiul urban cresc sansele sporirii nivelului de aceste nevoi .
dezvoltare si al activitatilor Organismul urban are in orice moment capacitatea de a indeplinii anumite functii:
3. premise pt. realizarea varietatii spatiale  Functii urbane esentiale
4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare – eliminarea rigiditatii prin cooperarea  Functii urbane noi(stabilind un model comportamental novator, care va putea
functiilor deveni traditional datorita integrarii;
5. o utilizare mai buna a teritoriului prin: Orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza in orice moment al existentei sale, printr-o
 cooperarea intre diferite activitati urbane anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a satisface un complex de nevoi de
 constituirea organismelor multifunctionale existenta, in momentul respectiv); aceasta insusire vine din prezenta in sistemul respectiv, a
6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice cu teritoriul urban elementelor care pot purta functia corespunzatoare, sau din relatiile care vor face posibila
de la suprafata terenului afectat la materialul consumat exercitarea acestor functii.
energia consumata in exploatatie eficienta constructiei asupra exitentei In functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale elementele de viata urbana
materiale si spirituale umane pot raspunde si constitui un subsistem textura de elemente de viata urbana;
Apare nevoia pt. o anumita ordine functionala -> zonificare urbana. Totalitatea texturilor de elemente de viata urbana evidente la un moment dat in existenta
Principii de zonificare urbana; criticile aduse sunt: organismului (ansamblului urban), reflecta starea structurii functionale in acel moment dat;
1) zonarea activitatilor nu justifica zonarea teritoriului analiza structurii functionale se poate cunoaste (determina) prin analiza morfologica in sectiuni
2) Charta de la Atena caracteristice trecute sau prezente ale texturilor de elemente de viata urbana ->descompunerea
 uniformizare si tehnicizare excesiva lor mentala.
 disocierea vietii umane de mediul sau Diversitatea texturilor este in cadrul unei structuri functionale urbane, este tot atat de mare cate
 situeaza permanent omul intr-un spatiu tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sitemului.
disfunctional, desi justificat de FUNCTIE Nevoia poate pretinde relationare intr-un anume mod a unui grup de elemente -> posibilitatea de
Problema – recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii urbane. alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente;
Raspuns – procesul de organizare pt. o structura urbana la un moment dat, devine CONSTIENT In anumite conditii functionalitatea poate fi: pozitiva (acceptata)
=> problema zonificarii urbane ramane, ca mijloc de organizare a elementelor organismului urban negativa (neacceptata) in raport cu mediul
– intr-un nou inteles actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonarein texturi a
Zonificarea urbana complexa – cu conditia ca: elementelor de viata urbana;
 zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument si ca rezultanta intr- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pt. Abordarea corecta a
o structurare multifunctionala a organismului urban procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si
 zonificarea are valoare operationala utila la nivelul analizei situatiei existente de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii)
cu caracter de constelatie in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite , textura de elemente de viata urbana isi
structuranta necesara pt. impunerea unitatii in procesul asigura prin ordonare o stare de complexitate, corespunzatoare nevoilor care au determinat
de transformare modificerea cat si nevoilor sale de lucru.
cu caracter, similar unei multifunctionalitati D.p.d.v. al complexitatii pe care o releva texturile de elemente de viata urbana pot fi:
urbane 1. texturi simple – se realizeaza intr-un singur plan;
Zonificare operationala – d.p.d.v. al unei operatiuni de interventie; definirea zonei pe care va avea 2. texturi complexe – se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele;
loc un anumit proces (restaurarea zonei respective) Caracterizand complexitatea unei texturi, factorii cantativi nu se exclud reciproc.
1) daca zona ocupata se defineste pe insula -> limita luata in considerare = frontul Starea de functionalitate
exterior al insulei Complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este ea insasi o functie a relatiilor dintre
2) daca se raporteaza la spatiul stradal -> limita definita pe segmente de strada, in elemente (calitativ si cantitativ) , diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o
spatele loturilor care constituie frontul respectiv participare insemnata ca diferenta de potential functional; cu cat diferenta este mai mare , cu atat
3) pentru definirea caracterului unei zone (al omogenitatii) limita se stabileste luand in este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective.
cosiderare fundurile de loturi de pe frontul de vis-a-vis al ultimei strazi din zona – Complexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii
pentru ca este vorba de coerenta zonei respective complexe (contand numarul lor)
Relatiile simple sunt relatii univoce; relatiile complexe sunt cel putin biunivoce.
Intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie
matematica; relatia matematica poate fi direct proportionale sau invers proportionale dupa cum la
momentul respectiv oprdonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme;
in descompunerea morfologica a texturii urbane poate consta starea de potentiala functionalitate
a structurii urbane in raport cu un anumit moment in evolutia sa.
62. Zonificarea urbana... Scheme functionale In timpul analizei starea de functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de
- Charta de la Atena disocierea vietii urbane de mediul sau inconjurator -> uniformizare efectiva functionalitate.
Teritoriu pt. munca / locuit / cultura spirituala si a trupului / circulatie => Apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectural-urbanistice; ea se impune la nivelul vietii
schema structurala tripartita urbane si are implicatie in functionalitate.
- Zonificarea apare din nevoia de ordine functionala Starea de potentiala functionalitate a unei texturise constituie ca moment de trecere de le o stare
- Oras ideal -> zonificare pe principii estetice de efectiva functionalitate; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de:
- Oras radial-concentric -> zonificare dupa venituri Tripla analiza morfologica / sistemica / dialectica
- Oras functionalist -> Charta de la Atena -> zonificare disociativa, care are la baza disocierea intre  caracterul starii ei efective de functionalitate;
activitati -> produce segregare (ex. cartierele cu blocuri inalte din Paris)  situarea ei in context sistemic;
- Oras gradina -> zonificare prin alternanta – locuinte / spatii verzi  natura si intensitatea nevoii considerate dialectic;
- Oras cu trasatura urbana discontinua -> spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de
spatiu pentru viitor => ORAS FEDERATIV
F. L. Wright -> descentralizarea organica
E. Saarinen -> descentralizarea totala nu aplica un principiu al zonificarii
urbane ( ci principiul ocuparii multinucleare a teritoriului)
- spatiul interstitial trebuie sa se ofere pt. a fi ocupat de elementele altei texturi
activitatea 1 activitatea 2
locuire locuire locuire

Spatiu Spatiu
interstitiar interstitiar

- Spatiul interstitial - fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite
- asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a
structurii urbane
64. dialectica urbana. Cerinta functionala. Nevoia
O functie trebuie inteleasa:
 ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem;
 ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv
Functionalitatea - capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare) pastrare a
trasaturilor „pozitive” (prin „pozitiv” se intelege aici acea trasatura care contribuie la mentinerea
starii sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu).
Din intelegerea functiei urbane conform celor de mai sus a rezultat cerinta functionala; in 65. metoda in studiul de partiu urbanistic
acceptiunea biologista, se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o se analizeaza caracteristicile retelei de elemete
trasatura pozitiva -> un asemenea inteles este insuficient, deoarece nu poate acoperi notiunea La nivel de activitati prin:
de cerinta functionala. - RETEA
Cerinta functionala implica in realitate atat mentinerea cat si modificarea unei functii.  Clasificarea si precizarea elem. morfologice (constatari asupre existentului).
Activitatea de sistematizare - dezbaterea asupra organismului urban intre pastrarea unor astfel  Scara de crestere (stare efectiva de functionalitate)
de trasaturi „pozitive” sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii;  Matrice de crestere (imagine grafica a starii de efectiva functionalitate – urmarind
Modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul indosebi relatiile dintre ele)
cadrului urban si al culturii urbane. - TEXTURA (Cuprind punerea in evidenta a trasaturilor de calitate ale elementelor precum si
Cercetarea atenta, interdisciplinara sporeste sansele sesisarii corecte a starilor, oferind camp modul de ocupare al teritoriului) ;
deschis cerinjtelor functionale reale ( in sensul depoistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative  Scara de relatii (gradul de ierarhizare)
in contextul existent si posibil in viitor).  Grafuri de relatii (structura urbana functionala)
Cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu  Scara de ordine (prin localizare, pozitionare, configurare)
poate fi impusa unui teritoriu printr-o simpla decizie exterioara deoarece: La nivel de echipament prin:
 ca ipoteza a mobilului uman; angajat in dezvoltarea organismului urban, cerinta - SCHEMA FUNCTIONALA IN VARIANTE
functionala este in acelasi timp un produs al starii de echilibru al sistemului de  Identificarea fiecarui element de viata urbana in cadrul unei intreprinderi –
elemente de viata urbana, semnaland o imineneta modificare a echilibrului intr-io obtinerea prin modelare a schemei functionale;
anumita directie; - MODEL PARTIAL
 desi cerinta functionala apare in cadrul elemntelor de viata urbana determinate  Obtinut prin coroborarea modelelor partiale:modele functionale si modele spatiale
functional, ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinate (traseu global optim in structuri urbane =partiu urbanistic)
functional-ambiental si vizeaza cadrul urban; Scheme functionale - pe categorii de functiuni (retele de dotari) – concretizari posibile diverse =>
cerinta functionala are un caracter activ multitudine de transpuneri ale grafului de relatii => csheme functionale in variante
pot fi cerinte functionale: Model Functional = coroborarea tuturor schemelor functionale => prin suprapunerea diverselor
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o variante => multitudine de machete functionale.
reasezare a elementelor sale; Modele spatiale (suprapunerea schemelor spatiale face posibila trecerea la analiza ocuparii
- centrifuge – care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin spatiului => modele de ocupare a spatiului care pt. fiecare varianta in parte se releva ca evaluare
acapararea de noi elemente, sau integrarea cu un alt sistem) globala a starii de efectiva /partiala spatialitate.
- centrifug-centripete traieste in afara sistemului, dar se intoarce in centrul lui Scheme spatiale M.F. + M.S. => partiu urbanistic / model global
1. efectiv analiza existentului
2. in variante – structura urbana restructurabila sau nu
cladire cu valoare foarte mare care trebuie absorbita de centru La nivelul organizarii variantelor de dezvoltare reprezinta o imagine intuitive cu privire la
posibilitatile de def. a orasului :
element adus in sistem sp. din centru (el se poate percepe din - sa se verifice coerenta lor interioara;
centru; prin reconsiderarea compozitiei centrale care sa permita - sa se cuantifice elementele care sunt impuse procesului de
perceprrea elem. direct din piata analiza comparativa;
obs. Integrarea la nivelul vietii urbane a unor sisteme existente, impune modificarea structurii Proiectul de urbanism = exprimarea complexa a unui model global de organizare a teritoriului
functionale ->restructurarea. urban precizand localizarile functionale, ocuparea si utilizarea terenului.
Apare cand satisfacerea problemei se face in afara sistemului respectiv =>sistemul respectiv
dispare.
Cerinta functionala tinde spre – anulare / dezvoltare – unor functii existente sau spre
introducerea si antrenarea unor functii noi pentru sistemul / zona respectiva.
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la
afirmare ei bruta;
Trebuie evitata faza bruta a cerintei functionale, asigurandu-i o evolutie fireasca, prin
introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde . 66. Drumul in studiul de urbanism
O cerinta functionala, indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia i se 1.Analiza starii de functionalitate.
adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana - mobilul uman generator fiind individual sau Realizata prin descompunerea morfologica a teturii de elemente de viata urbana.
general. a. Analiza existentului pe baza unor criterii
Cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urbanprin intermediul - mijloace de analiza:
unei reorientari a functiei , a uneia sau mai multor elemente componente ale sistemului respectiv. - experimentale – total / partial / indirect;
O extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii „pozitive” la sensul unei - abordare toretica
modificari oricand posibile, fata de care se poate restabili echilibrul sistemului elementelor de - deductie ideologie
viata urbana, este o necesitate. etape - observatie – subiecti, subiectivizare
NEVOIA - analogie
„Functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care b. Sinteza existentului. Starea de fectiva functionalitate = construirea practica sau abstracta
fiintele umane actioneaza in comun, administreaza lucrurile si cosuma bunurile” (Malinovski) a unei imagini a sistemului respective. Emiterea de teze.
Malinovski distinge in cadrul acestei categorii de nevoi, trei mari grupe: c. Definirea premizelor - Definirea starii de potentiala functionalitate
1. nevoi elementare predominant biologice (de existenta) – somn, hrana, - pe baza tezelor globale, pe baza temei;
reproducere; - emiterea de ipoteze de lucru;
2. nevoi derivate (de social) – cele cu caracter economic, moral, politic; 2. Analiza de partiu urbanistic
3. nevoi integrative (estetice) – religia, stiinta; a. Analiza caracteristicilor retelei de elemente.
avand in vedere elementele de viata urbana determinate functional-ambiental (spatio-socio- - morfologie
antropologic) structura urbana se caracterizeaza prin; - scara de descrestere
- relatiile care intervin intre aceste elemente - matrice de crestere
- relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional b. Analiza calitativa a ocuparii terenului
- influenta pe care aceste elemente o au asupra realatiilorintre elem. determinate - scari de ordonare (3)
functional(activitati rezidentiale, direct-productive, indirect-productive, comunicationale) - scara de relatii (1)
Nevoia elementara, indiferent daca este individuala sau colectiva, nu actioneaza asupra unui - graf (2)
unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoie elementara unica. 3. Raportare sistemica +teze globale
Privitor la organismul urbantrebuie luat in considerare un complex functional. a.Proces de analiza care:
Functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul - pune in evidenta caracteristicile existente;
acestei activitati (functie economica, functie sociala), ea nu poate reflecta specificul sistemelor - investigarea premizelor (operatie de studiu care necesita inventivitate)
complexe sociale. - definirea de ipoteze;
Poate aparea confuzia intre FUNCTIILE URBANE si FUCTIILE ORASULUI (f. urbane -> functii - presupune si coroborarea dintre comanda si ideea de promovare a locului – vocatia zonei
posibil de exercitat Iin cadrul organismului urban ca sistem; functiile orasului -> functiile pe care - evaluare de ambient (confort)
le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial); diferenta dintre cele doua - silueta ansamblului
notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect - relatia cu imaginea generala a cartierului
Indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura
provenientei – individuala sau colectiva, si indiferent de natura motivatiei – subiectiva sau
obiectiva – nevoia se situeaza in totdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma
ierarhizat, conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau, conditionata de viata urbana.
67. Graful – etapa in studiul de partiu urbanistic / Arbore de preferinta
Graf - reprezentare a unei stari, fenomen 70. Distributia spatiala. Similaritatea.
- teorie matematica Ordonare in cadrul teritoriului.
- caracterizat prin - puncte (elemente) Frecventa cu care elementele se intalnesc in spatiu priveste modul in care este realizata textura.
- arce (o functie) Varietate spariala – diferente de grupare, de densitate a elementelor in teritoriu.
- reprezentat prin perechi de varfuri si arce Etapele identificarii distributiei in teritoriu
- „ideea de drum” – continuitate – cand drumul se inchide formand un circuit -> starea 1. pozitia elementelor in teritoriu (decurge din localizari);
sistemului este inchisa 2. masurarea datelor problemei;
- graf arbore: A 3. regionalizare;
4. decizie;
1. Pozitia elementelor in spatial urban.
A – origine Spatiu absolut – determinat in raport cu un sit unic de coordonate – viziune statica, descriptive,
B C D, ..., I – extremitati masurae in unitati unice absolute;
Elementul A influenteaza pe B si C Spatiu relativ – raportare a elementelor intre eleprin criterii foarte directe: timp / categorii de
transport / consum de materiale;
D I - spatial absolut + obiectul se cercetare al subiectului respective;
2. Masurarea: marime -> (prin analiza de sistem) dimensiune
E F G H - date primare (numerice, simbolice) caracterizeaza insusiri ale
componentelor sistemelor, dimensiuni in sine.
- utilizat pentru - a expune o analiza de sitem = CONJUNCTIV - Date secundare – date prelucrate prin corelare, combinare – apare relatia
- a construi un sistem = DISJUNCTIV unei dimensiuni cu alta. Operatia rezulta prin raportarea elementelor la
- ARBORE DE PREFERINTA = daca exista cel putin un nivel intermediar (la nivelele intermediare criteriu.
se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati, mijloacele -> descompunerea obiectivului pe  raportare – raport intre doua entitati (scara de raport)
niveluri de aprofundare)  distantare – distanta efectiva dintre entitati (scara de
- pentru obiective se da o cifra de importanta interval)
- pt. mijloace se da o cifra de pertinenta  ordonare – ordinea - (scara de ordonare)
aprecieri cantitative in cazul analizei si sintezei proiectului  clasificare - situarea – (scara nominala)
3. Regionalizare + similaritate – masuarare a datelor utile pentru regionalizare.
PREFERINTA urbana obiectiv - capacitatea specifica de clasificare a locurilor in teritoriu dupa un anumit criteriu + restrictiile de
contingenta = liita dintre componentele sistemuluicare intra in conditia pusa de clasificare;
- se realizeaza in raport cu un lucru cu o apreciere de timp sau de destinatie => subordonarea
teritoriului fata de centru printr-o limita.
A. 1. marimea fortelor
Demolare + Renovare mijloace 2. functii sunt proportionale (intre 2 noduri exista o opozitie
constructie 3. camp de influenta datorata puterii celor 2 noduri, limita fiind mai
aproape
4. raza de actiune a nodului de cel slab.
B. Impulsul unei schimbari economice (politice) se transmite ierarhic de sus in jos -
Demolare Demolare Traditional Inegrala schimbarea dintr-un centru nodal va produce schimbarea in nodurile subordonate.
totala progresiva -istorica (reconditionare) C. Dezvoltarea in teritoriu este functie de nodul principal.
D. Potentialul de dezvoltare in lungul unei axe este functie de intensitatea
interactiunilor dintre cele 2 puncte (daca intre puncte apare relatia de mare
interes- potential de dezvoltare mare).
4. Formularea deciziei = pe baza unui process de analiza de prelucrare a datelor.
Metode de interventie - optiune = intentie constienta
= este premergatoare solutiei
- pentru fiecare posibilitate (pt. mijloace) se face o analiza multicriteriala
- cifra de importanta d.p.d.v. al sanselor Є [0,1] =>
DECIZIE NORMA
0.7 + 0.3 = 1
determina
REALIZAREA POSIB. NECESIT.
1 = 0.7 + 0.3 1 = 0.05 +0.95 Obiect VALOARE
EVALUARE

0.3 x 0.7 = 0.21 0.7 x 0.7 = 0.49 0.05 x 0.3 = 0.015 0.3 x 0.95 = 0.285

sarcinile arborelui de preferinta

71. Limite de timp si spatiu ale structurii urbane/aria de interes
Limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii nivelului calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de
activitate, caracter, tip de proprietate).
Limita de structura – determinata spatial si temporal
- compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeaza in
68.Spatiul urban produs de interactivitate si element de interactiune / interrelationare teritoriu;
activitate-spatiu/adecvare - are un caracter spatial;
orasul ca organism urban este reprezentat printr-o aglomerare de interese; aceasta aglomerare - sunt mobile in spatiu;
duce la un sistem complex de activitati umane. Rol - exprima un impuls – natural, obligat/neconditionat, logic (pe baza unei decizii)
Activitatea umana pe teren sau intr-o anumita forma de utilizare a terenului => activitatea umana - are caracter restrictiv (termeni exclusiv negativi)
legata de modul de utilizare a terenului. constructivi
Activitatea urbana – activitate umana localizata Aria de interes – suprafata din teritoriu inclusa intr-o limita structurala – dureaza atata timp cat se
Deci ACTIVITATEA -> SPATIU => SPATIU URBAN – produs de interactivitate , activitatea manifesta acea structura in teritoriu.
umana fiind elementul dimensional (cantitate) in definirea spatiului urban si a relatiei sale cu 1. a. Izocronala – raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul
spatiile adiacente. de parcurs;
SPATIUL URBAN – element de interrelationare demonstreaza aspectul calitativ al raportului 2. a. de atractie – raportare exclusiva la un centru de interesin raport cu elementele
activitate urbana - spatiu urban. exclusiv de natura ambientala;
Determinarea prin adecvare in sensul invers al firului original (mobil -> activ -> spatiu urban ) de 3. a. de influenta – definita de raza de influenta – raportare exclusiva la un centru de
la spatiu la idee/functie/activitati). interes;
Interactivitatea si caracterul relational (interactiune) al spatiului urban, sunt produse si 4. a. de convergenta – raportata la centrul de interes respectiv si totodata la centrele
producatoare de calitate. de interes vecine, de acelasi nivel;
B

A
C

69. Caracterul unei zone. Analiza multifunctionala 5. a. de competenta

Zona = o parte a orasului – se constituie ca zona, atunci cand are caracter de omogenitate - zone in care echipamentul poate fi amplasat
rezultat din combinarea mai multor activitati. - are o baza de obiectivism;
In cadrul zonificarii exista zone cu dozaj diferit privind functiunile pe care le cuprinde; astfel
caracterul zonei este definit:
1. cantitativ – categorii ale texturii pe care le cuprinde;
2. calitativ – textura cu cea mai mare valoare de utilizare a terenului (teritoriului) fara
de care zona nu poate functiona in mod corect;
3. prin comparatie cu zonele corespunzatoare;
pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala ) folosim analiza multicriteriala = 72. Zonificarea urbana preocupare cu caracter istoric. Un inteles nou al zonificarii.
operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai multe caracteristici (descriptori). Motivele zonificarii – (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala)
Puterea de discriminare a descriptorilor = alegerea caracteristicilor dupa care se face clasificarea + interese de natura economico-sociala
Descriptori + securitatea populatiei si a serviciilor
- distanta (imensa putere de discriminare) + interesul de a impune autoritatea regionala
- atractia (nu se poate masura fizic – apar instrumente de lucru) Etapele istorice ale zonificarii:
Alegerea celor mai importanti descriptori -> subiectivism. 2. zonificarea logica, functionala, simplista;
Studiu comparativ pe baza criteriilor alese: situatii matriciale diferite 3. zonificarea functionalist-analitica (Charta de la Atena) + scoaterea orasului de sub
1. multiutdinea de componente diferite si multiudinea de descriptori in cazul in care dominatia haosului + impartire in mod sever: zona de locuit, zona pentru munca,
componentele si descriptorii sunt identici; zona pentru circulatie;
2. o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se schimba de la un 4. zonificarea dupa logica functionalista complex-simetrica = Model urban eterogen;
moment la altul al analizei;
3. multimea de componente se schimba, multimea de descriptori ramane aceeasi;
ETAPE PARCURSE:
1. listarea criteriilor (documentarea , dezbaterea de proiect)
2. analiza criteriilor – analiza morfologica;
3. evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
4. analiza de criterii in teritoriu;
5. aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor;
6. cumularea valorica de interval;
7. definirea limitei de zona;
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate