Poveste despre o printesa devenita regina

 povesti pentru prieteni

A fost odata ca niciodata, intr-un taram indepartat si

fantastic, o printesa care ca toate printesele simtea ca nu va fi completa si ca viata ei nu va fi
implinita, decat atunci cand isi va gasi printul. Cum printul isi lua tot timpul din lume sa apara,
printesa isi vedea de treburile si pasiunile sale, simtind ca este norocoasa si extrem de multumita
de viata ei. Printesa isi ajuta parintii, avea grija de import- exporturile regatului, participa la
intalniri de rang inalt si la baluri fastuoase.

Toate acestea, pana cand, intr-o zi, inevitabil, isi facu aparitia si printul din poveste.

Printul era absolut tot ceea ce visase printesa si mai mult. Printul era destoinic si intelept, era
calm si cald, era echilibrat si grijuliu. Printesa nu isi mai incapea in hainele regale de fericire,
nici in cele mai fantastice visari nu isi inchipuise ca printul ei avea sa fie asa de minunat. Asa
cum decurg povestile de dragoste intre printi si printese, povestea lor a culminat cu o nunta
fabuloasa, la care au participat regi si imparati de peste tari si mari. Vremea era calda si
luminoasa, iar inimile lor erau fierbinti si stralucitoare de atata fericire. S-au distrat si s-au
veselit, s-au iubit si s-au indragit, iar apoi si-au inceput viata ca rege si regina.

Regatul pe care il conduceau era unul tihnit si muncitor, astfel ca viata lor se desfasura ca
sursurul unei ape line, fara evenimente tulburatoare si fara zile innegurate. Printul, acum devenit
rege, continua sa fie la fel de minunat si destoinic, insa odata cu trecerea timpului si pasiunea lui
pentru regina se mai domoli, fiind inlocuita de o iubire calda si trainica. Observand aceasta
schimbare in comportamentul regelui, regina incepu sa fie macinata de tot felul de ganduri. Oare
nu o mai iubea? Oare pasiunea lui era acum indreptata catre o alta doamna de la curte? Oare ea
nu mai era la fel de placuta ca inainte? Si incercand sa indeparteze aceste ganduri insidioase,
regina se arunca cu totul in treburile regatului, dorind sa uite de problemele pe care credea ca le
are.

Insa, orice ar fi facut, regina era macinata de aceleasi ganduri. De ce nu mai erau ca la inceput?
Pe vremuri erau atat de fericiti. Oare traind alaturi de ea zi de zi, regele incepuse sa se
plictiseasca de ea? Oare ea devenise parte din decor? Si pe masura ce se gandea mai mult la toate
aceste lucruri, cu atat ele preluau controlul mintii ei si nu o mai lasau sa faca nimic altceva. In
scurt timp, regina, in trecut atat de pasionata de tot ceea ce o inconjura, deveni dominata doar de
un singur gand paralizant. De ce isi schimbase regele atitudinea fata de ea si cum putea ea sa faca
sa nu il piarda? Astfel ca incepu sa il urmareasca, incepu sa il iscodeasca si sa il pisalogeasca
neincetat, sperand sa afle raspunsul la intrebarile care o macinau.

Acum zilele reginei erau conduse de un singur gand obsesiv si nimic altceva nu mai conta. Nu se
mai ingrijea, nu mai avea grija de regatul ei, de supusii ei, pasiunile erau de mult uitate, toate
energiile ei erau concentrate in urmarirea regelui si in dorinta de a recupera ceea ce avusese
candva. Acum regina umbla ca nebuna prin palat atunci cand regele nu era acolo, framantandu-se
cu ganduri chinuitoare, care storceau toata viata si frumusestea din ea. Fara sa stie cum, fara sa
isi dea seama de ce, in scurt timp relatia dintre rege si regina deveni intr-adevar una rece si lipsita
de iubire.

Toate acestea pana cand, intr-o seara, inainte de culcare, regele se apropie de regina consumata
de obsesie, ii lua mainile intr-ale sale si ii spuse Nu stiu ce s-a intamplat, nu stiu de ce ai devenit
asa, eu am incercat sa iti arat ca nu ai motive, dar toate incercarile mele au fost in van. Asa ca
nu imi ramane decat o singura solutie, sa ma mut din dormitorul nostru si sa sper ca in timp,
lucrurile se vor aranja.

Regina era furioasa. Cum sa se mute, cum sa o lase singura in dormitorul lor, ce vor spune
servitorii, se muta se fie cu alta, sa aiba toata libertatea sa faca ce vrea. Regina era asaltata de tot
felul de ganduri negre si malefice si atat de multe ganduri o atacara, incat regina fu coplesita de
intensitatea lor si lesina. In starea de lesin, ca prin vis, il vedea pe rege cu pleaca, cum dispare
din viata ei si o durere sfasietoare puse stapanire pe ea, nu vroia sa traiasca fara el, dar nici nu
stia cum sa traiasca cu el. Nu stia cum sa fie ea insasi alaturi de el, cum sa fie propria persoana si
regina lui, fara a se lasa inghitita in totalitate de obsesia pentru el.

Zacu mult timp pe podea regina lesinata din dragoste si cand in cele din urma isi reveni, isi dadu
seama ca are nevoie de somn, caci de mult, mult timp nu mai dormise un somn odihnitor. Astfel
ca, in urmatoarele saptamani regina isi petrecu timpul in camera ei, in gradina, meditand si
incercand sa se intremeze la trup si la suflet. In tot acest timp regina isi dadu seama ca tot ce
poate face ea pentru rege si pentru ea, este sa fie cea mai buna sotie care poate fi, atat. Astfel,
regina accepta ca majoritatea lucrurilor nu sunt sub controlul ei si ca ceea ce poate ea controla
sunt doar propria persoana si propriile actiuni. Plimbandu-se pe sub copacii infloriti regina le
impartasi gandurile ei Ce va fi, va fi si orice va fi va fi bine.

Incet, incet, regina se regasi, de data aceasta mai profunda si mai inteleapta, mai toleranta si mai
iubitoare, mai deschisa si mai intelegatoare, o sotie mai buna si dupa cum a descoperit cu
surprindere, mai iubita.