Ê





     
Studiul de fa ă reprezintă o parte a unei cercetări mai ample, desfă urată pe
parcursul a doi ani colari, 2007-2008 i 2008-2009, cercetare finalizată i integrată în
lucrarea Muzica i elemente de pedagogie muzicală la ora de religie. Motivul pentru care s-a
ales spre publicare această parte din ancheta sociologică desfă urată, a fost gradul mare de
informa ii despre preferin ele muzicale ale elevilor de liceu i implicarea directă a acestora
în furnizarea lor, prin completarea unui chestionar amplu i detaliat. Putem spune, a adar că
avem în fa ă o lucrare cu i despre elevii liceului nostru. Ei sunt, de fapt, autorii principali
atunci când ne vorbesc despre gusturile lor în materie de muzică i ne invită să le explorăm
propriul univers muzical. Aprecierile i concluziile au doar rolul de a organiza, explica i
clarifica acest demers tiin ific desfă urat în semestrul doi al anului colar 2008-2009, i
integrat la momentul potrivit în ansamblul celorlalte activită i de cercetare. El are trei păr i
ce vorbesc despre: chestionar, rezultatele aplicării lui, analiza i interpretarea finală a
acestora.
Scopul acestuia vizează dobândirea unei înţelegeri exhaustive a rolului muzicii în viaţa
elevului de liceu, dar şi aflarea felului în care este apreciată muzica religioasă la această vârstă
astfel că, în final concluzia este axată pe acest ultim aspect.
I. Chestionarul aplicat
Chestionarul reprezintă o succesiune logica şi psihologică de întrebări ´scrise´ sau alte
imagini grafice cu funcţie de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care, prin administrarea
de către operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determină din partea celui anchetat
un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris.1
Întrebările care se pun în cadrul unui chestionar pot fi:
1)după conţinut
£c actuale, de opinie, de cunoştinţe,
2)după forma de înregistrare a răspunsurilor avem:
£c întrebări deschise
£c întrebări închise
£c întrebări mixte2.

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
cM.Voinea, C.BulzanM ociologie-manual pentru clasa a-11-a, Bucuresti,Edit.All, 2006, p.100 c
2
cMihaela Ciacoi, nluen a mass-media asupra con tiintei i conduitei elevilor- lucrare metodică
tiin ifică pentru ob inerea gradului didactic I, Cluj-Napoca, 2008, p.139.
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 Cercetarea întreprinsa utilizează un chestionar de opinie.
Pentru administrarea chestionarului s-a utilizat un eşantion cuprinzând aproximativ
200 de elevi din ciclul liceal, din cadrul Liceului Teoretic ´Ana Ipătescu´, din municipiul
Gherla (clasele -9 A, 10 A, 10 C, 11 C, 11 D, 12 B, 12 C, 12 D ).
Cele 25 de întrebări urmăresc să identifice rolul pe care îl joaca muzica în viaţa
elevilor, care sunt preferinţele muzicale (genurile şi cântăreţii sau formaţiile preferate),
influenţa pe care o exercită aceasta asupra personalităţii lor în formare, timpul de audiere
zilnic, precum şi sursele de achiziţie, sau percepţia lor asupra muzicii religioase şi clasice.
Trebuie, de asemenea, precizat că participarea la chestionar este anonimă, elevul având
posibilitatea să opteze pentru a-şi scrie numele sau nu.
Apoi, întrebările nr. 19, 20 şi 21 reprezintă, de fapt, fiecare un set de câte şapte
întrebări, aproximativ ( a 21-a are doar şase), astfel încât acestea trei solicită douăzeci de
probleme. Luate fiecare din cele douăzeci ca o întrebare distinctă, fac ca dimensiunea
chestionarului aplicat să se ridice la aproape 50 de întrebări. Ele puteau fi grupate distinct,
alături de celelalte care le urmează, până la ultima, alcătuind astfel un chestionar separat.
Pentru a nu fi însă, un număr prea mare de activităţi în partea de cercetare, s-a ales
condensarea lor într-un singur chestionar, deşi, cantitativ, nu este nici o diferenţă, conţinutul
rămânând integral.

II.Rezultatele chestionarului
1.În general, sunteţi preocupat (vă pasionează) de muzică?
a) 43% foarte mult b) 41% mult c) 16% putin d) 0% deloc
2.Care este (sunt) genul(urile) muzical(e) preferat(e)?
a)88% unul sau mai multe b) 3% nu am c) 9% toate genurile
12% dintre elevi manifestă preferinţă doar pentru un singur gen muzical, în timp ce
88% dintre ei preferă mai multe genuri muzicale. 12% nu au genuri muzicale preferate, sau le
preferă pe toate pe care le cunosc; aşadar, nu sunt selectivi în ceea ce priveşte tipul de muzică
cu care vin în contact. Aceştia ori nu şi-au dezvoltat încă un spirit critic în selectarea genurilor
muzicale, ori nu manifestă interes pentru acest domeniu, sau au o aşa de mare deschidere în
faţa muzicii, încât pot înţelege şi ´gusta´, fără preferinţe, întregul univers muzical, ceea ce

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc ccccccccccccc

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c

c
este, improbabil. Cei care s-au oprit asupra unui singur gen muzical, au ales în ordinea
descrescătoare a preferinţelor :

Topul genului muzical preerat

1.House 2.Manelele 3.Latino 4.Rock 5.Pop 6.Dance 7.Populară
Numărul mic de elevi care ascultă doar un gen muzical face să fie irelevant topul
preferinţelor lor, astfel încât faptul că, de exemplu, manelele se afla pe locul doi, nu spune
mare lucru.
În ceea ce priveşte selecţia făcută de majoritatea elevilor, care optează pentru un
număr mai mare de genuri preferate, situaţia, ordonată tot descrescător, se prezintă astfel:
Topul genurilor muzicale preerate
1.Muzica House 9.Muzica Dance 17.Muzica Alternativ 25.Muzica Indiană
2.Muzica Pop 10.Muzica Clasica 18.Muzica Tectonik 26.Muzica Dub Step
3.Muzica Latino 11.Muzica Religioasă 19.Muzica Drum and Bass
4.Muzica Hip-Hop 12.Muzica Ambientală 20.Muzica Rromanes
5.Muzica Rock 13. Muzica Blues 21.Muzica Disco
6.Muzica Populară 14.Muzica.Reggaeton 22.Muzica Christian
7.Muzica Electronică 15.Muzica Rithm and Blues 23.Muzica Ballad
8.Manelele 16.Muzica Reggae 24.Muzica Ska
Remarcăm că în topul preferinţelor muzicale, la numărul cel mai mare de elevi, găsim
alături de genurile muzicale agreate de adolescenţi, cum ar fi house, latino, rap, rock, etc. şi
muzică clasică, şi populară, iar imediat după a zecea poziţie se află în preferinţe genul
muzical religios. Acesta se afla în prima jumătate a preferinţelor muzicale ale elevilor liceului
´Ana Ipătescu´, în faţa multor altor genuri.
3. Daca ar fi să alegeţi între genurile muzicale de mai jos pe care l-aţi prefera?
a)52% popular b)40% clasic c) 8% religios
4.Consideraţi că genul(urile ) muzical(e) preferat(e) va rămâne neschimbat până la
sfârşitul vieţii sau îl agreaţi doar temporar?
a)27% rămâne neschimbat b) 17% este temporar c) 56% nu tiu
5.Genul muzical preferat îmi influenţează personalitatea şi trăirile?
a)17% foarte mult b)20% mult c)51% pu in d) 12% deloc
6.Influenţa genului muzical preferat, asupra personalităţii mele este:
a) 61% binefăcătoare b) 6% nocivă c) 33% nesemnificativă
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 7.1 Care este (sunt) cântăreţul(ii)/ formaţia preferat(ă)?
a)65% am cântăre i prefera i b) 35% nu am
Cei mai mulţi dintre elevi sunt selectivi, orientându-se spre unul sau mai mulţi
cântăreţi pe care îi preferă, atât în muzica românească, cât şi în cea străină. În ordinea
preferinţelor, îi prezentăm în ordine descrescătoare pe cei români, apoi pe cei străini.

Topul cântăreţilor români preeraţi:

1.Nicolae Guţă 5.Akcent 9.Dj.Project 13.Compact 17.Adrian Eftimie
2.Voltaj 6.Paraziţii 10.Talisman 14.Hara 18.Ionut Fulea
3.3 Sud/ Est 7.Florin Peşte 11.Morandi 15. Taxi 19.Smiley
4.Andra 8.Aurel Tămaş 12.Cristina Rus 16. Direcţia 5 20. Vama 21.Annes
Topul cântăreţilor străini preeraţi:
1.Enrique Eglesias 14.Linkin Park 27.Steve Wonder 40. Motorhead
2.Celine Dion 15.Shakira 28.Sting 41.Guns n Roses
3.50 Cent 16.Jason Mraz 29.Eros Ramazotti 42.The Rasmus
4.Eminem 17.Enya 30.Snoop Dogg 43.Daddy Yankee
5.Justine Timberlake 18.Coldplay 31.Agnes 44.Basshunter
6.Rihanna 19.Robbie Williams 32.Andy y Lucas 45.W.A.S.P.
7.Mariah Carrey 20.Nelly Furtado 33.Tiesto 46.ATB
8.Inna 21.Cutting Crew 34.The Game 47.Hooverphonic
9.Beyonce 22.No Mercy 35.DMX 48.Marylin Manson
10.Thalia 23.Breaking Benjamin/36.2 Pac 49.Eric Prydz
11.Madonna 24.Lost Prophets 37.Akon 50.Snow Patrol
12.Play and win 25.Elvis Presley 38.DJ Sava 51.Oasis
13.Lady Gaga 26.Bryan Adams 39.Paris Hilton
7.2 Am unul sau mai mulţi cântăreţi preferaţi:
a) 61% mai mul i b) 39% unul singur
8.Cântăreţul/Formaţia preferat(ă) îmi influenţează personalitatea, caracterul şi
obiceiurile: a) 6% foarte mult b) 16% mult c) 48% pu in d) 30% deloc
9. Cântăreţul/Formaţia preferat(ă) este modelul (idealul sau idolul) meu în viaţă?
a) 8% da b) 52% nu c) nu m-am gândit 40%
10. Mă consider ceea ce se numeşte ´fan´?
a) 23% nu m-am gândit b) 48% nu c) 29% da
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 11. Cânt împreună cu cântăreţul preferat melodiile audiate?
a)20% întotdeauna b) 68% câteodată c) 12 % niciodată
12. Învăţ melodia şi versurile pieselor care îmi plac pentru a le cânta singur?
a)18% întotdeauna b) 65% câteodată c) 17% niciodată
13. Instrumentul meu muzical preferat este:
a) 13% îmi place orice instrument b) 30% am instrument preferat c) 57% nu am
Prezentăm în continuare instrumentele muzicale preferate, tot aşa, în ordinea
descrescătoare a preferinţelor elevilor:
Topul instrumentelor muzicale preerate:
1.Chitara 3.Vioara 5.Tobe 7.Trompeta
2.Pianul 4.Orga 6.Harpa 8.Tamburina
14. Sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie: ÄCântăreţii sunt cei mai fericiţi oameni´?
a) 3% acord puternic b) 20% acord c) 47% nedecis d) 22% dezacord e) 8% dezacord puternic
15. Ascultaţi zilnic muzică?
a) 91 % da b) 9% nu
16. Cât timp acordaţi audierii pieselor preferate?
a) 16% o oră b) 7% mai pu in de o oră c) 18% mai mult de o oră
d) 64 % depinde de dispozi ie e) 5% nu mă preocupă
17. Cât timp acordaţi zilnic audierii muzicii, în general?
a) 6% o oră b) 7% mai pu in de o oră c) 30% mai mult de o oră
d) 53 % depinde de dispozi ie e) 30 % mai mult de o oră
18. Care sunt piesele cele mai des ascultate (precizaţi şi artistul sau formaţia)? (în
momentul aplicării chestionarului)
Răspunsurile date de elevi au evidenţiat preferinţe atât din muzica românească, cât şi
din cea străină. În ordinea descrescătoare a preferinţelor lor prezentăm, mai întâi, artiştii
români cu piesele lor, apoi pe cei străini.
Topul cântăreţilor români cel mai des ascultaţi în momentul aplicării chestionarului:
1.Puya- Undeva-n Balcani/ Sus pe bar 10.Ioan Dordoi-Într-un sat lângă fântână
( apare de 25 de ori în opţiunile lor, 11.Alb Negru-Amintiri
de departe cel mai ascultat la momentul 12.Hi Q
aplicării chestionarului) 13.Anda Adam
2.Voltaj- Crede/20 de ani şi altele 14.Ovidiu Komornik-Eşti mireasa vieţii«
3.Paraziţii-Din dragoste şi altele 15.Directia 5- Am nevoie de tine
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
4.Compact- Fata din vis/Trenul pierdut etc. 16.Elena Gheorghe- Balkan girls
5.N.Guţă-Făt Frumos/Hai să bem, să spargem.. 17.Simplu
6.Andra-Femeie/ Crazy 18.Taxi
7.Laurentiu Duţă- Visător 19.Sisu
8.Akcent-That s my name 20. Melodiile religioase: Doamne strigat
9.Aurel Tămaş am şi Pe Tine Te lăudăm

Topul cântăreţilor străini cel mai des ascultaţi în momentul aplicării chestionarului:
1.Celine Dion-Tell him/My heart will go on etc. 18.No Mercy-When i die
2.Enrique Eglesias-Push 19.Sistem-Boca del inferno
3.Inna-Love etc 20.The Prodigy-Omen
4.Play and win-Deja vu/Slow motion etc 21.Chris Brown
5.Rihanna-Don t stop the music 22.Gloria Estefan
6.Pink-Sober 23.The game-South Side
7.Oceana-Cry, cry 24.Clonde Vonstrake-Who s afraid of «
8.Lady Gaga-Poker face 25.2 Pac-Changes
9.ATB-Summer etc. 26.Madonna-Miles away
10.Beyonce-Hallo 27.Bob Marley
11.Tiesto 28.Eric Pridz
12.Justin Timberlake 29.Marilyn Manson
13.Akon-Beautifull etc. 30.Roxette
14.Eminem 31.Shakira
15.Jason Mraz-I m yours etc. 32.Nightwish
16.Metallica-Hero of the day etc. 33.Modern Talking
17.Linking park 34.Basshunter
35.Vivaldi-Spring
19. Sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?
A. muzica influenţează întotdeauna în bine sau în rău pe cei care o ascultă !
a)14% acord puternic b)42% acord c)32 % nedecis d) 10 % dezacord e) 2% dezacord puternic
B. versurile influenţează subconştient comportamentul ascultătorului !
a) 16% acord puternic b)42 % acord c) 28% nedecis d)11% dezacord e) 3% dezacord puternic
C. exista muzică rock profund nocivă!
a)27% acord puternic b)30% acord c)23% nedecis d) 10% dezacord e) 10% dezacord puternic
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 D. exista muzică ce îndepărtează omul de Dumnezeu !
a)26% acord puternic b) 35 % acord c) 16% nedecis d)7% dezacord e) 14% dezacord puternic
E. când ascult o anumită muzică îmi vindec trupul, sufletul şi mintea !
a)29% acord puternic b) 27% acord c)24% nedecis e) 11% dezacord f) 9% dezacord puternic
F. valoarea unui gen muzical trebuie judecată prin perenitatea şi mesajul benefic transmis !
a)20% acord puternic b) 43% acord c) 28% nedecis d) 5% dezacord e) 4% dezacord puternic
G. mă apropiu de Dumnezeu când ascult şi cânt muzică religioasă!
a)28% acord puternic b)30% acord c)23% nedecis d) 9% dezacord e) 10% dezacord puternic
20.Preferinţele mele muzicale actuale le-am îmbrăţişat:
A. în şcoală
a)8% în ft. mare măsură b)21% în mare măsură c) 28% nici în mare, nici în mică măsură
d)18% în mică măsură e) 25% în ft. mică măsură
B. în familie
a)13% în ft. mare măsură b)25% în mare măsură c) 26% nici în mare, nici în mică măsură
d)18% în mică măsură e) 18% în ft. mică măsură
C. în grupul de prieteni
a)39% în ft. mare măsură b)36% în mare măsură c) 13% nici în mare, nici în mică măsură
d)6% în mică măsură e) 6% în ft. mică măsură
D. prin vizionarea emisiunilor cu şi despre muzică
a)20% în ft. mare măsură b)38% în mare măsură c) 26% nici în mare, nici în mică măsură
d)10% în mică măsură e) 6% în ft. mică măsură
E. prin consultarea revistelor cu şi despre muzică
a)10% în ft. mare măsură b)27% în mare măsură c) 23% nici în mare, nici în mică măsură
d)24% în mică măsură e) 16% în ft. mică măsură
F. prin consultarea literaturii de specialitate
a)5% în ft. mare măsură b)9% în mare măsură c) 18% nici în mare, nici în mică măsură
d)24% în mică măsură e) 44% în ft. mică măsură
G. prin experienţa muzicală proprie
a)27% în ft. mare măsură b)20% în mare măsură c) 23% nici în mare, nici în mică măsură
d)10% în mică măsură e) 20% în ft. mică măsură
21.Pentru a fi informat în domeniul muzical, obişnuiesc să:
A. urmăresc emisiuni pe teme muzicale

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
a)18% întotdeauna da b)39% în general da c)31% câteodată da, câteodată nu d)10% în
general nu e) 2% întotdeauna nu
B. urmăresc posturi TV ce promovează muzica
a)13% întotdeauna da b)25% în general da c)26% câteodată da, câteodată nu d)18% în
general nu e) 18% întotdeauna nu
C. consult literatura de specialitate
a)4% întotdeauna da b)30% în general da c)22% câteodată da, câteodată nu d)35% în general
nu e) 9% întotdeauna nu
D. citesc reviste cu tematica axată pe muzică
a)6% întotdeauna da b)16% în general da c)27% câteodată da, câteodată nu d)32% în general
nu e) 19% întotdeauna nu
E. particip la spectacolele care au loc în ţară
a)5% întotdeauna da b)15% în general da c)27% câteodată da, câteodată nu d)30% în general
nu e) 23% întotdeauna nu
F. ascult posturile de radio axate pe muzică
a)30% întotdeauna da b)28% în general da c)26% câteodată da, câteodată nu d)12% în
general nu e) 4% întotdeauna nu
G. alte variante: - la prieteni - pe internet - în cluburi şi discoteci
22.Numiţi câteva:
a)din emisiunile TV cu şi despre muzică, pe care le urmăriţi:
1.M is for Music 9.Kiss Blitz 17.Happy hour 25.Top 1
2.Kiss 40 10.Fresh Top 40 18.Fan x 26.Duminica în familie
3.Eurotor 20 11.MTV Hitlist Romania 19.Atentie se cântă 27.Top 50
4.Ora de Romana 12.Night Zone 20.Urban Groove 28.100% Ro
5.MTV news 13.Hiturile anilor 60-80 21.Euro 20 29.O-La-La
6.Megastar 14. Top 100 22.MTV Dance Floor Chart 30.Folclorul contraatacă
7.VH! Rocks 15.Romanian Top 20 23.US Top 20 31.Dănutz SRL
8.Rock Arena 16.MTV by Request 24.Bravo news 32.Break-fast Club
b)din posturile TV cu şi despre muzică , pe care le urmăriţi:
1.MTv 2.UTv 3.Music Channel 4.Kiss Tv 5.Taraf 6.Party
c)din revistele cu şi despre muzică, pe care le citiţi:
1.Popcorn 2.Bravo girl 3.Cool girl 4.Tv manele magazin 5.My Band 6.Satelit Tv

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 Trebuie remarcat că majoritatea nu consultă reviste cu şi despre muzică, argumentând
că nu le place să citească despre domeniul muzical, doar să asculte.
23.Ascult / Nu ascult muzică clasică pentru că:
- îmi place şi mă relaxează -nu îmi place
- îmi face plăcere şi mă linişteşte, -nu mă pasionează
iar uneori mă inspiră -e plictisitoare
- îmi transmite o stare de linişte -nu mă atrage
-ascult pentru a-mi limpezi mintea -nu-mi place şi mă agită
şi a mă calma - nu am timp
- mă relaxează -nu ascult pentru că îmi dă o stare de
-te linişteşte şi este benefică moleşeală!
- este liniştitoare -nu am răbdare suficientă
-ascult deoarece acolo se găseşte -nu îmi inspiră nici un sentiment
câteodată muzica adevărată -nu o înţeleg
- îmi dă o stare de fericire, mă ajută
când sunt deprimată
- îmi oferă o gamă largă de senzaţii;
îmi este uşor să mă transpun şi să creez
legături cu realitatea mea
-ascult puţin pentru că dezvolta psihicul
şi nu vreau să-l dezvolt prea tare!
- este o muzica în general pentru sufletul
omului
- mă ajută sa mă exteriorizez
- îmi place foarte mult şi mă pasionează
mă relaxează, îmi da tendinţe pozitive
24.Ascult / Nu ascult muzică religioasă pentru că:
- mă ajuta şi mă binedispune -nu îmi place
- mă face să mă simt bine - îmi place doar la biserica
- mă apropie de Dumnezeu - nu e genul meu
- mă linişteşte - nu e interesantă
- îmi plac unele cântece -nu mă preocupă
- îmi place -nu e interesantă
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
- mă face să gândesc pozitiv -nu-mi inspira nimic
-ascult muzica religioasă pentru -nu ascult pentru că nu am în calculator!
versurile ei -nu ascult pentru că cred în Dumnezeu în
- îmi aduce o stare interioară mai bună felul meu
- mă ajută să mă simt mai aproape de -încă nu am încercat
Dumnezeu, să vibrez şi să mă situez pe o -nu este o muzică ce să mă reprezinte
altă frecvenţă -nu ascult, e destul la biserică!
-doar în unele zile de sărbătoare -nu am fost învăţat să ascult acest gen
pricesne de muzică!
- îmi induce o stare de sacralitate - nu am de unde să procur aceste melodii!
-ascult câteodată -nu am timp
- mă face să am mai multa încredere în -nu am acest gen de muzica în casă
mine şi să trec peste greutăţi -nu ascult pentru că nu mă reprezintă,
-mă cercetează profund legătura mea cu Dumnezeu nu constă
în muzica religioasă, ci în comunicarea cu El
-prefer alte genuri muzicale
25.Lumea, fără muzică, ar fi pentru mine:
- goală/ lipsită de culoare şi de distracţie/ un dezastru/ cred ca o lume puţin tristă
- goală, tristă, nefericită/monotonă, liniştită/ plictisitoare/ o pasăre fără aripi
- o lume mută / nimic/ o lume fără glas/ viaţa fără verde/ nu cu mult schimbată
-ar ramane tot aşa/ fără sens/ şi fără muzică poţi trăi/ o lume cu mai puţin farmec
-un dezastru, nu aş putea să fac nimic fără muzică/ iadul pe pământ
-aproape la fel, deoarece mi-aş găsi altă ocupaţie
-nu aş putea vedea lumea fără muzică/ pierdută/incoloră, inodoră
-un regret, o dezamăgire/ un adevărat chin/ banală/ groaznică, horror
-naşpa, aiurea, nasol, fără chef/ cred că ar fi totul ok, nu este prea mare pierdere
-ca o zi fără mâncare/ o schimbare majoră negativă/ ca ziua fără lumină/ ca soarele fără raze
-vara fără soare/ iarna fără zăpadă/ un copil fără mamă/ ca stomacul gol/ mâncare fără sare şi
piper/ cam urâtă, gri
-inexistentă/ pustie/ ca un părinte fără copil/ ca puiul fără pene/ de nedescris
-un loc trist, fără viaţă, culoare/ mai decentă/ goală, de neimaginat, de fapt/ normală
-nicicum, muzica mă inspiră/ o lume fără plăceri, fără ´medicamente´ pentru sentimente
-o lume pustie, nu aş avea rost în acea lume/ nu prea îmi pot imagina lumea fără muzică
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 III.Analiza şi interpretarea rezultatelor chestionarului
Observaţiile şi interpretările care urmează nu au pretenţia unui psiholog specialist, ci
au la bază experienţa de 11 ani la catedră şi efortul depus în aceşti ani de a pătrunde în lumea
elevilor de liceu. Ele izvorăsc mai mult din bun simţ decât din studii de psihologie ( care
există, totuşi, pe cont propriu) şi sunt criticabile atât timp cât se urmăreşte într-un efort
constructiv, identificarea şi soluţionarea problemelor care există în sufletul liceanului de azi.
Aşadar, ele sunt o invitaţie la dialog pentru cel care are interesul şi plăcerea să le parcurgă. De
asemenea, sunt necesare pentru că reflectă viziunea asimilată în acest timp, ce se doreşte
împărtăşită. Sigur că rezultatele vorbesc de la sine, şi fără aceste aprecieri, acestea
justificându-şi existenţa numai într-o viziune coerenta şi necesară. Pentru cel neinteresat de
aceasta, rămân rezultatele goale.
Putem afirma, din datele culese, că elevii de liceu sunt foarte pasionaţi de muzică. 84%
trăiesc mult şi foarte mult în universul muzical. Nu a existat nici măcar un elev care să nu aibă
preocupări legate de muzică. Cu certitudine, acesta este, în fapt ( ca realitate constatată)
domeniul cel mai prielnic (după cum simt aceştia, în perioada liceului) pentru căutarea şi
găsirea unei identităţi, pentru accesarea unui proces interior de autocunoaştere şi, poate,
pentru a începe edificarea propriei personalităţi, în special în raport cu ceilalţi elevi.
Cel mai mult sunt atraşi de genurile muzicale: house, pop şi latino. Urmează în
preferinţe Hip-Hop-ul, Rock-ul, muzica populară, electronică, manelele, muzica dance,
clasică şi religioasă.
Într-un anumit context artistic, dacă ar fi să aleagă numai între genurile clasic, popular
şi religios, cei mai mulţi ar prefera o manifestare culturală axată pe tradiţia folclorică ( 52%),
dar aproape la fel de mulţi ( 40%) ar prefera să participe la o activitate ce promovează muzica
clasică. Doar 8% s-ar orienta spre una cu substrat muzical religios.
Majoritatea (56%) nu şi-au pus problema cât de ataşaţi sunt de muzica preferată la
această vârstă. 17% sunt conştienţi că este o pasiune de moment, deci manifestă o mare
libertate în raport cu influenta ei, iar 27% sunt fascinaţi de ceea ce ascultă acum, încât
consideră că nu mai au ce să schimbe în preferinţe până la sfârşitul vieţii. Imaturitate specifică
vârstei sau lipsa de deschidere spre nou şi schimbare«rămâne de văzut. Cu siguranţă,
consecvenţa în acţiuni şi orientări, precum şi hotărârea nu sunt calităţile cele mai întâlnite la
aceasta vârstă, marcată de căutări şi crize de tot felul.

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 În opinia a 37% dintre liceeni, personalitatea şi trăirile lor sunt influenţate de ceea ce
ascultă, iar 61% percep această influenţă ca fiind binefăcătoare. 63% admit o influenţă, însă
una minoră, iar aceasta este pentru 33% nesemnificativă, iar pentru 6% nocivă.
65% dintre liceeni au cântăreţi români preferaţi, în fruntea acestora regăsindu-l pe N.
Guţă. Deşi manelele nu au o pondere importantă, în ceea ce priveşte genul muzical preferat, la
nivelul liceului, totuşi este artistul preferat, ceea ce arată impactul cântăreţului în cauză asupra
lor, dar nu şi a manelelor. Este, de asemenea, semnul că sunt selectivi şi pot aprecia un artist,
la un moment dat, fără a se lăsa prinşi într-un curent subcultural, îngrijorător prin amploarea şi
mesajul pe care îl transmite. Manelele sunt percepute, de altfel, de liceeni ca un catalizator al
distracţiei în anumite momente ( majorate, chefuri etc.)şi nu drept un ´produs´cultural de
calitate, menit a fi consumat oricând, oriunde şi de către oricine. Regăsim, apoi, aici pe Voltaj,
3 Sud/Est, Andra, Akcent, Paraziţii etc.
În topul cântăreţilor străini preferaţi, pe primul loc îl avem pe Enrique Eglesias urmat
de Celine Dion, 50 Cent, Eminem, Justine Timberlake, Rihanna, Mariah Carrey, Inna,
Beyonce, Thalia şi alţii, nume cu o reputaţie mondială.
Interesant este faptul ca viaţa personală sau caracterul cântăreţilor nu influenţează pe
majoritatea elevilor, aceştia axându-se pe muzică şi nu pe autorul acesteia. 78% nu suportă o
asemenea influenţă, în timp ce 22% o resimt mult. De aceea, 92% dintre ei nu-i privesc pe
artiştii preferaţi ca idoli, modele sau idealuri de urmat, 71% nu se socotesc fani sau nu şi-au
pus această problemă, iar 8%, respectiv 29%, idealizează artistul şi se încadrează în categoria
fanilor.
Nici muzica ascultată nu-i fascinează atât de mult până la a-i hipnotiza, astfel încât să
cânte cu artistul sau singur şi să înveţe melodiile şi versurile pe de rost. Aproximativ 70%
dintre ei fac asta, doar uneori. O posibilă explicaţie este faptul că sunt, în majoritatea lor
consumatori, cei talentaţi care urmăresc să devină ei înşişi artişti nefiind decât puţini. Apoi, ei
au tendinţa de a se axa pe trăirea pe care le-o dăruieşte muzica ascultată. Am putea spune că
aceasta este similară nevoii de hrană, la care renunţă atunci când se satură.
Că sunt puţini talentaţi şi doritori de a face carieră în muzică, vedem şi din faptul că
70% dintre ei nu au un instrument preferat sau le apreciază pe toate, ceea ce arată că nu
pătrund mai mult în universul muzicii cu o atitudine activă, dinamică şi selectivă. Cei 30%
care au instrumente preferate aşează, în frunte, în topul instrumentelor chitara, urmată de pian,
vioară, orgă, tobe , harpă etc.

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
c

c
 Sentimentul de fericire nu este asociat cu talentul muzical şi cu muzica în general,
decât de 23%. Ceilalţi, fie nu şi-au pus problema fericirii în raport cu realitatea muzicii (47%),
fie sunt în dezacord (30%).De aceea, cântăreţii sunt cei mai fericiţi oameni doar pentru 23%
dintre elevii de liceu.
Majoritatea ascultă zilnic muzică (90%), acordând mai mult sau mai puţin timp
pieselor preferate (64%) sau muzicii, în general (53%), în funcţie de dispoziţia interioară.
Interesant de văzut este clasamentul celor mai ascultaţi cântăreţi( formaţii) în
momentul aplicării chestionarului( Mai -2009). De departe, cel mai ascultat este Puya cu piesa
´Undeva-n Balcani´. Este urmat de Voltaj cu piesa ´20 de ani´ şi altele, de Paraziţii cu piesa
´de dragoste«´, Compact cu piesa ÄTrenul pierdut´ şi altele, N.Guţă cu melodia ´Hai să
bem, să spargem pahare´etc.
Curios este că, aşa cum am văzut, N. Guţă este preferat (nu şi manelele) dar,
paradoxal, artistul cel mai ascultat în momentul aplicării chestionarului este Puya. Dincolo de
constatarea unor oarecare contradicţii, se poate observa mai degrabă dinamica preferinţelor şi
caracterul temporar al acestora în diferite momente. La data aplicării chestionarului putem
spune, fără a greşi, că Puya este în realitate cântăreţul cel mai preferat, deoarece el este, în
fapt, cel mai ascultat. Întrebarea firească ce apare este: ce l-a aşezat pe Puya în faţa celorlalţi?
Audiind piesa ´ Undeva-n Balcani´ pot fi făcute câteva observaţii pe marginea mesajului ei.
Încercând obiectiv să descifrăm ceea ce transmite Puya, remarcăm tonul critic la
adresa societăţii româneşti centrată pe imagine, spectacol şi senzaţional, mai mult decât
calitate. Artistul incriminează:
- ´fudulia´ nejustificată a românului ,
orice amărât are măcar un teleon / «o haină de irmă«să ie domn
unii conduc maşini mai scumpe decât casa unde stau;/ cheltuie în club şi banii pe care nu-i au
-orientarea mai mult spre bani şi fuga de muncă.
e o tradiţie p-aici de când noi suntem mici/ iubim s-avem dolarii, urâm s-avem serviciu
Vrem banii ull, nu spargem bănci, sunt ilme/ Dăm ţepe că-i bine şi încă ţine
-corupţia în general, consumul de droguri, degradarea sexuală etc.
ubim personajele negative, inractorii, îi protejam,/ îi cinstim mai rău ca dictatorii
Modul în care surprinde realitatea mizeră, pe care deşi o ştim, preferăm de multe ori să
nu o vedem, ritmul şi melodia atractive explică poziţionarea sa pe primul loc în topul
melodiilor celor mai ascultate.

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
 Topul cântăreţilor străini cei mai ascultaţi, în momentul aplicării chestionarului, este
condus de Celine Dion cu piesa ´ My heart will go on´ şi altele, şi Enrique Eglesias, cu piesa
´ Push´şi altele. Observăm coincidenţa celor două topuri, a cântăreţilor străini preferaţi şi a
cântăreţilor străini cei mai ascultaţi în momentul aplicării chestionarului, în privinţa celor doi
artişti celebrii. Cântăreţii preferaţi sunt şi cei mai ascultaţi, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul
cântăreţilor români. Le urmează Inna cu piesa ´Love´, Play and Win cu melodia ´ Slow
motion´ etc.
Mă influenţează în bine sau în rău muzica? Versurile influenţează subconştientul? Este
muzica rock profund nocivă? - sunt întrebări importante care nu trebuie trecute cu vederea.
Setul de probleme inclus în întrebarea nr. 19 arată perspectiva elevilor de liceu în aspectele
delicate ale cercetării întreprinse. S-a putut constata ca toţi sunt atraşi de muzică, am văzut că
se ascultă muzică zilnic, am aflat preferinţele elevilor şi ştim cum conştientizează aceştia
impactul muzicii preferate asupra propriei personalităţi. Este momentul să vedem părerile
acestora despre muzica în sine. S-a urmărit o abordare detaşată, fără implicaţii personale care
ar putea deranja sau leza, solicitând opinia elevilor în ceea ce priveşte influenta muzicii,
binefăcătoare, nociva sau de altă natură, asupra fiinţei umane. În medie, 60% dintre elevi
admit influenţa muzicii, a versurilor, existenţa unui anumit rock nociv şi depărtarea sau
apropierea omului de Dumnezeu prin muzică. În medie, 20% sunt indecişi- îi lăsăm deci să
mai cugete, iar cu ceilalţi 20% mai trebuie să discutăm, punând accentul mai mult pe ideea de
responsabilitate şi moralitate în muzică. Aceasta într-un studiu viitor.
În ceea ce priveşte împrejurările care au dus la actuala orientare muzicală a elevilor
noştri, şcoala (privită ca loc de întâlnire a elevilor, nu ca instituţie ce promovează preferinţele
lor) este o zonă pentru 28% ( restul de 72% în altă parte), amilia pentru 38% ( restul de 62%
în altă parte), grupul de prieteni pentru 75% ( restul de 25% în altă parte), emisiunile cu şi
despre muzică pentru 58%( restul de 42% în altă parte), revistele pentru 37%( restul de 63%
în altă parte), literatura de specialitate pentru 13% ( restul de 87% în altă parte), experienţa
proprie pentru 47% ( restul de 53% în altă parte).
Informarea constantă din domeniul muzical vine din emisiuni pe teme muzicale pentru
57% (pentru 43% din alte surse), posturi Tv de muzică pentru 43%( pentru 57% vine din alte
surse), literatura de specialitate pentru 34% (pentru 66% din alte surse), reviste cu tematica
axată pe muzică pentru 22% (pentru 78% din alte surse), spectacolele muzicale pentru 20%
(pentru 80% din alte surse), posturile de radio pentru 58% (pentru 42% din altă parte). Se
observă ponderea mai mare a radioului, posturilor tv de muzică şi a emisiunilor tv. Elevii
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
înşiră, de altfel, foarte multe emisiuni, posturi tv şi reviste pe care le consultă. Studiul teoretic
este slab, iar spectacolele sunt mai mult prilej de distracţie. Alte surse ar mai fi: internetul,
cluburile şi discotecile.
Ce se întâmpla cu muzica clasică şi cu cea religioasă în opţiunile elevilor, muzica ce
ne introduce în dimensiunea spirituală a conştiinţei umane, putem vedea din analiza succintă a
răspunsurilor date la întrebările nr. 23 şi 24. Cei care ascultă muzică clasică, mai puţini la
număr, lucru lesne de observat din poziţia acesteia în topul preferinţelor, sunt motivaţi de :
relaxare, linişte, inspiraţie, limpezirea mintii, înclinaţia spre abstract, suflet, meditaţie, etc. Cei
care nu o ascultă şi care sunt cei mai mulţi argumentează: e plictisitoare, nu am răbdare, nu o
înţeleg, nu mă pasionează, etc., reactii, de altfel, uşor de înţeles la vârsta tumultoasă a
tinereţii.
Muzica religioasă prezintă interes pentru că: ajută, apropie de Dumnezeu, linişteşte, dă
speranţă, dă o stare de sacralitate. Nu este ascultată de majoritatea, pentru că : nu place, nu e
interesantă, nu îi reprezintă la vârsta lor. Este important să analizam câteva din răspunsurile
date :-nu am de unde să procur aceste melodii; nu am acest gen muzical în casă; nu ascult
pentru că nu am în calculator- dincolo de zâmbetul ce ne apare pe buze la citirea lor, ele
indică o lipsă, o carenţă de informare. Trebuie să-i învăţăm pe elevi să fie activi şi să caute, nu
să aştepte;
-nu am ost învăţat să ascult acest gen de muzică -una din metodele folosite pentru a
stârni interesul pentru audierea acestor genuri muzicale a fost lămurirea elevilor, vizavi de
componenta spirituală, reală a fiinţei lor care se poate trezi şi prin asemenea exerciţii de
audiere.
Într-adevăr, elevii trebuie învăţaţi să asculte; aceasta necesită un efort mai mare din
partea lor, similar într-un anumit sens efortului spre rugăciune, post şi fapte bune. Abordarea
la nivel intelectual a necesităţii acestui efort, care trebuie depus la început (ulterior apare
înţelegerea şi e mai uşor) în apropierea de muzica religioasă şi cea cultă este foarte
importantă. Dacă elevul înţelege cu adevărat, nu doar teoretic că audierea timp de 10 minute
sau chiar numai de 5 minute este un act sau un pas către sufletul sau, către spirit, acceptă mai
uşor să facă acest exerciţiu, deoarece toţi admit, chiar şi dacă numai subconştient, că e nevoie
de eforturi din partea noastră pentru a ne apropia de Dumnezeu, de credinţă, de faptele bune
mântuitoare, etc. Muzica religioasă şi cea clasică, integrate mental sunt acceptate mai uşor. E
drept că efectul este doar pentru un timp scurt şi necesită o putere de convingere destul de

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
mare, mai ales când este vorba de mulţi elevi, dar chiar şi aşa este un bun început, mai mult
decât nimic.
Pentru a primi o ultimă confirmare a rolului deosebit pe care muzica îl joacă în viaţa
elevilor de liceu, prin influenţele sale nenumărate pe care le exercită, s-a solicitat un exerciţiu
imaginativ de a descrie Älumea fără muzică´. Ne oprim doar asupra descrierilor mai sugestive,
unele cu mult umor, acestea fiind redate integral în chestionar. Aşadar, Älumea fără muzică´
ar fi pentru mine: o pasăre ără aripi/ iadul pe pământ/ ca o zi ără mâncare
ca ziua ără lumină/ ca soarele ără raze/ ca un copil ără mamă
ca stomacul gol/ ca mâncarea ără sare şi piper/ ca un părinte ără copil
o lume ără plăceri, ără medicamente pentru sentimente.
Ies în evidenţă comparaţiile ce fac aluzie la hrană, semn că muzica reprezintă pentru
noi, chiar dacă nu conştientizăm aceasta întotdeauna, o hrană aproape indispensabilă, o hrană
de natură subtilă, energetică. Şi aşa cum hrana fizică poate să îmbolnăvească, dacă nu are
compatibilitate în combinaţiile sale ( pe care numai un expert le cunoaşte), dacă este
administrată prea mult până la saturaţie sau, dimpotrivă, lipseşte, tot aşa ne îmbolnăvim,
spiritual vorbind, dacă facem combinaţii nepotrivite ale ritmului, melodiei şi versurilor.
Indiscutabil, elevii liceului nostru pătrund adesea şi trăiesc într-un univers muzical cu
foarte bune, bune sau mai puţin bune. O lume adeseori plină de farmec, în care candoarea dată
de vârsta se îmbină cu imaturitatea, neliniştea şi golul valorilor, anticipat mai mult intuitiv, ce
se ´regăseşte´ într-o societate cu probleme mult mai mari şi mai grave decât micile lor
´tragedii´. Sarcina noastră este de a pătrunde în lumea lor, în care componenta muzicală este,
fără îndoială, una majoră. Aceasta este mereu unită cu dramele sentimentale şi căutările lor
legate de identitate, sine, căutările noastre, în ultima instanţă, ale tuturor, ce nu ştim când se
vor sfârşi, dar pe care ştim cu certitudine că le-am început şi noi la aceeaşi vârstă.

Ca o concluzie generală, pornind de la datele pe care le avem de la ciclul liceal, putem

spune că cele trei cicluri şcolare se împart, de fapt, în două mari perioade pentru orice elev
obişnuit: prima (ciclul elementar) caracterizându-se printr-o mare receptivitate faţă de muzica
religioasă, în aceeaşi măsură ca şi pentru orice alt gen de muzică, aici nefiind distincţii clare,
fundamentale în preferinţe, şi a doua, mai mare, care cunoaşte două faze, adică începutul
căutărilor (caracterizat de confuzie, aprecieri generale, instabilitate în preferinţe«pierderea
interesului pentru muzica religioasă, care rămâne doar la biserica - fază ce corespunde
gimnaziului) şi aprofundarea căutărilor (caracterizat de o mai mare claritate în preferinţe,
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c

c
stabilitate, integrare într-un gen sau mai multe preferate, alegerile făcându-se argumentat pe
baza unei mai mari puteri de discriminare, fază în care muzica religioasă reintra în atenţia lor,
deşi într-un grad mai mic; interesul pentru muzica religioasă este acum pe alte baze, mai
mature, în care atracţia sau gustul nu joacă rolul cel mai important, ci trăirile mai abstracte:
pacea, liniştea, sufletul, apropierea de Dumnezeu; numărul mic indică faptul că sunt şi elevi
care se maturizează spiritual mai repede, apreciind de pe acum ceea ce majoritatea vor aprecia
la o vârsta mai înaintată).
c c c c c c ccccccccccccccccccccccccc Prof. de Religie Câmpean Ciprianc

Bibliografie:
1. Ciacoi, Mihaela, nluen a mass-media asupra con tiin ei i conduitei elevilor - lucrare
metodică tiin ifică pentru ob inerea gradului didactic I, Cluj-Napoca, 2008;
2. Voinea, Maria; Bulzan CarmenM ociologie-manual pentru clasa a-11-a, Bucure ti,
Editura
All 2006;

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc c