PREFAŢĂ

CD-ROM-ul pe care îl prezentăm cuprinde imaginile de microscopie optică ale unor ţesuturi
şi organe în coloraţiile uzuale folosite în laboratoarele de histologie şi histopatologie.
Preparatele microscopice au fost fotografiate la obiective de diferite mărimi (6x, 16x, 40x),
iar imaginile obţinute au fost eşalonate pe capitole, care reprezintă obiectul Histologiei
Generale. În felul acesta, microfotografiile cuprin atât imagini de ansamblu, cât şi de detaliu
ale preparatelor. Imaginile sunt însoţite de un text explicativ, concis care uşurează
înţelegerea structurilor prezentate. În acelaşi timp CD-Rom-ul oferă posibilitatea unui
exerciţiu de diagnostic prin faptul că, aceleaşi imagini pot fi studiate şi fără legendă.
Acest CD-Rom a fost realizat după preparatele microscopice din colecţia didactică a
Catedrei de Histologie, preparate care au fost realizate de colectivul aceleaşi catedre
utilizându-se tehnicile histologice obişnuite şi diferite coloraţii: hematoxilină-eozină,
hematoxilină ferică, Sudan III, rezorcină fuxină Weigert, orceină, impregnări cu azotat de
Ag, albastru de toluidină, acid osmic, albastru de metil.
Imaginile prezentate pe acest CD-ROM constituie un îndrumător pentru lucrările practice
de Histologie destinat studenţilor de la Medicină Generală, Stomatologie şi Colegii, precum şi
cercetătorilor interesaţi de aspecte de anatomie microscopică.

Colectivul Catedrei de Histologie adresează mulţumiri studentului de la Medicină Generală,

Iulian Şerb pentru realizarea tehnică a acestui CD-ROM.

MENIU INDEX IEŞIRE

 MENIU

Ţesuturile epiteliale

Ţesuturile conjunctive

Ţesutul sanguin şi hematopoeza

Ţesuturile musculare

Sistemul vascular

Ţesutul nervos

Sistemul nervos

Organele limfoide
INDEX IEŞIRE
 INDEX ALFABETIC
Arteră elastica (aorta) – HE Eritrocite – Giemsa
Arteră elastica (aorta) – orceina Limfocite – Giemsa
Arteră elastica (aorta) – RFW Măduva hematogenă – HE

Arteră musculară – HE Măduva spinării – crezil violet

Ganglion limfatic – HE Maduva spinarii (corn ant.) – azotat de Ag

Ganglion spinal – HE Măduva spinării-cornul anterior – HE
Glanda corticosuprarenală – HE Monocite – Giemsa

Glanda salivară parotida – HE Nerv (secţ. transversală) – HE

Glanda salivară submandibulară – HE Osificarea endocondrală – HE

Glanda sebacee – HE Pachet vasculo-nervos

Glanda tubulară simpla – HE PMN Bazofile – Giemsa

Glanda tiroida – HE PMN Eozinofile – Giemsa

MENIU IEŞIRE
 INDEX ALFABETIC
PMN Neutrofile – Giemsa Ţesut conjunctiv dens tendinos – HE
Reticulocite – crezil violet Ţesut conjunctiv lax – HE
Scoarţa cerebeloasă – HE Ţesut conjunctiv mucos – HE

Scoarţă cerebrală – HE Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste)

Splina – HE Ţesut conjunctiv reticular – HE

Timus – HE Ţesut conjunctiv elastic – RFW
Trombocite – Giemsa Ţesut epit. cilindric simplu – HE

Ţesut adipos – Sudan III Ţesut epit. cilindric simplu – mucicarmin

Ţesut adipos alb – HE Ţesut epit. pseudostrat. cilindric ciliat – HE

Ţesut cartilaginos elastic – RFW Ţesut epit. simplu pavimentos – azotat de Ag

Ţesut cartilaginos fibros – HE Ţesut epit. strat.pavimentos cheratinizat–HE

Ţesut cartilaginos hialin – HE Ţesut epitelial-uroteliu – HE

MENIU IEŞIRE
 INDEX ALFABETIC
Ţesut muscular cardiac – albastru de toluid.

Ţesut muscular cardiac – HE

Ţesut muscular cardiac – HFH

Ţesut muscular neted – HE
Ţesut muscular striat – HFH
Ţesut muscular striat (secţ. trans.) – HE
Ţesut nervos – fibre long. – acid osmic

Ţesut nervos – fibre trans. – acid osmic

Ţesut osos compact (secţ. long) – HE

Ţesut osos compact şlefuit (secţ. trans.)

Ţesut osos spongios – HE

Vena – HE

MENIU IEŞIRE
 ŢESUTURILE EPITELIALE
Ţesuturile epiteliale sunt alcătuite predominent din celule. Sunt
structuri avasculare. Celulele se găsesc în raport de contact şi sunt
Epiteliile de înveliş şi căp solidarizate prin mijloace stabile de fixare şi/sau printr-o cantitate
tuşire (de suprafaţă) redusă de substanţă intercelulară, substanţa de ciment.

Epiteliile glandulare

Epiteliile senzoriale

MENIU INDEX IEŞIRE

 ŢESUTURILE EPITELIALE
Epiteliile de înveliş sunt formate din celule ordonat aranjate şi
dispuse pe o membrană bazală. Caracterul de epiteliu
Epiteliile de înveliş şi unistratificat (simplu) sau pluristratificat (multistratificat) se
căptuşire (de suprafaţă) stabileşte după numărul rândurilor de celule.
Epiteliu unistratificat sau simplu
Epiteliu pluristratificat
Epiteliu pluristratificat se caracterizează prin prezenţa mai multor
rânduri de celule. Nucleii din acelaşi rând sunt similari ca formă,
mărime şi structură. Se disting diferenţe structurale între nucleii
Epiteliile glandulare din diferitele rânduri: nucleii profunzi sunt de tip activ, eucromi,
nucleolaţi, uneori în mitoză, în timp ce nucleii superficiali sunt mai
mici, condensaţi, hipercromi, adesea picnotici. Între aceste două
tipuri extreme , se găsesc aspecte nucleare intermediare. Forma
celulelor din rândul superficial determină tipul epiteliului: cilindric
sau pavimentos, acesta din urmă putând fi keratinizat sau
nekeratinizat. Celulele keratinizate au citoplasma omogen
eozinofilă, nucleul picnotic sau absent.
Epiteliile senzoriale
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat
Uroteliu

MENIU INDEX IEŞIRE

 ŢESUTURILE EPITELIALE
Epiteliile de înveliş şi căp
tuşire (de suprafaţă)
Epiteliile glandulare
Epiteliile senzoriale
MENIU INDEX
Sunt formate din celule puternic specializate, care au capacitatea
de secreţie şi de excreţie. Intră în alcătuirea glandelor exocrine,
dotate cu un sistem canalicular şi a glandelor endocrine, lipsite de
sistem canalicular.
Glande tubulare simple
Celule epiteliale înalte, cilindrice, dispuse într-un singur rând pe
membrana bazală, delimitând un lumen filiform, tubular (ex.
glanda Lieberkun).
Glanda alveolară simplă
Este formată din lobuli glandulari, înconjuraţi de un sac
conjunctiv; stratul bazal al glandei conţine celule active metabolic,
dispuse într-un singur rând pe membrana bazală. Restul glandei
conţine celule poliedrice, clare, dispuse pe mai multe rânduri (ex.
glanda sebacee).
sebacee
Glanda tubulo-acinoasă
IEŞIRE
 ŢESUTURILE EPITELIALE
Epiteliile de înveliş şi căp
tuşire (de suprafaţă)
Epiteliile glandulare
Epiteliile senzoriale
MENIU INDEX
Glanda tubulo-acinoasă
Organe parenchimatoase, formate din celule dispuse sub formă de
acini secretori şi canalicule excretoare. Acinii seroşi sunt mici,
formaţi din celule înalte, care delimitează un lumen îngust. Nucleul
sferic, este dispus central,iar citoplasma celulelor este bazofilă,
având un aspect granular (ex. glanda parotidă).
parotidă Acinii mucoşi sunt
mai mari decât cei seroşi, sunt formaţi din celule mai joase, care
delimitează un lumen mai larg. Nucleii hipercromi sunt dispuşi
bazal, iar citoplasma este clară, vacuolară (ex.
glanda submandibulară).
submandibulară Acinii micşti sunt cei mai mari, de formă
sferică, alungită sau neregulată. Au lumenul delimitat de celule
clare, vacuolare (mucoase). Între celulele mucoase şi membrana
bazală se intercalează 1-3 celule seroase, cu citoplasma întunecată,
având formă semilunară (semilunele Gianuzzi) Gianuzzi (ex. glanda
submandibulară). Canalele excretorii caracterizează glandele
exocrine. Dispuse intralobular, în plin parenchim, sau
extralobular, în stromă, sunt formate din celule epiteliale cubice
sau cilindrice, formând un epiteliu unistratificat, pseudostratificat
sau bistratificat, dispuse pe o membrană bazală.
IEŞIRE
 ŢESUTURILE EPITELIALE
Sunt tratate în cadrul organelor de simţ. Ele formează receptorii
analizatorilor.
Epiteliile de înveliş şi căp
tuşire (de suprafaţă)

Epiteliile glandulare

Epiteliile senzoriale

MENIU INDEX IEŞIRE

 Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este
– coloraţie HE – reprezentat printr-un singur
rând de celule, iar după forma
celulelor, acest epiteliu poate fi
pavimentos,
pavimentos cubic sau cilindric
(HE, mucicarmin).
mucicarmin
1. Enterocite
2. Celule mucipare
3. Axul vilozitatii cu ţesut
conjunctiv

3
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este
– coloraţie HE – reprezentat printr-un singur
rând de celule, iar după forma
celulelor, acest epiteliu poate fi
pavimentos, cubic sau cilindric
(HE, mucicarmin).
mucicarmin
1 1. Enterocite
2 2. Celule mucipare
3. Axul vilozitatii cu ţesut
3 conjunctiv

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este
– coloraţie mucicarmin – reprezentat printr-un singur
rând de celule, iar după forma
celulelor, acest epiteliu poate fi
pavimentos, cubic sau cilindric
(HE,
HE mucicarmin).
1. Enterocite
2. Celule mucipare
3. Axul vilozitatii cu ţesut
conjunctiv

2 1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial cilindric simplu Epiteliu unistratificat este
– coloraţie mucicarmin – reprezentat printr-un singur
rând de celule, iar după forma
celulelor, acest epiteliu poate fi
pavimentos, cubic sau cilindric
(HE,
HE mucicarmin).
1. Enterocite
2. Celule mucipare
1 3. Axul vilozitatii cu ţesut
conjunctiv
3

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial simplu pavimentos Epiteliu unistratificat este
– impregnat cu azotat de argint – reprezentat printr-un singur
rând de celule, iar după forma
celulelor, acest epiteliu poate fi
pavimentos, cubic sau cilindric
(HE,
HE mucicarmin).
mucicarmin
1. Ciment intercelular

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat 1. Strat bazal
– coloraţie HE – 2. Strat spinos
3. Nuclei
4. Strat cornos

4
1
3

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut epitelial stratificat pavimentos cheratinizat 1. Strat bazal
– coloraţie HE – 2. Strat spinos
3. Nuclei
4. Strat cornos

2
1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial pseudostratificat cilindric ciliat
– coloraţie HE –
2 3
Este un tip particular de
epiteliu simplu cilindric, format
din celule dispuse pe
membrana bazală, dar inegale
ca înălţime. Înălţimea diferită a
celulelor, determină situarea
nucleilor la înălţimi diferite,
creind un fals aspect de
stratificare.
1. Nuclei aparent stratificaţi
2. Celule mucipare

1 3. Cili

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial-uroteliu Este un epiteliu pavimentos
– coloraţie HE – stratificat de tip particular.
Conţin trei straturi de celule:
strat bazal, cu celule cubice,
strat intermediar, cu mai multe
rânduri de celule alungite, cu
polul apical dilatat ”in rachetă”
şi strat superficial format din
celule aplatizate “în umbrelă”.
1. Membrana bazală
4 2. Celule bazale
3. Celule în rachetă
4. Celule turtite în umbrelă
2
1
3

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial-uroteliu Este un epiteliu pavimentos
– coloraţie HE – stratificat de tip particular.
Conţin trei straturi de celule:
strat bazal, cu celule cubice,
strat intermediar, cu mai multe
rânduri de celule alungite, cu
3 polul apical dilatat ”in rachetă”
şi strat superficial format din
celule aplatizate “în umbrelă”.
1. Membrana bazală
2. Celule bazale
3. Celule în rachetă
4 4. Celule turtite în umbrelă

1 2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Glanda tubulară simplă (intestinul gros) 1. Lumen
– coloraţie HE – 2. Epiteliu glandular

1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut epitelial glandular (parotida) 1. Acini seroşi
– coloraţie HE – 2. Canale excretorii
intralobulare

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Glanda salivară mixtă-submandibulară 1. Acini glandulari micşti
– coloraţie HE –

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Glanda salivară mixtă-submandibulară 1. Acini glandulari mucosi
– coloraţie HE – 2. Canale excretoare
intralobulare
3. Acini micsti cu semiluna
Gianuzzi

2
3

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Glandă acinoasă (glanda sebacee)
– coloraţie HE –
1. Celule cu citoplasma
vacuolara
2. Folicul pilos
3. Fibre musculare scheletale
striate sectionate transversal

1
2

3
_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Glandă acinoasă (glanda sebacee) 1. Celule cu citoplasma
– coloraţie HE – vacuolară
2. Folicul pilos

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Glanda corticosuprarenală 1. Capsula
– coloraţie HE – 2. Zona glomerulara – celule
dispuse în cordoane arcuate
3. Capilare
1 4. Zona fasciculata cu
2 spongiocite

3
4
3

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Glanda corticosuprarenală Zonă fasciculată cu spongiocite
– coloraţie HE – 1. Spongiocite
2. Capilar

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Tiroida 1. Foliculi tiroidieni
– coloraţie HE – 2. Celule foliculare
3. Insule parafoliculare

6 4. Capilare perifoliculare
5 5. Coloid

2 6. Capsula conjunctivă

4
1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Tiroida 1. Foliculi tiroidieni
– coloraţie HE – 2. Celule foliculare
3. Insule parafoliculare
4. Capilare perifoliculare
5. Coloid

4
1
3 2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 ŢESUTURILE CONJUNCTIVE
Ţesutul mucos
Ţesutul conjunctiv lax
Ţesutul reticular
Ţesutul adipos
Ţesutul elastic
Ţesutul tendinos
Ţesutul aponevrotic
Tesutul cartilaginos hialin
Tesut cartilaginos elastic
Tesut cartilaginos fibros
Tesut osos
Ţesutul pigmentar
MENIU INDEX
Ţesuturile conjunctive, denumite şi ţesuturi de legătură şi suport,
reprezintă un grup heterogen de ţesuturi cu origine comună
mezodermo-mezenchimală fiind alcătuite din 3 componente: celule,
substanţă fundamentală şi fibre. După variaţiile cantitative şi
calitative ale celor trei componente se disting din punct de vedere
morfologic mai multe tipuri de ţesuturi conjunctive. Din punct de
vedere histogenetic se împart în ţesuturi conjunctive de tranziţie şi
embrionare şi ţesuturi conjunctive permanente sau adulte.
După consistenţa substanţei fundamentale deosebim: ţesuturi
conjunctive cu substanţa fundamentală moale sau semivâscoasă
(ex. ţesutul conjunctiv lax);
lax ţesuturi conjunctive cu substanţă
fundamentală solidă dar elastică (ex. ţesuturile cartilaginoase) şi
ţesuturi conjunctive cu substanţa fundamentală rigidă, dură,
mineralizată (ţesuturile osoase).
osoase
După componenta structurală care predomină ţesuturile
conjunctive se împart în: ţesuturi conjunctive în care toate cele trei
componente sunt în proporţii egale ( ţesutul conjunctiv lax);
ţesuturi conjunctive în care predomină celulele ( ţesutul reticular,
reticular
adipos,
adipos pigmentar)
pigmentar şi ţesuturi conjunctive în care predomină fibrele
(ţesutul tendinos,
tendinos aponevrotic, elastic).
elastic
IEŞIRE
 ŢESUTURILE CONJUNCTIVE
Ţesutul mucos Ţesutul aponevrotic, reprezintă de asemenea un ţesut conjunctiv
dens ordonat în care fibrele colagene sunt dispuse paralel între ele
Ţesutul conjunctiv lax într-un plan, dar perpendicular pe fibrele planului supra sau
sbiacent. Celulele conjunctive sunt comprimate între cele două
Ţesutul reticular planuri fibroase.

Ţesutul adipos
Ţesutul elastic
Ţesutul tendinos
Ţesutul aponevrotic
Tesutul cartilaginos hialin
Tesut cartilaginos elastic
Tesut cartilaginos fibros
Tesut osos
Ţesutul pigmentar
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut conjunctiv mucos
– coloraţie HE –
Ţesutul mucos din cordonul
ombilical este format din celule
stelate cu prelungiri dispuse
într-o substanţă fundamentală
relativ abundentă şi bazofilă.
1. Celule de tip fibroblastic
2. Substanţa fundamentala
abundenta (bazofila)

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut conjunctiv mucos
– coloraţie HE –
Ţesutul mucos din cordonul
ombilical este format din celule
stelate cu prelungiri dispuse
într-o substanţă fundamentală
relativ abundentă şi bazofilă.
1. Celule de tip fibroblastic
2. Substanţa fundamentala
abundenta (bazofila)

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut conjunctiv lax
– coloraţie HE –
2 neregulată.
Reprezintă prototipul de ţesut
conjunctiv având o dispoziţie
ubicvitară în organism.
Substanţa fundamentală este
abundentă, celulele sunt situate
relativ distanţat, iar fibrele
sunt dispuse izolat sau în
fascicole care formează o reţea
1. Fibre colagene
2. Nucleii celulelor conjunctive

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut conjunctiv lax Reprezintă prototipul de ţesut
– coloraţie HE – conjunctiv având o dispoziţie
ubicvitară în organism.
Substanţa fundamentală este
abundentă, celulele sunt situate
relativ distanţat, iar fibrele
1 sunt dispuse izolat sau în
fascicole care formează o reţea
neregulată.
1. Fibre colagene
2 2. Nucleii celulelor conjunctive

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) Este format din celule
– coloraţie HE – reticulare fixe cu nucleu mare
nucleolat şi cu prelungiri
citoplasmatice ce se
anastomozează cu prelungirile
celulelor învecinate care

3 1 împreună cu fibrele
reticulină formează o reţea
de

tridimensională. Ţesutul
reticular formează stroma
organelor limfo - şi
hematopoetice.
1. Zona medulară a
limfoganglionului

2 2. Celule reticulare
3. Vase

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut conjunctiv reticular (ganglion limfatic) Este format din celule
– coloraţie HE – reticulare fixe cu nucleu mare
nucleolat şi cu prelungiri
citoplasmatice ce se
anastomozează cu prelungirile
1 celulelor
împreună
învecinate
cu fibrele
care
de
reticulină formează o reţea
3 tridimensională. Ţesutul
reticular formează stroma
organelor limfo - şi
hematopoetice.

2 2 1. Celule reticulare
2. Limfocite
3. Zona medulara a
limfoganglionului

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut adipos alb Ţesutul adipos, este format din
– coloraţie HE – grupuri mari de celule rotunde
clare (paniculi adipoşi)
solidarizate prin ţesut
conjunctiv. Celula adipoasă are
un aspect de inel cu pecete în
coloraţia H.E., nucleul şi
citoplasma fiind împinsă la
2 periferie de vacuola de grăsime
(ţesut adipos univacuolar).
Pentru a evidenţia grăsimea se
face coloraţie cu Sudan III în
care grăsimea apare colorată
galben portocaliu.

1 1. Adipocite cu citoplasma
univacuolară
3 2. Nucleu periferic
3. Septe conjunctive

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut adipos alb
– coloraţie HE –
2 face coloraţie cu Sudan III în
Ţesutul adipos, este format din
grupuri mari de celule rotunde
clare (paniculi adipoşi)
solidarizate prin ţesut
conjunctiv. Celula adipoasă are
un aspect de inel cu pecete în
coloraţia H.E., nucleul şi
citoplasma fiind împinsă la
periferie de vacuola de grăsime
(ţesut adipos univacuolar).
Pentru a evidenţia grăsimea se
care grăsimea apare colorată
galben portocaliu.

1 1. Adipocite cu citoplasma
univacuolară
2. Nucleu periferic

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut adipos
– coloraţie Sudan III –
1 1. Adipocite cu citoplasma
Ţesutul adipos, este format din
grupuri mari de celule rotunde
clare (paniculi adipoşi)
solidarizate prin ţesut
conjunctiv. Celula adipoasă are
un aspect de inel cu pecete în
coloraţia H.E., nucleul şi
citoplasma fiind împinsă la
periferie de vacuola de grăsime
(ţesut adipos univacuolar).
Pentru a evidenţia grăsimea se
face coloraţie cu Sudan III în
care grăsimea apare colorată
galben portocaliu.
univacuolară

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut adipos
– coloraţie Sudan III –
1 galben portocaliu.
Ţesutul adipos, este format din
grupuri mari de celule rotunde
clare (paniculi adipoşi)
solidarizate prin ţesut
conjunctiv. Celula adipoasă are
un aspect de inel cu pecete în
coloraţia H.E., nucleul şi
citoplasma fiind împinsă la
periferie de vacuola de grăsime
(ţesut adipos univacuolar).
Pentru a evidenţia grăsimea se
face coloraţie cu Sudan III în
care grăsimea apare colorată
1. Adipocite cu citoplasma
univacuolară

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut conjunctiv elastic
– coloraţie resorcina fuxina Weigert –
Reprezintă o varietate de ţesut
conjunctiv în care predomină
fibrele elastice. Fibrele elastice
secţionate transversal se
evidenţiază în albastru violet cu
rezorcină fuxină Weigert sau
cărămiziu cu orceină.
orceină
1. Fibre elastice sectionate
transversal

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. longitudinala)
– coloraţie HE –
2 2. Sept conjunctivo-vascular
Reprezintă un ţesut conjunctiv
dens, ordonat cu fibre colagene
dispuse în fascicole. Între
fascicole se dispun celulele
conjunctive (tenocitele) vizibile
prin nuclei. Este caracteristică
dispoziţia nucleilor doi câte doi
(nuclei gemeni).
1. Fibre colagene

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut conjunctiv dens tendinos (secţ. longitudinala)
– coloraţie HE –
1 2. Nuclei gemeni ai tenocitelor
Reprezintă un ţesut conjunctiv
dens, ordonat cu fibre colagene
dispuse în fascicole. Între
fascicole se dispun celulele
conjunctive (tenocitele) vizibile
prin nuclei. Este caracteristică
dispoziţia nucleilor doi câte doi
(nuclei gemeni).
1. Fibre colagene

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peste)
Se evidenţiază prin pigmentul
melanic conţinut în celulele
stelate cu un aspect
caracteristic de fulg de nea.
1. Celule cu pigment în
citoplasma

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut conjunctiv pigmentar (solz de peşte)
Se evidenţiază prin pigmentul
melanic conţinut în celulele
stelate cu un aspect
caracteristic de fulg de nea.
1. Celule cu pigment în

1 citoplasma

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut cartilaginos hialin 1. Celule cartilaginoase
– coloraţie HE – 2. Matrice teritorială
3. Pericondru

3
_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut cartilaginos hialin 1. Celule cartilaginoase
– coloraţie HE – 2. Matrice teritorială

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut cartilaginos elastic 1. Fibre elastice
– coloraţie resorcina fuxina Weigert – 2. Fibre elastice din pericondru

1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut cartilaginos elastic 1. Fibre elastice
– coloraţie resorcina fuxina Weigert –

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut cartilaginos fibros 1. Celule cartilaginoase
– coloraţie HE – 2. Fibre colagen

2
1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut cartilaginos fibros 1. Celule cartilaginoase
– coloraţie HE – 2. Fibre colagen

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut osos spongios 1. Travee osoase
– coloraţie HE – 2. Osteocite în osteoplaste
3. Osteoblaste
4. Măduvă hematogenă cu
multe adipocite

3 4 Ţesut osos spongios

Ţesut osos compact ş
lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ
2 . long.)
Osificare endocondrala

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut osos spongios 1. Travee osoase
– coloraţie HE – 2. Osteocite în osteoplaste
3. Osteoblaste
4. Măduvă hematogenă cu
multe adipocite

1
Ţesut osos spongios
3
Ţesut osos compact ş
lefuit (secţ. transv.)

2 4 Ţesut osos compact (secţ

. long.)
Osificare endocondrala

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală) 1. Sistem Havers
– montat in balsam de Canada – 2. Canal Havers
3. Osteoplaste si canalicule
osoase

1
3
2
Ţesut osos spongios
Ţesut osos compact şlefuit
(secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ
. long.)
Osificare endocondrala

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut osos compact şlefuit (secţiune transversală) 1. Sistem Havers
– montat in balsam de Canada – 2. Canal Havers
3. Osteoplaste si canalicule
osoase

2
3
Ţesut osos spongios
Ţesut osos compact şlefuit
(secţ. transv.)
1 Ţesut osos compact (secţ
. long.)
Osificare endocondrala

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut osos compact (secţiune longitudinală) 1. Canale Havers
– coloraţie HE – 2. Canal Volkman
3. Osteocite în osteoplaste
4. Substanţa fundamentala
eozinofila (colagen)

2 4
Ţesut osos spongios
Ţesut osos compact ş
3 lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ.
long.)
Osificare endocondrala

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut osos compact (secţiune longitudinală) 1. Canale Havers
– coloraţie HE – 2. Canal Volkman
3. Osteocite în osteoplaste
4. Substanţa fundamentala
eozinofila (colagen)

2
3 Ţesut osos spongios
Ţesut osos compact ş
4 lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ.
long.)
Osificare endocondrala

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Osificare endocondrală I
– coloraţie HE – 1. Zona de cartilagiu hialin
normal şi seriat

1
Ţesut osos spongios
Ţesut osos compact ş
lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ
. long.)
Osificare endocondrală

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Osificare endocondrală
– coloraţie HE –
I II

Ţesut osos spongios

Ţesut osos compact ş
lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ
. long.)
Osificare endocondrală

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Osificare endocondrală II
– coloraţie HE – 1. Cartilaj hipertrofic si
calcificat
2. Zona de eroziune

2
Ţesut osos spongios
Ţesut osos compact ş
lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ
. long.)
Osificare endocondrală

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Osificare endocondrală III
– coloraţie HE – 1. Zona de eroziune
2. Zona de osteoid
- travee de cartilaj calcificat -
(bazofil)
- osteoblaste periferic
1 - osteoid colorat (eozinofil)

Ţesut osos spongios

2 Ţesut osos compact ş

lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ
. long.)
Osificare endocondrală

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Osificare endocondrală IV
– coloraţie HE – 1. Zona de ţesut osos
2. Travee osoase
- osteocite în osteoplaste
- osteoblaste la periferie
3. Celule hematoformatoare
2
3
Ţesut osos spongios
1 Ţesut osos compact ş
lefuit (secţ. transv.)
Ţesut osos compact (secţ
. long.)
Osificare endocondrală

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA
Este principalul organ hematoformator situat în cavităţile osoase.
Parenchimul medular este bogat în celule şi maschează stroma
reticulinică. Populaţia celulară a parenchimului este reprezentată
de celule tinere, bazofile în diferite stadii de evoluţie, reprezentând
Măduva roşie hematogen precursorii celulelor din seria eritroblastică, granulocitară,
ă trombocitară, limfocitară şi monocitară. Celulele nu se pot
identifica în hematoxilină-eozină, doar în coloraţia May-Grunwald
Giemsa. În coloraţia H.E. megacariocitul, precursor al plăcuţelor
sanguine, se poate recunoaşte datorită dimensiunilor mari şi
aspectului caracteristic: citoplasmă acidofilă, nucleu voluminos,
hipercrom, inelar, cu contur neregulat (nucleu înmugurit). Printre
elementele parenchimului se evidenţiază celule adipoase izolate sau
grupate şi vase sanguine.
Sângele Seria granulocitară este reprezentată de: mieloblast, promielocit,
mielocit, metamielocit, granulocitul nesegmentat, granulocitele
segmentate (neutrofile, eozinofile, bazofile).
Seria eritrocitară este reprezentată de: pronormoblast, normoblast
bazofil, normoblast policromatofil, normoblast oxifil, reticulocit,
hematie.

MENIU INDEX IEŞIRE

 ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA
Sângele reprezintă un tip particular de ţesut conjunctiv,
caracterizat printr-o substanţă fundamentală lichidă, plasma
sanguină (reprezintă 55% din volumul total al sângelui şi care îi
conferă particularitatea de ţesut în fază fluidă) şi din elemente
Măduva roşie hematogen figurate (celulele sanguine) care reprezintă 45% din volumul
ă sanguin, suspendate în acest lichid complex.
Ţesutul sanguin prezintă trei compartimente: compartimentul
central (organe hematoformatoare), compartimentul periferic
(sângele circulant) şi compartimentul tisular (sângele din ţesuturi).
Elementele compartimentului circulant sunt următoarele:

Sângele

MENIU INDEX IEŞIRE

 ŢESUTUL SANGUIN ŞI HEMATOPOEZA
1. Eritrocite (hematii)
2. Leucocite (globulele albe)
A. Polimorfonucleare (granulocite): neutrofile,
neutrofile eozinofile,
eozinofile
Măduva roşie hematogen bazofile
ă Sunt celule rotunde, cu nucleu segmentat, format din mai mulţi
lobi, colorat în albastru violet. Citoplasma este colorată palid roz şi
conţine granulaţii. Diagnosticul diferenţial între cele trei tipuri de
PMN se face pe baza dimensiunilor celulei, aspectul nucleului şi
aspectul granulaţiilor.
B. Mononucleare: monocite,
monocite limfocite
Sunt celule rotunde cu nucleu nesegmentat, colorat în albastru
Sângele
intens. Citoplasma este bazofilă, cu granulaţii fine, mai greu de
observat cu aspect azurofil.

3. Trombocite (plăcuţele sanguine)

Studiul elementelor figurate se realizează pe baza frotiului sanguin
colorat specific May- Grunwald-Giemsa.

MENIU INDEX IEŞIRE

 Măduva hematogenă 1. Megacariocit
– coloraţie HE – 2. Celule adipoase
3. Nuclei ai celulelor seriei
mieloide si normocitare

3
1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Măduva hematogenă 1. Megacariocit
– coloraţie HE – 2. Celule adipoase
3. Nuclei ai celulelor seriei
mieloide si normocitare

1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Eritrocite (hematii) Eritrocitele sunt răspândite
– coloraţie Giemsa – uniform pe toată lama şi
reprezintă populaţia celulară
predominentă. Apar ca
structuri rotunde, anucleate, de
mărimi aproximativ egale
colorate în roz-portocaliu.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 PMN Neutrofile
– coloraţie Giemsa –
Diametrul este cuprins între
10-14 microni. Nucleul este
puternic segmentat fiind
format din 3-5 lobi uniţi prin
filamente fine de cromatină.
Citoplasma conţine granulaţii
fine egale ca fomă şi mărime,
uniform repartizate şi colorate
în roz-violet.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 PMN Eozinofile
– coloraţie Giemsa –
Au diametrul cuprins între 12-
17 microni. Nucleul este
bilobat, cei doi lobi fiind uniţi
printr-un filament fin ceea ce îi
conferă aspectul de “desagă”.
Citoplasma conţine granulaţii
mari egale ca formă şi mărime,
uniform repartizate, colorate în
roşu-cărămiziu.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 PMN Bazofile Au dimensiuni cuprinse între 8-
– coloraţie Giemsa – 10 microni. Aspectul nucleului
este mai puţin lobat deoarece
lobii, în număr de 2-4, nu sunt
complet separaţi între ei;
adeseori au formă
caracteristică de “treflă”.
Granulaţiile din citoplasmă
sunt inegale ca formă şi
mărime şi inegal repartizate
mascând de multe ori nucleul.
Sunt colorate în violet
întunecat.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Limfocite Au dimensiuni cuprine între 7-
– coloraţie Giemsa – 15 microni. Nucleul este sferic,
situat central sau excentric şi
are un aspect intens cromatic.
Citoplasma, puţin abundentă
are un aspect palid bazofil. În
ea se pot evidenţia granulaţii
fine, azurofile.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Monocite Prezintă cele mai mari
– coloraţie Giemsa – dimensiuni dintre elementele
figurate ale sângelui: 15-25
microni. Nucleul poate fi situat
central dar cel mai adesea este
dispus excentric. Forma este
ovoidă, reniformă, dar poate fi
şi rotundă. Este mai palid
colorat decât la limfocit,
cromatina fiind dispusă în
blocuri fine. Citoplasma, mai
abundentă decât a limfocitului
are o culoare albastră-cenuşie.
Conţine granulaţii fine,
azurofile, greu vizibile.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Monocite Prezintă cele mai mari
– coloraţie Giemsa – dimensiuni dintre elementele
figurate ale sângelui: 15-25
microni. Nucleul poate fi situat
central dar cel mai adesea este
dispus excentric. Forma este
ovoidă, reniformă, dar poate fi
şi rotundă. Este mai palid
colorat decât la limfocit,
cromatina fiind dispusă în
blocuri fine. Citoplasma, mai
abundentă decât a limfocitului
are o culoare albastră-cenuşie.
Conţine granulaţii fine,
azurofile, greu vizibile.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Reticulocite
– coloraţie crezil violet –
Prezintă cele mai mari
dimensiuni dintre elementele
figurate ale sângelui: 15-25
microni. Nucleul poate fi situat
central dar cel mai adesea este
dispus excentric. Forma este
ovoidă, reniformă, dar poate fi
şi rotundă. Este mai palid
colorat decât la limfocit,
cromatina fiind dispusă în
blocuri fine. Citoplasma, mai
abundentă decât a limfocitului
are o culoare albastră-cenuşie.
Conţine granulaţii fine,
azurofile, greu vizibile.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Trombocite Pe frotiu sunt răspândite în
– coloraţie Giemsa – grupuri printre celelalte
elemente figurate. Au
dimensiuni reduse, 2-4 microni.
Prezintă o formă ovoidă, cu
margini rotunjite. În structura
lor se distinge o zonă centrală –
cromomerul, colorat violet şi o
zonă periferică – hialomerul, de
aspect azurofil.

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 ŢESUTURILE MUSCULARE
Fibra musculară striată Ţesuturile musculare sunt formate din celule. Sunt ţesuturi
specializate pentru funcţia de contractilitate, astfel încât celulele
scheletală (longitudinal, suferă un proces de adaptare funcţională, în sensul alungirii lor şi
transversal) ca urmare sunt denumite fibre musculare. De asemenea ele îşi
crează organite specifice contracţiei, miofibrilele. Fibrele
musculare sunt asociate cu ţesut conjunctiv, care le solidarizează şi
le asigură vascularizaţia.

Fibra musculară netedă (

miocitul neted)

Fibra musculară striată c

ardiacă (miocitul cardiac
)

MENIU INDEX IEŞIRE

 Ţesut muscular scheletal striat
– coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim –
1 1. Fibre musculare cilindrice
Extermităţile fibrei musculare
striate scheletale sunt rotunjite.
Nucleii sunt numeroşi, situaţi
sub sarcolemă. Caracterul
esenţial este dubla striaţie a
acestor fibre: una
longitudinală, determinată de
prezenţa miofibrilelor,
orientate longitudinal, alta
transversală, determinată de
alternanţa regulată de discuri
clare şi intunecate.

2 2. Miofibrile striate: discuri

întunecate şi discuri clare

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular striat (secţiune transversală) Extermităţile fibrei musculare
– coloraţie HE – striate scheletale sunt rotunjite.
Nucleii sunt numeroşi, situaţi
sub sarcolemă. Caracterul
esenţial este dubla striaţie a
acestor fibre: una
longitudinală, determinată de
prezenţa miofibrilelor,
1 orientate longitudinal, alta
transversală, determinată de
alternanţa regulată de discuri
2 3 clare şi intunecate.
1. Septe conjunctivo-vasculare
2. Fibre musculare scheletale
sectionate transversal
3. Nuclei periferici

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular striat (secţiune transversală) 1. Septe conjunctivo-vasculare
– coloraţie HE – 2. Fibre musculare scheletale
sectionate transversal
3. Nuclei periferici

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular neted Are o formă alungită,
– coloraţie HE – fusiformă, nucleul este unic,
situat central. Fibra musculară
netedă prezintă un nucleu cu
capetele drepte sau rotunjite
(în formă de bastonaş), care
este întotdeauna înconjurat de
o citoplasmă bine vizibilă,
intens eozinofilă.
1 1. Fibre musculare netede în
fascicole
2. Nucleii fibrelor musculare
2 3. Nucleii ţesutului conjunctiv

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular neted Are o formă alungită,
– coloraţie HE – fusiformă, nucleul este unic,
situat central. Fibra musculară
netedă prezintă un nucleu cu
capetele drepte sau rotunjite
(în formă de bastonaş), care
este întotdeauna înconjurat de
o citoplasmă bine vizibilă,
intens eozinofilă.
1. Fibre musculare netede în
fascicole
1 2. Nucleii fibrelor musculare
2 3. Nucleii ţesutului conjunctiv

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular cardiac Prezintă o dublă striaţie,
– coloraţie hematoxilina ferica Heidenheim – similară cu cea a fibrei
musculare striate scheletale
însă nucleul este unic, situat
central. Extremităţile acestor
fibre sunt ramificate şi legate în
sens longitudinal prin discuri
intercalare, reprezentate de
asocieri de joncţiuni
intercelulare. Interstiţiul
conjunctivo-vascular dintre
2 fibrele cardiace este abundent.
1. Fibre musculare cu
extremitati ramificate

1 2. Miofibrile striate

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular cardiac 1. Fibra musculară cardiacă
– coloraţie HE – 2. Interstiţiu conjunctivo-
vascular
3. Nucleul fibrei musculare

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular cardiac 1. Capilare
– coloraţie HE – 2. Fibre musculare cardiace –
secţ. transversală

1
1

2
_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ţesut muscular cardiac 1. Capilare
– coloraţie albastru de toluidină – 2. Discuri intercalare

1
2 2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 SISTEMUL VASCULAR
Arterele mari sau de tip Sistemul vascular este un sistem tubular închis, alcătuit dintr-o
serie de conducte: artere - care conduc sângele de la inimă spre
elastic (HE, orceina, organe, vene – care readuc sângele la inimă şi capilare – la nivelul
resorcină fuxină Weigert) cărora au loc schimburile dintre sânge şi ţesuturi şi formează
reţele.
Capilarele sunt conducte care au diametrul variabil, subţiri,
Arterele de calibru medi lumenul fiind delimitat de endoteliu.
u Arterele sunt structuri tubulare cu perete gros, bine structuralizat
sau de tip muscular în trei tunici: internă (intima), mijlocie (media) şi externă
(adventiţia). După calibru şi structură se clasifică în artere mari
sau elastice (aorta), medii sau musculare şi arteriole. Arteriolele
reprezintă un tip particular de artere mici al căror perete are
grosimea dublă faţă de diametrul lumenului.

Venele Venele sunt vase de calibru variabil – vene mari, mijlocii şi mici –
cu perete subţire reprezentat în principal prin adventiţie groasă de
natură conjunctivo-fibroasă. Media conjunctivă sau conjunctivo-
musculară este subţire, iar limitanta elastică internă nu se
evidenţiază.
Vasele limfatice la fel ca şi cele sanguine au lumenul variabil,
Pachet vasculo-nervos
delimitat de endoteliu şi perete subţire asemănător ca structură
venelor.
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră elastică (aorta)
– coloraţie HE –
3 violet cu rezorcină-fuxină,
In tunica medie predomină
fibrele elastice grupate în
lamele, dispuse concentric sub
forma unor benzi ondulate,
fenestrate care se colorează în
rezorcină-fuxină
respectiv brun cu orceină.orceină
Ţesutul de legătură între
lamelele elastice este format din
elemente conjunctive şi
musculare.
1. Intima: -Endoteliu
- Strat subendotelial
- Limitanta elastica
interna

2 2. Media: fibre musculare

netede, lamele elastice
refringente
3. Adventitia: fibre colagene
1
_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră elastică (aorta)
– coloraţie HE –
2 violet cu rezorcină-fuxină,
In tunica medie predomină
fibrele elastice grupate în
lamele, dispuse concentric sub
forma unor benzi ondulate,
fenestrate care se colorează în
rezorcină-fuxină
respectiv brun cu orceină.orceină
Ţesutul de legătură între
lamelele elastice este format din
elemente conjunctive şi
musculare.
1. Media: fibre musculare
netede, lamele elastice
refringente
2. Adventitia: fibre colagene

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră elastică (aorta)
– coloraţie orceină –
In tunica medie predomină
fibrele elastice grupate în
lamele, dispuse concentric sub
forma unor benzi ondulate,
fenestrate care se colorează în
violet cu rezorcină-fuxină,
rezorcină-fuxină
respectiv brun cu orceină.
Ţesutul de legătură între
lamelele elastice este format din
elemente conjunctive şi
musculare.
1. Lamele elastice

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră elastică (aorta)
– coloraţie orceină –
1 musculare.
In tunica medie predomină
fibrele elastice grupate în
lamele, dispuse concentric sub
forma unor benzi ondulate,
fenestrate care se colorează în
violet cu rezorcină-fuxină,
rezorcină-fuxină
respectiv brun cu orceină.
Ţesutul de legătură între
lamelele elastice este format din
elemente conjunctive şi
1. Lamele elastice

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră elastică (aorta)
– coloraţie resorcină fuxină Weigert –
In tunica medie predomină
fibrele elastice grupate în
lamele, dispuse concentric sub
forma unor benzi ondulate,
fenestrate care se colorează în
violet cu rezorcină-fuxină,
respectiv brun cu orceină.orceină
Ţesutul de legătură între
lamelele elastice este format din
elemente conjunctive şi
musculare.
1. Lamele elastice

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră elastică (aorta)
– coloraţie resorcină fuxină Weigert –
In tunica medie predomină
fibrele elastice grupate în
lamele, dispuse concentric sub
forma unor benzi ondulate,
fenestrate care se colorează în
violet cu rezorcină-fuxină,
respectiv brun cu orceină.orceină
Ţesutul de legătură între
lamelele elastice este format din
elemente conjunctive şi
musculare.
1. Lamele elastice

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră musculară In tunica medie predomină
– coloraţie HE – fibrele musculare netede
dispuse în fascicule concentrice,
între care există ţesut
conjunctiv de legătură.
Caracteristic acestor artere este
prezenţa între intimă şi medie a
limitantei elastice interne bine
1 reprezentată sub forma unei
benzi ondulate, strălucitoare.
1. Intima: -Endoteliu
-Strat subendotelial
-Limitanta elastica
interna
2 2. Media: fibre
muscularenetede, fibrocite
3. Adventitia: fibre colagene,
3 nuclei fibrocite

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Arteră musculară In tunica medie predomină
– coloraţie HE – fibrele musculare netede
dispuse în fascicule concentrice,
între care există ţesut
conjunctiv de legătură.
Caracteristic acestor artere este
prezenţa între intimă şi medie a
limitantei elastice interne bine
reprezentată sub forma unei
benzi ondulate, strălucitoare.
1. Intima: -Endoteliu
-Strat subendotelial
-Limitanta elastica
2 interna

1 2. Media: fibre
muscularenetede, fibrocite
3. Adventitia: fibre colagene,
nuclei fibrocite

3
_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Vena Vase de calibru variabil – vene
– coloraţie HE – mari, mijlocii şi mici – cu
perete subţire reprezentat în
principal prin adventiţie groasă
de natură conjunctivo-fibroasă.
Media conjunctivă sau
conjunctivo-musculară este
1 subţire, iar limitanta elastică
internă nu se evidenţiază.
1. Endoteliu
2. Media
- fibre musculare netede

2   - ţesut conjunctiv
3. Fibre colagene sectionate
transversal

4 4. Fibrocite

3  

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Vena 1. Tunica medie
– coloraţie HE – 2. Adventitie

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Pachet vasculo-nervos 1. Arteriola
– coloraţie HE – 2. Venula

2 3. Vas limfatic
4. Nerv

1
2
3
_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 ŢESUTUL NERVOS
Ţesutul nervos este format din celule nervoase dispuse distanţat şi
din prelungirile acestora. Spaţiile dintre neuroni conţin celule gliale
şi vase de sânge. Neuronii reprezintă celule înalt specializate în
producerea şi transmiterea impulsului nervos.
Ţesut nervos – fibre mieli Neuronul este format din corpul celular sau pericarionul şi din
nice (secţiune transversal două tipuri de prelungiri citoplasmatice: axonul şi dendritele.
ă) Corpul şi prelungirile neuronului alcătuiesc substanţa cenuşie iar
fibrele nervoase constituie substanţa albă. Neuronul este o celulă
polimorfă cu dimensiuni ce variază între 4-5 şi 150 microni.
Nucleul neuronului este mare, veziculos, sărac în cromatină şi
Ţesut nervos – fibre mieli prezintă un nucleol bine vizibil. Citoplasma este bogată în
nice (sec neurofibrile evidenţiabilă prin impregnări argentice,
ţiune longitudinală) corpusculi Nissl care se colorează cu violet crezil sau albastru de
metilen.
Prelungirile neuronale sau fibrele nervoase pot fi mielinice şi
amielinice. Teaca de mielină se evidenţiază în coloraţia cu acid
osmic sub forma a două linii negre întrerupte la nivelul
strangulaţiilor Ranvier.
Celulele gliale sunt vizibile numai prin nuclei în coloraţia H.E.
Precizarea tipului de celulă glială se poate face numai pe
impregnări speciale.

MENIU INDEX IEŞIRE

Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) 1. Teaca de mielină
– coloraţie acid osmic –

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune transversală) 1. Teaca de mielină
– coloraţie acid osmic –

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) 1. Teaca de mielină
– coloraţie acid osmic – 2. Strangulaţii Ranvier

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Ţesut nervos – fibre mielinice (secţiune longitudinală) 1. Teaca de mielină
– coloraţie acid osmic – 2. Strangulatii Ranvier

1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 SISTEMUL NERVOS
Ţesutul nervos împreună cu vasele sanguine şi ţesutul conjunctic
care le însoţesc formează organele nervoase care alcătuiesc sistemul
Ganglionii spinali nervos.
Sistemul nervos se înparte în sisitem nervos periferic format din
ganglioni nervoşi şi nervi şi sistem nervos central reprezentat din
encefal şi măduva spinării.
Măduva spinării (HE,
crezil violet,
impregnare cu azotat de
argint
)

Scoarţa cerebrală

Scoarţa cerebeloasă

MENIU INDEX IEŞIRE

 Nerv (secţiune transversală) 1. Fibre nervoase
– coloraţie HE – 2. Nucleii celulelor gliale
(Schwan)
3. Ţesut conjunctiv

1 2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Nerv (secţiune transversală) 1. Fibre nervoase
– coloraţie HE – 2. Nucleii celulelor gliale
(Schwan)
3. Ţesut conjunctiv

1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ganglion spinal Prezintă la periferie o capsulă
– coloraţie HE – conjunctivă, subcapsulă, în
zona periferică se dispun
neuroni mari, rotunzi,
pseudounipolari cu nucleu
mare, veziculos nucleolat.
Fiecare neuron este înconjurat
de o capsulă fibroasă dublată
de un rând de celule satelite ce
2 reprezintă glia periferică. În
porţiunea centrală a
3 ganglionului se dispun fibre
mielinice de provenienţă
endogenă şi exogenă.
1 1. Celule nervoase ganglionare
2. Celule satelite
3. Fibre nervoase

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ganglion spinal Prezintă la periferie o capsulă
– coloraţie HE – conjunctivă, subcapsulă, în
zona periferică se dispun
neuroni mari, rotunzi,
pseudounipolari cu nucleu
mare, veziculos nucleolat.
3 Fiecare neuron este înconjurat
de o capsulă fibroasă dublată
de un rând de celule satelite ce
reprezintă glia periferică. În
porţiunea centrală a
ganglionului se dispun fibre
mielinice de provenienţă
endogenă şi exogenă.
1. Celule nervoase ganglionare
2. Celule satelite
2 1 3. Fibre nervoase

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Măduva spinării Reprezintă un organ
– coloraţie crezil violet – parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
3 e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1.Corpusculi Nissle în
pericarionul celulelor
2 multipolare
2. Nucleii celulelor gliale
3. Capilar

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Măduva spinării
– coloraţie crezil violet –
MENIU
Reprezintă un organ
parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1. Granulatii în pericarionul
2 celulelor multipolare
2. Nucleu cu nucleol
_ + X
INDEX IEŞIRE
 Măduva spinării
– coloraţie crezil violet –
1 celulelor multipolare
MENIU
Reprezintă un organ
parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1.Granulaţii în pericarionul
2. Celula multipolară
_ + X
INDEX IEŞIRE
 Măduva spinării Reprezintă un organ
– coloraţie crezil violet – parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
3 2 1.Granulaţii în pericarionul
celulelor multipolare
2. Nucleii celulelor gliale
3. Capilar

4 1 4. Celula multipolară

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) Reprezintă un organ
– impregnare cu azotat de argint – parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1. Celule stelate multipolare cu
neurofibrile în pericarion
2. Fibre amielinice

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
Măduva spinării (secţiune transversală-corn anterior) Reprezintă un organ
– impregnare cu azotat de argint – parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive

1 în cel posterior. Substanţa albă

e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1. Celule stelate multipolare cu
neurofibrile în pericarion
2. Fibre amielinice

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Măduva spinării-cornul anterior
– coloraţie HE –
2 2. Nucleii celulelor gliale
Reprezintă un organ
parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1. Celule stelate multipolare

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Măduva spinării-cornul anterior Reprezintă un organ
– coloraţie HE – parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
e dispusă la exterior şi este
formată din fibre nervoase
secţionate transversal.
1
3 1. Celule stelate multipolare
2 2. Nucleii celulelor gliale
3. Fibre amielinice
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Măduva spinării-cornul anterior Reprezintă un organ
– coloraţie HE – parenchimatos format din ţesut
nervos (celule şi fibre
nervoase). Substanţa cenuşie
este dispusă la interior sub
3 forma literei H cu celule mari,
multipolare, motoare în cornul
anterior şi celule mici, senzitive
în cel posterior. Substanţa albă
e dispusă la exterior şi este

2 4 formată din fibre nervoase

secţionate transversal.
1 1. Celule stelate multipolare
2. Nucleii celulelor gliale

2 3. Capilare
4. Fibre amielinice

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Scoarţă cerebrală Este un organ parenchimatos,
– coloraţie HE – slab bazofil alcătuit din ţesut
nervos, reprezentat prin celule
mari, piramidale, celule
rotunde granulare şi celule
gliale.
1. Celule piramidale mari
2. Celule gliale
3. Capilare
3
1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Scoarţă cerebrală Este un organ parenchimatos,
– coloraţie HE – slab bazofil alcătuit din ţesut
nervos, reprezentat prin celule
mari, piramidale, celule
rotunde granulare şi celule
gliale.
1. Celule piramidalemari
2. Celule gliale

3 3. Capilare

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Scoarţă cerebeloasă Organ parenchimatos format
– coloraţie HE – din ţesut nervos. Prezintă trei
straturi celulare: celule puţine
în stratul superficial, celule
mici numeroase în stratul
profund şi celule mari
piriforme (Punkinje) dispuse pe
un singur rând în stratul
mijlociu (reprezintă elementul
de diagnostic).
Lamela cerebeloasă prezintă în
ax substanţa albă formată din
fibre nervoase cu aspect
eozinofil şi din nucleii celulelor
1 gliale.
1. Substanţă albă
2. Substanţă cenuşie

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Scoarţă cerebeloasă
– coloraţie HE –
1 mijlociu (reprezintă elementul
Organ parenchimatos format
din ţesut nervos. Prezintă trei
straturi celulare: celule puţine
în stratul superficial, celule
mici numeroase în stratul
profund şi celule mari
piriforme (Punkinje) dispuse pe
un singur rând în stratul
de diagnostic).

2 Lamela cerebeloasă prezintă în

ax substanţa albă formată din
fibre nervoase cu aspect
eozinofil şi din nucleii celulelor
gliale.
1. Strat molecular
3 2. Celule Purkinje
3. Strat granular

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 ORGANELE LIMFOIDE
Organele limfopoetice periferice şi centrale fac parte din sistemul
imun şi se caracterizează printr-o populaţie celulară foarte
Limfoganglionul abundentă la nivelul parenchimului, care maschează elementele
componente ale stromei. În acelaşi sistem, se include şi structurile
limfoide anexate mucoasei digestive şi respiratorii (ţesutul limfoid
mucosal).

Splina

Timusul

MENIU INDEX IEŞIRE

 ORGANELE LIMFOIDE
Limfoganglionii sunt organe mici situate de-a lungul vaselor
limfatice, având în principal rol limfopoetic şi de filtrare a limfei.
Limfoganglionul Delimitat de o capsulă conjunctivă sub care se găseşte sinusul
subcapsular sau marginal, limfoganglionul este format din zonă
periferică sau corticala şi zonă centrală sau medulară. Corticala
are două zone – superficială şi profundă sau paracorticala.
În corticala superficială, parenchimul este un ţesut limfoid dens
nodular format din foliculi primari (rar) sub formă de insule
Splina rotunde de celule mici, bazofile alcătuite din limfocite dar mai ales
secundari, cu centru clar. Paracorticala reprezentată de limfocite
grupate sub formă de ţesut limfoid dens difuz în care se pot observa
venule postcapilare.
Zona medulară este formată din cordoane limfocitare intens
Timusul bazofile, separate prin spaţii largi, clare reprezentate de sinusurile
limfatice care alcătuiesc ţesutul limfoid lax cu rol în filtrarea limfei.
În această zonă se pot observa celulele reticulare din stromă, de
formă stelată cu prelungiri citoplasmatice şi nucleu rotund,
hipocrom.

MENIU INDEX IEŞIRE

 ORGANELE LIMFOIDE
Splina, organ limfoid periferic situat pe calea circulaţiei sanguine,
este formată din capsulă conjunctivă-fibroasă cu elemente
Limfoganglionul musculare, parenchim bogat în celule reprezentat de pulpa albă şi
pulpa roşie şi stroma reticulinică (greu vizibilă fiind mascată de
parenchim).
Pulpa roşie, ţesutul limfoid lax de filtrare a sângelui este formată în
principal de sânge (hematii), capilare sinusoide şi cordoane
celulare interstiţiale Billroth care nu se pot delimita pe preparate.
Splina În coloraţia H.E. pulpa roşie apare ca o masă cărămizie relativ
compactă.
Dispersată în pulpa roşie se găsesc structuri nodulare, respectiv
foliculi limfoizi splenici, formaţi din limfocite reprezentate prin
nuclei mici rotunzi hipercromi. Foliculii conţin o arteră mică, cu
Timusul perete muscular dispusă central sau la periferia acestora.
Totalitatea foliculilor limfoizi şi a tecilor limfoide periarteriale
formează pulpa albă, respectiv ţesutul limfoid dens limfopoetic al
splinei.

MENIU INDEX IEŞIRE

 ORGANELE LIMFOIDE
Timusul, organ limfopoetic central, este format din numeroşi
lobuli, delimitaţi de travee conjunctivo-vasculare de origine
Limfoganglionul capsulară. Mai mulţi lobuli pot fi uniţi prin zonele centrale.
Fiecare lobul este alcătuit dintr-o zonă corticală la periferie şi o
zonă centrală medulară.
Corticala mai intens colorată, bazofilă, este formată din numeroase
celule mici reprezentate prin nuclei rotunzi, hipercromi (limfocitele
T pe cale de maturare).
Splina
Medulara, slab colorată este şi mai slab celulară. Numărul
limfocitelor T este mic fapt ce permite evidenţierea din loc în loc a
celulelor reticulo epiteliale din stromă, de fomă stelată cu nuclei
mari eucromi.

Timusul Tot în medulara lobulilor timici se găsesc localizate structuri

caracteristice, corpusculi Hassall, formaţiuni nodulare mici cu
structură lamelară, alcătuiţi din celule epiteliale turtite dispuse
concentric ca foile bulbului de ceapă, elementele centrale fiind
cornificate, cu citoplasma omogen eozinofilă.

MENIU INDEX IEŞIRE

 Ganglion limfatic 1. Capsula
– coloraţie HE – 2. Corticală
3. Sinul marginal
4. Foliculi limfoizi
1
2
4 3

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ganglion limfatic 1. Zona medulară a
– coloraţie HE – limfoganglionului
2. Celule reticulare
3. Vase

3 1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ganglion limfatic 1. Corticală
– coloraţie HE – 2. Sinul marginal
3. Foliculi limfoizi

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Ganglion limfatic 1. Celule reticulare
– coloraţie HE – 2. Limfocite
3. Zona medulara a
limfoganglionului
1
3

2 2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Splina 1. Folicul splenic
– coloraţie HE – 2. Arteriola centrofoliculara
3. Pulpa rosie

2
1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Splina 1. Folicul splenic
– coloraţie HE – 2. Arteriola centrofoliculara
3. Pulpa rosie

1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Splina 1. Folicul splenic
– coloraţie HE – 2. Arteriola centrofoliculara
3. Pulpa rosie
4. Capilare sinusoide venoase

2
4
1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Splina – pulpa roşie
– coloraţie HE –
1. Mezoteliu peritoneal
2. Capsula conjunctivo-
musculară
3. Sept
4. Macrogage cu pigment
hematic fagocitar

2 4
1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Timus Lobuli timici
– coloraţie HE – 1. Capsula
2. Sept interlobular
3. Corticală
2 4. Medulară
5. Corpuscul Hassal

3
4
5 1

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 Timus Zona medulară din lobulul
– coloraţie HE – timic
2. Limfocite timice
3. Corpuscul Hassal

1
2

_ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
 _ + X
MENIU INDEX IEŞIRE
IEŞIRE