Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
5Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dreptul in Feudalismul Dezvoltat

Dreptul in Feudalismul Dezvoltat

Ratings: (0)|Views: 961|Likes:
Published by nicutany

More info:

Published by: nicutany on Dec 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

11/06/2012

pdf

text

original

 
DREPTUL IN FEUDALISMUL DEZVOLTAT6.1. Formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare
In procesul de formare a statelor feudale romanesti rolul cel mai important l-au avut
cnezatele si voievodatele
. Centralizarea treptata a puterii politice ca si mod de evolutiecaracteristic intregului spatiu european in drumul spre organizare statala feudala realizata pefondul intensei dezvoltari politice, economice si sociale, a fost stopata sau doar incetinita inevolutia sa fireasca de imixtiunea fortelor politice straine in spatiul romanesc, extrem de puternice mai ales in Transilvania. Dupa cucerirea ei, proces indelungat desfasurat pe parcursulsecolelor IX-XIII, regalitatea maghiara a fost nevoita sa accepte voievodatul ca veche forma deorganizare politica romaneasca, precum o realitate politica ce nu poate fi inlaturata, cu institutii proprii pastrate pana la supunerea Ungariei de catre turci in 1529, subsecvent bataliei de laMohacs (1526). Primul voievod din Trasilvania a fost
 Leustachius
in 1176, autonom fata deregele Ungariei. In tot acest interval de timp, formatiunile politice romanesti si-au pastratautonomia fata de conducerea voievodatului si implicit al regatului Ungariei, constituind panatarziu in Evul Mediu adevarate tari voievodale si cneziale conduse de voievozi si cnezi locali siorganizandu-se dupa vechiul drept romanesc. In acelasi spatiu, secuii si sasii colonizati s-auorganizat in „
 scaune
” dar dupa modelul romanesc. Si unii si altii au format uniuni politicenumite „Universitas” conduse de catre un comite.In
Tara Romaneasca
si
 Moldova
,
 prin unirea formatiunilor politice
de aici si
 prineforturile de detasare a conducatorilor acestor formatiuni de suzeranitate maghiara, s-auconstituit tarile feudale de sine statatoare.
 Descalecatorii 
” cum s-au numit primii sefi politici, au fost in
 Muntenia, Basarab I,
carel-a invins pe regele maghiar Carol Robert de Anjou, iar in
 Moldova, Bogdan
care s-aautointitulat „
domn si stapan” in anul 1364 
.Dupa victoria de la Posada,
in anul 1330, noul stat s-a numit Valahia
sau Ungro-Valahia, adica Valahia de langa Ungaria.In ceea ce priveste Moldova, Ungaria si-a exercitat suzeranitatea asupra unei organizatii politice locale condusa de Dragos, voievod roman din Maramures, al carui mandat era cel al unui„capitan regal”.
 In 1364 
, profitand de angajarea ungurilor in conflicte cu Tara Romaneasca siBulgaria,
 Bogdan
,
voievod roman
din
 Maramures
, trece muntii si
reuseste sa-l alunge pe Balc
,
reprezentantul coroanei 
maghiare. Noul stat a fost cunoscut la inceputurile sale sub numele deTerra Wallachorum, Terra Moldovana, Moldovalahia, Rusovlahia (Vlahia de langa Rusia), TaraVlahilor, Vlahia cea Mica, apoi Moldova.Cat despre Dobrogea, teritoriul ei intrat in stapanirea Bizantului a fost inclus in ThemaParistrion (Paradunavon). Imparatul bizantin (basileul) a fost seful puterii administrative, aarmatei si totodata sef religios potrivit traditiei romane. In exercitiul prerogativelor sale era ajutatde un senat pe langa care functiona un consiliu de stat, ambele consultate in chestiuni importante pentru conducerea imperiului. Ascensiunea politica a conducatorilor locali dobrogeni in secoleleX-XI a pereclitat serios autoritatea bizantina asupra acestor teritorii. Eforturile de constituire aunui stat romanesc au avut ca nucleu „Tara Cavarnei”, al carui conducator,
 Balica, devine „despot” in 1346, consolidand autonomia statului fata de Bizant 
. Urmasul sau,
 Dobrotici, vadesavarsi organizarea statala a Dobrogei 
, stat care va deveni un important factor politic inPeninsula Balcanica, mai ales dupa recunoasterea autonomiei sale de catre Ioan V Paleologul.1
 
In 1386 Mircea cel Batran a aparat tara impotriva turcilor, care, o vor transforma in provincie turceasca in preajma bataliei de la Nicopole. Este recucerita in 1404 de catre Mirceacel Batran, dar, in scurt timp va cadea din nou sub ocupatia turceasca (patru secole si jumatate).Concluzionand asupra succintelor dar, necesarelor asertiuni privitoare la formarea statelor feudale de sine statatoare in spatiul geografic romanesc, se reliefeaza
apropierea in timp amomentelor de organizare a lor, fapt datorat dezvoltarii interne unitare
a spatiului romanesc inansamblul sau. Conditiile istorice vitrege oferite de factorul extern au impiedicat realizarea inacest spatiu a unei singure organizatii politice statale. Cu toate acestea, legaturile dintre romaniidin toate teritoriile pe care le-au locuit au fost continue si permanente, ceea ce a permis sideterminat finalizarea procesului, prin desfasurarea treptata a unitatii statelor romanesti
1
.
6.2. Institutia domniei
In Tara Romaneasca si Moldova
institutia domniei 
ca
element central 
al
monarhiei reprezentative
a derivat din evolutia interna a societatii romanesti. Odata cu dezvoltareaeconomico sociala a societatii medievale, se accentueaza ierarhizarea acesteia, si se cristalizeazarelatia de vasalitate-cnez, voievod, mare voievod si domn.In fruntea noilor state se afla asadar un
monarh
numit
Voievod 
si
domn
. Dintre toatestatele Europei centrale si de est, doar romanii au adoptat titlul oficial de „Voievod”, nume preluat de la slavi la care „vojevoda” insemna de fapt conducator de osti. Denumirea este slavadar institutia voievodala este o creatie romaneasca, anterioara intemeierii statului, voievodulreprezentand initial nu numai comandantul ostilor, ci si conducatorul unei uniuni de obsti avandatributii politice, administrative si judecatoresti. In tarile romane, adoptarea sa este legata deintemeierea statelor feudale de sine statatoare ca si o necesitate a organizarii de catre unconducator militar a luptei pentru suveranitate si neatarnare.Dupa lupta de la Posada din 1330, si-a luat titlul de „domn”, purtat si de catre urmasii lui.Acest titlu nu semnifica numai pozitia sa in stat, dar si situatia sa de independenta ce nurecunostea nici o suzeranitate.Dupa ce-l inlatura pe Balc, Bogdan isi ia acelasi titlu, care alterneaza in Moldova cu acelade „gospodar”, „gospodinori „samodirjet”, cuvinte de origine slava, traductibile prin „singur stapan”.Pe plan intern aparitia institutiei domniei a presupus unirea micilor formatiuni in mod pasnic sub conducerea unui singur voievod. Dupa intemeierea statului existand si alti voievozilocali, vasali conducatorului statului, distinctia dintre acestia se realiza prin adoptarea de catreseful statului a titlului de „Mare voievod”.Pe plan extern, aparitia domniei a constituit un factor catalizator al concentrarii luptei pentru desfiintarea tendintelor de suzeranitate straina, tot mai amenintatoare din partea Portii si aCoroanei Maghiare.Titlul de „domn” provine din latinescu
dominus
traductibil prin substantivele proprietar dar si stapan sau conducator de osti. El poarta acest titlu alaturi de altele mai rare, precum si cel de despot, intrebuintat de Mircea cel Batran si Ieremia Movila sau „singur stapanitor” cu care se autointitula Mircea cel Batran.
1
 
V.Popa si A.Bejan, op.cit.,pag.51
2
 
Infiintarea Mitropoliei Tarii Romanesti in 1359, mitropolie aflata sub jurisdictia patriarhieide Constantinopol, ii va da lui Nicolae Alexandru legitimizarea Bizantului, el fiind recunoscutDomn autocrat, adica singur stapan, independent, fapt ce se va petrece si inMoldova.
Termenul de domn a avut in acelasi timp si o semnificatie
religioasa, Voievodul-Domn fiind
modelul pamantean al lui Dumnezeu
.In titulatura ca si in subscrierea monogramatica si autografa din Tara Romaneasca siMoldova, apare vocabula „Io” ori formulele „Ion” sau „Ioan”, care la origine au insemnat „celdaruit de Dumnezeu” sau „cel ales de Dumnezeu”. Acesta este un atribut teocratic, doar biserica putand investi pe domn la incoronare cu aceasta calitate, cu scopul de a conferi grandoaredomniei si a asigura formal continuitatea dinastica. La randul lor, si domnii se prevalau insustinerea autoritatii lor tot atat de argumentul teocratic: toate documentele vremii certificaconceptia monarhiei de drept divin, expresiile de genul „Io,….voievod, din mila lui Dumnezeu,domn…..” fiind frecvent utilizate.
6.2.1. Prerogativele domnului
 Noua institutie politica a fost acceptata de romani doarece ea s-a afirmat in viata poporului ramanand prin originalitate dar mai ales prin aceea ca nu a fost impusa din afara ci, s-aafirmat in lupta cu puterile straine ostile. Domnia nu are, pe de alta parte corespondent in tarilevecine in care seful statului se numea
tar, han
sau
sultan
.Pe de alta parte, institutia si principiile domniei au avut o indelungata traditie la romani,traditie ce a reunit norme vechi si noi.In acest context, domnul a avut nuneroase prerogative ce pot fi grupate dupa cumurmeaza:
Functia militara.
Domnul era
comandant suprem al armatei
in calitatea sa de sef alstatului. Tot el ii numea pe condamnatii armatei, care depuneau juramant de credinta in fata sa.El conducea efectiv ostirea pe campul de lupta, aducandu-si nu de putine ori contributia la soarta bataliilor.
Functia de reprezentare in politica externa.
 
In relatiile externe, cu avizul sfatuluidomnesc, domnul avea puterea de a incheia tratate, de a declara razboi sau de incheiapace, de a primi soli sau de a da sprijin diplomatic supusilor sai
. Din secolul al XIV-leaImperiul Otoman interzice domnilor tarilor romane prerogativa politicii externe. Pierzand acestdrept, Tarile Romane vor avea un reprezentant permanent la Istambul,
agent diplomatic
numit
capuchihaia
, care le reprezentau si fata de ambasadorii altor state.
Functia legislativa
era exercitata de domn ca si reprezentant al vointei divine. El emitea
acte normative numite hrisoave, asezaminte, legaturi 
etc, hotarand fie singur, fie impreuna cusfatul domnesc. De asemenea, el putea modifica normele juridice existente, prin judecatile sale putand acorda privilegii, prin tratate si conventii cu caracter juridic sau direct, prin acte carereglementau noi institutii de drept.
Functia judecatoreasca
ii revenea domnului prin traditie dar si sub influenta dreptului bizantin. Ca judecator suprem, domnul avea competenta de a judeca orice proces si de aplicaorice pedeapsa inclusiv pedeapsa cu moartea. Dupa pronuntarea lor 
hotararile deveneaudefinitive si irevocabile
, ele
neputand fi atacate decat in fata unui alt domn care le puteareforma
. Domnul putea totodata ca prin mila sa
 sa acorde gratierea unor persoane
in privinta pedepselor aplicate de el sau de un alt predecesor.3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->