TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA

CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1
 Bad health habits and lifestyle choices
are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat

La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala

Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică
trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de
cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt
descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi
principalele strategii de tratament, împreună cu principiile
terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt
cu atenţie puse în balanţă pentru a face posibilă trecerea
rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere
a acestei forme foarte problematice de demenţă.

Abstract

One century after the first patient was diagnosed with

Alzheimer’s disease this paper wants to make a very practical
review of the knowledge accumulated in the last years of
clinical and experimental research in this field. The main
pathogenetical mechanisms are described as well as the main
treatment strategies together with the therapeutic principles
guiding to results. Advantages and disadvantages are carefully
put in balance to make possible a quick and yet comprehensible
and complete pass towards a better understanding of this
extremely problematic form of dementia.

A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce

continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a
dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a
constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr-un spectru de boli
neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. Statisticile actuale atribuie

2
următoarele valori: boală Alzheimer 60%; boală Parkinson cu corpi Lewy 23%; demenţă
vasculară 7%; demenţe de alte cauze 10%.
Morfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele
sănătoase.
Studii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că în boala Alzheimer un
eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică în hipocamp urmat
de cortexul frontal, temporal, cingulat şi parietal. Această pierdere precoce a sinapselor
după acest pattern anatomic a fost observată şi în cazul modelelor experimentale.
Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive,
apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior.
Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de Aβ42 dar nu şi cu plăcile de amiloid. De
asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv.
Principalele mecanisme implicate în patogeneza bolii sunt:
deficitele de plierea ale proteinelor
excitotoxicitatea
inflamaţia
procesele apoptotic-like
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza
memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala
reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce
apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet,
de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile
zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput,
desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.

FACTORI DE RISC

Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru
dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: :

- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I

3
(mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familiei, ,

- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau
asiatici, creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer, .

- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental, .

- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta .

- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta

dementa, inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub
terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. .

Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala
Alzheimer. Aceste teorii includ urmatorii factori: .

- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si

boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate .

- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica
(la cap) urmata de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii
Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea
este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer .

- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in

mod obisnuit in cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se
insotesc de risc crescut de boala cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de
homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute
de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si acidului folic.

Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu
nu s-a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

CAUZE

Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe
mai multe cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului
sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in
principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze normal .

4
.
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina
aceasta cauza. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial
aceasta boala, riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un
membru al familiei bolnav de Alzheimer. . .

Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar
acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.

SIMPTOME

Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe
persoane in varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite
episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani
este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor
dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul
unui medic specialist. .

Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea: .

- unor parti din anumite experiente .

- locului unde este parcata masina .

- evenimentelor din trecutul indepartat .

- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu .

- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina .

Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea : .

- unei experiente in totalitate .

- interpretarii ceasului sau condusul masinii .

- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis

- unei persoane in totalitate .

Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire

sau de personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in
societate. Membrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii.
Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau

5
probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne persoana spre consultul unui
specialist.
Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza. .

Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala

Alzheimer. Acestea sunt: .
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de
telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese .

- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite

- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei .

- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva

- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider
sau ceasul in bolul de zahar .

- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si

apoi la furie aparent fara motiv .

- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un

membru al familiei .

- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua
si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente: .
- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana
(deziluzii)
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete,
impachetatul si despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari .
- agresiune fizica sau verbala .

- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite

- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea
de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.

6
O persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau
tremuraturi ale mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta
afectiune decat boala Alzheimer. .

Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de
dementa.
Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt: .
- alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple .

- dementa insotita de malnutritie .

- boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia .

- depresia .

- tulburarile vizuale sau auditive.

MECANISM FIZIOPATOLOGIC

Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu

Alzheimer. Acestea includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale .

- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara
depozite de amiloid (proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce
intrerup structura normala a celulei nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare
se observa de obicei la autopsie. .

Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte

simptome ale bolii Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la
unele persoane si la altele nu apar. .

Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o

persoana la alta. Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale
bolii. Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul
bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore
ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar

7
moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau
tardiva. Este dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. .
O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.
Faza initiala
De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer: .

- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta .

- pierde abilitatea de a initia anumite activitati .

- evita situatiile noi si nefamiliare .

- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita .

- vorbeste mai rar decat in trecut .

- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor .

- are tulburari de judecata si ia decizii gresite .

- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit. .

Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva
se afla intr-un loc sau o situatie noua, nefamiliara.
Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta: .

- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor .

- neliniste in special dupa-amiaza si seara .

- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor .

- probleme de gandire si de logica .

- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea
ce a uitat .

- greutati in a se imbraca singur .

- tulburari de dispoziie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare

- credinte false (deziluzii), suspiciuni (paranoia) si agitatie .

- necesita ingrijire permanenta .

- pierde orientarea temporala

Faza tardiva

8
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii: .

- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance .

fara ajutor. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza
ca uita sa mearga .

- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii .

- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent.
- devin extrem de confuze seara si au insomnii .

- nu pot comunica prin cuvinte .

- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta). .

In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte
afectiuni. In anumite cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a
pneumoniei datorita imobilizarii la pat.

CONSULT DE SPECIALITATE

Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum
confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile
sau ore, problema poate fi delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.
Este indicat consultul de urgenta cand: .

- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se

instaleaza destul de rapid, in interval de ore sau zile .

- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele

se inrautatesc brusc. .

Se indica programarea pentru consult atunci cand: .

- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau

deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a
persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei
respective.

9
MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI

Medicul de medicina de familie ,

Medicul internist .

Medicul de geriatrie .

Medicul neurolog .

Medicul psihiatru

INVESTIGATII

Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul
specialist va cauta alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala
Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se
instaleaza brusc, deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de
urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele
depresive. Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de
greu de recunoscut. Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie
psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic.
Aditional se fac examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala.
Aceste examinari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. De obicei este
indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana
apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a
pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate. .
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN)
sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de
memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu

10
emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite
cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.
Teste de laborator
La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. Teste de
laborator pot fi efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele
pacientului. Simptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli
insotite de dezechilibru mineral, boli hepatice, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni,
probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina B12. Tratarea acestor boli poate
produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental. .

Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt:

- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la
punerea diagnosticului .

- teste functionale hepatice (ALT, AST, fosfataza alcalina, bilirubina) ce diagnosticheaza

afectiunile hepatice .

- dozarea acidului folic (folatilor). Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor
rosii cat si a celulelor albe din sange .

- concentratia vitaminei B12 in sange. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii
din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos .

- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu, potasiu, creatinina, glucoza, calciul).

Electrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si
mentinerea functiilor normale (de exemplu ritmul cardiac, contractiile musculare si
functionarea neuronilor) .

- teste functionale tiroidiene. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza
comuna de simptome ca pierderea memoriei, confuzie, letargie si alte simptome de
dementa la persoanele in varsta. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la
persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene .

- screeningul pentru sifilis. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). In
cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat
corespunzator, boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea
tulburari ale inteligentei. Desi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara, se fac teste
pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala curabila

11
- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). SIDA netratata poate
cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare. .
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara
sunt efectuate pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur.
Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a
creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante.
In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia
modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Desi autopsia este
singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele initiale
ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem de clare pentru a pune diagnosticul. Autopsia
este rar necesara, dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca
a fost sau nu Alzheimer.
Depistare precoce
In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat
aceasta boala in stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate
si puse pe seama imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru
apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri
despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu sunt folosite la

TRATAMENT

Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a
mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.
Strategiile terapeutice prezente şi viitoare
Strategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a
bolii şi a substratelor neurobiologice. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de
dizabilitate (Fig. 1).

12
Fig. 1. Strategii intervenţionale în demenţe.

În timp ce terapia simptomatică încearcă să înlocuiască neurotransmiţătorii deficitari, noi

medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid β42.
Analiza strategiilor terapeutice
Strategiile terapeutice se clasifică în funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate în:
simptomatice (îmbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii)
modificatoare ale cursului bolii (intervenţie în evenimentele patogenetice)
preventive (vizând apariţia bolii)

Tabel I. Principalele strategii trapeutice în demenţe

MODIFICATOR AL CURSULUI
SIMPTOMATIC PREVENTIV
BOLII
Inhibitori de
Antioxidanţi (Vitamina E, Gingko Biloba) Antiinflammatoare
acetilcolinesterază
Antihipertensive
Neurotrofine şi terapie genică cu NGF
Antiglutamatergice (inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice
(antagonişti NMDA) controlul glicogen sintetaz kinaza 3β şi (statine)
CDK5/25)

13
 Intervenţii în procesarea β-amiloidului (Aβ-
imunizare activă *, pasivă ** , inhibitori de Terapie estrogenică
γ and β secretază,
* Trial suspendat, noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu β-amiloid
nontoxic/nonfibrilar sunt în curs de dezvoltare
** Testat pe model experimental animal, imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi
monoclonali anti-Aβ
Tratamentul simptomatic

Tabel II. Tratamentul simptomatic al bolii Alzheimer

Doză
Interval de Efecte
Medicament Mecanism De
Iniţială administrare adverse
întreţinere
greţuri,
vărsături,
Donepezil Inhibitor de
5 mg1x/zi 10 mg1x/zi 4-6 săptămâni diaree, crampe
(Aricept) acetilcolinesterază
musculare,
anorexie
greţuri,
varsături,
Rivastigmină Inhibitor de 1.5 mg diaree,
6 mg 2x/zi 2-4 săptămâni
(Exelon) acetilcolinesterază 2x/zi pierdere
ponderală,
ameţeli
greţuri,
varsături,
Galantamină Inhibitor de 4 mg
12 mg 2x/zi 4 săptămâni diaree,
(Razadyne) acetilcolinesterază 2x/zi
anorexie,
ameţeli
Memantina Antagonist NMDA 5 mg 10 mg 2x/zi 4 săptămâni agitaţie,
(Namenda) 1x/zi incontinenţă,

14
 confuzie

Tratementele actuale sunt în principal simptomatice, bazate pe substituţia deficitului de

neurotransmiţător (acetilcolina). Eficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost
evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer: capacitatea cognitivă,
comportamentul şi scala daily living activities, fiind raportate îmbunătăţiri simptomatice
de scurtă durată de până la 1 an (Winblad 2001).

Tratament initial

In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de

colinesteraza. Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si
rivastigmina, pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele
acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la
unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor, ei nu
incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza
ca prima linie in tratament. . .

Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii
de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau
pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Memantinul actioneaza altfel decat
inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii.
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme
medicale asociate bolii Alzheimer. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50% din
pacientii cu Alzheimer, in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt
constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Depistarea si tratarea acestor conditii
asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale
pacientului.
In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie:
- ingrijirea de care are nevoie pacientul .

- persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce

15
boala va avansa .

- aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa .

- planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului. .

Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala
pentru oferirea ingrijirii optime. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce
pot aparea si la evolutia bolii.
Tratament de intretinere
Terapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. Aceste
medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele.
Inhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza
efectele adverse ale acestor medicamente. .

Examinarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului

la terapie, detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si ofera educatie
continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Pe masura ce
boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament
sau alte probleme aparute. Ghidurile medicale indica consultul la 6 luni sau mai putin in
cazul in care apar probleme. .

Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli. .

Tulburarile de vedere si de auz, artrita, afectiuni ale glandei tiroide, bolile renale sunt
probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala
Alzheimer. Artrita face dificila deplasarea fara ajutor; tulburarile de vedere sau de auz pot
determina agitatie, anxietate sau imposibilitate de comunicare. Tratarea acestor afectiuni
creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingrijitorului. .

Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei

sau un prieten, cel putin pana cand boala devine severa. Terapia de intretinere se bazeaza
pe maximizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea
problemelor pe masura ce acestea apar. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea
unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor
solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament, ca tulburarile deviante si
de somn. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. Succesul ingrijirii

16
depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire
la tratament. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.
Tratament in stadiile avansate
Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila.
Asigurarea ingrijirii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil, indiferent de
pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Internarea bolnavului intr-o
institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in unele cazuri institutiile specializate
in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie.
Tratament in stadiile terminale
Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane
aleg sa discute anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele
legale ce o sa apara. Aceste persoane aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat
inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Unii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile
ce prelungesc viata, pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi
viata.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de
furie, spaima, depresie, anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul.
Desi boala evolueaza de-alungul timpului, anumite persoane sunt capabile sa-si continue
activitatile obisnuite timp de mai multi ani, chiar daca la un nivel redus.
Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt:

- daca sa mai conduca masina sau nu. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc
investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Membrii
familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina

- masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. In perioada urmatoare diagnosticarii

bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste masuri sunt
dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. .

17
In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi: . .

- realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. Efectuarea anumitor activitati poate

dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate
este indicat sa continue. Se recomnada anumite schimbari. De exemplu, in cazul in care
gatitul devine o problema, se recomanda alte activitati care sunt realizabile, ca ajutorul la
cumparaturi, planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare
- modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. De exemplu stabilizarea
covoarelor cu ajutorul unor cuie, punerea de suprafete nederapante in cada, asigurarea
aragazului cu stingator automat pentru flacara, in cazul in care exista probleme de
memorie. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul
- asigurarea unei alimentatii sanatoase. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu
Alzheimer sa contina fructe, legume si cereale. In cazul in care greutatea este mica si nu
se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. Unele persoane cu dementa au
tulburari de somn. Este indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca exercitii
fizice ziua, iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina
- programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt
maxime. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta.
Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar
sau program zilnic .

- rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Utilizarea de liste, etichete sau alte
modalitati care sa ajute la amintirea anumitor lucruri. Notarea activitatilor zilnice pe un
calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr-un loc vizibil
- inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se
intentioneaza sa se mearga, adresa si modul de intoarcere acasa, chiar daca au mai fost
efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. Este indicat ca iesirile sa se faca sub
insotire daca este posibil .

- pastrarea activitatii, mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri
incetineste deteriorarea abilitatilor mentale
Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de
prieteni. Ingrijirea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct

18
de vedere fizic cat si emotional, dar exista modalitati de a face mai usoara aceasta
perioada de ingrijire. .

Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate
masuri pentru a maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele
ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie
retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si
pentru bolnav. .

In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si

siguranta pacientului. Un mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn regulat, igiena
corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru
binele general al pacientului. .

Realizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de

incuietori la usi si la dulapuri. .

Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o

experienta pozitiva. Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana,
ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Se indica acompanierea pe tot
parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia.
Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea
unui pahar de lapte cald inainte de culcare. .
Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de
mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.
Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta
cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer.
Strategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor, dar le fac mai usor
de acceptat. .
Maximizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp
cat inca mai poate face acest lucru. .
Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Se pun etichete
pe obiectele inconjuratoere si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul
fotografiilor.
Intelegerea modificarilor comportamnetale. Tulburarile comportamentale pot aparea la

19
pacientii cu Alzheimer. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu
cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau
obiceiurile din trecut. .

Abordarea agitatiei. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton

scazut in discutiile cu bolnavul. .
Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin
aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si
focalizeze energia. .

Realizarea unei bune comunicari. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in

contradictoriu cu bolnavul. Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia
asupra altor activitati. Se inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple, usoare si
familiale.
Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de
ingrijire sa fie pe primul loc. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce
se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu Alzheimer.
Plasarea in camine
Ingrijirea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Chiar si in
cazul in care aceasta ingrijire este posibila in fazele initiale, pe masura ce boala
progreseaza, devine dificil de realizat ingrijirea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi
tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa.
De asemenea, persoana ce se ocupa de ingrijire poate dezvolta probleme de sanatate sau
ingrijirea bolnavului poate deveni extrem de dificila. .
Exista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment, deoarece bolnavii cu
Alzheimer vor avea nevoie de ingrijire permanenta 24 de ore in fazele avansate. Luarea
unei decizii cu privire la internarea intr-un camin sau institutie de ingrijire poate fi foarte
greu de luat.
Tratament medicamentos
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de
colinesteraza. Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si
rivastigmina, pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele
acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la

20
unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor, ei nu
incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de colinesteraza
ca prima linie in tratament. .
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii
de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau
pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Memantinul actioneaza altfel decat
inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii.
Decizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu
anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale, ci momentul in care
tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat.
Medicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. Cu toate astea, simptomele
pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie, deoarece aceste terapii nu
functioneaza la toate persoanele. In cazul in care medicamentele sunt eficiente se va
continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice
decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect.
Vitamina E este un antioxidant ce ajuta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si
imbunatateste functionarea celulelor nervoase. Studii recente au sugerat ca vitamina E
poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau
spalatului, dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. In cazul in care
administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur, putin costisitor si
eficient la unele persoane. .
Un alt medicament, numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire
si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. Acest medicament este folosit frecvent in
tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca
alte medicamente.
Tratamentul tulburarilor de comportament
In unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament
sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului.
Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. De
exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii fizice si evitarea somnului
din timpul zilei, poate fi necesar tratamentul medicamentos. .

21
In cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica
administarea de tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand:
- un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia
- eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor de
mediu sau asigurarea unei rutine au esuat .
- comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav
- bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Psihoza cauzeaza
credinte false (deziluzii) sau halucinatii.
Tratamentul dementei
Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer. .
Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Antidepresivele diminua simptomele
depresiei si imbunatatesc calitatea vietii, dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer.
Tratamentul altor cauze de dementa
Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa multiinfarct),
afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson, contribuie la dementa persoanelor in varsta cu
Alzheimer. Unele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos.
Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer.
Memantin, un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer, pentru tratarea
pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. .
Tranchilizante pentru tratarea anxietatii, agitatiei sau comportamentului ostil, tulburarilor
de somn, deziluziilor, paranoiei si halucinatiilor. .
Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. .

Tratament chirurgical
Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer.
Terapii alternative
Tratamentul cu anumite plante, de genul ginko-biloba sunt considerate experimetale.
Alte terapii de genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la
diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate numai
sub supraveghere. .
Aromoterapia. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta

22
terapie, atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale, poate fi utila
in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. Totusi pentru a i se dovedi
eficacitatea sunt necesare mai multe studii. .
Terapia cu lumina. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Poate fi
util in tratarea depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer.
Persoanele sunt expuse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore
in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. .
Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua
simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. .
O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul
mesei sau a baii. .

De retinut!
Terapiile alternative pentru boala Alzheimer, de exemplu administrarea de ginko biloba
necesita cercetari suplimentare. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu
sunt cunoscute in totalitate. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel
de terapie.

PROFILAXIE

Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer.

Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii studiaza
posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie
instalarea ei. Aceste substante sunt: .
- vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate .
- in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea
aportului de acid folic si vitamina B6 si B12 .
- antiinflamatorii nesteroidiene, ca indometacinul, ibuprofenul, naproxenul sau aspirina in
doze zilnice. . .
- statinele, medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.

23
Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar
diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu
regularitate al ziarului, cartilor, revistelor, jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea
rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio
pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de
"foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste
activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare. .
Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de
prevenire a ei. Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru
prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite in
viitor la persoanele cu risc de Alzheimer. .
Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.

CONCLUZII

Exerciţiile fizice efectuate regulat, precum mersul pe jos, contribuie la îmbunătăţirea

memoriei persoanelor cu vârste peste 50 de ani care suferă de o diminuare uşoară a
capacităţilor lor mintale, potrivit unui studiu publicat în Journal of the American Medical
Association.
"Acest studiu clinic este, se pare, primul care demonstrează că exerciţiile fizice ajută la
îmbunătăţirea funcţiilor cognitive în cazul persoanelor de vârsta a treia care înregistrează
o scădere a funcţiilor cerebrale", a indicat profesorul Nicola Lautenschlager, de la
Universitatea din Melbourne (Australia), principalul autor al acestei lucrări.
La studiu au participat 138 de adulţi cu vârste peste 50 de ani, ce prezentau un risc
crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie, fenomen care precede, în general,
maladia Alzheimer.
O parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care îi încuraja să facă
exerciţii fizice la domiciliu, timp de 24 de săptămâni. Obiectivul cercetătorilor a fost să
încurajeze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 150 de minute de exerciţii fizice de
intensitate medie, activitatea fiind împărţită în şedinţe de câte 50 de minute. Cercetătorii
au recomandat mai ales mersul pe jos.

24
Totuşi, participanţii au efectuat săptămânal, în medie, 142 de minute de exerciţii fizice.
Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 18 luni, pe baza
ADAS (Alzheimer's Disease Assessment Scale), o scară de referinţă elaborată în 1984
care este foarte utilizată în cercetare şi studii farmacologice.
Studiul a demonstrat că binefacerile exerciţiilor fizice s-au menţinut timp de cel puţin un
an după încheierea studiului. Persoanele care au participat la studiul de 24 de săptămâni
au înregistrat o îmbunătăţire a capacităţilor mintale cu, în medie, 0,69 puncte pe scara
ADAS în raport cu grupul sedentar.
Chiar dacă diferenţa este modestă, este, totuşi, importantă, având în vedere că nivelul de
efort fizic a fost relativ scăzut, au subliniat autorii studiului.
"Spre deosebire de medicamente, care s-au dovedit ineficace împotriva deficienţei
cognitive benigne după o perioadă de 36 de luni, activitatea fizică nu numai că a permis o
îmbunătţire uşoară în acest domeniu, dar a avut şi efecte pozitive în ceea ce priveşte
calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculare", au spus cercetătorii.
În timp ce populaţia mondială îmbătrâneşte, numărul persoanelor atinse de Alzheimer va
creşte, de la 26,6 milioane, în prezent, la 106,2 milioane până în 2.050.
"Dacă apariţia maladiei este întârziată cu 12 luni, vom înregistra cu 9,2 milioane de
cazuri mai puţin în lume", având în vedere speranţa de viaţă, au fost de părere
cercetătorii.

Bibliografie:

25
1. Winblad, B., 2001 – Maintaining functional and behavioral abilities in
Alzheimer Disease. Alzheimer Disease and Ass Disorders, vol 15, suppl 1, 34-
40.
2. Santaguida P, Raina P, Booker L, Patterson C, Baldassarre F, Cowan D,
Gauld M, Levine M, Unsal A, 2004 – Pharmacological Treatment of
Dementia, AHRQ Publication No. 04-E018-2.
3. Siemers E, Quinn J, Kaye J, et al., 2004 – Effect of LY450139, a
functional gamma-secretase inhibitor, on plasma and cerebrospinal fluid
concentrations A-beta and cognitive functioning in patients with mild to
moderate Alzheimer’s disease. Neurol., 62(suppl5), A174. Abstract S17.001.
4. Schenk D, Barbour R, Dunn W, et al., 1999 – Immunization with amyloid-
beta attenuates Alzheimer-disease-like pathology in the PDAPP mouse.
Nature, 400,173-177.
5. Satou T, Itoh T, Tamai Y, Ohde H, Anderson AJ and Hashimoto S, 2000 –
Neurotrophic effects of FPF-1070 (Cerebrolysin) on cultured neurons from
chicken embryo dorsal root ganglia, ciliary ganglia, and sympathetic trunks. J
Neural Transm., 107, 1253-62.
6. Windisch M, 2000 – Approach towards an integrative drug treatment of
Alzheimer’s disease. J Neural Transm Suppl., 59, 301-13.
7. Ruether E, Husmann R, Kinzler E, Diabl E, Klingler D, Spatt J, Ritter R,
Schmidt R, Taneri Z, Winterer W, Koper D, Kasper S, Rainer M and Moessler
H, 2001 – A 28-week, double-blind, placebo-controlled study with
Cerebrolysin in patients with mild to moderate Alzheimer’s disease. Int Clin
Psychopharmacol. 16, 253-63.
8. Ruether E, Alvarez XA, Rainer M and Moessler H, 2002 – Sustained
improvement of cognition and global function in patients with moderately
severe Alzheimer’s disease: a double-blind, placebocontrolled study with the
neurotrophic agent Cerebrolysin. J Neural Transm Suppl. 265-75.
9. Masliah E, Armasolo F, Veinbergs I, Mallory M and Samuel W, 1999 –
Cerebrolysin ameliorates performance deficits, and neuronal damage in
apolipoprotein E-deficient mice. Pharmacol Biochem Behav., 62, 239-45.
10. Francis-Turner L and Valouskova V, 1996 – Nerve growth factor and
nootropic drug Cerebrolysin but not fibroblast growth factor can reduce spatial
memory impairment elicited by fimbria-fornix transection: short-term study.
Neurosci Lett., 202, 193-6.
11. Panisset M, Gauthier S, Moessler H and Windisch M, 2002 – Cerebrolysin
in Alzheimer’s disease: a randomized, double-blind placebo-controlled trial
with a neurotrophic agent. J Neural Transm. 109, 1089-104.
12. Bae CY, Cho CY, Cho K, Hoon Oh B, Choi KG, Lee HS, Jung SP,
KimDH, Lee S, Choi GD, Cho H and Lee H, 2000 – A double-blind, placebo-
controlled, multicenter study of Cerebrolysin for Alzheimer’s disease. J Am
Geriatr Soc. 48, 1566-71.

26
27