Introducere

Cancerul de col uterin (CCU) este o boala cronica grava, de mare importanta medico-sociala,
cu evolutie foarte severa, mai ales cand este depistata in stadii avansate.
 
Importanta problemei rezulta din faptul ca neoplasmul colului uterin reprezinta una din
principalele cauze de deces al populatiei feminine, ocupand locul al doilea ca frecventa, pe
primul loc situandu-se cancerul sanului.
 
Cancerul colului uterin insumeaza 44% din totalul neoplaziilor genitale feminine, fapt ce
justifica eforturile depuse pe plan national si international pentru studierea acestei maladii.

In Romania apar anual aproximativ 2800 de noi cazuri, 1500-1600 decese si peste 15 000 de
paciente inregistrate cu cancer de col uterin. Incidenta cancerului de col in Romania ultimilor
ani a fost cuprinsa intre 21,29 o/oooo (1990) si 24,74 o/oooo (1996), ceea ce situeaza
Romania pe locul doi in Europa. In acelasi timp Romania ocupa primul loc in Europa in ceea
ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col.

Intre 1961 si 1996 s-a inregistrat o dublare a ratei mortalitatii specifice datorate cancerului de
col (de la 7,99 o/oooo la 13,8 o/oooo), in special la varste cuprinse intre 25 si 34 ani (crestere
continua dar permanenta) 45 si 54 ani, 55 si 64 ani (o tendinta de descrestere a incidentei
cancerului de col si o relativa stationare a evolutiei acestuia). Rata medie a cresterii
mortalitatii datorate cancerului de col este de 0,15 o/oooo pe an.

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal,
toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente
(stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea
cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

La ora actuala, cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute, fiind recunoscuti, in
schimb, factorii favorizanti care se pot sistematiza in :
a)factorii ce apartin mediului inconjurator ;
b) factorii ce tin de gazda.
Majoritatea acestor factori actioneaza complex, concomitent sau succesiv.
Factori de risc ce tin de gazda
Rolul factorilor endocrini

Riscul de cancer al colului apare in adolescenta si continua pana in jurul varstei de 50 de ani.
Aceasta sugereaza posibilitatea ca hormonii reproductivi sa fie implicati in producerea lui,
desi sunt posibile si alte explicatii. Printre acestea, exista si posibilitatea ca
anticonceptionalele orale sa poata influenta cancerul genital.
 
In 1963, Boyd socoteste sarcina si nasterea ca un factor posibil de risc, nu atat prin factorul
local, traumatic cicatricial, care poate lipsi, ci mai mult prin stimularea hormonala legata de
evolutia sarcinii. Pincus, in 1967, a indus un cancer al colului uterin cu metilcolantren. El
considera ca estrogenii au inhibat rata carcinogenezei.
In 1966, Kaminetzky desprinde concluzii absolut opuse, sustinand ca estrogenii au un efect de
promovare a displaziei.
In acest context, trebuie apreciat rolul anticonceptionalelor (progestativo- estrogenice) in
eventuala potentare sau inducere a carcinogenezei. Studii pe loturi mari de bolnave (Melamed
si colab.-1969, Ribbo, Keebler si Wied-1971) nu au adus date convingatoare.
Se considera ca la bolnavele cu cancer al colului uterin este mai frecvent intalnit un grad de
intarziere in instalarea menopauzei, de unde rezulta o prelungire relativa a perioadei de
activitate genitala si mai ales a perioadei premenopauzei, perioada de furtuna hormonala, care
ar putea fi incriminata in pregatirea terenului pentru aparitia cancerului invaziv.

Rolul varstei

Majoritatea studiilor epidemiologice sunt unanime in a considera ca repartizarea cancerului

cervical pe grupe de varsta urmeaza o curba ascendenta incepand cu decada 20-29 de ani, cu
un maximum in decada 45-54 de ani, dupa care descreste ceva mai lent decat a urcat.

Rolul factorilor genetici-familiali

In ceea ce priveste factorul familial, anumite studii (Nilsen-Clemensen-1957; Harvard si

Hauge-1963) arata ca nu a existat coincidenta cancerului cervical la gemene si nici o
implicatie posibila a unui factor familial. Anumite studii arata ca modificarile genetice pot
aparea mult inaintea celor histologice, ceea ce ar putea permite, teoretic, deplasarea
precocitatii diagnosticului pana la nivel subcelular cromosomial. In ultima vreme s-a reusit sa
se stabileasca fizionomia unor "tipuri de populatie" cu un risc crescut de imbolnavire ( high
risk population) , notiune de mare insemnatate pentru organizarea economica si eficace a
profilaxiei, depistarii si a diagnosticului precoce in cancerul colului uterin.

Rolul fumatului

In 1977, Winkelestein a apreciat ca fumatul poate fi una din cauzele cancerului colului uterin.
De atunci, legatura dintre fumat si cancer a fost constant observata. Studiile recente
evidentiaza aceasta legatura, independent de comportamentul sexual. Situatia este plauzibila,
intrucat componenti ai tutunului cu un inalt nivel de mutagenicitate au fost gasite in mucusul
cervical, sugerand un eventual mecanism biologic in aparitia acestui tip de cancer.

Dieta

Numeroase studii au evidentiat rolul protector al vitaminei C fata de cancerul colului uterin
(Romney si Basu-1985). Marschall si colab. au esuat in gasirea acestui efect dar, in schimb,
au evidentiat rolul protector al beta carotenului. La Vecchia si colab. au determinat o asociere
inversa intre continutul de beta caroten si cancerul colului. Alti cercetatori au gasit asociatii
inverse intre concentratiile de retinol in sange si aceasta maladie. A fost, de asemenea, stabilit
un efect protector al acidului folic impotriva cancerului colului uterin.

Imunosupresia

A fost remarcata o frecventa mai ridicata a neoplaziei intraepiteliale cervicale la femeile care
au primit medicatie imunosupresiva dupa un transplant renal. Faptul ca imunosupresia creste
sau nu riscul de cancer al colului uterin ramane inca neclar pentru acest moment.

Factori de risc locali - genitali

Fiziologici - antecedente obstetricale - CCU asociat cu sarcina

Teoretic, gravidele, la care examenul citohormonal este obligatoriu, ar trebui depistate cu

leziuni incipiente de CCU. Insa, fie ca nu se practica un examen sistematic, fie ca evolutia
unei leziuni maligne este extrem de rapida la gravida, se poate explica prezenta unor cancere
invazive la femeile gravide la varste mici de sarcina.
Evolutia in cursul sarcinii a CCU este nefavorabila, asocierea chimioterapiei si in special cu
cisplatin ar putea imbunatati prognosticul CCU. Nu numarul nasterilor este cel care creaza o
situatie de risc, cat mai ales calitatea scazuta a asistentei la nastere. Factorul de risc legat de
puerperalitate consta deci in eventuale rupturi si dilacerari ale colului neobservate si
nesuturate, cu atat mai mare cu cat nasterea survine la varste mai tinere, cand aparatul genital
feminin nu a ajuns la deplina maturitate. Avorturile nu se coreleaza cu numarul de cazuri de
CCU.
 
Patologici - stari precanceroase cervicale - displazii severe

•  Leziuni traumatice : rupturi ale colului uterin la nastere, nesuturate,cicatrizate vicios cu

producerea unei infectii cronice sau unei spine iritative mecanice. Ambele pot avea ca urmare
efecte proliferative. De aici, necesitatea controlului colului uterin imediat dupa nastere si
suturarea eventualelor leziuni.
•  Leziuni inflamatorii : cervicitele acute, dar in special cele cronice (erozive, ulcerate, ulcero-
vegetante, scleroase) reprezinta leziuni precanceroase. Inflamatia cronica reprezinta o spina
iritativa si totdeauna o arie de fixare in exces a estrogenilor, ceea ce favorizeaza hiperplazia si
hipertrofia, existand pericolul aparitiei CCU.
•  Leziuni distrofice : displaziile, discutate pe larg intr-un capitol urmator.
•  Leziuni tumorale benigne : sunt considerate a fi stari precanceroase polipii cervicali mucosi
si fibrosi. Polipul mucos este un adenom, localizat la nivelul mucoasei endocervicale.
Hiperplazia mucoasei endocervicale poate interesa teritorii mai intinse, realizand
adenomatoza cervicala difuza. Polipul fibros este o tumora fibroasa (musculo-conjunctiva) cu
localizare initial uterina, ulterior cervicala (polipul fibros intracavitar), fie localizat initial
cervical (polipul colului uterin).
Orice formatiune polipoida descoperita la examenul clinic trebuie extirpata chirurgical,
urmata apoi obligatoriu de chiuretaj al bazei de implantare sau/si chiuretaj asociat endocol-
endocorp care sa permita diagnosticul diferential intre un polip malignizat si un cancer de
endometru, forma vegetanta.

In concluzie, starile precanceroase ale colului uterin (numite astfel deoarece nu este vorba de
un cancer incipient, ci de leziuni ce favorizeaza aparitia cancerului si care numai ocazional
urmeaza aceasta transformare) sunt reprezentate de toata patologia colului, indiferent de
natura lor, motiv pentru care Aburel a propus denumirea de leziuni de atenta supraveghere -
LAS.
 
Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin:
Diagnostic clinic
Examenul clinic

Este principalul factor care deschide calea tuturor celorlalte mijloace de investigare a colului
uterin. In anumite conditii, examenul clinic poate trezi suspiciunea unei leziuni minime
cervicale de interes oncolgic, declansand astfel intregul mecanism al mijloacelor de stabilire a
diagnosticului.
 
Examenul clinic ginecologic este o investigatie complexa, care urmareste depistarea precoce
a CCU sau chiar a leziunilor precursoare. Practic acest examen presupune:

1. Anamneza - va avea in vedere urmatoarele elemente de suspiciune:

•  varsta: exista fara discutie o varsta de risc pentru CCU, care se situeaza intre 40-50 de ani;
•  antecedente familiale de CCU;
•  antecedente personale obstetricale: numarul sarcinilor si al nasterilor la o varsta foarte
tanara, numarul avorturilor, etc;
•  varsta menarhei, debutul activitatii sexuale, varsta la prima casatorie, casatorii multiple;
•  antecedente patologice: infectii locale (trichomonas, chlamydia, infectii virale, etc.);
•  antecedente de leziuni cervicale diagnosticate anterior, tratate sau nu;
•  examinari profilactice oncologice (clinice, citologice, colposcopice);
•  simptome deosebite din sfera genitala: sangerari anormale pe ale vaginala, spontane sau la
act sexual; leucoree si caracterul acesteia; durere pelvina, simptom tardiv in CCU.

2. Examinarea pe masa ginecologica. Examenul vaginal digital combinat cu palparea

abdominala, examenul vaginal cu valve.
3. Examinarea rectala;
4 . Prelevarea de secretii pentru examenul citologic;
5 . Colposcopia - prezinta o evaluare imediata;
6 . Biopsia - in cadrul leziunilor suspecte;
7 . Inspectia mamara si palparea .
 
Anamneza poate asigura o orientare a clinicianului asupra pacientelor cu risc de a dezvolta
o neoplazie cervicala:
•  risc scazut:
•  femei fara activitate sexuala;
•  folosirea contraceptivelor;
•  femei la care s-a practicat histerectomie totala;
•  varsta mai mare de 60 de ani;
•  femei la care s-au practict examene citologice cervicale periodice in timpul vietii.
•  risc mediu:
•  femei cu activitate sexuala;
•  femei cu avorturi si/sau nasteri multiple;
•  femei care prezinta ectropion cervical persistent.
•  risc crescut:
•  viata sexuala inceputa precoce (sub 20 de ani);
•  parteneri sexuali multipli;
•  casatorii multiple;
•  nivel social scazut, igiena sexuala defectuoasa.
 
Toate aceste date care sunt furnizate de o anamneza corecta pot orienta clinicianul spr o
investigatie mai detaliata. Din examenul clinic obiectiv, vizualizarea colului uterin prin
aplicarea valvelor este obligatorie si reprezinta prima etapa in secventa fiecarei baterii de
examinari. Orificiul extern al colului poate fi examinat cu ochiul liber. La nulipare are un
aspect punctiform, in timp ce la femeile care au nascut apare ca o fanta transversala.

Prin examinare, medicul poate distinge o pata rosie la nivelul exocolului (eritroplazia), fara a
avea o semnificatie patologica deosebita, ea putand fi intalnita la femeile care au nascut si la
cele care folosesc contraceptive orale hormonale. Pentru stabilirea diagnosticului, in acest caz,
este necesara realizarea examenului citologic si colposcopic. Suspectam o leziune canceroasa
in cazul sangerarii la atingerea exocolului cu spatula.

Carcinoamele invazive pronuntate sunt vizibile cu ochiul liber, fiind caracterizate prin cresteri
exofitice, leziuni ulcerative sau infiltrative la nivelul exocolului. Localizarea procesului
neoplazic la femeile tinere se face predominant la nivelul suprafetei exocolului, in timp ce la
femeile in varsta necesita o recoltare de tesut (chiuretare, conizatie).
Orice leziune vizibila trebuie sa fie biopsiata, chiar si in absenta unui test Papanicolau atipic.
Palparea este necaracteristica, neconcludenta in cazul carcinomului intraepitelial si in stadiile
precoce de carcinom.
Examenul Papanicolau
Citologia exfoliativa cervico-vaginala – Diagnostic morfologic
 
Metodele de diagnostic morfologic s-au impus in depistarea si doagnosticul cancerului genital
feminin datorita capacitatii lor de a semnala precoce prezenta noplaziei, chiar in absenta unor
date clinice concludente.
Victor Babes si Constantin Daniel comunica in 1928, la Societatea de Giecologie din
Bucuresti, lucrarea Posibilitatea diagnosticarii cancerului de col uterin prin frotiuri, semnand
astfel actul de nastere al examenului citologic, care va fi insa lansat in practica curenta abia in
1943 de catre Papanicolau si Traut. Acestia au meritul de a fi oferit un sistem clar si concis de
interpretare a semnificatiei frotiurilor.

Potrivit schemei preconizate de Papanicolau, celularitatea frotiului citologic se poate prezenta

in cinci clase, dupa gradul de deviere citologica de la cel normal: 
 
CLASA CELULARITATEA FROTIULUI
   
CLASA I Celule normale
   
Celule cu modificari atipice benigne (celule epiteliale cu modificari de
CLASA II
natura inflamatorie, PMN, limfocite, histiocite, etc.)
 
 
Citologie sugestiva, dar neconcludenta pentru malignitate (frotiu
CLASA III
suspect)
 
 
Citologie puternic sugestiva pentru malignitate (prezente celule
CLASA IV
tumorale maligne in numar redus)
 
 
Citologie concludenta pentru malignitate (prezente celule maligne in
CLASA V
placarde)
 
 
 
Prin urmare, unul din obiectivele majore ale examenului citologic este stabilirea
diagnosticului de malignitate. Acesta este bazat pe evaluarea devierilor de la normal a mai
multor caracteristici celulare (in marea majoritate a cazurilor, carcinomul invaziv al colului
uterin este de tip pavimentos, se dezvolta la jonctiunea endo-exocol si este frecvent asociat cu
cervicita, displazia severa sau un carcinom in situ, leziuni cu o lunga durata de evolutie).

In procesul de carcinogeneza cat si in evolutia ulterioara a bolii canceroase au fost depistate o

serie de stadii succesive, punandu-se problema daca nu cumva este posibil ca inaintea
neoplaziei sa apara anumite leziuni precursoare, diagnosticabile prin mijloace paraclinice.
In vederea intelegerii secventei leziunilor, trebuie precizate caracteristicile morfologice ale
unor anomalii epiteliale, ce pot apare la nivelul colului uterin:

•  hiperplazia reactiva apare in urma unor conditii iritative; intregul epiteliu este ingrosat,
frecvent apare hiperkeratoza si parakeratoza, fara anomalii citologice;

•  hiperplazia celulelor bazale: celulele stratului bazal sunt hiperactive si formeaza o zona
care este bine demarcata de stratul intermediar; celulele bazale sunt dispuse in unghi drept
fata de suprafata;

•  proliferarea si hiperplazia celulelor de rezerva situate intre celulele cilindrice ale

epiteliului endocervical si membrana bazala, se pot instala pe suprafata cervixului, ca in
eroziune sau in jurul glandelor endocervicale. In stadiile initiale, proliferarea se traduce prin
unul sau doua randuri de celule poliedrice sau cuboidale cu citoplasma slab bazofila, discret
vacuolizata, cu nuclei ovali si cromatina fina; in stadiile tardive, numarul celulelor de rezerva
sporeste si apar mai mult de trei randuri. Pentru a defini aceasta situatie se foloseste termenul
de hiperplazie.

•  Metaplazia: termen prin care se intelege schimbarea de forma.

Metaplazia se intalneste ca transformare a unui tesut bine diferentiat, adult, de un anumit tip,
intr-un alt tip de tesut bine diferentiat, ca raspuns al unor situatii normale. Fenomenul trebuie
diferentiat de heterotropia de dezvoltare sau heteroplazia, in care tesutul normal este generat
in urma unei erori de diferentiere. Metaplazia pavimentoasa este frecventa la nivelul colului
uterin; in aceasta forma, epiteliul cilindric este inlocuit cu epiteliu pavimentos. Metaplazia
pavimentoasa este o continuare a hiperplaziei celulelor de rezerva, cu maturatia nucleilor si
diferentierea citoplasmei; se pot forma punti intercelulare si in timp ce elementele celulare
profunde se orienteaza in unghi drept fata de membrana bazala, cele superioare se orienteaza
in paralel cu suprafata.
Metaplazia pavimentoasa se poate prezenta sub doua forme:
•  incompleta - peste celulele de rezerva hiperplaziate, dispuse pe mai multe straturi, se gasesc
celule cilindrice dispuse in strat continuu sau discontinuu;
•  completa - epiteliul cilindric este inlocuit printr-un epiteliu pavimentos. Noul epiteliu
formeaza placi neregulate de celule scuamoase, cu stratificare incompleta. Formarea
epiteliului metaplazic incepe initial sub un strat celular columnar. Exista opinii cu privire la
originea celulelor predecesoare. Una din teorii are in vedere o celula de rezerva subcilindrica,
bipotentiala, care completeaza stratul celular columnar (cilindric), dar este si capabila de o
diferentiere scuamoasa in conditiile stimularii ei. O teorie mai noua se refera la o celula
stromala migratoare, care traverseaza membrana bazala si care va fi considerata ca un raspuns
fiziologic normal la schimbarile inconjuratoare. Este totusi mai putin stabila decat epiteliul
scuamos si poate deveni locul neoplaziei.
Ectropionul cervical acoperit cu epiteliu scuamos columnar si metaplazic poate fi considerat
zona de transformare. Asa cum s-a aratat anterior, rezultatul frotiului cito-diadnostic
anticipeaza diagnosticul anatomopatologic.

•  Displazia este o anomalie dobandita a epiteliului malpighian, cu cresterea numarului de

celule de tip bazal. Perturbari mai mult sau mai putin grave ale diferentierii celulare si ale
maturarii se asociaza cu atipii nucleare mai mult sau mai putin marcate. Aceste anomalii
celulare si arhitecturale se produc in tesuturile adulte, in faza de reparare. Termenul de
displazie a fost creat pentru a descrie leziunile observate mai ales la nivelul colului uterin.
Ele pot fi multa vreme reversibile, dar sunt potential maligne, descriindu-se mai multe grade
de displazie, de la 1 la 3. Distinctia intre formele de displazie si carcinomul in situ este,
uneori, foarte dificila.
Numeroase lucrari clinice si experimentale au aratat continuitatea intre displazie si carcinom.
De aceea Richart propune termenul general de neoplazie cervicala intraepiteliala, CIN -
cervical intraepithelial neoplasia.

Displazia usoara (CIN I) se caracterizeaza prin anomalii celulare, localizate in 1/3 profunda a
epiteliului. Stratificarea celulara este pastrata si exista mitoze tipice la acest nivel, relativ
frecvent.
Displazia moderata (CIN II) intereseaza 2/3 din grosimea epiteliului. Se pot pune in evidenta
mitoze tipice si rar atipice. Stratificarea se mentine la suprafata.
Displazia severa (CIN III) - modificarile celulare si de dispunere afecteaza toata grosimea
epiteliului. De multe ori, acest stadiu este confundat cu carcinomul in situ. Polaritatea celulara
este absenta, celulele fiind dispuse dezordonat. Nucleii sunt hipercromi, mari, cu numeroase
mitoze tipice si atipice. Citoplasma este bazofila, fiind, in general, redusa cantitativ. In
straturile superficiale se remarca, alaturi de celule asemanatoare celulelor din profunzime,
celule cu maturare bizara, prezentand un marcat asincronism nucleo-citoplasmatic. Mitozele
sunt prezente si in celulele dispuse in stratul superficial.

Toate aceste anomalii morfologice descrise anterior au un corespondent in clasificarea

Papanicolau, astfel:
OMS RICHART PAPANICOLAU
     
Displazie usoara CIN I Clasele II-III
     
Displazie moderata CIN II Clasele III-IV
     
Displazie severa CIN III Clasele IV-V
     
 
 
In anul 1991 a fost propusa clasificarea Bethesda care propune o terminologie a citologiei
cervico-vaginale mult mai detaliata:

•  Descrierea modificarilor benigne (infectii cu trichomonas, fungi, virusuri);

•  Descrierea modificarilor reactive asociate cu inflamatia, atrofia, iradierea, DIV;
•  Modificari anormale ale celulelor epiteliale:
•  ASCUS- celule scuamoase atipice;
•  LSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad redus;
•  HSIL- leziune intraepiteliala scuamoasa cu grad inalt.
•  Alte neoplasme.
Corespondenta intre acest sistem si descrierile anterioare este urmatoarea:
•  LSIL- analog cu CIN I si modificarile celulare asociate cu HPV;
•  HSIL - analog cu CIN II si CIN III.

Toate aceste aspecte fac din examenul citologic o metoda simpla, expediativa, ieftina, fiabila
si un excelent mijloc de diagnostic al formelor incipiente ale CCU, avand nu numai o ridicata
valoare intrinseca, dar fiind in acelasi timp un admirabil adjuvant al celorlalte mijloace de
diagnostic prezumptiv si indeosebi al colposcopiei. Totusi, certitudinea diagnostica este
realizata exclusiv de catre examenul histopatologic, ceea ce reclama efectuarea unei biopsii
tintite colposcopic.
Examenul colposcopic
Colposcopia este o metoda optica de examinare a colului uterin cu ajutorul colposcopului, ce
mareste imaginea de 10-40 de ori.
Fazele examenului colposcopic:
•  examenul exocolului si al partii accesibile a canalului cervical;
•  examinare fundurilor de sac vaginale;
•  examinare peretilor vaginului si a vulvei.
 
Timpii examenului colposcopic:

•  primul timp: colposcopia directa simpla. Se limiteaza la examenul colului, fara pregatire
prealabila, ci doar uscat, cu ajutorul unor tampoane de vata.
•  al doilea timp: examenul colposcopic dupa badijonarea cu acid acetic 2-3%. Este timpul
esential al examenului colposcopic.
•  al treile timp: testul Lahm- Schiller (badijonarea colului si vaginului cu solutie Lugol, cu
ajutorul unui tampon mare de vata bine imbibat).

Aspecte colposcopice normale:

•  Epiteliu scuamos original - mucoasa apare roz- albicioasa, neteda, iod-pozitiva;
•  Epiteliu cilindric - apare ca o zona rosie catifelata, cu contur net;
•  Zona de transformare normala - apare ca o supafata neteda, roz-palida, usor stralucitoare.

Aspecte colposcopice anormale (displazice):

Leziunile incipiente ale neoplasmului de col uterin apar mai des in zona de transformare. Cu
ajutorul acidului acetic diluat, aceasta zona atipica ia mai multe aspecte caracteristice in
prezenta leziunilor intraepiteliale.
•  Epiteliul acidofil (alb-acetat) - reprezinta zone acoperite sau nu cu keratina si cu sau fara
alte alterari evidente ale patului capilar.
•  Leucoplazia (keratoza) - apare colposcopic ca o suprafata alb-sidefie, cu margini reguate
sau neregulate, dar precise. Ea poate reflecta infectia benigna cu HPV, dar si existenta unui
CIN.
•  Baza de leucoplazie (zona punctata) - termenul este folosit pentru a indica aspectele
produse de vizualizarea perpendiculara a capilarelor intraepiteliale.
•  Mozaicul - colposcopic apare sub forma unor campuri romboidale (tabla de sah), de culoare
alb-galbuie, incadrate de linii rosii, continue sau punctate, care se intretaie sub forma de retea,
reprezentand vase pline de sange.
•  Zone iod-negative cu contur net - dupa badijonarea colului cu solutie Lugol, apare o zona
alba cu contur net, datorita lipsei de glicogen. In 90% din cazuri, aceste zone corespund
leziunilor benigne.
•  Vase atipice (cu aspect verucos) - ele vor prezenta variatii mari de calibru si directie, cu o
distributie arborescenta a vaselor, sugerand aspectul de carcinom.
•  Aspecte colposcopice maligne:
•  Epiteliu alb, dens, dupa testul la acid acetic;
•  Leucoplazie verucoasa, multipla, ulcerata;
•  Baza de leucoplazie grosolana, ombilicata;
•  Mozaic proeminent, sticlos, neregulat;
•  Zona iod-negativa, necaracteristica;
•  Existenta vaselor sinuoase, largi, neregulate, adesea in spirala.

Avand in vedere toate aceste aspecte ale leziunilor elementare, rezultatul examenului
colposcopic poate fi clasificat astfel:

Grupa I: aspect normal, in care este inclusa mucoasa originala si diverse aspecte de colpita;
Grupa II : aspecte de leziune benigna: ectopia, zona de remaniere, unele aspecte de colpita
difuza sau focar.
Grupa III: aspecte de leziune displazica: zona de remaniere atipica, leucoplazia, baza de
leucoplazie, mozaicul, zonele iod-negative, unele formatiuni exofitice.
Grupa IV: aspect de leziune neoplazica, cu mare suspiciune de malignitate: desen vascular
atipic, formatiuni exofitice.

Importanta colposcopiei : indica cand, unde si cum trebuie efectueta o biopsie. Ea permite
divizare leziunilor exocervicale in leziuni sigur benigne si leziuni suspecte, de biopsiat
obligatoriu, restrangandu-se considerabil numarul biopsiilor necesare diagnosticului. De
asemenea stabileste zonele precise ale colului unde se gasesc cele mai severe modificari
morfologice, permitand orientarea biopsiei spre regiunea de maxima suspiciune (biopsie
tintita).

Cu toate aceste avantaje, colposcopia prezinta o serie de limite:

•  Nu permite decat un diagnostic prezumptiv, dar face acest lucru cu o acuratete care, pentru
formele incipiente depaseste 80%;
•  Nu poate vizualiza endocolul, inconvenient major in situatiile in care jonctiunea exo-
endocol s-a retras in canalul cervical.
Screening-ul - depistarea precoce a CCU
Notiunea de metoda de diagnostic se refera la latura organizatorica a depistarii (triaj,
screening), presupunand activitate larga, de masa.

Prin depistare se intelege testarea unei populatii asimptomatice in scopul stabilirii suspiciunii
existentei unei anumite boli. Acesta inseamna selectionarea (screening-ul) din cadrul unui
grup de populatie a unui numar restrans de cazuri, la care se ridica suspiciunea unei neopazii
mai mult sau mai putin incipiente.
Localizarea superficiala a neoplaziei si existenta unui test de mare sensibilitate, care este
examenul citologic, fac prin excelenta posibila depistarea precoce (in stadiile 0-II) a CCU.
 
Un screening complet are o durata de 3 ani.

Screening-ul citologic este foarte valoros, dovada scaderea importanta a morbiditatii si

mortalitatii in tarile in care s-a aplicat aceasta metoda de depistare in masa.
Pentru realizare acestei actiuni:
•  Se verifica cartografia populatiei feminine;
•  Populatia feminina se imparte in:
•  Femei incluse in testare;
•  Femei ce nu prezinta interes;
•  Femei ce refuza examenul
Recoltarea se poate face:
•  La domiciliu;
•  Incitare prin scrisori;
•  La locul de munca;
•  In cadrul examenului oncologic sistematic;
•  La femeile ce se prezinta la consultul ginecologic pentru diferite probleme (sarcina sau alte
afectiuni).

Pentru evitarea refuzurilor s-au incercat metode de autocorectare, urmata de trimiterea prin
posta la laboratorul de citologie (metoda folosita de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca). S-
au obtinut rezultate bune, 90% din frotiuri putand fi interpretate.

Insa metoda screeningului citologic prezinta limite:

•  Rezultate fals negative posibile;
•  Rezultate fals pozitive;
•  Disconfort psihic al femeilor supuse acestei actiuni de depistare (frica de a nu depista o
afectiune maligna).
In ceea ce priveste intervalul dintre frotiuri, Raportul Walton 1981 propune ca:
•  Frotiurile se incep la primele contacte sexuale si se fac doua frotiuri la cel mult un an
interval;
•  Se continua apoi anual pana la 30 de ani;
•  Intre 30-60 de ani se face cate un frotiu la 3 ani;
•  Dupa 60 de ani, daca nu s-au constatat elemente patologice, femeile pot fi rechemate mai
rar.
Chiricuta considera ca acuratetea examenului citologic este foarte mare incat, in anumite
conditii, se poate renunta la biopsie si totusi sa se stabileasca un diagnostic histologic
anticipat, cu acuratete de peste 98%. In acest scop se recolteaza trei frotiuri la interval de 2-3
saptamani, si daca toate sugereaza aceeasi leziune (ca, de exemplu, o displazie usoara),
confirmata eventual si de colpomicroscopie, se poate avea aproape 100% certitudine ca
diagnosticul a fost exact. In lucrarea intitulata Cericography as an adjunct to cytologic
screening, elaborata de Graduate Hospital of Philadelphia in 1993, se arata utilitatea
cervicografiei, ce maximalizeaza potentialul testului Papanicolau. Cervicografia poate fi
folosita ca o unealta de triaj pentru femeile cu risc la infectiile cervicale cu HPV, cum ar fi
femeile cu antecedente de condilomatoza vulvara. Cervicografia nu poate inlocui insa testul
Papanicolau in programele de detectie, dar poate mari valoarea screening a acestuia, cand se
folosesc impreuna.
O alta lucrare, elaborata de Centrul de Studiu si Previziune Oncologica , Florenta, Italia in
1993 si intitulata Testing Cervicography and Cervicoscopy as Screening Tests for Cervical
Cancer evalueaza sensibilitatea cervicografiei si cervicoscopiei pe o serie, in mod consecutiv.
Femeile cu citologie anormala (atipie sau leziune mai severa si/sau cervicografie sau
cervicoscopie anormala), au fost evaluate colposcopic. Cele trei metode au fost comparate
potrivit cu coeficientul de pozitivitate.

Concluzii: testul screening Papanicolau are o sensibilitate suboptimala.

 
Colposcopia este cunoscuta a mai fi sensibila decat citologia, dar folosirea ei ca test screening
nu este posibila datorita costului si complexitatii sale. Screening-ul prin cervicografie a fost
sugerat ca un compromis, aceasta metoda fiind mai putin costisitoare.
In Romania, desi testele screening se efectueaza in unele clinici ginecologice si in cele de
planning familial, majoritatea femeilor nu au fost niciodata examinate cu regularitate, sau
chiar deloc. De cele mai multe ori, majoritatea testelor screening sunt facute fara a utiliza
metode moderne sau corespunzatoare, ceea ce determina o eficienta si o eficacitate redusa a
testelor (metoda Giemsa utilizata pe scara larga in Romania nu poate folosi criterii moderne
de diagnostic, printre altele si sistemul Bethesda).
Exista putine informatii utile estimarii acoperirii populatiei feminine prin testele screening
efectuate dupa 1990. Un studiu national condus in 1993 de catre Institutul pentru Ocrotirea
Mamei si Copilului in cooperare cu CDC-USA, indica o acoperire de 15-25% prin teste
screening a populatiei feminine. In 1997, in cadrul Workshopului Scolii Europene de Cancer ,
care a avut loc in Romania in Poiana Brasov, au fost prezentate rezultatele unui studiu
national, care au indicat o rata medie de examinare asupra femeilor din Romania de 7,4% (cu
diferente de la o zona la alta de 0,5-17%). Probabil ca acest ultim studiu este mai aproape de
realitate, rata de 15-25% fiind supraestimata datorita fenomenului de supra-declarare. In
ambele cazuri, examinarea nu a fost sistematica si a fost facuta in exclusivitate de medici
ginecologi.
Chiar in cazurile in care testul este efectuat si indica prezenta unor anomalii, exista o lipsa a
circuitelor standardizate si a unui sistem informational, care face ca numai detectarea unui
nou caz sa fie urmarita, prin investigatiile necesare si tratament; in acest caz, detectarea
timpurie nu este sufucienta pentru a influenta prognoza pacientei.
Analiza comparativa a diferitelor programe de screening din Europa si din restul lumii a
demonstrat ca factorul cel mai important in scaderea riscului de cancer de col este un sistem
de screening competent.
FSD Romania a finantat in perioada 1998-2000 un proiect pilot, in judetul Cluj, ale carui
obiective au fost dezvoltarea i implementarea unui program de screening pentru cancerul de
col. Asociatia Medicilor Generalisti - Filiala Cluj - a implementat acest proiect care a avut ca
scop demonstrarea eficientei implicarii asistentei primare in preventia cancerului de col.
Experienta din Cluj a aratat importanta si impactul pe care il are activitatea de preventie a
cancerului de col si a demonstrat importanta implicarii profesionistilor din asistenta primara.
A fost deasemeni aratata necesitatea unei implicari active a autoritatilor sanitare in scopul
determinarii cu claritate a rolurilor fiecaruia si evitarii conflictelor aparute intre diferitele
cadre de specialitate implicate in activitatile de preventie. Proiectul din Cluj a mai aratat
importanta existentei unui grup de conducere/echipa de coordonare care sa aiba autoritatea si
experienta necesara conducerii intregului proces si care sa poata interveni in cazul in care apar
disfunctii in acest proces. O alta realizare importanta este evidentierea necesitatii dezvoltarii
unui ghid clar pentru screeningul de cancer de col (clinical guidelines), supervizat de institutii
autorizate, printre care Colegiul Medicilor si Ministerul Sanatatii si Familiei. Proiectul a mai
scos la iveala si necesitatea unei pregatiri sistematice in acest domeniu pentru intreaga echipa
de specialisti implicati in proiect, in corelatie cu ultimele descoperiri din domeniu. Pentru
moment exista o incercare de adaptare a proiectului desfasurat in Cluj la alte patru zone
invecinate judetului Cluj.

Cancerul de col uterin – posibilitati de diagnostic precoce

verifica-ti sanatatea
Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.
sanatate a-z

consulta medicul online

comunitate
Pagina printabila

Generalitati
Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in
Romania, decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand
nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive
a bolii, stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. Acest
fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de
screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor
aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV).

Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre

cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma
(prescurtat HPV, din engl. Human Papillomavirus). Deoarece examenul citologic Babes-
Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de
displazie, cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta
virusului HPV in aceleasi celule. Astfel, un medic ginecolog care stie daca celulele sunt
infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara, poate lua o
atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt, apeleaza la
investigatii suplimentare, iar daca nu exista acest tip de HPV, va repeta testul Babes-
Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp.

In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri
oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene; testul arata doar daca celulele sunt sau nu
sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene, nu precizeaza cu care dintre aceste 13
tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt
infectate celulele respective; acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre
cele 37 tipuri ce pot fi investigate, dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate
anterior, restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut).

In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV, cea mai
sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction), metoda folosita in laboratoarele
Synevo.
In concluzie, incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra, daca va exista o
conlucrare intre medici si paciente; este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog
nu doar cand apar simptome, ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina, dupa un program
stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta, patologii asociate, comportament sexual,
etc). In plus, medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si
tipul infectiei cu HPV, putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai
adecvata fiecarui caz in parte.

Laboratoarele Synevo Romania sunt amplasate in Bucuresti si in judetele Constanta, Cluj,

Iasi, Satu-Mare, Suceava Timis. Portofoliul de analize cuprinde peste 340 de investigatii din
urmatoarele domenii: alergologie, biochimie, biologie moleculara (PCR), hematologie,
microbiologie, toxicologie, imunologie si serologie.
Dr. Irina Miron, MSc, medic generalist
Laboratoarele Synevo Romania
www.synevo.ro

Cancerul de col uterin este curabil daca este detectat devreme

verifica-ti sanatatea
Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.

sanatate a-z

consulta medicul online

comunitate
Pagina printabila

Cancerul de col uterin si displazia

Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc
suprafata colului. Colul este partea inferioara de deschidere, ingusta a
uterului. Se deschide in vagin si face conexiunea intre uter si vagin.
Simptome

Cancerele precoce sunt adeseori asimptomatice, dar pot determina

sangerari sau secretii neobisnuite (scurgeri). Ulterior, apar simptome
precum durerea pelviana, durerea de spate si tumefierea (umflarea)
membrelor inferioare.
Displazia
Celulele ce tapeteaza colul, sufera, de obicei, modificari usoare spre severe pana devin
canceroase. Aceste modificari precanceroase reprezinta displazia. Displazia nu duce
intotdeauna la aparitia cancerului, dar trebuie urmarita si tratata pentru a se evita dezvoltarea
cancerului. Apare cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, dar se
poate dezvolta si la adolescente sau la femeile de 20 ani.
Cuprins articol
1. Cancerul de col uterin si displazia
2. Factori de risc
3. Testul Papanicolau
4. Pregatirea pentru testul Papanicolau
5. Atitudinea in cazul unui test anormal
6. Tratament

Factori de riscSus
Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin includ:
- femeile care au inceput viata sexuala la o varsta precoce
- femeile cu parteneri sexuali multipli- femeile cu mai mult de 5 sarcini.
Un risc crescut prezinta si fumatoarele si tinerele femei ale caror mame au luat dietilstilbestrol
in timpul sarcinii.
Cancerul de col poate aparea la orice varsta, dar cancerul in situ (limitat la locul de origine)
are un varf de incidenta intre 30 si 40 de ani. Varful incidentei pentru cancerul invaziv este
intre 40-50 ani.
Testul PapanicolauSus
In timpul unui test Papanicolau, celulele sunt razuite sau periate de la nivelul colului si
preparate pe o lamela care va fi examinata microscopic. Scopul testului Papanicolau este
detectarea modificarilor care pot indica un cancer de col.
Indicatii

Specialistii recomanda efectuarea anuala a unui test Papanicolau si unui examen pelvin in
cazul tuturor femeilor care sunt active sexual sau au fost active sexual pana de curand, sau au
ajuns la varsta de 18 ani. Daca o femeie a avut trei sau mai multe examene negative in ani
consecutivi, testul Papanicolau poate fi facut mai rar, la indicatia medicului care o urmareste,
dupa revizuirea factorilor de risc. Societatea oncologilor ginecologi recomanda efectuarea de
teste Papanicolau anual pentru toate femeile, indiferent de ce s-a gasit la examinarile
anterioare.

Eficienta

Testul Papanicolau este foarte precis in detectarea cancerului de col uterin. El este mult mai
putin precis in detectarea cancerului de corp uterin (endometru), a trompelor uterine sau a
ovarelor. In cazurile in care aceste tipuri de cancer sunt descoperite cu ajutorul unui test
Papanicolau, se explica prin faptul ca celulele canceroase au traversat trompele uterine si au
ajuns in cavitatea uterina, apoi in colul uterin si in secretia vaginala.
Pregatirea pentru testul PapanicolauSus
Nu faceti dus local pentru cel putin trei zile inainte de test. Daca faceti dus local, nu vor fi
suficiente celule libere in lichidul cervical pentru un test de acuratete.
Nu folositi tampoane, medicamente sau contraceptive intravaginale timp de 72 ore inainte de
consult.
Programati-va examinarea pentru perioada optima - doua saptamani dupa prima zi a ultimei
menstruatii. Nu va programati in timpul perioadei de menstruatie.
Atitudinea in cazul unui test anormalSus
O biopsie poate fi necesara pentru a se putea pune un diagnostic clar de displazie sau cancer.
De asemenea, medicul specialist poate recomanda o colposcopie. In timpul acestei examinari,
medicul vede colul uterin cu ajutorul unui colposcop, care este un microscop. Acesta ofera o
imagine marita a colului, aratand detalii marite care pot fi vazute cu ochiul liber. In timpul
acestei examinari se pot face si biopsii.

Alte teste

Inainte de inceperea tratamentului, medicul va efectua o radiografie toracica, o pielografie

intravenoasa (radiografia rinichiului) si unele teste sangvine. Alte examinari, precum
tomografia computerizata abdominala pentru cautarea cancerului la nivelul ficatului sau a
ganglionilor limfatici pot fi recomandate.
TratamentSus
Displazia cervicala (a colului uterin) poate fi tratata prin metoda de inghetare (crioterapie),
vaporizare cu laser, indepartarea cu ajutorul unei sarme (LEEP) sau folosind un bisturiu.
Tipul de tratament al cancerului de col depinde de un numar de factori pe care medicul trebuie
ii explice pacientului. Cancerul de col care este invaziv va fi tratat chirurgical (histerectomie)
si/sau radioterapie (iradiere). Unele paciente pot necesita chimioterapie.

Profilaxia cancerului de col uterin

verifica-ti sanatatea
Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.

sanatate a-z

consulta medicul online

comunitate
Pagina printabila

Generalitati
Medicii nu pot explica intotdeauna de ce unele persoane fac cancer si
altele nu. Oamenii de stiinta au studiat modele generale de persoane cu
cancer pentru a observa care din lucrurile si actiunile oamenilor cresc
riscul de a dezvolta cancer.
Orice factor care creste sansa unei persoane de a dezvolta o boala se
numeste factor de risc; orice scade sansele de a dezvolta o boala se
numeste factor protector. Unii factori de risc pot fi evitati dar foarte multi
nu. De exemplu, desi persoana poate decide sa renunte la fumat, nu poate
alege genele mostenite de la parinti. Amandoua, fumatul si mostenirea
unor gene pot fi considerate factori de risc pentru cancer dar numai
fumatul poate fi evitat. Profilaxia inseamna evitarea factorilor de risc si
stimularea celor protectori care pot fi controlati astfel incat sa scada
sansele de a dezvolta un cancer.
Desi multi factori de risc pot fi evitati, este important sa se retina faptul ca evitarea factorilor
de risc nu ofera garantia ca persoana nu va face cancer. De asemenea, multi oameni care
prezinta un risc deosebit pentru cancer, nu dezvolta de fapt cancer. Unii oameni sunt mai
sensibili decat altii la factori de risc ce pot duce la cancer. Se recomanda consultul medical
pentru ca pacienta sa fie informata despre metodele care ar putea fi eficiente in prevenirea
cancerului.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Informarea pacientului
3. Profilaxie

Informarea pacientuluiSus
Scopul acestui articol despre profilaxia neoplasmului de col uterin este:
- sa ofere informatii despre cancerul de col uterin si despre frecventa aparitiei acestuia.
- sa descrie metode de profilaxie a neoplasmului de col cervical.
- sa ofere informatii actualizate despre ce fel de persoane sau grupuri de persoane ar putea fi
ajutate prin respectarea stricta a metodelor de profilaxie a cancerului de col uterin.
Persoana poate discuta cu medicul curant despre metode de prevenire a cancerului de col
uterin si despre eficienta acestora.
Colul uterin este portiunea cea mai joasa, mai ingusta a uterului, care face legatura dintre uter
si vagin. Este un segment ce apartine aparatului reproductiv feminin.
Cancerul de col uterin de obicei se dezvolta progresiv. Inainte de aparitia cancerului, celulele
colului cervical se modifica, proces numit displazie, in care apar celule anormale in tesutul
cervical. Mai tarziu, celulele neoplazice cresc si invadeaza in profunzime colul cervical pana
in zonele vecine.
Importanta cancerului de col cervical
Datorita testului screening foarte cunoscut, numit Papanicolau, numarul de decese datorate
cancerului de col uterin a scazut. Testele screening presupun cateva riscuri. Prevenirea unui
cancer de col uterin presupune mai putine riscuri si mai multe beneficii.
ProfilaxieSus
Multe cazuri de cancer de col uterin sunt asociate cu factori de risc cunoscuti, specifici. Unii
factori de risc nu pot fi evitati dar multi dintre ei pot.
Infectia cu HPV: infectia cervicala cu HPV este factorul de risc cel mai important pentru
cancerul de col uterin. Exista peste 80 de tipuri de tulpini de human papillomavirus (HPV).
Aproximativ 30 de tipuri se transmit pe cale sexuala (se transmit prin contact sexual) si
infecteaza cervixul. Aproximativ jumatate din aceste cazuri sunt corelate cu cancerul de col
uterin. Oricum, infectia cu HPV este frecventa si doar un numar mic de femei infectate si
netratate vor face cancer de col uterin. In prezent se studiaza un vaccin pentru prevenirea unei
tulpini frecvente de HPV.
Antecedente de contact sexual: infectia cu HPV care duce la cancer de col uterin se
transmite in primul rand prin contact sexual. Femeile care incep viata sexuala precoce si
femeile care au avut multipli parteneri au risc crescut pentru infectia cu HPV si dezvoltarea
cancerului de col uterin. Unele metode de prevenire a bolilor transmisibile sexual (BTS) reduc
riscul de a face cancer de col uterin. Utilizarea metodelor de contraceptie locale si/sau a
gelurilor spermicide ofera protectie partiala dar nu completa fata de BTS.
Antecedente personale fiziologice: numarul mare de sarcini la termen ( 7 sau mai multe)
creste riscul unui cancer de col uterin.
Utilizarea de contraceptive orale: utilizarea pe termen lug a contraceptivelor orale (5 ani sau
mai mult) creste riscul pentru cancer de col uterin.
Screeningul: controlul ginecologic regulat si testul Papanicolau ajuta la prevenirea unui
cancer de col uterin. Modificarile patologice ale colului cervical pot fi detectate prin testul
Papanicolau si pot fi tratate inainte de a se dezvolta cancerul. Femeile care nu fac teste
Papanicolau regulat au risc crescut pentru cancerul de col uterin.
Fumatul: consumul de tigari este asociat cu riscul crescut pentru cancerul de col uterin.
Dieta: multiple studii au sugerat ca unii micronutrienti (vitamine si minerale) pot reduce
riscul de a face cancer cervical, dar nu a fost dovedit.
Cunoasterea factorilor de risc pentru cancerul de col uterin poate ajuta la evitarea dezvoltarii
cancerului de col uterin.

La fiecare doua minute, in lume, o femeie moare de cancer de col

uterin
verifica-ti sanatatea
Alege pe manechin zona afectata si raspunde la intrebari pentru a primi acum diagnosticul prezumtiv.

sanatate a-z
consulta medicul online

comunitate
Pagina printabila

Generalitati
Adevarata boala a societatii mondiale actuale? Lipsa de educatie, dar nu in
limitele lui "moral si imoral" sau "bine si prost crescut", ci in termenii lui
"informat corect si neinformat sau dezinformat". Si astfel, daca "somnul
ratiunii naste monstrii", am putea spune, jucandu-ne cu cuvintele, ca lipsa
educatiei naste victime.
Realitatea, asa cum o traim cu totii, dar pe care ne incapatanam sa nu o
asimilam cu luciditatea necesara, poate fi pe alocuri dura, seaca si chiar usor
nedreapta. Datoria noastra este insa sa ne straduim sa o intelegem corect,
chiar daca culorile in care este pictata nu se potrivesc cu trendul personal.
Tocmai acesta este si motivul pentru care am ales sa va vorbesc initial
despre cancerul de col uterin, intr-o varianta mai arida, alb-negru.
"Lipsa de educatie pentru sanatate este o problema foarte serioasa a societatii romanesti. A
invata sa pretuiesti sanatatea este ceva ce trebuie facut de la varstele cele mai mici." ne
declara doamna psiholog Aurora Liiceanu.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Statistici ingrijoratoare
3. De ce apare cancerul de col?
4. Motive sociale
5. De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan?
6. Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastra

Statistici ingrijoratoareSus
La fiecare doua minute, o femeie moare de cancer de col uterin si in fiecare an sunt
descoperite o jumatate de milion de noi cazuri. In Romania, cancerul de col uterin este a treia
cauza de deces prin cancer la femei, dupa cancerul pulmonar si cel de san. Informatiile oferite
de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara din Romania arata ca acest tip de cancer afecteaza
de 3 ori mai multe femei decat cancerul ovarian. Infectia cu HPV apare frecvent la femeile
tinere, active sexual, incidenta cancerului de col uterin fiind mai mare insa la persoanele de
peste 35 de ani, ridicand problema progresiei lente a infectiei virale catre cancer. Conform
datelor furnizate de Centrul de Calcul si Statistica Sanitara, peste 66% din noile cazuri de
cancer depistate in 2005 apar la femei cu varste intre 35 si 55 de ani si aproximativ 70%
dintre decesele cauzate de cancerul de col uterin se inregistreaza la femeile cu varste intre 45
si 70 de ani.
Ttiinta vine in sprijinul acestei probleme cu un vaccin anti-HPV, care se adreseaza deopotriva
femeilor si barbatilor cu varste intre 12-25 de ani si care isi asuma rolul de a oferi preventie in
problema cancerului de col uterin. O utilizare corespunzatoare a acestui tip de preventie ar
putea aduce in urmatorii ani o scadere importanta a incidentei acestui tip de cancer. In SUA,
acest vaccin a fost introdus in schema obligatorie de vaccinare la grupa de varsta intre 9-12
ani.
De ce apare cancerul de col?Sus
Studiile epidemiologice, clinice si de laborator, au demonstrat in timp existenta unei legaturi
cauzale directe intre papilomavirusurile umane (HPV) si cancerul de col uterin in 99,7% din
cazuri. De fapt, infectia cu HPV oncogen este "cauza necesara" a cancerului de col uterin.
Progresia catre cancerul de col uterin este lenta, acest tip de cancer fiind precedat de leziuni
care pot fi identificate din timp la controlul ginecologic de rutina.
Exista 15 tipuri de HPV care pot determina aparitia unui cancer de col uterin, cele mai
frecvente fiind tipurile 16, 18, 45, 31, 33, 52, 58, 35, 59 etc. Pe plan mondial, 70% din
cazurile de cancer de col uterin au la baza infectia cu tipurile 16 si 18 de HPV.
Motive socialeSus
"Lipsa de cunostinte si superficialitatea cu care ne tratam propriul nostru corp au un impact
negativ asupra vietii de familie, pentru ca femeia este totul. In momentul in care ea se
prabuseste, se prabuseste tot", afirma Monica Tatoiu. Asa cum spuneam si la inceput,
problema nu o constituie in totalitate existenta in sine a virusului si cu atat mai putin
fragilitatea nativa a speciei umane. Problema o constituie pe de-o parte oamenii si lipsa lor de
interes pentru ce se intampla si li se intampla, iar pe de alta parte lipsa unor modalitati de
propagare a notiunilor necesare, pe care cei care sunt constienti de existenta problemei ar
trebui sa le perfectioneze. Este de datoria lor, o datorie de ordin moral, ce-i drept. "Trebuie sa
ne implicam; daca stam si auzim fara sa facem nimic nu este bine. Daca reusesti sa convingi
un anume procent de femei sa aiba initiativa de a-si face un control tot ai castigat. Pasivitatea
nu duce la nici un rezultat", spune Elisabeta Lipa, sportiva de performanta.
De ce nu pun femeile sanatatea pe primul plan?Sus
Ce le face pe femei sa nu puna sanatatea pe prima pozitie a listei lor de prioritati? Sa fie oare
stresul zilnic la care sunt supuse sau grijile si responsabilitatile care incununeaza gandul zilei
de maine sau al viitorului in general? Si-a pierdut romanul increderea in mass media? Putem
da oare vina pe sentimentul de resemnare, adevarat "accesoriu" al specificului national?
Doamna dr. Dana Jianu, medic specialist chirurgie plastica-estetica si vicepresedintele
Societatii Romane de Chirurgie Estetica invoca drept cauza a acestor probleme tendinta de a
ascunde boala, jena generala si ne face invitatie la o mai buna comunicare:" Neimpartasirea
suferintei sporeste tristetea si deprimarea, confuzia si debusolarea, nu mai stii pe ce drum s-o
iei. Altfel este atunci cand stii ca alti oameni se gandesc la tine si isi pun energiile pozitive in
joc."
Avem responsabilitatea de a ne ingriji de sanatatea noastraSus
Ceea ce vom obtine daca analizam cu atentie si interes aceasta problema, vom ajunge la o
singura concluzie, ne spune Cristina Simion, directorul trustului Edipresse. "Cancerul de col
uterin este o amenintare reala, dar nu e o fatalitate. Sa il previi e intotdeauna mai usor decat sa
il tratezi." Asumati-va deci valoarea pe care v-o da statutul de femeie, ne indeamna Mihaela
Radulescu: "Voi fi foarte fericita cand femeile din Romania se vor gandi si la sanatatea lor si
nu numai la binele familiei. Iar noi, mamele, avem responsabilitatea de a ne ingriji de
sanatatea noastra pentru a trai si a avea puterea sa ne crestem copiii".

Text: Irina Chelarescu

Consultant:
Dr. Ana Maria Nastase
Medic primar, Obstretica ginecologie
Centrul Medical Biomedica
Cancerul de col uterin

tipareste  |  trimite unui prieten   |  trimite prin Y!M

Cancerul cervical este o afectiune oncologica caracterizata prin aparitia unor celule care se
inmultesc haotic la nivelul cervixului. Cervixul este prima parte a uterului care se deschide in vagin.

Cauzele de aparitie

Cancerul cervical este provocat de anomaliile celulare care apar la nivelul colului uterin. La inceput,
excrescentele celulare survin la nivelul cervixului, iar aceasta deoarece zona este supusa unor
modificari ciclice constante, in functie de menstruatie. In cadrul acestui proces fiziologic, exista sanse
ca celulele astfel rezultate sa sufere mutatii, favorizand astfel aparitia celulelor dezvoltate defiresc. In
cazul infectiei cu Human Papiloma Virus (virus cu transmitere sexuala), sansele de dezvoltare a
cancerului sporesc. In fapt, exista mai muolti factori de risc ce pot influenta aparitia acestei afectiuni
mortale:

-  fumatul (se afla in topul listei, fiind un istoric cu atat mai periculos cu cat femeia a fumat o lunga
perioada de timp)
- infectia cu HIV (ceea ce inseamna un sistem imunitar cu deficit, cauzat de infectia cu SIDA)
-  asocierea contraceptivelor orale si a infectiei cu HPV, adica Human Papiloma Virus (este vorba de o
administarrea a tratamentului hormonal pe perioade mai lungi de 5 ani)

Simptomele asociate aparitiei cancerului cervical

La inceput, afectiunea este asimptomatica, fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului
Papanicolau. Odata instalat procesul canceros, exista o serie de simptome. Iata cateva dintre cele mai
importante:

- durere in timpul actului sexual (dispareunia)

- secretie vaginala anormala, prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de
sange
- sangerari vaginale anormale, sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual
- sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei

In cazul cancerului avansat de col uterin, simptomele se modifica, astfel:

- apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange

- survine durerea pelviana, a membrelor inferioare sau lombara
- comunicarea anormala dintre vagin si rect, afectiune numita "fistula vaginala". Aceasta apare din
cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate.
- scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani, luni)

Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate. Odata cu
instalarea metastazelor, se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor, stomacului, rinichilor,
intestinelor, ficatului. Unoeri poate degenera in metastaze osoase. Medicul este singurul capabil sa
analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare
profilactica a acesteia.

Comportamentul sexual creste riscul aparitiei cancerului de col, prin:

- inceperea vietii sexuale inaintea varstei de 18 ani

- contacte sexuale neprotejate, care maresc riscul infectarii cu HPV
- mai mult de 3 parteneri sexuali pe parcursul vietii
- contacte sexuale cu un partener care a avut parteneri sexuali multiplii

Investigatiile de profil care se impun:

- colposcopia si biopsia cervicala (pentru a se putea determina cu exactitate locatia celulelor

canceroase)
- biopsia endocervicala (pentru a determina daca celulelle considerate maligne sunt prezente si la
nivelul canalului cervical)
- conizatia diagnostica si rezectia cu ansa diatermica, care au ca scop recoltarea tesutului cervical
pentru a fi examinat la microscop

Pentru a vedea in ce stadiu de afla procesul canceros, sunt necesare urmatoarele investigatii:

- homoleucograma completa
- biochimia sangelui
- rezectia cu ansa diatermica (pentru a vedea cat de intins este cancerul)
- histerescopia
- citoscopia
- proctoscopia
- urografia
- radioscopia toracica

Odata diagnosticat, cancerul de col uterin poate fi abodat prin:

- terapie chirurgicala, menita sa indeparteze tumora

- radioterapie, folosita in tratamentul celorlaltor organe afectate de tumora
- chinioterapie, folosita in tratamentul metastazelor

Tratamentul cancerului cervical la femeile insarcinate

Femeile insarcinaate au parte de aceeasi abordare a tratamentului ca si femeile neinsarcinate. Daca

este vorba despre un cancer in faza incipienta, tratamentul se poate amana pana dupa nastere. In
cazul acesta, este posibila nasterea vaginala, dar medicii recomanda cu precadere nasterea prin
cezariana. In stadiile avansate ale cancerului este posibil sa apara nasterea prematura si chiar avortul
spontan.

Tratamentul de intretinere

Perioada de recuperare este foarte importanta pentru ca scopul ei este acela de a preveni recidivele.
Starea emotionala joaca si ea un rol crucial in maniera in care pacienta reuseste sa treaca peste
aceasta perioada grea. Pe langa recuperarea individuala, femeia are nevoie si de sfatul medicului
oncolog, respectiv al ginecologului. Este nevoie sa controale medicale regulate, si anume:

-  examen ginecologic complet si examen citologic Papanicolau, la fiecare 3 luni, in primii 2-3 ani de la
stabilirea diagnosticului
-  examen ginecologic si test Papanicolau la fiecare 6 luni dupa primii 2-3 ani de la diagnostic
-  examene medicale anexe, in cazul in care medicul a stabilit ca celulele canceroase s-au extins si la
alte organe.

Terapii complementare

Aceste terapii nu trebuie sa fie privite ca si terapii substitutive ale celor standard, folosite in tratarea
cancerului cervical. Inaintea demararii unui astfel de tratament, este bine sa se discute cu emdicul in
legatura cu eventualele efecte secundare pe care aceasta le-ar putea avea asuopra afectiunii
canceroase. Iata cateva astfel de terapii complementare:

- acupunctura
- fitoterapia
- meditatia
- yoga
- suplimente nutritive si vitamine
dmin

Din nefericire in cancerul de col uterin semnele si simptomele sunt

tardive, apărând doar în fazele avansate, şi cu curabilitate redusă. Primele semne sunt
reprezentate de secretii apoase neluate in seama, dar care mai tarziu pot sa contina
sange si puroi.
Cancerul microinvaziv este complet asimptomatic.
In fazele incipiente de obicei apare o secreţie apoasă, subţire, neluată în seamă de pacientă.
Primul semn caracteristic este o scurgere redusă, nemirositoare, de obicei cu striuri
sangvine, care apare de regulă după microtraumatisme (contact sexual, irigaţii vaginale).
Pe măsură ce boala avansează sângerarea devine abundentă, uneori mirositoare, amestecată cu
puroi şi/sau detritusuri tisulare.
Tardiv, în fazele avansate se adaugă durerea în partile laterale ale abdomenului sau
membrele inferioare, probleme la mictiune(disurie), hematurie(sange in urina),
sângerări rectale.