Manastirea Cozia

Este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectura medievala din sud
estul europei. Cladita de mesteri iscusiti, care s-au priceput sa adapteze si sa valorifice
tot ce era mai interesant in constructia si decoratia bisericilor de acelasi tip de pe Valea
Moraviei (Serbia), manastirea Cozia evidentiaza , impreuna cu biserica domneasca din
curtea de arges si manastirile tismana si cotmeanu, cladite anterior, infloritorul stadiu al
vietii culturale la care ajunsese societatea feudala romaneasca in a doua jumatate a
secolului XIV-lea.

Conceputa dupa acelasi tip de plan trilobat, adoptat si la lacasurile cladite anterior
( Vodita, in ruina, si Tismana , refacuta in sec XVI ), biserica manastirii Cozia
impresioneaza mai ales prin perfectiunea realizarii ei artistice, nemaintalnite la nici un
alt monument al epocii.

Biserica mare a manastirii Cozia este un triconc, cu pronaosul aproape patrat, acoperit
cu o bolta semicilindrica asezata in lungime, pe axul bisericii. Naosul destul de spatios
este dreptunghiular si prezinta o absida la rasarit si alte doua pe laturile de nord si sud.
bolta, semicilindrica , sustine in partea centrala o turla asezata pe o baza patrata,
sprijinita pe patru arce in consola, prin intermediul pandantivilor. Intre cilindrul
tamburului si pandantivi constructorii au introdus un inel tronconic. folosirea acestui
procedeu a permis reducerea diametrului turlei , dand edificiului mai multa rezistenta,
fara a implica micsorarea spatiului incaperii. Asigurand o mai buna stabilitate boltilor ,
noua solutie arhitectonica accentueaza in acelasi timp supletea respectivei parti a
constructiei.

Acoperisul lacasului contureaza de asemenea unele caracteristici ale sistemului de

boltire.

Fatadele ofera un joc placut de culaore si lumina alb-rosu, prin alternanta armonioasa
de stratuir de piatra de talie, intre care sunt dispuse cate trei randuri de caramizi.
Efectele acestui bicromatism nu estompeaza decoratia existenta in cele trei registre.
registrul inferior(care cuprinde si soclul) nu prezinta un decor deosebit in afara de
alternanta randurilor de caramida aparenta si a fasiilor de piatra slefuita. Registrul
median al paramentului cuprinde ca elemente decorative deosebite ancadramentele
ferestrelor, onramentele cu sculpturi cu motive vegetale, impletituri de linii marginite de
coloane mici cu fusul rasucit si elemente decorative stilizand pasari.

In inaltime fatadele sunt ritmate de arcade oarbe, lungi si inguste ce pornesc de la soclu
si se ridica pana la registrul superior. sub cornisa formata din diruri de zimti de
caramida, lacasul este ornat cu un rand de arcuri din piatra sculptat ce se sprijina pe
mici colonete in torsade, tot din piatra, ce continua ciubucele din celelalte doua registre
ale fatadei. In mijlocul arcadelor ce corespund ferestrelor deschise in partea de jos a
paranamentului bisericii, sunt fixate rozete din piatra sculptata. atat rozetele, arcurile din
registrul de sus cat si arcadele ferestrelor naosului mai sunt insotite de cate un rand de
mici ornamente de teracota, in forma de flori cu patru petale, ingropate in mortar, intre
doua braie de caramizi aparente dispuse pe muchie.

Dealungul anilor, manastirea cozia a suferit unele reparatii, adaugiri sau

modificari.Restaurarea care s-a lasat cel mai adanc amprenta asupra acestei constructii
este cea facuta in timpul lui Constantin Brancoveanu. bisericii mari i s-a adaugat
pridvorul existent si acum. Deschis, cu arcade lungi sprijinite pe coloane de piatra cu
capitele mari, impodobite cu foi de acant, el prezinta caracteristicile arhitecturii
brancovenesti. Boltile sunt compuse dintr-o calota centrala mai inalta, incadrata de o
parte si de alta de cate o semicupola. Au suferit transformari si ferestrele care au fost
mult deschise in lungime , pastrand-usi forma originala doar in partea superioara.