Articol Cu Leo Si Mihai in SM Comunicari

Satu Mare – Studii

ş

i Comunic

ă

ri Seria

Ş

tiin

ţ

ele Naturii

Vol X-XI (2009-2010) pp: 149-160.

STUDII LEGATE DE ECO-ETOLOGIA URSULUI BRUN (

URSUS ARCTOS

)BAZATE PE MONITORIZAREA POST ELIBERATORIE A PUILOR DE URSORFANI REABILITA

Ţ

I

Leonardo BERECZKY

1

, Ioan Mihai POP

2

, Silviu CHIRIAC

3

1.Asocia

ţ

ia Pentru Conservarea Valorilor Naturii, Balan - natureconserving@yahoo.com 2. APM Covasna – biodiversitate@apmcv.ro3. APM Vrancea – biodiversitate@apmvn.ro

Rezumat.

Activitatea de reabilitarea puilor de ursi orfani se constituie ca o activitateobligatorie în contextul statutului de protec

ţ

ie al ursului brun stabilit prin conven

ţ

ia de laBerna, Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC

ş

i a Ordonan

ţ

ei de Urgen

ţă

57/2007. Abandonul puilor este un fenomen frecvent datorita deranjului existent in habitatul naturalal ursului. Totodat

ă

de

ţ

inerea neautorizat

ă

a exemplarelor de urs, deci si a puilor esteilegal

ă

. În aceasta situa

ţ

ie, activitatea centrului de reabilitare a puilor de ursi orfani dinB

ă

lan, jude

ţ

ul Harghita, reprezint

ă

singura solu

ţ

ie tehnic

ă

ş

i legal

ă

pentru a asigura salvareaunor exemplare de urs brun. Activitatea de reabilitare si naturalizare a puilor de urs, serealizeaz

ă

prin metode profesionale, ce garanteaz

ă

eliberarea în natur

ă

a unor exemplare deurs a c

ă

ror etologie este identic

ă

cu cea a ur

ş

ilor crescu

ţ

i în habitatul lor natural. Deoareceactivitatea permite monitorizarea prin metode moderne a exemplarelor de urs în curs dereabilitare sau a exemplarelor reabilitate, aceasta se realizeaz

ă

ş

i post eliberare pe o perioad

ă

de doi ani. Monitorizarea prin metoda capturare-marcare-recapturare permite analiza unoraspecte ale etologiei ursului brun, precum stabilirea homerange-ului, apropierea si misc

ă

rilediurne

ş

i nocturne in cadrul natural precum

ş

i în apropierea localit

ăţ

ilor. Totodat

ă

prinaceast

ă

metod

ă

s-au identificat posibile bariere antropice ce pot influen

ţ

a distribu

ţ

iapopula

ţ

iei de urs brun în zona Harghita

ş

i Covasna. Prin monitorizarea exemplareloreliberate se poate urm

ă

rii apari

ţ

ia fenomenului de habituare, analizând frecven

ţ

a cu careursul se apropie de gospod

ă

rii sau de localit

ăţ

i. Studiul efectuat pe dou

ă

exemplare de puide urs eliberate din centrul de reabilitare din B

ă

lan, jude

ţ

ul Harghita arat

ă

c

ă

reabilitarea afost un succes, exemplarele de urs având un comportament normal.

Summary.

The rehabilitation of the orphan brown bears cubs is a necessary activity in thecontext of the actual protection status establish by the Bern Convention, Habitat Directiveof the European Commission and by the Romanian Government Order 57/2007. The bearcubs abandon is a frequent phenomenon due to the human pressure on brown bearsnatural habitat. Another issue is the illegal activity of keeping cubs found in the forest inthe unauthorized places. In this context the activity of the orphan brown bear cubsrehabilitation centre is the single technically and legal solution for saving of some brownbears individuals. The rehabilitation and naturalization activity is based on a professionalmethod that allowed the release in the natural habitat of the orphan brown bear cubs whichhave the same behaviour as the natural raised cubs. The activity is using modern methodsfor studying the behaviour of the cubs that are based on the monitoring of the releasedbrown bears cubs for a period of two years. The method of capture-mark-recapture is used

Satu Mare –

Studii

ş

i Comunic

ă

ri Seria

Ş

tiin

ţ

ele Naturii

Vol. X-XI (2009-2010)

150

to the analysis of some aspects of brown bear behaviour, for daily and nocturnemovements in the natural habitat and in the near vicinity of the farms and villages. Using this method we have identify the most important humane made barrier, that couldinfluence the distribution of the brown bear population in the study area. Also we try toobserve the apparition of some changes in the behaviour of the cubs, especially thehabituated bear behaviour measuring the closed distance between the bear and the farmsand the period that distance was kept. This study shows that the rehabilitation of theorphan brown bear cubs is a success the bears behave them self’s as normal natural raisedcubs.

Introducere

Centrul de reabilitare a puilor de ursorfani înfiin

ţ

at în anul 2004, aflat înadministrarea Asocia

ţ

iei pentruConservarea Valorilor Naturii (ACNV),este amplasat la cca. 20 de km delocalitatea B

ă

lan, din jude

ţ

ul Harghita,într-o zon

ă

izolat

ă

. A fost creat pentru a asigurareabilitarea profesional

ă

a puilor de ursorfani din Carpa

ţ

ii României, astfel încâtreintroducerea lor în mediul natural s

ă

devin

ă

posibil

ă

, fiind în acest momentsingurul proiect cu acest profil dinEuropa.Centrul de reabililtare a puilor de ursiorfani este amplasat în mun

ţ

ii H

ăş

mas, înetajul alpin al p

ă

durilor de molid siamestecurilor de r

ăş

inoase cu foioase.Zona este una favorabil

ă

pentru popula

ţ

iade urs din zon

ă

. Accesul se face pe drumforestier, în perimetru având acces doarpersoane autorizate. Surafa

ţ

a

ţ

arcuriloreste de peste 15 de ha, asigurândreabilitarea puilor de urs în cadru naturalnemodificat antropic. Zona acoperit

ă

demonitorizarea a dou

ă

exemplare de urs seafl

ă

în mun

ţ

ii H

ăş

mas, Ciucului

ş

iNemirei. În zona jude

ţ

ului Harghita, aumai fost realizate studii de eco-etologie aursului brun de c

ă

tre dr. ing. Ion Micu,prin metoda observa

ţ

iilor directe, prinmetoda snow-tracking. Metode moderneprecum capturarea

ş

i markareaexemplarelor au mai fost aplicate de c

ă

treechipa ACNV, la ursii crescu

ţ

i

ş

ireabilita

ţ

i, îns

ă

rezultatele nu au fostpublicate, fiind utilizate pentruîmbun

ă

t

ăţ

irea activit

ăţ

iilor centrului.

Material

ş

i metod

ă

În cadrul Centrului a fost elaborat

ă

ometod

ă

de reabilitare adecvat

ă

, prin carepuii de urs, care din diferinte motiver

ă

mân orfani s

ă

poat

ă

fi plasa

ţ

i în libertateca veritabili reprezentan

ţ

i ai speciei lor.Metoda se bazeaz

ă

pe 3 elementeimportante, care încearc

ă

prin îns

ăş

iesen

ţ

a lor s

ă

copieze cât mai posibilnatura

ş

i condi

ţ

iile în care puii de ursajung la vârsta de 2 ani al

ă

turi de mamalor:1. Asiguarea unui spa

ţ

iu identicnatural, care prezint

ă

o cre

ş

teredinamic

ă

în func

ţ

ie de nevoileecologice ale animalelor: acest aspecteste realizat cu ajutorul unor

ţ

arcuriîmprejmuite cu garduri electrice, dediferite m

ă

rimi,

ş

i care comunic

ă

întreele. În aceste spa

ţ

ii (a c

ă

ror suprafa

ţă

total

ă

dep

ăş

e

ş

te 15 ha, facilitatea deconstruire a gardurilor electricepermi

ţ

ând l

ă

rgirea continu

ă

) puii deurs î-

ş

i pot dezvolta în totalitate

Satu Mare –

Studii

ş

i Comunic

ă

ri Seria

Ş

tiin

ţ

ele Naturii

Vol. X-XI (2009-2010)

151

instinctele întip

ă

rite în bagajul genetic.L

ă

rgirea continu

ă

a spa

ţ

iului oferit,pân

ă

la libertatea total

ă

, face caeliberarea în s

ă

lb

ă

ticie s

ă

nu fie un„

ş

oc” ci rezultatul unui proces naturalde dezvoltare în condi

ţ

ii de via

ţă

normale.2. Asigurarea unei hrane naturale(neprocesate prin tehnologii umane)într-un mod special în a

ş

a fel încâtanimalele niciodat

ă

s

ă

nu poat

ă

asociasursa de hran

ă

cu prezen

ţ

a vreunuifactor antropic. În acela

ş

i timp înperioada de vegeta

ţ

ie hrana adi

ţ

ional

ă

administrat

ă

descre

ş

te treptat, obligândanimalele s

ă

ş

i-o procure din mediulnatural. În momentul în care factoriinaturali prezint

ă

o descre

ş

tere aresurselor, ra

ţ

ia de hran

ă

administrat

ă

cre

ş

te, dar în a

ş

a fel încât dobândireaei de c

ă

tre ur

ş

i s

ă

fie posibil

ă

doar prin„munc

ă

”. În ultima perioad

ă

dereabilitare, înaintea eliber

ă

rii totale,animalele sunt deja obi

ş

nuite s

ă

-

ş

iprocure hrana independent.3. Inducerea factorilor externi careasigur

ă

dezvoltarea elementelor decomportament esen

ţ

iale speciei:somnul de iarn

ă

, teama de prezen

ţ

auman

ă

, instinctul de ap

ă

rare la vârstafraged

ă

prin c

ăţă

ratul în copaci, etc.În acela

ş

i timp în întreaga zon

ă

de„nucleu” a proiectului, este asigurat

ă

lini

ş

tea necesar

ă

prin interzicereaaccesului tuturor factorilor antropici.Pân

ă

în prezent în cadrul proiectuluiau fost plasa

ţ

i în libertate peste 25 de ur

ş

ireabilita

ţ

i cu succes. Eliberarea total

ă

îns

ă

nu este ultima faz

ă

de lucru cu acesteanimale. Pentru a documenta în mod

ş

tiin

ţ

ific

ş

i profesional succesul muncii,ur

ş

ii elibera

ţ

i sunt monitoriza

ţ

i

ş

iobserva

ţ

i cel pu

ţ

in înc

ă

un an, prinmetode de radiotelemetrie aerian

ă

, sausisteme GPS.În cadrul monitoriz

ă

rii posteliberatorie este urm

ă

rit spa

ţ

iul (homerange) folosit de animale, distan

ţ

eleparcurse în diferite perioade ale anului,eventuale habitu

ă

ri la a

ş

ez

ă

ri omene

ş

ti,etc.Informa

ţ

iile ob

ţ

inute sunt prelucrate înformat electronic, analizate

ş

i stocate într-o baz

ă

de date a proiectului. Aceast

ă

lucrare prezint

ă

rezultatelestudiului etologiei a ursului brun la dou

ă

exemplare de urs monitorizate, puielibera

ţ

i în vara anului 2008. Puii au fosttransfera

ţ

i în Centru din jude

ţ

e diferite: Vrancea (identificat

ş

i salvat în cadrulproiectului LIFE NatureLIFE02/NAT/RO/8576, gestionat dec

ă

tre APM Vrancea) – ursul VN01

ş

i Alba (identificat

ş

i salvat de la moarte dec

ă

tre agen

ţ

ii Inspectoratului de RegimSilvic

ş

i Cinegetic, cu ajutorul sec

ţ

iei Arme

ş

i Muni

ţ

ii din cadrulInspectoratului de Poli

ţ

ie-Alba) – ursul AB01.Echipa de monitorizare ACNV aprimit fonduri de la Alertis Fund for BearConservation, pentru a efectua studiiparalele pe pui de urs crescu

ţ

i în s

ă

lb

ă

ticieal

ă

turi de mama lor, în vederea asem

ă

n

ă

riicomportamentului

ş

i mobilit

ăţ

ii acestorcategorii de vârst

ă

.Monitorizarea s-a realizat cu ajutorulunor sisteme GPS-GSM, fabricate de Vectronic Aerospace, tip GPS Pro Light,care permit localizarea animalului de 3 oripe zi,

ş

i transmiterea datelor cu ajutorulre

ţ

elelor de telefonie mobil

ă

. Fiecare urs aprimit un cod care con

ţ

ine ini

ţ

ialelejude

ţ

ului de unde provine, data