Professional Documents
Culture Documents
1
Modele de magazine online.
2
adica dupa modul în care îsi pun în vânzare produsele sau serviciile. În acest sens se disting
urmatoarele modele pentru vânzarea de continut:
1.vânzarea pe baza de subscriere, folosit în special pentru vânzarea revistelor si a programelor
televiziunilor prin cablu, este principalul model utilizat de serviciile comerciale online. Se poate
subscrie la servicii online precum MSN (Microsoft Network) sau AOL (America OnLine), la
publicatii online precum USA Today sau Wall Street Journal, sau chiar la jocuri online, cum ar fi
celebrul Meridian 59, produs de 3DO.
2.vânzarea la nivel de obiect (pay-perview) reprezinta o alternativa viabila la vânzarea pe baza
de subscriere si se refera la vânzarea anumitor informatii la bucata.
În functie de necesitatile clientului, acesta poate decide sa cumpere un anumit articol
dintr-un ziar, un anumit capitol dintr-o carte, un joc sau chiar o simpla interogare într-o baza de
date. Modelul pay-per-view este în continua testare. Deocamdata, el se confrunta cu probleme
precum lipsa unei certitudini pentru client ca informatia pe care doreste sa o cumpere merita
banii. De asemenea, pentru vânzatori, plata prin carte de credit pentru tranzactii de valoare foarte
mica nu poate fi acceptata. Acest obstacol poate fi trecut o data cu aparitia microplatilor.
3.vânzarea de continut prin publicitate este modelul cu cel mai mare succes în ceea ce priveste
vânzarea de continut. În topul siturilor cu cele mai mari venituri din publicitate se afla motoarele
de cautare precum Yahoo sau Infoseek si mai putin siturile de continut. Întrucât serviciile de
cautare sunt esentiale pentru gasirea informatiilor relevante pe Web, companiile sunt dispuse sa
plateasca pentru bannere, care sunt reclame pe care clientii pot apasa pentru a ajunge pe situl
companiei respective.
Caracteristicile unui magazin online.
Prima impresie este cea care conteaza si, de aceea, pentru garantarea succesului, un
magazin online trebuie sa prezinte câteva caracteristici de baza, fara de care ramâne doar o
adresa de web, accesata întâmplator.
Printre aceste caracteristici se pot enumera:
1.Designul. Simplul fapt de a avea un magazin virtual pe Internet nu reprezinta o garantie a
succesului. O multime de magazine virtuale existente nu fac altceva decât sa îi îndeparteze pe
clienti în loc sa îi atraga, pentru ca nu ofera nimic folositor ori pentru ca informatiile sunt greu de
obtinut. Un bun design al unui magazin online accentueaza identitatea firmei, ofera informatii
utile într-un mod convenabil si încurajeaza vizitele ulterioare.
3
2.Claritatea. Multe magazine virtual creeaza confuzie din cauza paginii de deschidere pentru ca
nu specifica la ce se refera magazinul. În mod tipic, magazinele online care creeaza confuzie au
numai denumirea companiei (cu exceptia cazului în care denumirea companiei este un cuvânt
semnificativ), logo-ul acesteia sau o grafica de mari dimensiuni, care apare atunci când vizitatorii
navigheaza. Fiecare pagina principala a unui magazin virtual ar trebui sa fie ca o vitrina a unui
magazine care vinde marfuri cu amanuntul. Este bine ca magazinele virtuale sa contina atât
elemente grafice, cât si text pentru o mai buna evidentiere a continutului.
3.Simplitatea. Organizarea magazinului online ar trebui sa fie logica si evident în sine.
Denumirile departamentelor listate în homepage ar trebui sa fie descriptive si, daca este posibil,
ar trebui sa fie suficient de evocatoare pentru ca oamenii sa doreasca sa le viziteze. Atunci când
produsele sunt prezentate într-un catalog si se doreste includerea unui element de legatura cu
formularul de comanda, este bine sa se foloseasca o denumire relevanta.
4.Rapiditatea. Timpul este foarte pretios pentru cel ce practica navigarea pe Internet. Magazinul
virtual ar trebui sa livreze informatiile cât mai repede, deoarece este neplacut ca vizitatorul sa
petreaca minute în sir în fata calculatorului pâna se încarca graficele si textul. Daca se foloseste
multa grafica, trebuie sa se asigure ca exista si text în fiecare pagina. În acest fel, textul va fi
încarcat mai repede, iar utilizatorii vor avea la ce sa se uite în timp ce asteapta sa se încarce
grafica pe aceeasi pagina. Imaginile grafice care au mai mult de 10K trebuie evitate, cu exceptia
cazului în care sunt absolut necesare pentru prezentare.
Daca imaginile grafice de mari dimensiuni sunt necesare, ar fi indicat sa se prezinte
versiuni mai mici ale acestora si apoi sa fie oferita vizitatorilor optiunea de a vedea versiunile
mai mari. Imaginile mai mici se încarca mai repede decât cele mari si vizitatorul economiseste
timp atunci când informatiile sunt fragmentate.
5.Atractivitatea. Textul este metoda principala de exprimare într-un magazin online, însa un
volum prea mare de cuvinte atrage plictiseala vizitatorilor. Exista o multime de modalitati pentru
a face din vizitarea magazinului online o experienta unica. Se recomanda folosirea cuvintelor
evocatoare, orientate catre oameni, pentru a descrie compania, magazinul si departamentele
acestuia, folosirea imaginilor grafice de mici dimensiuni pentru a fragmenta paginile vizual si a
crea o anumita dispozitie, folosirea unui stil si a unei identitati globale pentru magazin care sa se
potriveasca cu identitatea companiei. Designul trebuie sa fie destinat vizitelor repetate, pentru ca
repetitia este cheia mentinerii identitatii online. Încurajarea vizitelor re petate în magazin edifica
4
expunerea repetata a numelui si mesajului companiei. Cel mai bun mod de a încuraja vizitele
repetate este sa existe cel putin un element al magazinului virtual care sa se schimbe în mod
frecvent si sa se asigure ca si clientii vor afla despre asta imediat, prima data când viziteaza
siteul. Schimbarile ar putea fi de tipul: actualizare saptamânala a stirilor din domeniu; o
informatie sau o lectie saptamânala despre produsul sau serviciul oferit; un grup de discutii în
care vizitatorii sa lase mesaje.
6.Securitatea. Clientul trebuie sa se simta cât mai confortabil în magazinul online. Comanda prin
posta clasica este o afacere imensa la nivel mondial, dar vânzarile prin Internet reprezinta doar
câteva procente din aceste sume. Cumpararea si vânzarea prin intermediul retelelor reprezinta o
experienta noua si nelinistitoare pentru cea mai mare parte a oamenilor.
Pentru a mari confortul clientului în magazinul online, pot fi folosite modalitati
referitoare la desfiintarea mitului insecuritatii, oferirea de garantii care sa nu dea loc la
neîntelegeri, explicarea procesului de comandare a marfii, imaginea firmei sa para ceva tangibil,
utilizarea marturiilor de la clienti.
Ca o concluzie magazinul online este un tip de afacere care ofera facilitati atât
clientilor cât si ofertantilor. El asigura accesul la bunuri si servicii indiferent de locatia
geografica fiind disponibil 24 de ore din 24. În functie de modul în care este construit si mentinut
magazinul online, beneficiile aduse firmei care furnizeaza bunurile sau presteaza serviciile sunt
semnificative fata de efortul prestat pentru actualizarea si întretinerea acestuia.
5
rezultate astfel încât ele să poate fi afişate de un navigator precum Internet Explorer. O vedere
generală a arhitecturii serverului este oferită în schema din figura 2.1.:
După cum se observă din figura 2.1. arhitectura sistemului este structurată pe mai multe
nivele. În momentul în care utilizatorul extern doreşte să acceseze informaţii situate pe server, el
va folosi un navigator Internet pentru a se conecta la acesta. Accesarea serverul se face prin
intermediul unui URL.
Elementele principale care intră în componenţa arhitecturii serverului sunt: serverul Web,
interpretorul de scripturi tip server-side, driverele de acces la baza de date, baza de date şi
colecţiile de fişiere.Serverul Web care este o aplicaţie complexă responsabilă pentru
comunicarea cu navigatoarele externe. Practic serverul de Web ascultă portul HTTP (implicit 80)
6
al maşinii pe care este instalat. În momentul în care soseşte o cerere pe acest port, serverul de
Web o interpretează pentru a vedea ce informaţii au fost solicitate. Informaţiile solicitate de la
server sunt de fapt fişiere care se află pe hard-disc. Serverul de Web are rolul de a împacheta
aceste fişiere astfel încât ele să poată fi trimise mai departe. Fişierele solicitate pot fi împărţite în
două categorii:
• Fişiere care conţin informaţii statice. Acestea se transmit mai departe către navigatoare fără
nici un fel de modificare. Fişierele statice sunt de obicei imagini, fişiere HTML, filme,
documente oferite spre download, filme, animaţii Flash etc.
• Scripturi. Acestea sunt practici mici programe care se execută de către un intepretor,
trimiţându-se spre server-ul de Web doar rezultatul execuţiei lor. Principalul rol al acestor
script-uri este de a genera în mod dinamic documente de tip . Tehnica generării dinamice
a documentelor de tip HTML face posibilă accesarea bazelor de date pe Internet.
Rolul interpretorului de scripturi tip server-side a fost descris anterior. În cazul în care
un script are nevoie de înregistrări dintr-o bază de date acesta va interacţiona cu acesta prin
intermediul unui driver. El va executa în SQL o cerere la nivelul bazei de date. În urma execuţiei
acestei cereri i se returnează un cursor. Prelucrând acest cursor se generează cod HTML care
odată ajuns la un navigator determină afişarea datelor dorite.
Driverele de acces la baza de date au menirea de a mijloci interacţiunea dintre
interpretorul de scripturi şi baza de date propriu-zisă. Ele sunt instrumente software foarte
specializate care de obicei nu sunt vizibile nici programatorului nici utilizatorului. Driverele sunt
importante deoarece alegerea lor eronată afectează semnificativ performanţele sistemului.
Baza de date constă dintr-un SGBD (sistem de gestiune a bazelor de date) relaţional care
este fie instalat pe maşina pe care se află serverul Web, fie este accesibil prin reţea sau Internet,
fiind pe altă maşină. Teoretic orice SGBD relaţional poate fi folosit pentru a stoca datele
necesare unui server de Web. Practic, s-a observat ca SGBD-urile simple cum ar fi Fox Pro sau
Access nu se pretează pentru site-uri Web care sunt folosite intens. Pentru aplicaţiile Web de
dimensiune mare este nevoie de SGBD-uri de mare performanţă capabile să ruleze multe cereri
simultan. Principalele SGBD-uri folosite în aplicaţiile Web sunt: mySQL, SQL Server şi Oracle.
Colecţiile de fişiere sunt informaţii cu caracter static care sunt trimise utilizatorilor la
cerere. Este important de reţinut ca scripturile ASP au rolul de a produce pagini HTML pe care le
trimit navigatoarelor spre afişare. Beneficiul major al scripturilor ASP este că permit producerea
7
dinamică a codului HTML în funcţie de nevoile concrete. Spre exemplu se pot lua uşor
înregistrările dintr-o tabelă a unei baze de date şi se pot împacheta în format HTML pentru a
putea fi afişate într-un navigator.
Deşi au fost gândite ca şi aplicaţii Web generale, majoritatea covârşitoare a aplicaţiilor a
scripturilor ASP sunt legate de lucrul cu baze de date on-line. În continuare va fi prezentat un
mic exemplu.
Pentru a putea realiza scripturi ASP trebuie să avem următoarele:
• un calculator pe care să fie configurat un server Web (de exemplu Internet Information
Server sau Personal Web Server); orice sistem Windows poate fi uşor configurat să
suporte scripturi ASP;
• un editor de texte; se poate utiliza Notepad sau editoare specializate cum sunt FrontPage
2003 sau Macromedia Dreamweaver.
• un SGBD pentru crearea şi actualizarea bazei de date utilizate prin intermediul
scripturilor;
• un navigator Web cu care să vedem rezultatul execuţiei scriptului;
Având în vedere că scripturile ASP sunt realizate de obicei pentru a lucra cu baze de date
este nevoie şi de o baza de date pentru a executa scriptul. Aceasta trebuie să fie pe acelaşi
calculator cu scriptul, preferabil în acelaşi director.
2.3.Sistemul de distributie.
Pentru multe organizaţii Internetul este doar un alt canal de distribuţie. Pentru altele este
un model de afacere care le permite deservirea clienţilor pe o arie mult mai largă şi într-un mod
mai eficient. Pentru companiile on-line care vând produse distribuţia fizică, gestiunea canalului
şi logistica sunt esenţiale pentru a satisface clientul prin livrarea produselor la timp. În acest caz,
utilizatorii Internetului beneficiază de comoditate şi viteză dar este necesară şi existenţa unei
distribuţii fizice. Protocoalele Internetului asigură un schimb foarte bun de informaţii în timp
real. Cumpărătorii pot folosi Internetul pentru a obţine informaţii despre contul lor şi pentru a
urmări comenzile.
Internetul le oferă companiilor posibilitatea de a ajunge direct la consumatori şi să
elimine intermediarii. Acest lucru este posibil doar în măsura în care ele sunt capabile să preia
rolul jucat de aceştia, să culeagă informaţiile necesare de pe piată şi să îşi dezvolte o experienţă
8
în interacţiunea cu clienţii. Aşadar înaintea luării deciziei de a stabili compoziţia canalului de
distribuţie trebuie analizate aceste informaţii şi trebuie analizată şi posibilitatea de a introduce
anumiţi intermediari care au apărut ca urmare a dezvoltării Internetului.
Activităţile de distribuţie, logistică şi cumpărare au beneficiat extrem de mult de pe urma
apariţiei şi dezvoltării Internetului. Una din atribuţiile marketingului este să ducă produsele la
locul şi timpul potrivit. Deciziile legate de canalele de distribuţie sunt legate de celelalte
elemente ale mixului. Ele au un impact major asupra disponibilităţii şi depozitării produselor,
costului total, preţului final de vânzare şi activităţii de promovare. Mai mult ele pot oferi un
avantaj competitiv important şi posibilităţi de reducere semnificativă a costurilor. Nevoia de
personalizare a produselor a influenţat modul de producţie: a determinat trecerea de la producţia
de serie care presupunea un termen redus la producţia personalizată care presupune o perioadă
mai lungă de timp. În aceste condiţii presiunea reducerii perioadei de timp s-a mutat asupra
aprovizionării şi distribuţiei şi a apărut nevoia şi posibilitatea de a integra trei tipuri de fluxuri de
informaţii: fluxul de informaţii intern, fluxul de informaţii dintre companie şi piaţa în amonte şi
fluxul de informaţii dintre companie şi piaţa în aval.
2.4.Gestiunea stocurilor.
Detinerea produselor in stocul propriu este cea mai buna solutie. Stii exact pe ce te poti
baza si in cat timp poti expedia un produs. Stii ca daca faci reclama la un produs nu vei descoperi
ca nu poti onora comenzile deoarece furnizorul tau a epuizat stocul exact cand tu ai lansat
promotia. Este solutia ideala insa este o solutie costisitoare. Ai nevoie de un spatiu de depozitare
adecvat pentru stocare (temperatura, umiditate), de un sistem de organizare si regasire a
produselor, de paza, asigurare in caz de distrugere sau furt al bunurilor, de capital pentru a tine si
rula acel stoc.
Varianta B (the next best thing) presupune sa lucrezi cu furnizori care sa fie capabili si
dispusi sa iti ofere informatii in timp real - sau macar cu o frecventa acceptabila - despre situatia
stocurilor. Iar situatia stocului din magazinul tau sai fie mereu actualizata pe baza acestot
informatii.
9
Nu este o varianta 100% sigura pentru ca se intampla frecvent ca furnizorii sa nu stie nici
ei ce au in stoc la un moment dat si situatia pe care o primesti sa fie gresita. Iar probabilitatea de
eroare creste excat in sezonul de varf al vanzarilor cand produsele se misca mult mai rapid si
ceea ce era pe stoc de dimineata nu mai este pe stoc la pranz.Insa este mai buna decat varianta C:
sa lucrezi fara informatii recente despre stocuri.
Sa spunem ca ai decis ca pe site sa nu pui deloc situatia stocurilor sau sa pui informatii
verificate rar - gen stocul de la inceputul lunii. Vine o comanda cu 2 produse - unul e pe stoc
altul nu. Acum trebuie sa iei legatura cu clientul si sa-l intrebi daca vrea doar unul din cele doua
produse. Pana primesti raspunsul poate nici ce era pe stoc in momentul comenzii nu mai e. Si
daca iei respectivul produs pe stoc si clientul spune ca nu mai vrea deloc comanda ai ramas cu
banii blocati in acel produs. Aplica aceasta situatie la 50% din comenzi si deja ai un dezastru
comercial. Clienti nemultumiti, comenzi pierdute integral sau partial, investitia in publicitate
dusa pe apa sambetei, personal aglomerat si stresat de explicatiile pe care trebuie sa le dea
clientilor.
10
2.5. Stabilirea preturilor.
Un aspect important in strategia unui magazin online este sa aiba un pret corect. Pentru
client si pentru business. In multe business-uri online, fie ele din Romania sau desfasurate la
nivel europeean, modelul este destul de standard pentru ceea ce inseamna retail online.
Dupa stabilirea pretului in aceasta versiune de obicei se mai verifica si competitia pentru
a vedea daca sunt competitiv in piata si se ajusteaza corespunzator.
Internetul e însoţit de provocări atunci când apare problema stabilirii preţurilor. În primul
rând le oferă cumpărătorilor mai multe informaţii, mai multe opţiuni pentru tranzacţii cu
vânzătorii. În al doilea rând le oferă posibilitatea comparării rapide de preţuri.
Pentru a avea o activitate rentabilă un comerciant on-line trebuie să stabilească strategiile
de fixare a preţurilor produselor sale. Pentru stabilirea acestor strategii trebuie să ţină cont de o
serie de factori:
• Obiectivele politicii de preţ;
• Preţurile concurenţilor (se pot folosi site-urile de comparare a preţurilor);
• Valoarea şi percepţia clienţilor;
• Dorinţa de a crea o imagine de produse de bună calitate sau de a crea o imagine
de site cu vânzări de produse la preţuri foarte mici;
• Înclinaţia clienţilor spre a cheltui sau economisi şi valoarea pe care o are produsul
sau serviciul pentru ei. De exemplu, ziarele sunt gratuite pentru persoanele individuale pentru le
câştiga atenţia. Însă accesul la anumite părţi ale site-ului bogate în informaţii poate fi obţinut
doar prin plata unei sume de bani sau a unei subscripţii.
În stabilirea preţurilor trebuie să se ţină cont de trei elemente:
11
1. Costurile implicate. Stabilirea preţului trebuie să ţină cont de costuri pentru a nu
lucra în pierdere. Există factori care cresc costurile afacerilor pe Internet: distribuţia (folosirea
curieratului rapid poate creşte cu mult preţul produsului), marketingul afiliat, costurile de creare
şi întreţinere a site-ului, costul creşterii clasării pe motoarele de cumpărare, măsuri fiscale.
Factorii care reduc costurile datorită folosirii tehnologiei IT sunt: procesarea electronică a
comenzilor (aprox 10% din costurile procesării off-line), serviciul clienţi on-line (web-ul
gestionează majoritatea problemelor obişnuite), e-mailul (acesta este mult mai ieftin ca poşta
clasică - apox 20% din costul poştei clasice), cheltuielile administrative, livrarea digitală,
sondajele on-line.
2. Preţurile concurenţilor. În cazul produselor similare companiile îşi bazează preţurile
mai degrabă pe preţul concurenţilor decât pe costuri sau cerere deoarece majoritatea
cumpărătorilor compară preţurile şi produsele înainte de a lua decizia de cumpărare. Compararea
preţurilor se face în cazul setului evocat format din competitorii principali. Preţul poate fi stabilit
în acest caz prin două metode: stabilirea preţului la rata curentă (în acest caz firmele stabilesc
preţul ca fiind puţin mai mare sau mai mic decât al competitorilor principali. În cazul produselor
de larg consum se caută un avantaj de diferenţiere – design mai bun al site-ului, un serviciu de
livrare mai bun, o gamă mai largă de produse în categoria respectivă) sau stabilirea preţului prin
licitaţie (contractele se câştigă sau se pierd pe baza activităţii de stabilire a preţurilor. În acest caz
sunt importante informaţiile de calitate despre competitori şi trecutul lor precum şi intenţiile lor
de licitare.).
3. Reacţia cererii la preţuri. După stabilirea obiectivelor politicii de preţuri o companie
trebuie să analizeze modul în care această politică sprijină atingerea celorlalte obiective de
marketing. Există mai multe mecanisme tradiţionale de stabilire a preţurilor care se aplică şi în
cazul mediului on-line:
a) Preţurile de vârf - acestea se referă la preţurile produselor noi şi inovatoare
care beneficiază de un avantaj tehnologic şi care permit companiei să practice preţuri mai
mari. Preţul este ridicat fiind destinat amatorilor de inovaţii urmând să fie redus pentru a
satisface următorul segment de consumatori. Pentru ca această metodă să fie eficientă
produsul trebuie să aibă o imagine de calitate şi trebuie să existe o perioadă de timp până
competitorii introduc pe piaţă un produs similar.
12
b) Preţurile de penetrare – sunt cele prin care companiile încearcă să exploateze
potenţialul pe termen lung al unei pieţei. Ele folosesc un preţ redus pentru a penetra piaţa
şi a atrage un număr suficient de clienţi. Aceasta a fost metoda cea mai folosită în etapa
de început a Internetului. Companiile aveau preţuri şi discounturi cu mult sub cele
practicate de companiile din mediul off-line în speranţa atragerii clienţilor. În general este
destul de greu sa fie menţinută o asemenea politică pe termen mediu exceptând cazul în
care politica de cumpărare este extrem de eficientă.
c) Preţurile psihologice – se bazează pe răspunsul emoţional şi subiectiv al
consumatorului si se folosesc în cazul în care cumpărătorii simt mai degrabă nevoia să
cumpere decât să analizeze raţional sau economic acest proces. Uneori etica stabilirii
preţurilor pe această bază este discutabilă deoarece au fost cazuri în care preţul iniţial a
fost stabilit la un nivel foarte mare pentru a putea acorda un discount imens.
d) Preţul de prestigiu – se bazează pe răspunsuri psihologice şi emoţionale pentru
a justifica nivelul ridicat care este văzut ca un indiciu al calităţii produsului. Acest tip de
preţuri este folosit cu succes de către comercianţii on-line de băuturi fine.
e) Preţul magic – reprezintă preţul care încearcă să creeze senzaţia că un produs
este mai ieftin decât în realitate. Totuşi studiile au arătat că vânzările sunt mai mari în
cazul unui produs cu preţul de exemplu 97 decât în cazul unui produs cu preţul 99,99.
f) Preţurile diferenţiate – presupun folosirea unor preţuri diferite pentru acelaşi produs
destinat cumpărătorilor din diferite locaţii sau în cazul cumpărării unor cantităţi diferite.
În cazul Internetului acest diferenţe ţin cont de costurile suplimentare de distribuţie,
transport sau poştale.
Internetul, în general, reduce costurile cu distribuţia şi permite astfel reduceri importante
ale preţurilor. Mai mult, el oferă posibilitatea existenţei unor site-uri de licitaţii şi achiziţii on-
line. În plus, companiile din acest mediu trebuie să înţeleagă puterea pe care le-o conferă
clienţilor site-urile de comparare ale preţurilor. Pe lângă aceste aspect trebuie să se ţină cont şi
de posibilitatea schimbării rapide a preţurilor pentru a profita de anumite oportunităţi din mediu.
În general, multe organizaţii din mediul on-line oferă preţuri de vânzare mai mici decât
magazinele din mediul off-line. Însă, în anumite cazuri, după adăugarea costului de transport s-ar
putea ca preţul plătit să fie mai mare decât în cazul magazinelor clasice.
13
Capitolul III: Plan de afaceri la un magazin online
1. Planificare
Planificarea unui site comercial este tot atat de importanta pentru succesul unei afaceri
ca si dezvoltarea unui plan de afaceri sau de marketing. Insa, din cauza ca un site e-commerce
este in principal o solutie de software, este nevoie de mai mult decat o simpla planificare a
strategiei de marketing sau de promovare a sitului. Va fi nevoie de asemenea si de un plan de
dezvoltare a solutiei similar cu cel de dezvoltare a oricarei alte aplicatii de soft.
De exemplu: ce fel de tehnologie veti folosi pentru a scrie codul si a stora baza de
date? Unde veti face hostingul sitului? Veti dezvolta unele portiuni si veti face outsorcing la
altele? Cum va arata "cosul" (shopping cart) si cum vor naviga clientii produsele? Toate acestea
vor trebui incluse in planul sitului e-commerce.
Nota: chiar daca intentionati sa folositi o firma care sa creeze situl e-commerce sau sa
angajati un consultant care sa dezvolte o solutie "customized", este bine sa includeti in planul
sitului informatii despre tehnologiile si uneltele pe care le va folosi situl dumneavoastra chiar
daca nu le veti folosi in mod direct (le vor folosi firmele pe care le angajati sau consultantii).
14
2. Baze de date
Odata ce aveti schema pentru baza de date a solutiei e-commerce, veti avea nevoie sa
stabiliti care aplicatie de baza de date va va folosi cel mai bine in functie de nevoi. In general,
pentru o solutie de comert electronic veti avea nevoie de o aplicatie de database care sa fie destul
de robusta incat sa creasca odata cu cresterea afacerii si care ofera protectie impotriva
"amenintarilor" curente si viitoare (hackeri, virusuri etc.).Trebuie sa va informati asupra
sistemelor de baze de date, de la Microsoft Acces pana la Oracle, si sa vedeti care se potriveste
cel mai bine nevoilor dumneavoastra.
3. Aplicatii Web
15
4. Procesarea cardurilor de credit / platilor
Ca sa puteti accepta plati pentru tranzactii e-commerce veti avea nevoie sa procesati
carti de credit. Ca si la magazinele "reale", va trebui sa va deschideti un cont comercial cu o
banca, asa incat sa puteti accepta plati cu carduri de credit. Puteti intreba banca ce va proceseaza
celelalte tranzactii daca ofera o solutie e-commerce sau va puteti interesa si la alte banci pentru a
vedea care ofera solutiile cele mai avantajoase.O alta solutie este de a folosi un "payment
gateway" - o terta firma care se interpune intre banca ce va ruleaza banii si magazinul virtual. Pe
piata Romaneasca o firma mare de "payment gateway" este dotCommerce
(www.dotcommerce.ro).
Avantaje: puteti obtine astfel taxe de procesare mai mici (bancile procesatoare iau un
anumit procent din fiecare tranzactie pentru a sustine costurile serviciului prestat) pentru ca o
astfel de firma de "payment gateway" poate negocia procentaje mai mici, avand de a face cu un
volum mult mai mare.
Mai exista modalitati de a accepta carduri fara un cont dedicat de comerciant. Firme
ca PayPal (www.paypal.com) ofera servicii de procesare a cardurilor. Pe piata romaneasca, unde
cumpararea cu card este inca la inceput, o mare parte din magazinele virtuale proceseaza
tranzactii cu cash sau "plata la livrare". Veti avea nevoie de un contract cu o firma de logistica
sau cu Posta Romana, care sa livreze marfa si sa accepte banii la primire. Din nou, interesati-va
care este solutia cea mai buna si eficienta ca si cost pentru dumneavoastra.
5. Securitate
16
foarte bine (si sa ii anuntati, pe site, pe consumatori) ce masuri de securitate ia firma respectiva
in a pastra informatiile clientilor in siguranta.
Un plan de magazin online combină aspectele mediului de marketing şi ale pieţei online
cu obiectivele strategice ale unei organizaţii, urmărind creşterea competitivităţii companiei şi a
adaptabilităţii la mediu. Un plan de afaceri presupune lista detaliată a etapelor şi sistemul de
monitorizare şi control.
Există autori care susţin că indiferent de domeniu, companiile care aplică planificarea în
activitatea curentă le depăşesc pe cele care nu o fac.
Integrarea afacerilor electronice presupune conectarea acestora la strategia de marketing
şi la identificarea surselor potenţiale de venit. Acest proces presupune parcurgerea a două etape:
1. Analiza oportunităţilor de marketing pentru a identifica segmentele ţintă.
Determinarea variabilelor de diferenţiere a mărcilor. Alegerea strategiei de poziţionare.
2. Proiectarea mixului de marketing: a strategiei de produs, preţ, distribuţie şi
comunicare şi a relaţiilor cu actorii pieţei.
În general, primele planuri de marketing se caracterizau printr-un optimism exagerat
privind oportunităţile oferite de mediul on-line. Această lipsă de realism s-a tradus prin supra
dimensionarea mărimii pieţei, sub dimensionarea costurilor atragerii de clienţi şi construirii
mărcilor on-line şi aprecierea greşită a vitezei de adoptare a Internetului de către consumatori.
17
- vânzarea directă, pentru a ne adapta schimbărilor din stilul de viaţă al clienţilor;
- crearea şi dezvoltarea unei mărci on-line;
- creşterea vânzărilor, a gradului de acoperire a pieţei şi a profiturilor;
- crearea unui instrument care să permită folosirea unor aplicaţii de tip CRM;
- integrarea alături de diverşi parteneri în lanţul valoric.
Indiferent de obiectivele stabilite acestea pot fi determinate în mod precis, iar gradul de
realizare al lor poate fi măsurat precis. După ce aceste obiective au fost stabilite este nevoie să se
desemneze un responsabil pentru realizarea proiectului, care să răspundă de legătura cu firmele
de proiectare şi dezvoltare a site-ului. Aceste firme trebuie să cunoască concret: obiectivele,
segmentele ţintă şi caracteristicile lor, elementele mărcii – inclusiv numele domeniului, nivelul
de interactivitate, conţinutul care v-a apărea pe site (cantitatea şi calitatea lui), modul de realizare
a căutărilor pe site, modul de preluare a comenzilor, precum şi bugetul disponibil. Evident o
asemenea companie poate prezenta diferitele tehnologii şi programe existente şi să ajute în
alegerea variantei optime care să permită crearea unui mediu prietenos pentru clienţi şi alţi
utilizatori. De asemenea, trebuie stabilită arhitectura site-ului şi a formatelor şi aplicaţiilor media
pentru a asigura atât un aspect atrăgător cât şi o navigare uşoară – aplicaţiile FLASH pot fi
deranjante dacă sunt folosite prea abundent.
Stabilirea bugetului pentru dezvoltarea unui site şi pentru activităţile de marketing
asociate, presupune evaluarea costurilor şi a veniturilor. Costurile activităţilor de marketing de pe
Internet a scăzut foarte mult în ultimul timp, însă adoptarea Internetului ca parte integrantă a
activităţii de marketing a dus la creşterea bugetului alocat acestuia. Tot mai multe companii
alocă cel puţin 15% din bugetul de marketing acţiunilor de marketing în mediul on-line.
Proiectarea unui site generează mai multe costuri: costul design-ului părţii grafice, costul
organizării paginii, costul gestiunii conţinutului, costul integrării bazei de date, costul software-
ului şi al hardware-ului, costul optimizării site-ului şi costurile de funcţionare.
Costurile activităţii de marketing on-line pot să difere foarte mult în funcţie de
obiectivele pe care le are compania. Costul comunicaţiilor integrate diferă în funcţie de metodele
folosite. Tot în acest buget trebuie luate în considerare costurile publicităţii prin bannere (costul
producerii şi costul per pagină vizitată) şi costurile plată–per-click. Trebuie să se aloce o sumă de
bani şi pentru optimizarea pe motoarele de cumpărare.
18
În privinţa evaluării vânzărilor se pot folosi două metode. La nivel macro se pot folosi
datele obţinute de la companii şi organisme specializare, care evidenţiază mărimea cererii pe o
anumită piaţă precum şi tendinţele din mediul de marketing. În general, aceste date nu oferă
informaţii care să conducă la determinarea cererii curente, ci oferă aprecieri privind tendinţele
viitoare. Previziunile privind vânzările şi veniturile trebuie să fie oferite pe trimestre sau chiar pe
luni, pentru a indica punctele de minim şi maxim în activitate sau chiar tendinţele sezoniere dacă
este cazul. La nivel micro, trebuie efectuate previziuni ale veniturilor pe produse şi pe surse.
Pentru a determina aceste previziuni poate fi folosită poziţia produsului în etapa ciclului de viaţă,
cererea anterioară de produse, segmentarea precum şi diferitele studii de piaţă realizate pentru a
determina intenţiile şi preferinţele actuale şi viitoare ale clienţilor. Planul on-line trebuie să
includă şi o alternativă de urgenţă, pentru a fi folosită atunci când are loc o întâmplare
neprevăzută.
Găzduirea pe web
Pe parcursul realizării planului de marketing on-line este esenţial ca echipa să cunoască şi
să aibă competenţă asupra problemelor tehnice cu care se poate confrunta. Site-ul trebuie să aibă
o anumită personalitate şi un loc în care să poată fi găsit în mediul on-line. Conţinutul site-ului se
află pe serverul gazdă. Există mai multe posibilităţi de găzduire: gratuită, partajată sau pe servere
dedicate. Alegerea între aceste posibilităţi se face ţinând cont de preţ şi spaţiul web de care e
nevoie.
În vedere trebuie avute şi alte aspecte:
- uşurinţa accesului, viteza şi fiabilitatea;
- timpul garantat de funcţionare al serverului gazdă care asigură funcţionarea
permanentă a site-ului;
- spaţiul necesar pe hard disk pentru a manipula paginile site-ului;
- asistenţa tehnică necesară;
- posibilităţile de folosire a e-mailurilor – inclusiv posibilitatea de a trimite automat
e-mailuri;
- posibilităţile de folosirea e-mailurilor pentru diferite nume de domeniu .com, .ro
etc.
- disponibilitatea facilităţilor securizate.
19
Cumpărarea şi găzduirea numelui de domeniu pentru un anumit serviciu sau produs este
extrem de importantă. Tendinţa actuală este aceea de a cumpăra un nume de domeniu care să
sprijine direct marca sau să se asocieze cu conţinutul şi cu scopul site-ului.
Pentru a vedea dacă site-ul poate prelua şi face faţă unei creşteri neaşteptate de trafic,
trebuie să se facă testări ale sistemului (teste de stress şi de încărcare). Acestea simulează un
scenariu „aglomerat” de vizitare a site-ului şi paginilor, a imaginilor accesate şi a posibilităţilor
de lansare şi preluare a comenzilor.
Un alt element important al planului on-line este determinarea tehnologiei folosite de
utilizator, deoarece firewall-urile pot limita tipul şi dimensiunea fişierelor care pot fi
recepţionate. Din fericire, creşterea lăţimii benzii reduce timpul de descărcare a fişierelor. Mai
mult, trebuie să se determine care este formatul preferat de utilizatori pentru diferite aplicaţii.
2. Reproiectarea / reconstruirea mărcii unui site web existent
Pe măsură ce aşteptările clientului cresc, companiile trebuie să aibă un comportament
activ. Ele trebuie să actualizeze continuu site-ul fie prin intermediul unor schimbări minore, fie
prin reproiectarea site-ului. Pentru a spori loialitatea firmei faţă de marcă este necesară
îmbunătăţirea continuă a experienţelor utilizatorului pentru a evita posibilitatea plictisirii
acestuia. Cele mai frecvente îmbunătăţiri sunt:
- uşurarea navigării şi creşterea rapidităţii;
- uşurarea folosirii coşului de cumpărături şi posibilitatea verificării acestuia;
- asigurarea unor posibilităţi de căutare avansată;
- introducerea unor facilităţi sugerate de client.
3.2.Mixul de marketing on-line.
În marketingul online s-a vorbit foarte mult despre dispariţia mixului de marketing însă,
mai degrabă, este vorba despre adaptarea mixului ţinând cont de puterea crescută a clientului şi
posibilităţile lui de acces.
Produsul
Fără produs nu ai ce oferi pe piaţă. Blythe clasifica produsele în următoarele categorii:
1.produse de cumpărare curentă, se caracterizează printr-o valoare mică, printr-o distribuţie
intensivă şi o promovare redusă (ziare, băuturi răcoritoare, alimentele zilnice etc.)
20
2.produse cu cumpărare cugetată, se caracterizează printr-un efort de cumpărare mai ridicat şi
vânzare de către personal calificat şi o colaborare între producător şi vânzător (aparate
electrocasnice, calculatoare)
3.produse de specialitate, se caracterizează printr-o valoare ridicată, , importanţă mare a mărcii,
distribuţie exclusivă în puncte specializate şi nivel ridicat al serviciilor.(bijuterii, aparatura Hi-Fi)
4.produsele fără căutare, sunt produse pe care consumatorii le caută rar, dar sunt promovate şi
vândute cu agresivitate (asigurările de viaţă, enciclopedii).
Pornind de la aceste categorii se pot face unele observaţii. Produsele din prima categorie
sunt comercializate arareori on-line datorită valorii mici şi cumpărării impulsive. De obicei, acest
produse sunt vândute on-line doar în cazul unor comenzi de produse alimentare de valoare
ridicată. Bunurile din categoria a doua se pretează destul de bine la vânzările on-line ca urmare a
procesului de cumpărare care presupune o informare ridicată şi care a dus la creşterea vânzărilor
din aceste produse. Mai mult, în cazul unor produse cum ar fi calculatoarele poate fi preferată
vânzarea on-line celei tradiţionale. În cazul produselor de specialitate vânzările on-line au
crescut foarte mult. Uneori anumite produse Hi-Fi pot fi găsite doar pe Internet. În cazul
produselor fără căutare, folosirea Internetului permite căutarea şi compararea produselor
financiare fără să existe presiunea din partea personalului de vânzări.
Testul lui de Kare Silver privind cumpărarea electronică. Acest test analizează un produs
în raport cu trei aspecte şi ne spune gradul în care el se pretează la comerţul electronic.
1. Caracteristicile produsului - trăsăturile principale pentru simţuri atunci când se
analizează produsul. Produsele care atrag privirea sau auzul în primul rând se pretează foarte
bine la vânzarea pe Internet (cărţile şi muzica). Produsele pentru care simţul tactil, gustul sau
mirosul sunt mai importante nu se potrivesc atât de bine cu comerţul electronic (îmbrăcămintea,
parfumurile, alimentele).
2. Familiaritate şi încredere – măsura în care un cumpărător recunoaşte produsul şi are
încredere în el şi în comerciant şi probabilitatea repetării achiziţiei. Cu cât clientul este mai
familiarizat cu un produs sau o marcă, cu atât e mai probabil să repete achiziţia. Se recomandă
vânzarea prin intermediul Internetului, în special, a produselor familiare şi a mărcilor în care
consumatorii au încredere.
3. Atributele consumatorilor – motivaţiile şi atitudinile lui faţă de cumpărare.
Consumatorii urmăresc valoarea sau confortul, sunt dispuşi sau nu să încerce noi produse şi
21
modalităţi de cumpărare, le place sau nu actul cumpărării, preferă sau nu canalele multiple sau
hibride.
În general, cei mai mulţi comercianţi s-au concentrat doar pe primul element, luat în
considerare şi anume caracteristici ale produsului. Experienţa a arătat că de multe ori
caracteristicile produsului nu sunt factorul determinant pentru a vedea dacă acesta este potrivit
sau nu pentru vânzarea on-line. De exemplu, alimentele şi florile nu îndeplinesc prima condiţie
însă acestea se vând cu succes pe diferite site-uri. De fapt, de multe ori cel de-al doilea element
este cel decisiv.
Deşi repetarea cumpărăturilor este importantă un magazin on-line nu poate supravieţui
din acestea. Este necesar ca un magazin să vândă şi produse pe care cumpărătorul le
achiziţionează prima dată pentru a-şi dezvolta o clientelă suficient de mare, pentru a fi profitabil.
Pentru a dezvolta încrederea şi pentru a crea mărci on-line magazinele furnizează informaţii şi
produse care nu se găsesc uşor în mediul off-line, oferă posibilitatea unor previzualizări şi au
oferte speciale doar pentru web. O poziţie favorizată în acest caz o au companiile care acţionează
în paralel şi în mediul off-line. Pentru comercianţii care acţionează doar în mediul on-line
crearea încrederii este foarte importantă şi pun accent foarte mare pe intimitate şi securitate.
Cel de-al treilea element se referă la prezenţa sau absenţa entuziasmului faţă de
experienţa on-line şi tehnologia IT şi la atitudinile faţă de alte aspecte ale procesului cumpărării.
Evident trebuie determinat modul în care Internetul afectează procesul de cumpărarea al
consumatorului. Produsele care se vând în mediul on-line se pot împărţi în trei categorii: produse
fizice, servicii şi produse digitale.
În lumea on-line este necesar să înţelegem cum se vând şi distribuie diferitele categorii de
produse fizice. De exemplu, cărţile şi dvd-urile se vând uşor datorită caracterului generic al lor
însă este mult mai greu să vinzi prima dată parfumuri datorită elementelor senzoriale ale acestui
produs. Pentru a determina interesul şi dorinţa de cumpărare pentru un parfum nou se pot folosi
în primul rând canalele off-line tradiţionale. La a doua cumpărare, clientul cunoaşte deja
parfumul şi îl cumpără mai uşor de pe Internet.
Aşadar, este foarte important să se determine importanţă primei cumpărări şi a
cumpărărilor repetate pentru diferitele categorii de produse. În funcţie de acest aspect se concepe
strategia de vânzare şi de promovare a produsului.
22
Informaţiilor sau bunurilor informative sunt prin natura lor foarte adaptate mediului on-
line deoarece ele pot fi furnizate rapid şi într-o mare varietate de combinaţii. În plus, costul
furnizării lor este extrem de mic. Pe web funcţionează multe firme care oferă informaţii şi
cercetări gratuit sau prin subscripţie. În cazul acestor „produse”, trebuie să se stabilească exact
conţinutul, costul, modalităţile de personalizare etc.
De asemenea, anumite servicii se potrivesc foarte bine cu mediul on-line. De exemplu,
călătoriile, asigurările sau unele servicii bancare s-au integrat perfect.
A Prezentare generala
A1 Agentul economic
23
Prezentati datele de identificare ale agentului economic.
2. Precizati una din formele de constituire conform legislatiei in vigoare: societate comerciala (in
nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni, pe actiuni, cu raspundere limitata),
societate agricola, societate nationala, companie nationala, regie autonoma, regie nationala, etc.
3. Se va preciza adresa sediului central si daca este cazul, localizarea filialelor, sucursalelor, etc.
6. Prezentati succint istoricul agentului economic de la data infiintarii pana in prezent, precizand
cand ati inceput efectiv activitatea pentru care v-ati infiintat, evolutie, evenimente mai
importante in activitate, etc.
10. Precizati structura ierarhica a conducerii dvs.; nominalizati cine conduce efectiv societatea
comerciala, functia detinuta, studii, inlocuitorii prevazuti in contract (in caz de absenta, boala,
deces).
A2 Afacerea
24
2. Mentionati data cand a demarat sau preconizati sa incepeti afacerea.
3. Stadiul actual al afacerii: idee, proiect, faza initiala, in derulare (in curs), etc.
4. Mentionati faza in care se situeaza afacerea propusa: lansare, avant, maturitate sau declin.
7. Se va preciza necesarul de surse de finantare pentru realizarea afacerii: total, din care surse
proprii (existente in conturile agentului economic) si surse atrase (imprumuturi).
8. Incercati sa determinati prin mijloacele de care dispuneti dimensiunea afacerii: volum incasari
anuale, volumul profitului, marimea segmentului de piata ocupat (numar clienti, importanta
acestora, arie geografica) .
9. Daca aveti o strategie de perspectiva, aratati principalele jaloane pentru viitor (obiective
concrete pentru urmatorii 2-5 ani).
B. Analiza pietei
25
B1 Produsul nou
B2 Segmentul de piata
1. Prezentati caracteristicile specifice ale segmentului dvs. de piata, caror nevoi se adreseaza (ex:
vestimentatie, alimentatie, electro-casnice, birotica, turism, etc).
4. Prezentati trasaturile caracteristice ale cererii (cerere zilnica, anuala, de sezon, evolutia in
ultimii ani si cea previzibila, etc).
26
B3 Strategia de comercializare
2. Politica de preturi . Precizati cum veti stabili pretul produsului/serviciului, daca si cand veti
oferi reduceri de preturi, cum va situati fata de concurenti, explicati de ce.
3. Politica de distributie .Mentionati care sunt canalele d-voastra de distributie (vanzari directe,
cu ridicata, intermediari, prin agenti, la comanda, etc).
4. Precizati care sunt modalitatile de vanzare ale produselor d-voastra (cu ridicata, cu amanuntul
prin magazin propriu, retea de magazine specializate, la domiciliul clientului, daca veti angaja
vanzatori sau veti folosi comercianti independenti, daca veti face export, etc).
C Organizarea activitatii
I. Organizare
1. Descrieti procesul de productie, etapele de baza, mentionand pentru fiecare timpul si fondurile
necesare.
27
2. Descrieti fluxul de productie/magazinul/biroul, mentionand etapele, iar pe fiecare etapa:
costurile, dificultatile, riscurile, cerintele procesului de productie (personal, suprafete productive,
echipamente, mijloace de transport, materiale).
4. Se vor preciza modalitatile utilizate pentru transport intern si manipularea produselor in cadrul
activitatii si cu ce forte se realizeaza.
2. Precizati daca pentru afacerea d-voastra, in functie de resursele financiare de care dispuneti
este suficienta suprafata existenta sau aveti posibilitatea de extindere. Mentionati caile de
extindere (achizitie, inchiriere), marimea suprafetelor, localizarea sau amplasarea, costurile de
achizitie sau inchiriere, etc.
3. Mentionati sursele si costurile pentru achizitia mijloacelor fixe noi, a mijloacelor fixe la mana
a doua, chiria si durata contractului de inchiriere, locatia de gestiune, etc.
IV. Materiale/Marfuri
28
1. Specificati materiile prime, materialele, semifabricatele, produsele finite, marfurile necesare
desfasurarii procesului de productie (cantitativ si valoric).
2. Nominalizati cei mai importanti furnizori reali, ce vor asigura aprovizionarea cu materii prime,
materiale, produse finite, semifabricate, marfuri; precizati daca ati luat deja contact cu acestia.
Daca este cazul, precizati stadiul contractelor cu furnizorii (incheiate, in curs de negociere,
preconizate), conditiile de plata (cash, la termen, acreditiv, etc).
C2 Conducerea
2. Nominalizati cine este persoana care prin cunostiintele pe care le poseda sau informatiile pe
care le detine, poate influenta bunul mers al afacerii (angajat "cheie" - daca este cazul).
3. Descrieti modalitatile de supraveghere/monitorizare a personalului angajat.
D Informatii financiare
29
1. Prezentati activele corporale imobilizate de care dispuneti, regimul juridic al acestora
(proprietate, leasing, inchiriere, etc) si valoarea contabila a acestora; mentionati care active sunt
ipotecate/gajate.
2. Anexati ultimele 2 situatii financiare incheiate: bilant contabil, contul de profit si pierdere,
balante de verificare, in cazul agentului economic ce functioneaza de mai mult de 12 luni.
D2 Proiectii financiare
1. Intocmiti un bilant contabil de plecare pentru primul an de activitate, preluand acele elemente
patrimoniale ce se regasesc in evidentele contabile curente.
2. Veniturile vor cuprinde toate incasarile din activitatea de exploatare, financiara si exceptionala
a afacerii propuse. Cheltuielile vor cuprinde toate incasarile din activitatea de exploatare,
financiara si exceptionala.
- disponibilitati banesti la inceputul perioadei la care va referiti (in casa si la banca, inclusiv
capitalul social varsat in numerar)
- intrarile previzionate pentru perioada respectiva, prin datorii financiare, incasari din activitatea
de exploatare, din cea financiara si din cea exceptional
30
- iesirile de numerar pentru aceeasi perioada, care includ: plata datoriilor financiare, achizitii de
active fixe, dotari/modernizari, plati pentru activitatea de exploatare, pentru impozite, taxe,
rambursari de credite, plati de dobanzi, plati exceptionale.
4. Se vor evidentia riscurile care ar influenta previziunea dvs., cum ar fi: caracterul sezonier al
produselor, intensificarea gradului de concurenta pe piata, scaderea puterii de cumparare a
populatiei, etc.
31