Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
83Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Filosofia Greaca Pana La Platon - Vol.2 Partea II

Filosofia Greaca Pana La Platon - Vol.2 Partea II

Ratings: (0)|Views: 649 |Likes:
Published by Adiutza Adina

More info:

Published by: Adiutza Adina on Dec 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

 
CUPRINS Notă introductivă ....
 
10
 
B) Fragmente ......
 
216Harmonicul lui Arckytas
 
216CATALOGUL LUIIAM-
 
Discuţii .......
 
220BLICHOS
 
Scrieri îndoielnice . . .
 
220 Notă introductivă .....
 
26
 
Despre decadă ....
 
220Texte ..........
 
27
 
Despre flaute ....
 
220 Note ..........
 
28
 
Despre mecanică . . .
 
220MODUL DE VIATĂPY-THAGOREIC DUPĂSEN-
 
Despre agricultură . . Scrieriapocrife. . . .
 
221221TENTELE TRANSMISE
 
 Note ..........
 
222DE A RIS TOXENOS^
 
OKKELOS
 
 Notă introductivă .....
 
34
 
 Notă introductivă ....
 
235Texte ..........
 
35
 
Texte ..........
 
235 Note ..........
 
49
 
Viaţa şi opera ......
 
235 Note
 
237VERSURILE DE A U R 
 
Texte ..........
 
59
 
TIMAIOS
 
 Note ..........
 
62
 
 Notă introductivă ....
 
240PHILOLAOS
 
Texte .... ......
 
240Texte ..........
 
70
 
 Note ... .......
 
241A) Viaţa şi învăţătura . . .Scrieri şi apoftegme . .învăţătura ...... B)Fragmente ......
 
70737487
 
ARCHIPPOS. LYSIS. OP-SIMOS Notăintroductivă .... Texte
 
242242Bacchantele ......Fragmente îndoielnice
 
9495
 
Scrieri îndoielnice .... Note. .
 
242243 Neautentice [?]••••
 
96
 
Despre suflet .... Despreritmuri şi mă-
 
96
 
HI KETA S Notăintroductivă .....
 
245suri .........
 
97
 
Texte ..... .....
 
245 Note ..........
 
246EURYTOS
 
Texte ..........
 
193
 
EKPHANTOS
 
 Note ..........
 
194
 
 Notă introductivă .....
 
247Texte ..........
 
247ARCHYTAS
 
 Note ..........
 
248 Notă introductivă .....
 
198
 
Texte ..........
 
200
 
DIOKLES. ECHEKRA-
 
A) Viaţa şi opera .....
 
200
 
ŢES. POLYMNASTOS.Viaţa ........
 
200
 
PHA N TON. A R ION
 
Opera ........
 
206
 
 Notă introductivă .....
 
249CUPRINSTexte ..........
 
249
 
ION DIN CHIOS
 
 Note ..........
 
250
 
 Notă introductivă .....
 
263Texte ..........
 
264PRO ROS. A MYKLA A) Viaţa, scrierile şi învăţă-
 
 
S.
 
CLEINIAS
 
tura .......
 
264 Notă introductivă .....
 
251
 
B) Fragmente ......
 
266Texte ..........
 
251
 
Din Triagmos ....
 
266 Note ..........
 
252
 
Din scrieri cu titlul ne-
 
determinat ......
 
266PHINTIAS. DAMON Notă introductivă .....
 
253
 
Fragment nesigur . . Notă..........
 
267267Texte ..........
 
253
 
 Notă ..........
 
254
 
XENOPHILOS
 
SI MO S. MYONIDES.EU-
 
 Notă introductivă ..... Texte. . .
 
270270PHRANOR 
 
 Note . . .
 
271 Notă introductivă .....
 
255
 
Texte ..........
 
255
 
MĂRTURII DESPRE DE-
 
 Note ..........
 
256
 
CĂDEREA SECTEI PY-
 
THAGOREICE
 
LYCON
 
 Notă introductivă .....
 
272 Notă introductivă .....
 
257
 
Texte ..........
 
272Texte . .
 
257
 
 Note . . .
 
258
 
(Pentru HIPPOCRA ŢES
 
DIN CHIOS şiTHEODO-
 
THYMARIDAS
 
ROS DIN CYRENE, v. Sec-
 
 Notă introductivă .....
 
259
 
ţiunea a IV-a ; pentru POLY-Texte ..........
 
259
 
CLEITOS şi DAMON muzi- Note ..........
 
261
 
cianul, v. Secţiunea a X-a)
 
 NOTĂ INTRODUCTIVĂDupă ce s-a produs — pe la mijlocul secolului V î.e.n. — a doua reacţie antiaristocratică, marcată de ardereamajorităţii sediilor pytha-goreice în cetăţile din sudul Italiei (cu excepţia Tarentului), se poate "spune "că şcoalaîntemeiată de Pythagoras din Samos şi-a întrerupt un timp activitatea, pentru aproximativ două decenii (cam pînă prin 430 î.e.n.). Dacă suprapunem peste indicaţiile pur cronologice — oarecum exterioare prefacerilor din planulideologiei — unele considerente impuse tocmai de analiza împrejurărilor social-istorice1, va trebui să recunoaştemca delimitarea primelor două „perioade" din evoluţia pythagorismu-lui, deşi rămîne convenţională, corespunde totuşidiferenţierii calitative care a intervenit în transmiterea şi aprofundarea doctrinei după întreruperea menţionată maisus. Potrivit unei periodizări recente, introdusă de B. van der Waerden*, se pot distinge cinci trepte în succesiuneageneraţiilor de cercetători-filosofi, începînd cu Pythagoras, a cărui maturitate, după Ps.-Apollodoros, datează din532-1 î.e.n. şi coborînd pînă în 366 î.e.n., epoca ultimilor pythagorei cu preocupări doctrinare, pentru care dămărturie Aristoxenos (v. de ex. lamblichos, F. P, 251, coroborat de Diodor din Sicilia XV, 76).Or, aşa-numita perioadă veche corespunde generaţiilor care s-au succedat între 530 si 440, decenii de-a lungul căroradoctrina s-a transmis cu precădere pe cale orală, în ambianţa unor confrerii cu ambiţii poli -tice şi codificări de sectă,esoterice, apărînd cu străşnicie secretul unor 1 O tendinţă hipercritică minimalizează împrejurările istorice din primele două veacuri de ,,viaţă pythagoreică" laCrotona, Tarent şi în celelalte cetăţi. Se credea — pe urmele lui E. Frank şi Burnet — ca majoritatea informaţiilor despre pythagorei provin dintr-o elaborare platonică a legendei referitoare la şcoala lor. Meritul principal înreconstrucţia circumstanţelor politice îi revine lui A. Delatte, Essai sur la politique pythagori-cie-nne, Liege, 1922, şiulterior (în urma folosirii unui material documentar mai bogat din domeniul arheologiei şi numismaticii) lui K. vonFritz, Pythagorecm Politics, New York, 1940.2 Cf. B. L. van der Waerden, Die Pyihagoreer, — Religiose Bruder-schaft und Schule der Wissenschaft, ArtemisVerlag, Zurich-Munchen, 1979. NOTA INTRODUCTIVA11
 
 precepte, definiţii şi restricţii încredinţate auzului celor iniţiaţi (vestitele akusme). Aşa cum reiese din surseledoxografice şi fragmentele date în volumul precedent, orientarea sever aristocratică a iniţiaţilor esoterici a dus lacelebra scindare în akusmatici şi mathematici. Mai înainte chiar de această ruptură intervine prima restructurare asectei, după conspiraţia lui Kylon, şi primul incendiu al sediului din Crotona, prin 490 î.e.n., în urma căruiaPythagoras, însoţit de un grup restrîns al adepţilor, se va refugia la Metapont (unde probabil va trăi ultimii săi ani)3,iar şcoala este obligată să recurgă la ocultarea învăţămîntului, paralel cu exilul sau marginalitatea politică. Pînă laaceastă retragere bruscă din oficialitate, avem de-a face cu primii pythagorei („neofiţii"), cei care se puteau considerainiţiaţi chiar de maestru şi se înrudeau uneori cu familia sau comunitatea sa*. Puţinele nume cunoscute din aceastăgrupare — îndeosebi cei atestaţi şi prin fragmente sau doxografii: Parmeniskos, Ikkos, Ameinias, Paron, Bro(n)tinos,Kerkops, Petron, Menestor, Xuthos, Boî-das — figurează în volumul I, partea a 2-a, secţiunea a IlI-a, pp. 3—169,unele menţiuni referitoare la aportul lor fiind cuprinse chiar în capitolul intitulat ,,Pythagoras" (îndeosebi pp. 9—24).Principala dificultate care ne împiedică să regrupăm într-o secţiune distinctă numai textele ce aparţin perioadeifondatorului şi primilor pythagorei o constituie însuşi anonimatul (obligatoriu pentru anumite reguli, maxime şiadevăruri), cultivat pînă tîrziu, chiar şi de imitatorii sectei, în aceste condiţii, pînă la sfîrşitul secolului V î.e.n.majoritatea enunţurilor, inclusiv celebrul Hiâros Lagos („Discursul Sacru") sau „Regula disciplinei" (ceea ce Delattenumeşte Catehismul akusmaticilor)6 au fost de fapt „divulgate", de obicei sub formă de citate, în cele mai vechirelatări biografice (Aristoxenos, Herakleides Ponticul, Timaios din Tauromenion, Dikaiarchos)6, cînd nu s-aucontopit fie cu textul unor falsificări, fie cu3 Cf. voi. I, p. a 2-a, secţiunea a IlI-a: „Pythagoras" ..., A fr. 16, (din Iambi., V.P. 248, pp. 20 — 21 şi nota 97, p. 84) şi Delatte, Essai .. ., p. 207 şi urm., 213 şi urm. Peripateticiaiiul Dikaiarchos confirmă versiunea morţii laMetapont (cu exagerări anecdotice — apud Diog. Laert. VIII, cap. 31, par. 34-58).4 Vezi în secţiunea citată supra, f r. 13 şi preţuirea vieţii de familie în Sentenţele pythagorice, infra, pp. 37 — 38, 52.6 Cf. Etudes sur la litterature pythagoricienne, Paris, 1915, cap. IX: „Le catechisme des Acousmatiques" (pp. 271 — 312) şi de acelaşi autor La vie de Pythagore de Dlogene Laerce, Bruxelles, 1922.6 Pentru datarea diferitelor biografii ale întemeietorului şcolii pytha-goreice, v. articolul Pythagoras von Samos, deKurt voii Pritz, subcapitolul A. Vberlieferung, în Realencyclopădie XXIV, 47-ter Halbband, Stut-tgart, 1963, coli.172—180, unde se distinge tradiţia „derivată" (sau tardivă) de cea „originară" (anterioară neo-pythagorismului).MIHAI NASTAaluviunile înţelepciunii esoterice moştenite de-a lungul secolelor, aşa cum s-au transmis Versurile de aur — unadevărat credo al sectei. Cît priveşte opiniile filosofice (doxai sau „placita")7, cu enunţuri de „fizică", geometrie,morală şi teorie politică, ele se pot diferenţia cronologic numai dacă le desprindem din textura izvoarelor fundamentale care ne-au transmis fragmentele doctrinei şi materialul doxografic: pe-alocuri evidenţa unor contemporani (mai ales Empedocles şi Heraclit)8, — apoi bogatul strat al pasajelor ,,pythagorizante" din Platon, însfîrşit masiva stratificare a „conspectelor" făcute de Aristotel în diferite opere (cîte ne-au parvenit în celebrul corpusal manuscriselor păstrate)9, evidenţă completată de unii succesori direcţi pe de o parte ai Academiei (Speusippos şiXenocra-tes), pe de altă parte ai Şcolii peripatetice. Aristoxenos din Tarent rămîne ceJ mai autentic martor şicompilator din această ultimă grupare10, care se prevalează de sobrietatea metodei aristotelice.încă de la începutul secolului V î.e.n. se pot releva consecinţele agravării tensiunii care dusese la scindarea şcolii înakusmatici tradiţionalişti, care păzeau litera doctrinei, simplificată stib forma preceptelor secrete transmise oral(akusme)11, şi ceilalţi pythagorei, aşa-numiţii mathematici,7 Aceste ,,opinii" predominante sau caracteristice alcătuiesc nucleul tradiţiei doxografice cf. Hermann Diels,Doxographi Graeci, Berlin. Reimer, 1879, cu cele două capitole introductive despre Aetii placita (pp. 178 — 214)şi Vetusta placita (pp. 215—232) analizate şi de Aram Frenkian, în Studiul introductiv la Diogenes Laertios, Vieţilesi doctrinele filosofilor, Bucureşti, 1963, pp. 40—49 (, .Izvoare indirecte").8 Tipică din acest punct de vedere este mărturia heraclitiană reprodusă de Diogenes Laertios VIII, 6 (la noi„Pythagoras", fr. 19) sau cea din Heraclit, fr. 129 DK, la fel cum Porphyrios, Vita Pyth. 30 (DK 31 B 129* citeazăcelebrul elogiu al filosofului iscusit, datorat lui Empedocles.8 Termenul de „conspect" este utilizat şi de Frenkian (op. cit.), după pilda diferiţilor interpreţi moderni aidoxografiilor. La Aristotel, în corpus-ul de opere păstrate, foarte importante conspecte dă Metafizica I, cap. 5, XIII, 8şi XIV, 3, dar se mai pot individualiza şi citate din cercetări speciale consacrate Şcolii (de ex. tratatul aristotelic pierdut Despre pythagorei).10 Aşa cum semnalăm şi la p. 26, am respectat în gruparea şi traducerea fragmentelor împărţirile introduse înVorsokratiker, voi. I (ediţiile 5 — 7). De precizat că autorii acestei monumentale ediţii nu adaugă pentru anonimisubtitlul (oricum vag şi convenţional!) „Vechiul pythagorism", ci precizează doar că întregul strat ne transmitedoctrina „potrivit tradiţiei vechi peripatetice" (,,Nach altperipatetischer Vberlieferung" ), care prelucrează Ia

Activity (83)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->