Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
33Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Filosofia Greaca Pana La Platon - Vol.1 Partea II

Filosofia Greaca Pana La Platon - Vol.1 Partea II

Ratings: (0)|Views: 1,697|Likes:
Published by Adiutza Adina

More info:

Published by: Adiutza Adina on Dec 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

05/04/2013

pdf

text

original

 
A) MĂRTLRII DOXOGRAFICE DESl'RE BIOGRAFIA Şi DOCTRINA LUI PYTHAGORAS1. HERODOT, Istorii II, 123Tot egiptenii sînt aceia care vorbesc primii despn- această învăţătură: {anume câ> sufletul omului estenemuritor şi că odată cu pieirea trupului el intră în alta vietate, care se naşte întruna din nou1. Iar după ce s-a perindat, trecînd pe rînd prin toate animalele, — cele de uscat, cele din mare şi cele într-aripate —, intrădin nou în trupul unui om care se naşte. Şi această peregrinare ciclică a sufletului se petrece într-un răstimpde trei mii de ani2. De această învăţătură s-au folosit unii dintre greci — fie mai înainte:, fie mai tîrziu —,ca şi cum ar fi fost a lor proprie. Numele acestora le cunosc, dar nu m-apuc să le scriu aiciy. — II, 81 ... în locaşurile sfinte [egiptenii] nu poartă straie de lină — cînd intră la slujbe4 şi nici'nu seîngroapă cu asemenea veşminte, căci este o necurăţenie, în această privinţă se potrivesc aidoma cu aşa-numitele practici orfice şi cu cele bacchice — care de fapt sînt tot egiptene [comp. I, 96, 17] —, precum sicu cele pj^thagoreice5. Căci nu îngăduie legea sfînta0 să fie îngropat cu veşminte de lînă cel care a fost părtaş la aceste misterii. Iar despre acestea există ceea ce se cheamă un „discurs sacru"7.2. HERODOT IV, 95După cum am aflat eu de la elenii care locuiesc pe meleagurile Helespontului şi ale Pontului, acestZalmoxis8, careARITHMO-MAGICUL ŞI ARMONIA, PYTHAGORASera un om [ca toţi oamenii] fimd r 3. DIOG. LAiJRT. "V7!!!, 8Spune şi Aristoxenos [fr. 15 WehrliJ că Pythagoras preluase10 majoritatea preceptelor etice de laThemistocleea11, preoteasa din Delfi.4. ISOCRATE, Busiris 28Pythagoras din Samos <...> sosind în Egipt şi devenind acolo discipolul [egiptenilor], a introdus primul înElada celelalte învăţături ale filosofici12 şi preceptele referitoare la jertfe şi la riturile care se savîrşesc întimpul ceremoniilor religioase, arătînd mai mult zel decît toţi ceilalţi, deoarece socotea că deşi n-ar cîştiganici un fel de foloase din partea zeilor, măcar printre oameni va dobîndi cea mai mare faima13 de peurma unor asemenea strădanii. (29) Ceea ce, de fapt, i s-a chiar întîrnplat. Căci într-atît i-a depăşit prin bunul său renume pe ceilalţi învăţaţi, încît pînă şi tinerii rîvneau cu toţii devină discipolii săi, iar  bătrînii îşi priveau copiii cu mai multa plăcere, ori de cîte ori aceştia începeau să-1 frecventeze, decît atuncicînd îşi vedeau de treburile casnice14. Şi nu este cu putinţă sa nu dăm crezare acestor fapte. Căci pînă înzilele noastre cei care trec drept discipolii lui sînt mai admiraţi în tăcerea lor15 decît cei care obţingloria cea mai aleasă prin cuvîntări,5. DIOG. LAfCRT. VIII, 56Alkidamas, în tratatul său Despre fizică16, ne informează . , . că [Bmpedocles] asculta ca discipol prelegerile lui Anaxagoras şi pe ale lui Pythagoras, imitînd cu rîvnă seriozitatea vieţii şi a purtărilor acestuia17, iar pe de altă parte doctrina celui dintîi despre natură18.ARiSTOTEiv, Retorica II, 23, 1398 b 9. Şi după cum ne spune Alkidamas19, toţi oamenii îi cinstesc peînţelepţi. în orice caz parienii 1-au cinstit pe Archilochos, deşi era un defăimător20 [...]. Iar italicii 1-aucinstit pe Pythagoras şi cetăţenii din Lampsakos i-au făcut îngropăciune cu onoruri lui Anaxagoras, deşi erastrăin. Şi pînă astăzi le mai arată încă cinstire.A) MĂRTURII DOXOGRAFICE6. DIOG. LAijRT. IX, 38. <Democrit>, spune Thrasylos21, a fost, pare-se, un adept al pythagoricilor, bachiar si aminteşte de Pythagoras, admirîndu-1 într-o scriere cu acelaşi nume [intitulată Pythagoras, cf.Democrit, A, 33, Bl, 1]- S-ar părea că toate ideile le-ar fi luat de la el si, dacă nu s-ar împotrivi cronologia,ar putea fi socotit discipolul acestuia22, în orice caz, Glaukos din Rliegion, care era un contemporan alsău23, spune că a fost instruit de unul dintre pythagorici.PORPHYRIOS, Viaţa lui Pythagoras 3Iar Duris din Samos24, în cartea a doua a scrierii sale intitulată Anale [FGrHist. 76, F, 23, II, 145]consemnează pe un fiu <al lui Pythagoras), pe nume Arimnestos25, şi ne spune că a fost învăţătorul luiDernocrit. Arimnestos deci, întorcîndu-se din exil, consacră în templul Herei un dar votiv de aramă26, cuun diametru de aproape doi coţi. Şi era gravată pe acest dar următoarea epigramă :M-a consacrat Arimnestos, fiul iubit al lui Pythagoras, Fiindcă el a izvodit multe <arte> înţelepte între proporţiilemuzicale27.
 
Acest dar votiv a fost furat de Simos, armonicianul, iar acesta, după ce si-a însuşit formulamonocordului28, a dat-o în vileag ca si cum ar fi fost a lui proprie. Şi erau consemnate în epigramă şaptearte (sau „raporturi înţelepte"), însă din cauza uneia singure, pe care o înlăturase Simos39, au dispărut sicelelalte înscrise pe darul votiv.6 a. PROCLOS, Comentarii la Euclid 65, 11 Friedl. [diii Eudernos fr. 84; după 11, A 11 ; cf. 85 B 12].După acesta [i.e. Thaîes], este amintit Mamercos, fratele poetului Stesichoros30 ca unul care s-a apucat destudiul geometriei . . . Adăugind la strădaniile acestora studiile sale, Pythagoras a transformat filosof iareferitoare la geometrie,^ pentru a-i da configuraţia unei educaţii liberale31, exarninînd principiile ei de bază, cercetînd raţional şi abstract teoremele acestei ştiinţe. El, de fapt, descoperise11ARÎTHMO-MAGICUL ŞI ARMONIA. PYTHAGORASşi teoria numerelor iraţionale [sau a proporţiilor] si construcţia figurilor cosmice32.7. ARISTOTIÎL, Metaph. I (A), 5, 986 a 29. Se pare că si Alkmaion din Crotona şi-a însuşit aceastăconcepţie33, fie că a împrumutat acest fel de a vedea de la pythagorici, fie că discipolii lui Pytliagoras au preluat teoria de la dînsul; căci tinereţea lui Alkmaion a coincis cu vremea cînd Pythagoras era bătrîn. . ,34APOI/LONIOS, M ir abili a 6 [Prima consemnare a legendei Ini Pythagoras preluată sub formă de excerptdin cartea lui Aristotel, Despre Pythagorei, f r. 191 Rose]. Venind după aceştia [după Kpimenides, Aristeas,Hermotimos, Abaris, Pherekydes]35, Pythagoras, fiul lui Mnesarchos, s-a ostenit mai întîi cu ştiinţele — •îndeosebi cu învăţătura despre numere. Iar mai tîrziu n-a fost străin nici de meşteşugurile lui Plierekydesreferitoare la miracole36. Căci odată, cum intra în rada Metapont-ului37 o navă încărcată cu mărfuri, întimp ce oamenii care se aflau de faţă se rugau să acosteze t e afară din pricina încărcăturii, stînd Pythagorasîn faţa lor le-a spus:„în adevăr o să se arate că această navă duce trupul unui mort"38.Şi apoi iarăşi, în Caulonia39, (precum ne spune Aristotel, a tălmăcit semnele, prevestind ursoaica cea albă).(Acelaşi filosof)40, printre altele multe pe care le scrie despre el, menţionează că ,,în Btruria a ucis un şarpecu muşcătură mortală, muscîndu-1 el însuşi"41. Şi le-a mai prevestit pytlia-goricilor răscoala împotrivasectei42, în urma răzvrătirii [Pythagoras] se îndepărtă, fugind din Metapont, fără să-1 vadă nimeni. Şi. cumtrecea prin vad, sub malul fluviului Kasa, dimpreună cu alţii, auzi glas mare, mai presus de puterea unuiom: ,,Bucură-te, Pythagoras"43. Iar cei de faţă s-au speriat foarte. Şi odată se ivi în acelaşi timp, în aceeaşizi şi la aceeaşi oră, în Crotona şi în Metapont, Iar altă dată, cînd se afla la teatru, s-a ridicat brusc, precumrelatează Aristotel, şi a lăsat să se arate, celor din preajmă, coapsa lui, care era de aur44.12A) MĂRTURII DOXOGRAFICE., Varia Historia II, 26. Aristotel, [fr. 191] ne spune Pythagoras era numit de către crotoniaţiApollon Hyperboreanul4^. IV, 17. Pythagoras îi învăţa pe oameni că el s-a născut din sămînta unor făpturimai puternice mai presus de firea cea muritoare40.rUrnu-a/ă mărturiile din pasajul excerptat mai înainte cu privire la diferitele ;;prtriţii minunate.]Şi lui Myilias crotoniatul îi aminti că este Midas frigianul, fiul lui Gordios47 şi mîngîie vulturul alb pe care1-a lăsat să se apropie de el.IAMBLJCHOS, Viaţa lui Pythagoras 31 Ne informează Aristotel, în cele scrise Despre filozofia pythagorică, precum că bărbaţii din secta lor  păstrează printre cele mai secrete învăţături următoarea diviziune : în alcătuirea fiinţei raţionale o parteanume fiinţează ca divinitate, alta ca om şi alta în felul lui Pythagoras48.8. CI/EMENT DIN ALEXANDRIA, Stromal. I, 62 fîl, 39,17 St.].Pythagoras, fiul lui Mnesarchos, era deci din Samos, după cum spune Hippobotos49 ; dar după cum neinformează Aristoxenos, îii scrierea sa despre Viaţa lui Pythagoras [fr, l FHG II, 272], la fel ca Aristarh[sau Aristotel - fr. 190 Rose] şi/rheopomp [FGrHist. 115, F, 72, II, 550] era etrusc50, însă după Neanthes[FGrHist. 84, F, 29, II, 198] era fie sirian, fie din Tyr51. Astfel încît. după majoritatea autorilor, Pythagorasera de neam barbar.DIOG. LAimt. VIII, 1. Insă, potrivit lui Aristoxenos, era ^ etrusc, de obîrşie din una din insulele pe carele~au stă-pînit atenienii, după ce izgoniseră pe etrusci [Lemnos — conf. Neanthes la PORPHYRIOS, Viaţalui Pythagoras 2].DIOG. LAfiRT. I, 118. însă în scrierea sa Despre Pythagoras şi discipolii săi, Aristoxenos [f r. 3] afirmă căel [Pherekydes]52, murind, după ce fusese bolnav, a fost îngropat de Pythagoras la Delos.13
 
ARITHMO-MAGICUL ŞI ARMONIA. PYTHAGORASPORPHYRIOS, Despre viaţa lui Pythagoras 9. Şi ne mai spune Aristoxenos [cf. supra f r. 4] că fiindPythagoras în vîrstă de patruzeci de ani si văzînd că tirania lui Polycra-tes53 se întărea peste măsura — astfel încît un bărbat liber nu mai putea suporta autoritatea de stat şi despotismul ei — a ridicat ancora,îndreptîndu-se spre Italia.THEOI,. ARITHM., [din Anatolios] p. 40 Ăst. Audrokydes pythagoricul, cel care a scris lucrarea Despresimboluri, Eubuîides, tot un pythagoric, Aristoxenos, Hippobotos si Neanth.es — care au consemnatelementele tradiţiei referitoare la acest bărbat54 — ne spun că metem-psihozele întîmpîate filosofului se petrecură în decurs de 2Î6 ani. După ce a trecut acest număr de ani, Pythagoras ajunse la palingeneza55 şi aretrăit ca si cum, după cea dinţii rotaţie a ciclului şi întoarcere a cubului numărului şase, psihogonic, (fiindacesta capabil de a reveni la poziţia iniţială în virtutea naturii sale sferice56), prin asemenea potriviri, el ar fi obţinut altă perioadă a vieţii regenerate. Cu această mărturie concordă şi afirmaţia că el căpătase într-ovreme sufletul lui Euphorbos57. Efectiv, după cercetările istorice, sînt 514 ani de la evenimentelerăzboiului troian pînă la epoca lui Xenofan filosoful naturii [fiziolo-gul], a lui Anacreon si a iuiPolycrates58, cînd s-a petrecut şi răzvrătirea ionienilor asediaţi de Harpagos Medul, fugind atunci dinaceastă împresurare foceenii pribegi care în-terneiară Massalia59. Deci, Pythagoras era contemporan cu toţiaceştia. Se mai povesteşte că după ce Cambyses cucerise Kgiptul, Pythagoras fusese luat prizonier acolo, pe cînd tocmai îi frecventa pe sacerdoţi60. Şi mutîndu-se apoi la Babilon61, a fost iniţiat în misteriile barbare la vremea cînd domnia lui Cambyses coincidea cu tirania lui Polycrates, de care fugise filosoful sitrecuse în Egipt. Dacă vom scădea aşadar de două ori numărul de ani al acestui ciclu (ceea ce înseamnă dedouă ori 216 ani), ne mai rămîn 82 de ani62 pentru durata vieţii sale.DIOG. LAERT. VIII, 4Herakleides Ponticul [fr. 37 Voss, cf. şi Pherekydes 7, B 8] ne spune că acesta [Pythagoras] povesteadespre el14A) MĂRTURII DOXOGRAFICEurmătoarele : cum că ar fi fost de obîrşie" [prin naştere], un Aithalid şi era socotit fiul lui Hermes63. I-aspus deci Hermes să aleagă orice si-ar dori, în afară de nemurire. Bl atunci i-a cerut ca atît în timpul vieţii,cît şi după ce s-ar fi săvîrşit, să poată păstra memoria celor întîmplate. Astfel, cît era încă în viaţă putea să-si aducă aminte de toate, iar după moarte la fel a păstrat aceeaşi amintire. Ceva mai tîrziu, sufletul lui aintrat în trupul lui Kuphorbos, care a fost rănit de Menelau04. Iar Buphorbos spunea că fusese cîndva unAithalid şi că darul său îl primise de la Hermes. Povestea ciclul migra ţiiîor sale : cum se reincarnase, în ce plante şi în ce animale intrase, cîte pătimise sufletul lui în Hades şi toate întîinplările, cîte le mai aşteaptă pecelelalte suflete <în metempsihoză). (5) După ce a murit Buphorbos, sufletul lui s-a mutat în trupul lui Her-motimos, care, dorind si el să dea mărturie [că fusese însuşi Buphorbos] s-a întors la Branhizi65. Şiniergînd la sanctuarul lui Apollon, arătă acolo scutul consacrat de Menelau (căci, după cum spunea el, cînd plecase acest erou de la Troia, pentru a naviga spre casă, îşi consacrase scutul lui Apollon). Iar acum eradeja putred: rămăsese din acel scut numai îmbrăcămintea de fildeş. După ce a murit Hermotimos, arenăscut în persoana lui Pyrrhos, un pescar din Delos66. Şi din nou îşi amintea de toate : cum fusese maiînainte Aithalidul, apoi Buphorbos, apoi Hermotimos, pe urmă Pyrrhos. Iar după ce a murit Pyrrhos, senăscu Pythagoras, care-şi amintea de toate cele menţionate aici.[Pentru Pherekydes, maestru al lui Pythagoras, vezi şi 7A, 1-7 a DKJ.8 a. PORPHYRIOS, Viaţa lui Pythagoras 18. Ne spune Dikaiarchos [fr.' 29 FHG II, 244], cum că ajun-gîndPythagoras în Italia şi stabilindu-se la Crotona, se dovedise a fi un bărbat călătorit, foarte ales, bine înzes-trat de soartă în privinţa făpturii sale: era înalt, avea înfăţişarea unui om liber, cu totul fermecător, pe deplinarmonios (prin voce, prin purtările lui, prin toate celelalte67). Astfel de sentimente izbutise el să inspirecetăţii15lArtJTHMO-MAGICUL ŞI ARMONIA. PYTHAGORAScrotoniatilor incit, după ce cîstigase [prin „psychagogie"] sufletele bătrînilor care alcătuiau sfatul, rostindmulte şi frumoase cuvmtări, la îndemnul arhonţilor68 a mai compus şi pentru tineri discursuri de îndreptare[pareneze], potrivite sufletelor adolescente, si apoi a cuvîntat de asemenea, pentru copii, care se strîngeaude prin şcoli, în număr mare, si, tot la fel, vorbi pentru femei, care se adunaseră şi ele ca să-1 asculte. (19)Iar după ce se întîmplară acestea, faima învăţăturii sale a crescut considerabil si a făcut mulţi adepţi, fie înaceasta cetate — nu numai bărbaţi, ci si femei (numele uneia singure dintre ele, Theand, căpătînd

Activity (33)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Cosmin Marinescu liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this
J.W.. liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->