Sb igo poi cab oy Serie eosepsExperenal nnn Poca Sicces nee NLP ee Ear ac ‘hee cumort foe WO de ei ‘Va pen ll creme ¢ xn rc OW calnd once Sag de fee pein) ToLANDA MrrroFAN DIANA VASILE "(ERAPI DE FAMILIE Colectia Alma NitorToLANDA MrTROFAN DIANA VASILE ‘TERAPII DE FAMILIE Colectia Alma Mater Editura SPER Bucuresti 2001Cartes apart sub gid Societi de Psthoterapie Experientia Remind am} phan sone I ISBN 97345329-3.0 “Toate deepal rezervat Eos SPER [Nicio parte «ert nu poate cops, tad pra io td ele cond sc lei Desercrea CIP a Biblioteci Nejionale« Roman MITROFAN, IOLANDA ‘Terapi de familie /Iolanda Mitrofan, Diana Valle Ediura SPER, 2001 250: em 21 (Alma Mates) \ Biblioge. ISBN 973.85529:3.0 1. Vasile, Diana 7 615.51.6 Difweare- Eaten SPER St. Rimlui nr. 2A, Sector 2, Bocurest “Tel-092 3030 41, 3148972 Redaetor: Jolanda Mirofan CCopert,tehnoredactare 4 design: Augustin Tordache Concer Iulia muse ‘s 1: Terai de failed tp comunicatonal Scopurle traci comuaienionale de faiie Cite erapeutice eae provoael schimbaten wo “Tei terspetice comusicationale de faile ‘Modelulrerapetie x grop de Famili ns DesGigurazes rerapie! i een a Ate tenc i proceee terapeuice comunicafonale apicate Fai) 16 | Capel: Terapia lp de fie = a | Scopolterapiei mulpile de aii. 2 2 Process rerapeutic Seeearea fanililor pentru gop teapente si motivarea cienilor pentru terpie Diferenele cultrale, soci si generaionale nee famille paicipant, ea factor faitant fn proces terapeutic Desfiyuraren une! yeigeterspewtioe Proceraltrapeutic e Dificalii in conducerea unui grop de erapiefamiilé muliplt | : ‘Avantae 9 parses ale teapii multiple de familie. a BF conchae nnn » |: Terapis de fare de ep experiential a 6 ‘Scope eric expericgale de familie. “Tene gi modaliay de lacra ae terapie experiential. 49 ‘Tebnic expresive integrateIn terapie experiengiald de faiie nna $6, Instruets-ghid al terspewul on. a ‘nei mpor pent scalps Gaia” “Tec gaat pe joe de rl yi dramatcrapie Concarie a ‘ap TV Tenia cri de ie Dingnozs fail Proerl tapes echnie de nerveape Soidiade ear Model phopatogen al fet Disgaozs fails Brown Scopuile wrpiei boweniene de fame Procestepewtc Capi VE: Tenpia seated fie Scopuaile tapi! stratepce de familie Procesulrerapet tannin “Tehniile terapiisteatepee Seu de em Caractere teapieisistemie Seoputile teapicisistemice Procesulterapeutic Tenicileteapeistemice Bapele process terpeatic Studia de ea Conchisie 2 a (Capitola VI: Terapia naratvs de famille Premise eonceptale nnn Procesulterapeutic Stadia de 622 nn Define probleme car af externas Rezltatleexceprionale Conca eS (Capitol TX Terapia de fami nega Premise conceptuale Seopa epic integrative de fame Procesulterapestic ‘Tehnicie tempi integrative de frie. RE GREER BEARGUMENT Dinamica i transformisile structurale functional ale {amileiconstiui char pass nevizwt din eate se sch suferinga si bucura, meadaptaren si adapeares, eficienya i ineficienpa indivi, ait pe termen sent, eit pe termen lung. Familia este chiar context evolu! lor pe parcursal inee- ‘i viet de a nastre gi pind la moarte. Radicinle gi roadele arbo- ‘elu familial e hrdesc ise transmit yi ransgenerational, nr dac cle sunt amare, gustul exstogcl se altereart de la predecesori la | rmaji. Ase vig devine pens mul dino gana de dezvl- tare si Implinive a potentaliiior, doar o curst cu obstacle de | care se tem sau pe care le percep c1insurmontabile, Adesea,con- secingele nefaste se pot yes” In starea de siodtate psiicd gi es ezechilibrle si suferigee sociale Cam pot favita camenii sf interationeze responsail in partes cea mai hrdnitoare si structurant 2 viet lor ~ intmitatea ji soldaritateafamilialt ~ axel incit fi mengind stndeten si semonia? Pot consi terpile de familie modele viable de sistare ‘aciitace a echilibrlsisstrmuui fami] alt in impas? Pot cle ‘nstrumente modeme de actiune, preventive si curative, In jb famililor disfanctionale? id indoialt et DA. ‘Actualalueraze vi propune o introducere in conceptcle de le tories practic peinipalelorabordiri psihoterapeuice amie. Se insist asupra metodelor gi tehncilor utlizate tn ‘procesuliterapeutic familial, precum iia evaluareasfectelor sale Sunt inl clus seevenje de dialog terapeutic yi studi de car exempliictoare, aT _,_Aaesimn cartes in primal rind stadeagilor si specaigilor in Priholope const, psihoterapic, medicing, pedagoge, depts seciologc, ea consiuind suport de curs universitar in domenial pihologe i psihorerapiei de familie. In al dolls tind, cartea pone presenta interes pent to x preocupai de sufsigs gi optimizacarclafilor de familie sanogeneza social, aT ‘TERAPI DE FAMILIE. DE TIP COMUNICATIONAL, Abordares comunicasonal a fost prima forma de temple ile care na are origin in eo forma de ape individual. Spe deoscbie de tora pihodinamic le che cin’ se el a inceputal seco, cor comunicat se dzvolt in legit cu orintaeasstemict informational init a ate secollai XX de cite N. Wiener, cre 2 publict netics" (1949). In 1950, aceast centae pe sitemul ete ca autocontol prin feed-back pltunde gin dome apie. ej intucofele gin stemice se fae smite In foarte tempi, curentilcomunicatonal devine foarte eunoscut 0 ‘eu cert Scli de a Palo Alon special ale hi Gregory (4952 - 1962). Acestes sat uma de contribu valo- Virginia Sati (1962 = 1970), J. Haley (1969), D. Jackson 3), Wesk'and (1962. deen bleep” sa + mesjl blo, formula de 30 (1980), a inten my erpeupeate anceps gn 2 eelaile umane din perspective teoilpatogee. Aceasth sogeeart ch schimbul de mesje inte persoane dente le stable prin procese homeostatice tadase prin acunle Nimoris Dawe Vasembrilor file, ‘Terapia comunicayionall se aplict asi ls dadd (mininnarn ‘neces pentru schimbarea comoniciti inte emisitor yi receptor), cit la grupo! mii. Accats trapieaceentucazd schimbarcs in sistema familial prin comuniatea diferit « unora cu lf elec. ‘tin modificin comportamentale Accentuaea tecutuli este abandonata pentru ef se ae in vedere midlin Ge personnel comisicd acum (centage pe pe en Dupt 1950, numiral celor case particpau la sedings de ‘erapie comumnicafonaltaerescut de It 2a3 gi mai molt membd ama incepue fle Conceputt ca avin o structurh cu un ap rit grad de organiza. Cele dows tipuri de comunicare familnla casifieate de Bateson sunt: © Comunicares dig Comunicares analogies Jn.comanicarea digital, Gecare mesa) are doar un referent ‘partine doar unui tip logic si const in semne arbiteae (Bateson si Jackson, 1968)..De exemplu, caving ,masi" nu desemmneaed ‘simi ateeva deeito piesa de mobiles. Din punctal de vedere al ‘omunicii digitale, o durere de cap ese o durete de cap gi aimic alteeva {in comonicarea analogict, messjsl arc mai mult decit un referent, putind exprima difrite grade, De exempl, stringerca unui pumn este in acela sgp an semn pentru un anumietip de comportament (x. ameningae, oporii, feustrar, agresiviate), lar, totodatd este yo parte a aestui comportament. In anumnite lta, manifests ea plinsul, pat ropereahsielo,smulgera prului, ovis capulul de un zidexprim in mod analog diferite . ‘Trani oe Fat de dispestre: Un mess) analogie poate fi decodificat doar Juarea in considerate a alto mesaje. Aga de pil 0 durere de mae na este doar © dere de stomae, el, eoncomitent,expd rea dexgustuli, us od dea te sustrage de la a face o teabl, ‘o ceree de afeeiune. ,Durerea de stomac* comenicath cuiva mesa) anaogic va depinde de situa gi de contextal in care esa analog a fost emis (Madan). De exemplu, 0 sogie fresrau'de ipsa de atente a soyulat J preoexpat de ale probleme i poate comunica bruseo durere ‘stoma in ipl cine. Mesaja are mai alee semaifcai. El fnsemna intentia de at detoens pe sot de problemele I, ia de ai capta atentia 9 afectonea i, toxodatd, 0 stare fied de dinconfort epigastric Sa Am 0 durere de exp. ide euleare poate fnsemna mai malt decito sae intern, irate relailorsexuale sau tefuzul acestor Unele sco de trap (ex. psihanalza,terapia experiential) Jbszcazd pe toria comunicitt analogic, considering ed ini: de tlburare de comportament (teamd, probleme psihoso fc, act antisocial ete) acca este © expresie meraforiel eu difculile apdrute in via une persoane ‘Ate soli terapestice (ex. comportamentalisml) considers sporcamentulsimptomatic ea avind un singur referent (gindi- tlt), ind rispansul clr, wai la un stimal eae Ml precede. ‘Terapia comonicaionala de familie utlizert dominant tea analogies, injclegind simptomele si comportamentele ct uniciei despre vais persoane,inclszind inframesaje +4 ajc find in consccig4 rete simbolic la aceva rimele mode terapeuice de famille considerau ed sch ceadost de eongticaizaren sernifiatie eomunictilor yi, de , comuniatt fn momental Nimonas Duss Vasu 7ces, cr fol inrerpetare, petra chau se dezvolasee he ‘choi buzate pe noi modu de ini. Jn anit "60, terapeuttaparniad corti comonictt ‘introduc o aoutate:experienyacomunicyionalinsensuladopek- ‘i woui now comporament. i wilzead dieeive in inveria Pent 4 schimba module de cominicare ale cleus. De cxempls «solicit membre fami ar, de obicel mu vorbee, s4 vorbese i foloesefrecventtehnicaintenlorparadoale, sob nluenga trope directive a lai Milton Esikson, La cept, terapeuti de Fale su cenrat pe incusarea 4 creteren comuniciti in fale, poi ei a accentuat centarea e problema, su nluenya li Erikson. Aste problema nu ama fost categorisih doar ea un ,simptom, cca an puns neceaae si adeevat I comportamental de comunicate ce -aprovocat Dipl ce in fzcle de incepta trap farese local sccentuarea rahi’ tn stucrra fill, uteior terapeath conniciri au spit comunicaces de egal a egal inte me bei uti, {in unele adore accenal cade pe eeicareacomunietl (¥.Sut 196), ale pe tats i onnizare ial (D.Jacaon x Weakland, 1961, 1968) cae sccentueazd important aor patetale i carl sineor phot. Carenul comunicti a tins 38 devins parce a altor cures. Asie, Viginia Sai (1972) deavolet cute! gterapiel expen fale» comuniclei, dupa pariipares sa gropurle de gestae ceric dela Balen Un alt eure important devotes in tora comunicel ym ste yterapin sratgich de familie", care accencueazi ele repesitive ce sta la baza steututi famille J. Hale, ‘Madanes, 8. Are), sed - Soe CObicctvele terspici comunicseit In grupul familial sunt niatoare trait gropul format din persoane stein + Promovarea individvalii: membilor families + Optimicatesrelailorinterpersonale. promovati clad nevolle Cresterea individual est atisFicute sunt verbalzate gi ingles, iar rolunle restrictive imitate) sunt explorate si extnse. “Terapeutit comunicii au plecat de la premisa ef, atunci smembeil familii vor f eliberayi de propre ink, ei igi ezvolta o mai mare cocsiune failialt. Abordtle weflectd dows puncte de vedere diese: Trstares familie! ca un geup de indivi ‘Tratarea fail ca pe wn sistem, ea peo unitate. Ceca ce se reprogessh primi abordiri este fapral ck ou fe sh eviluere corect sevoia de ierarhie si strucrurd a lui familial, ler comun si abordist eeloralee puri de at, Atfl, din aceasthperapectva, care concepe familia ma cua grup de persoane individalizte decit ea peun sistem, (1975) formoleae4 urmatoaele seopu ale cerapiei de familie: Dexvoltarce capacitpii fumililor de a Invaga st fack fata 5 jerpia structural, Minuchin) care accentscazd. organiaa lo pe sea rahi in fai ‘Maitestares nei coopert sprite; Unal tees cuent important nist din eapia comunicae ndependeats personal = “Tare rar irra Dawe Vo 5* Gresecen liberi si deschider interseyunilon; * Groftere pradul de securtat l fecal membre af fans + Geepreren esti ro Modulates eseosiald de sacsiacere 4 aestor obietve este ptimittes comuniestit Seopurle scesici sbordael rece o riziun fclaniv av simp. asuprs farilctapanindad prac senilos lniien, inainte de a jovi s8 givieaseasisemie fen meni fail In timp c= G, Bateson 4 colaboratori sai analizau come Plesiateasistemelor comunicationale, crapeuti obinuiti eredene ‘nit ca modi de a juta famille in dificultate ar comsta in ale Aeterna 8 se apeze sis dscate unele eu altele. $1 cum multe ‘aali reunite glsesesuficiente subiecte de conversa, cle pe tint eon de comuniate pe eat rape leat putea corecta pe PParcursil mai multor Intnit, Fk a ajunge inst nici fa dinamiea ‘individual, nici dinamica sistemas familial care le genereasa. Scopul terapici de familie comuticaionale a. fost st 'nireprind o paciune” deiberat penta aleita rivelele sabe de functiorare ale intetaciunil peia intefmedial unei comunice ‘nmbuntine, Wealdand precizeazh ct seopol era detceminismal Ssptomelor 95 aw seonganizarea famililor (Noi privim re- zolvarea problemelor ea pecesitind prioritaro substsire de mos ele de comportament, astel inci 4 intrerup cercurilevieiose feed back sigue) fn cadrul agestui model terspeuti,terapewtit a idendfeat Simptomele deept mesaje i apol au efutat accle sccvene de ‘comportament care mentin problemele. O dats descopente, seo: pul intervenor era de He nloeui ew alte secvente comport ‘mentale nedistrutve, dei eafe ms sustneau simpromele, Terapeutul de comunieare actioneasi ca i terapeutal . "Taare roe ‘comporamentalis, adc intersice comportamentle cate au st ‘molt 9 nts simptomele. Amba implitges ipotera ch dtd «¢comportamental ptologic este boca, va inloct de aler- fatve constructive in local ator simprome. “Limita moduli comportamentl este ch el tatsss. per. sosny sropsomatich. dept problems 9 concepe Spo eacie;mal degra, deci ape un stim nln interac, nese ae vente de comportment care mena simmpeomel i ye concen: luciek pe interacsnle dade, fink a considers ,tringhiale” 1 ake probleme strctirae in fii. De exes a cau in ‘re un copie teme pent cat lu, spraimplcs, pla, le fape wal gph a copil pentre ch sofia sa nu este impliatd wopional. Relaga etal eu sop nefind adecwat, schimbares mportamentului alla ar putea s8 ereeze an comportament impromatic ls copil Procesul terépeutic Schimbarea comportamentului se realized fn special prin + sjutarea membrilor familie’ 54 vorbeaset deschis + spines ceio care pa rexiceni + cxitcares procesula inerscini or + prezentarca fect membre fa parte fnto nou lamin, cae 1 permite celorat st se raporteze la ein no modu ‘Exempla: Copii care nu sunt obipnuf 8 fe acuta de ex maturtnd si se fact ,atzfi*printr-un comportament dscor de deabinae), dar dactterpeatal manifestdbunkvoings de seats, i por invita si exprime sentimentele mai degra ‘eavinee deci prin asin. Pe msurt ce fncep a4 interac. ‘irons Duna Wasa 7neze eu cinevs cari in fn seros, i por a tease 5 se mata ere brute, sin REPO ea ep pret come fn conse sspears, mat dea deck ne conpinurular comuniciri, a re Consiesimimpoat sk sbiiem 5 umn spect ck on empet slit firs de dent dee pobone an fai tune eye a reslaea or, cp pended 4 docopet proces ceca. fc meri amie, sda ee SW impede a pene pep rt Ctile terapeutice care provoaci schimbarea: ‘Modelers stelsi exe una dire sie prin cate terpeui inflenseset procel familia. In timp c¢ mene fami vorbesc,terapeual asad ated, demonstind vorbicorl ce anume il face sit ef vzea fe nant ingles ia shor membe i fai de ce nu treble st Intcrpl,s nu se cere sn str agrsee. Analizes ces cea expsimat(senimentle neva de 2 fi ascola). Ei au asl sansa exploreze deco nest Seatimcote sunt presente de ce 20 fox cle repinate Ipoteas ene aceea ef fail por scuba coca ee pot lgelege, Dict comporamestilinsesmnt comunicre usc! modsl de a schinba comunieacea imeamnd ‘chimbareacomportameneu Aducerea metjlor caper lami. Potvt coetiienor ‘comune, toate evenimentce yap une au propeed ‘omunicane. Simpromele por fi considerate mene Apalizn, Dupi exprimarc, membrii familie’ sunt jut acoperite cate informesstarupra reailor, De exemple, fo datee de exp cae se dezvltt prin menginrenunei tensuni In nivlal mujchilor ccrveo-oecipital poate tn mesa) despre cu se sim pervoana ito situate, sau an rlspuns lao comand inineettadeesat uiva, act un simptom este de ft un meta) scope stand 1 mesa deschis, pia implicae, ¢elimindnevoia de simp- “Asadar, nl diate mole mportante dea schimba com- ent ete dea adace merscleacoperit lamin. Dar nic himbare nu poate vent din trios, ci doar din exterior. Pen- tcoretieni comics (Watalavich,Bewvn, Jackson, 1967 liga psinoterapci const into itervenie di afl penta va dleme elaionae. Teapots ese wn om di fra fam- cate farizeck cen ce nu pone ela 0 schimbare a rego de fanctionae De pe poria ta (exeront Fie), terapewa pote fe st sevenfole problematic, fe, prs simpl, ste manjpuleze 2 provocs 0 sekimbareterapeutich fn primal exe, sratein se bazead pe puters interior, ind de coopera side dorigs de schimbare nal dies ca, srategia const in a ovinge fail cx pile lor joc interactional, cu sau fk cooperate accor “Accate ste manipulative au format bazaterapei de f- steategice, cae este un prods al tere comunicayonale. ‘Tehnici terapeutice comunicasionale de familie ‘Tehnicileterapiei de familie cominicatonale a fost simi- Juve cu cele ale terapie de grup analites de spi, Roll terapew- {ula fost aces al unui disor de proces, modell famiici find Son MAGES Dun Vasenee eu ner car iain sei, pot st eee mata porate Teapent vet pe prop promovens comune pen cocenreavpea pros, mat degabh dec sae, | conginurului comunicsrii. = dg me HTN Se sto pee ||| deka eps et fe de des alt dre probe ne fai suse nde resae lr lps rd ee | 2 dscpe proce aces ce fae meri fe ade vena Celine i phew popie rah Gaile terapeutice care provoaci schimbarea: ‘Modelaea ascaltic este una dntre cle prin cate rcapeui ‘influenjeazd peocesul familial. In timp ce memby familel vorbese, terapeuralascuttatent, demonstrind Yorbitorului ce anume il face si simel 8 vrea si fie auzit si feles, iar altor membsi si familii de ce nu trebuie 94 fnreropa,s¥ nu se certe sna si au agrsese. ‘Anaiza. Dupt exprimare, membsit familiei sunt sjutayi st seilizeze coca ce au exprimat (sentimentele si nevoin de 46 ascala). Ei au astel sansa sk exploreze cece aceste Sentimenre sunt prezente $i de ce au fost cle retina Ipoteza este aceea ck famille por schimba cces ce pot ‘nyelege. Duck comporsmentul inseamn comunicare, stunci modal de schimba comunicares inseamad schimbarea comportamcatsh Adacerea mesajlor acoperite la lumi, Potiittorctcenlor ‘omunictri toate evenimentele i actunle au propricedgi ‘omunicanre. Simptomele pot 6 consider: ea mess scoperite care informeset asupra relator. De exemple, fo darere de cap cate se deavolts prin menfnerea unei tensani la nivelal muehilor cervico-occpitall poate fi ‘un mesa despre cum se simte pervoana into situate, ‘sna un rlspuns lao comands indireetd adtesatheuiva, Dict un simptom ese de fape an mest) acopetit stun nd metsuldeschis, pia implicare, se climin§nevoa de simp- ‘Ayaar, nul inte modu important de aschimba com- vent exte de a ace mestjleaoperie a luming Danek Jchibare na poate ven din interior, et doar din exterior. Pen- ‘corte comune (Watalawich, Bevin, Jackson, 1967, niga psioteapci cost into intervene din afd penta ola deme reljonale. Terapetal este wn om din afiafami- care Furnes cea ce nu poate lain sehimbare a regu- de fanctionate De pe pris exteront familie), rrapeua pote Be sf ve secvenele problematice, fi, pu simple manipoeze ra provocs 0 schimbare teapeutil. fn primal en, strategin se bared pe puter iterioruli, inn de cooperate yi de dosing de schimibare final doen cz, srategia const in a ,nvinge file cu le lor jour iterctionale, u afk cooperates aestor, ‘Aceste strate manipulative au format bara terapci de f le strnteic, cae este un produ al teovietcomuniatonale. ‘ebnici terapeutice comunicationale de familie ‘Tebncieterapiet de familie comuiieationale a fost sim- cele ale terapie de grup analitc 9 de spin. Roll terapeu fost acela al uni diijoe de proces, modelel familie find Tinsel rae ‘mons Dawa Vaseel al anu grup democratic. Terspeutl +2 rporat de asemenea democratic la membsi familie, aga dupa cum ei se aseaped sh | procedeze unul fap de all, Aste) cla observat ed tfi membe i familie au cevn de spus, cd trebuie aot spund fa incurajat Pe toys se deschida i xy exprime puncicle de vedere. ‘Modell staal al tai J. Bell (1961) constiuie 6 abordare originals struceuaté ia dou faze: } 0 fae centeatt pe cop n care cop (copilul) sunt uty si exprime (verbalizeze) doringele i preocupiite, Bell a fost atit de interesat 8 ajute copii in acest sen, inci a solicit pasingl Ia avant sii avculte pi st dea curs solicititiloreopillor, ineroducind astfel o schimbate in regulile familie. Aceasta's-a dovedit un mijloc de a facta increderea gi cooperates in procesul de negociere side rezolvae a problemelor de familie. Dulce copii au vorbit a fone compensa cu unl prvi leg suplimentre,atuoe vent sndel pila. (0. fiok ceneats pe pivot, in cate print au dat crs pling” privind comportamental copilor. Bell 4 fose foarte stent in intervene sale, artfel int st aenveze pe cit posibil aiudiile hiperridee ale ptr, conceneind $i fciitind dscuile pevind tezolvaren problemelot. In fnaal cape, » rusit st exalzeze spinal pens tofi membri fk Sill de intervene al ui Bel (1975) fost dict, aa apt cum rezutt dia uemdeoral exempl: ups ce rimisese ticutciteva gens, un at 4 declan sao tead ndocati la aes fl, cls soe Trp fox purut observa ek Beeare membre al familie se retrage di ica. fn acest moment, terspeutl a interven cx: ACH ered ef ar crc aus sce ate de spus J(u fn lege teat De asc, H. (fis) webuie st ait ie cera de Spon $1 probabil char tebu st asculion $i ce simi sofa lumeavonsr fa legac eu tone acest ‘seest comportament terapeutic a stimulat_partciparea rc fami, Find bloca in acelapi imp comunicaea eta sea, semralele" non-verbal aa fost utlizate ea mijlonce de a ‘urs exphmiii unor sentimente inexprimabile; de exerplu: Ye X, ap tdcut meres dae nt intel dact fapel et va pocniti ele na vren sine spund ceva ‘In eadrul procesului terapeutic, Bell uclizearh 4 spuri de expect nterpretiri reflective - descriv ceen ce se intimpla in ‘momentul respectiv: ,Obsery ef arunci clad opin dumneavoust spune evs este, Iasayi capul in jos, Tlinindit a si cum af spline! Saracul de mine." oterpretici conective — evidentaz4 legieui nerecunoscute de ‘membri fle, existene in diverse actuni ale lor. De exemplu: Ap! observar ef Ioana a Inceput sf se poarte ‘rd, chia din clipa fn care voi doi cepep svt cera mtespretie reconstructive — expici in ce mod evenimentele in istoria famillei susfin contextul pentru uncle cexperiengecotdiene; Tterpretisi normative aparin semarciavansate pent asp iin sau provoca un membeu al familie, comparinds- co smajortaca oamesilor. De exempl: Mare scofalt we Teri oe roaam Soe Mimras Dun VasuMajotiated adolescengior sunt obriznici cu pling Face parte din procesul de matursare Modelul terapeutic cu grup de familii isi aplicaide bast ale metodelor de grup ta trap de ‘amie: ‘Terapia de familie mulkiplt (eu grop format din 4 — 6 fami reunite in gedinge saptiminale de 90 de minute). P. Laquear si colaboratoil sii introdue acest model pe Princip! terapiei de grup traditional, inciuzind tehail specifice ale grupalui de intlaite si psihodramatice. El foloseste exerci structurate pentra a spori nivelal de fnteratiune si intensitater seatimentelor. Famille Patticipante la grup sunt flosite deept corerpeusi care 1 ajate Ia confruntarea membrilr ator fami dinero Pporitc mai personal deci a pututterapcui $0 abe (0 adopts. “Terapia de familie maltiplt eu impact este un model dezvokat de R. MacGregor (1967, University of Texas Medical Branch din Galveston) si colaboratort sti Richie, Serrano, Schuster, McDonald si Goolishian). Acest model isi propune st realizere un impact multdifeeyonat asupra’membrilor famililor ev ua ‘adolescent aflat In exzt (ca talburti de comportament), ‘Aceste fami sun reuse penta citevs zie la central din Galveston, intro terapie fntensivs, asguratd de 0 largi echipt de profesionigd. Membritcchipe! au mai ‘multe intceveder in diverse combina cu membri fami lor, pe care le rearanjeaed iaer-un grup mai mare de ‘Modelalterapiei de rejea (Network Therapy), tucra in eadralacestuia s€ evid 0 sete de consti, pin, ated 9h conclurt care, tau. Ie bara Comportamenrali memo cas in trai a ele dine acenea se. teformuleast sub forma. unot feeomand $ chiar dack acest modstate de Ine, inensvt, desi nu pen event mu pres mal este treats asi, ca + impalsionst denwotarea ator Teh ode ale taped file aera: + Modell experentialt Model sistemie de la Milano este dezvolat de Rom Speack pi Carola Atneave, pentru sjrorrce famille alate in cis. Se bazenh pe susciares amblaea ine rejele de suport socal a aml especie (ude, pricten, vecn), includ cica 50 de Fora Echipcle de espe sunt obit af lcreze fn gruputi mac. Obeetivele sone spargcres" modelelorrelaionale disructive = mobiliares spiinull pene noi opiun (Speack, ‘Attenve, 1973, Ruevisi 1975). Se vtlizset 0 sete de tchnit de grap si 6 fie de vole a proces terspewi: 1, Retibalizags ~ implich recunoasteres si conpdentzarea problee! prezene.Incepe cu pia convorire prin Tavita membellsefelei #4 se_axamblere eos intrunirilor. (feuneasc) si continut pe parcursl tuturr 2. Polatizarea ~ implickacivarea poripilor flat in conflc {in primal rind » conflictlorjntexgenerafionale. ‘3 Mobilizarea—in timp ceia sunt desemnatesarcini sunt D Nimans Din Wainaugurate: initive $1 efor active de sjutorare 4 familie tt de etre mem ntresai ieee, 4. Depresiarejele, ce prea se initalze in mid rel, Alp decanted entusinemui general lrturo, 5 lotrerwperes i epuizarea — cin eforcule din etapa ‘moblinai ince se diminucte. 6 Baleares cae se resuct dup fica lnc in imp ce ‘membri familie averse se de sper pure alateaereyte in een dup ee nice reat Desfigurarea terapici in rejea Terapesi eines eu eefenun in fdinge de 2-4 on, in sod specifi, de 3-6/013. Tehnicle dle indmpnare wilate

You might also like

• Analiza Biomecanica A Miscarilor de Inchidere A Mandibulei

  

  Document4 pages

  Analiza Biomecanica A Miscarilor de Inchidere A Mandibulei

  Czentye János

  No ratings yet
• Bibliografie

  

  Document1 page

  Bibliografie

  Czentye János

  No ratings yet
• Tulburari de Personalitate

  

  Document66 pages

  Tulburari de Personalitate

  Czentye János

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Doze de Radiatii

  

  Document3 pages

  Doze de Radiatii

  Czentye János

  No ratings yet