TEME MICROECONOMIE – 2009
TEMA 1.FPP si costul de oportunitate
1. Pentru a putea face rost de bani, Alexandra are doua posibilităţi: fie îşi ajutǎ sora cea mica laeconomie câştigând 300.000 lei sǎptǎmanal ; fie lucrează la sfârşit de sǎptǎmanǎ ca babysister câştigând 350.000 lei . Costul de oportunitate pentru ajutorul pe care Alexandra îl da sorei sale este:a)300.000 lei; b) 350.000 lei; c) <1; d) >1; 650.0002. Avem de-a face cu doua puncte de coordonate A (10, 30) si B (13, 25). Panta acestei curbe esteegala cu :a)1,66; b) -1,66; c) 0.6; d) -0,6; e)1.3. Un punct situat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie arată că:a) producătorul nu foloseşte integral resursele b) tehnologiile de fabricaţie nu sunt utilizate la capacitatea maximăc) producătorul dispune de resurse insuficiented) calitatea resurselor nu este corespunzătoaree) datorită unei conjuncturi nefavorabile, producătorul nu poate produce la capacitateamaximă.4. Presupunem că în 8 ore producătorul A poate produce 20X sau 10Y iar producătorul B 24x sau 8Y.Arătaţi cum se specializează fiecare producător. Ce raporturi de schimb asigură un avantaj reciproc?5. Într-un an o firmă poate produce pâine şi covrigi în următoarele variante:Dacă costurile de oportunitate sunt Co
B-C
= 2 şi Co
D-C
=1/5, atunci:a) x = 28, y = 30; b) x = 18, y = 16; c) x = 24, y = 30; d) x = 30, y = 30; e) x = 30, y = 28.6. Dacă costul de oportunitate al unei cantităţi de 20Y este 25X iar preţul unei unităţi din bunul Y estePY=25 u.m., atunci calculaţi preţul unei unităţi din bunul X.7. Robinson Crusoe poate aduna 10 nuci de cocos sau poate prinde un peste in intervalul de o ora.Vineri poate strange 30 de nuci sau poate prinde 2 pesti in acelasi interval.a) care este costul de oportunitate al lui Crusoe daca alege sa prinda pestele; b) dar al lui Vineri?C) cine are avantaj absolut in prinderea pestelui; d) cine are avantaj comparativ in prinderea pestelui.8. O economie poate produce aparate tv şi calculatoare în următoarele variante:ABCDPâine (mii buc)018xyCovrigi (mii buc)60423001
VarianteProduseABCDTelevizoare0243240Calculatoare8056400a.reprezentati grafic FPP; b.determinati costul oportun al primelor 32 de televizoare si pe cel al primelor 40 de calculatoare;c.care este costul de oportunitate al deplasarii economiei din punctul B in punctul C? Dar din punctul C in punctul A?9. Panta negativa a frontierei de productie semnifică : a) legea cresterii costurilor de oportunitate b)specializarea resurselor productive c) legea raritatii d) eficienta productiva e) legea cererii10. Curba care arată combinaţiile de bunuri pe care economia poate să le producă pe termen scurtutilizând resursele disponibile este: a) funcţia de producţie; b) curba expansiunii producţiei; c) curba posibilităţilor de producţie; d) linia bugetului; e) curba de indiferenţă.11. Costul de oportunitate reprezintă: a) costul contabil; b) costul informării în vederea încheierii unuicontract; c) valoarea atribuită celei mai bune alternative la care se renunţă, atunci când se face oalegere; d) un concept similar ratei marginale de substituţie; e) un concept sinonim cu frontiera posibilităţilor de producţie.12. Cand are loc o deplasare la dreapta a frontierei posibilităţilor de producţie, atunci: a) se consumămai puţin din cele două bunuri; b) se consumă mai mult dintr-un bun şi mai puţin din celălalt bun; c)au apărut resurse şi tehnologii noi care permit creşterea producţiei din ambele bunuri; d) resursele dejaexistente sunt utilizate integral şi eficient; e) nici o variantă nu este corectă.13. O economie poate produce 100 pâini şi 5 strunguri sau 80 pâini şi 7 strunguri. În cazul în carecostul de oportunitate pentru strunguri (în raport cu pâinea) este crescător, care dintre următoarelecombinaţii de pâini şi strunguri nu poate fi un punct pe curba posibilităţilor de producţie pentrueconomia respectivă: a) 94 pâini şi 6 strunguri; b) 93 pâini şi 6 strunguri; c) 92 pâini şi 6 strunguri; d)91 pâini şi 6 strunguri; e) 89 pâini şi 6 strunguri.14. Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2007 a fost de 6,6%” este: a) unenunţ pozitiv; b) un enunţ normativ; c) un enunţ nedemonstrabil; d) o ipoteză; e) concluzia unui modelmatematic.15. Un punct situat în interiorul frontierei posibilităţilor de producţie arată că:a) producătorul nufoloseşte integral resursele;b) tehnologiile de fabricaţie nu sunt utilizate la capacitatea maximă ;c) producătorul dispune de resurse insuficiente ;d) calitatea resurselor nu este corespunzătoare ;e) datorităunei conjuncturi nefavorabile, producătorul nu poate produce la capacitatea maximă.2
TEMA 2.Teoria consumatorului
1.Dacă preţul bunului X este cu 100% maimare decât preţul bunului Y, atunci un consumator raţional alege: a) o cantitate din bunul X de 2ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică decâtcantitatea din bunul Y; c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât
U
mgX
U
mgY
=
2
; d) cantităţile dincele două bunuri astfel încât
U
mgX
U
mgY
=
12
; e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţilelor marginale sunt egale.2.Un consumator are o funcţie de utilitatetotală de tipul
U(X,Y)
=
3
⋅
X
⋅
Y
. Venitul disponibil de 16, iar preţurile celor două bunuri sunt
P
X
=
1
şi
P
Y
=
2
. Programul de consum ce asigură echilibrul consumatorului este: a) 5X şi 2Y; b) 5X şi 5Y; c) 6X şi 5Y; d) 8X şi 4Y; e) 10X şi 3Y.3. Dacă
U
mgA
P
A
>
U
mgB
P
B
, atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă: a) consumămai puţine unităţi din bunul A; b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B; c) consumă mai puţindin ambele bunuri; d) consumă mai mult din ambele bunuri; e) consumă mai multe unităţi din bunul A.4. Panta curbei de indiferenţă este: a) raportul dintre preţurile bunurilor; b) unitară; c) raportul dintreutilitatea totală a bunului substituit şi utilitatea totală a bunului care îl substituie; d) raportul dintreutilitatea totală a bunului care substituie şi utilitatea totală a bunului substituit; e) rata marginală desubstituţie în consum.5. Curba coşurilor de consum care generează acelaşi nivel al utilităţii consumului se numeşte: a) linie a bugetului; b) curbă a cererii; c) curbă a ofertei; d) curbă de indiferenţă; e) izocost.6. Consideram ca preţul bunului Giffen X scade, iar toate celelalte condiţii raman neschimbate. Inaceasta situaţie ce putem spune despre efectul de substituţie (ES), efectul de venit (EV) si efectul total(ET):a. ES negativ, EV negativ,ET negativ; b) ES pozitiv, EV pozitiv, ET pozitiv; c) ES negativ, ET pozitiv, ET pozitiv; d) ES pozitiv, ET negativ, ET negativ; e) ES negativ, EV pozitiv, ET negativ.7. Se cunoaşte funcţia utilităţii totale obţinută prin consumul a două bunuri UT(x,y) = 6x+4y+3. Caredintre afirmaţiile de mai jos este corectă ?a)rata marginală de substituţie a bunului Y prin bunul X este 2/3 şi bunurile sunt perfectcomplementare; b)rata marginală de substituţie a bunului X prin bunul Y este 2/3 şi bunurile sunt perfect substituibile;c)rata marginală de substituţie a bunului X prin bunul Y este 3/4 şi bunurile sunt indiferente;d)rata marginală de substituţie a bunului Y prin bunul X este 2/3 şi bunurile sunt perfect substituibile.3
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
