Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Omul bun dăruieşte bunătate

Omul bun dăruieşte bunătate

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 608|Likes:
Published by roely2010

More info:

Published by: roely2010 on Dec 12, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2013

pdf

text

original

 
Omul bun dăruieşte bunătate
1.” Ştiţi, o faptă bună nu se plăteşte cu nimic, altfel nu mai e o faptă bună. Toamna, primăvara şi vara, când nu se făcea focul, domnul Manoilă aveaparcă ceva mai multă vreme şi , ca să nu şi-o irosească în zadar,mergea în câte ostaţie de tramvai mai aglomerată, ajuta oamenilor bătrâni să urce-n vagon, ajutacelor prea încărcaţi,le ridica sacoşele sau copiii.Pe urmă se plimba pe străzi şidacă vedea copii alergând, neatenţi, cu şireturile desfăcute,gata să dea cu capul într-un zid sau într-un copac, îi oprea şi, cu blândeţe, le explica de ce nu e bine facă aşa, care sunt pericolele, ce li se putea întâmpla, dar foarte repede, cu câtevavorbe, ca să nu-i plictisească.Seara,când cădea zdrobit de alergătură,îşi spunea uneori: „Ai făcut treabăbună astăzi,acum culcă-te,bătrânule bun din Strada Speranţei”.Astăzi de dimineaţă era grozav de frig. Domnul Manoilă se-ntorcea de lagrădiniţă,unde-i lăsase, până la 12,pe cei trei copii din curte. Se oprise în faţa uneivitrine mari să se uite la aparatele de radio şi la televizoare.Când dădu să plece,ochii îi căzură pe picioarele unei fete de 15-16 ani, încălţată cu nişte pantofi cu otalpă cât foaia de ceapă, şi cu şosete. „Ce inconştienţă la copiii ăştia, aşa faceomul reumatism şi nu mai scapă toată viaţa”...”( Ileana Vulpescu – „ Candidaţi lafericire”)2. „ Într-un mic oraş, un oraş cu stăzi prost pietruite şi cu mulţi pomi, undefiecare ştie totul despre celălalt, locuia un om din cale-afară de ciudat. Omulnostru, cu toate că arăta ca toţi oamenii,părea că ţine cu tot dinadinsul să sedeosebească prin purtarea lui de ei.Marea lui avere ( căci era foarte avut) şi-o cheltuia pentru un singur lucru, casă facă bucurie copiilor. Nu-şi poate cineva închipui ce dragi îi erau.Ţinea să fieprieten cu fiecare; la început se adresa copilului cam aşa: „Toto, ia vin la moşul,săfim prieteni”.Şi,ciudat,copiii i se repezeau deodată în braţe, oricât ar fi fost de micişi de sperioşi. Din pricină că zicea fiecăruia, până a-i şti numele, Toto, lumea îizicea „Toto”.În oraşul acela trăiau,desigur, cei mai fericiţi copii.Dacă vreun micuţzdrenţăros, cu nasul vânăt şi murdar, stătea vrăjit lângă vitrina magazinului cu jucării, Toto răsărea ca din pământ lângă el şi, după ce tuşea de câteva ori, capentru a-şi stăpâni o mare emoţie, îl ruga pe copil să-i facă plăcerea de a-şi alege o jucărie, dar una oricât de scumpă, pe care, iată, va plăti-o el imediat.Puţin timp după venirea lui în oraş, Toto cunoştea toţi copii şi era cunoscutde toţi ;când trecea prin grădina publică,toţi omuleţii îşi lăsau jocul şi-l înconjurau, ise agăţau de haine, uneori pătându-i-le sau chiar rupându-i-le, din prea mare zel,iar Toto lăsa imediat cartea şi începea cine ştie ce poveste caraghioasă, de testrâmbai de râs.Poate că-n alte oraşe vor fi existând copii care să nu creadă în existenţa luiMoş Crăciun, dar în orăşelul nostru, datorită lui Toto,aşa ceva n-avea cum să se întâmple.”
1

Activity (6)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Raul Angelusiu liked this
Sebi Nicu liked this
Rebecca L. Matei liked this
georgeta_stefan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->