publicaþ

ie bilunarã a Asociaþiei Naþ ionale a Industriilor de Morã rit ºi Panificaþ

– 31 martie 2001 – 8 pagini – distribuit gratuit membrilor ANAMOB
ie din România
ANAMOB
65 NEW S
din cuprins:
n Rubrica economicã n Reþ ete de Paºti n Noutã þ
i
n Cursuri de instruire n Nou sau vechi?

1998-2001, ºi a OG 36/1999 pri-

ANRS vind sprijinul acordat de stat pro-
ducã torilor agricoli pentru
l Grâul din Rezerva de Stat se achiziþ ionarea, din producþ ia
scoate sub formã de î mprumut. internã , de tractoare, combine,
Valoarea scrisorii de garanþ ie se maºini ºi utilaje agricole, instalaþii
calculeazã la 6906 lei/kg. Se pentru irigat, animale de prã silã ,

! vireazã ºi 2% comisionul cã tre precum ºi pentru construirea ºi

ANRS (cheltuieli de pã strare ºi amenajarea de spaþ ii pentru caz-
depozitare). Ca ºi î n anii pre- area ºi creºterea animalelor, Prin prevederile Legii
cedenþ i, vor trebui achitate cos- sere, solarii, înfiinþ
ã ri de plantaþii nr.165/1998 privind constituirea
turile silozului (î ncã rcare) ºi viticole nobile, pomicole, arbuºti la dispoziþia Ministerului Agricul-
transportul. Grâul trebuie retur- fructiferi. turii ºi Alimentaþ iei a fondului
nat î n termen de 6 luni de la data pentru finanþ area cheltuielilor
Ordonanþ a Guvernului nr.
ridicã rii aferente lucrã rilor agricole din
36/1999 î ºi î nceteazã aplicabili-
sectorul vegetal ºi a celor pentru
tatea pe 1 iulie 2001. Subvenþ iile
LEGISLATIE de dobândã la creditele acordate
creºterea animalelor î n perioada
1998 – 2000, Ministerul Agricul-
producã torilor agricoli de cã tre
turii Alimentaþ iei ºi Pã durilor, a
l Ordin 315 [MO 127/14.III.01] bã ncile comerciale, pe bazã de
pus la dispoziþ ia bã ncilor comer-
al ministrului finanþ elor publice contracte î ncheiate î n temeiul
ciale, prin convenþ ii î
ncheiate cu
pentru modificarea ºi comple- OG nr. 36/1999 vor fi plã tite î n
acestea, fonduri pentru acorda-
tarea Ordinului ministrului continuare pânã la expirarea
rea de credite producã torilor
finanþelor nr. 620/1997 privind contractelor încheiate.
agricoli, î
n vederea realizã rii pro-
aprobarea Normelor metodolo- Pânã la sfârºitul anului 2001 ducþ iei agricole vegetale ºi ani-
gice pentru aplicarea prevederi- se va realiza eliminarea gradualã male.
lor OG 11/1996 privind a tuturor programelor de sub-
executarea creanþ elor bugetare, Creditele acordate din acest
venþ ionare a dobânzilor la credite
aprobatã ºi modificatã prin fond producã torilor agricoli de
agricole. România va beneficia
Legea nr. 108/1996, referitoare cã tre bã ncile comerciale, pe ba-
din partea Bã ncii Mondiale de un
la plata obligaþ iilor bugetare ºi za contractelor de î mprumut, cu
împrumut de 150 milioane USD,
majorã rile de î
ntârziere. respectarea criteriilor de credi-
în douã tranºe, pentru susþ inerea
tare prevã zute î n normele banca-
l HG 297 [MO 133/19.III.01] unui proiect pe termen lung pri-
re sunt purtã toare de dobânzi,
pentru stabilirea nivelului redu- vind acordarea de credite desti-
iar, în condiþ iile în care acestea
cerii preþ ului de cumpã rare al nate spaþ iului rural. Sumele sunt
sunt rambursate la termen, pro-
seminþ elor certificate din pro- destinate agenþ iilor economici
ducã torii beneficiazã de o bonifi-
ducþ ia internã , provenite de la care doresc sã realizeze investiþ ii
caþ ie de 70% a dobânzii, bonifi-
agenþ i economici autorizaþi, substanþ iale prin bã ncile comer-
caþ ie ce se suportã din fond.
folosite la î nsã mânþ ã ri î
n campa- ciale ºi micilor producã tori agri-
nia agricolã din primã vara anului coli care solicitã î mprumuturi. Având î n vedere cã se pre-
2001, ºi pentru aprobarea Proiectul acordã ºi asistenþ ã teh- conizeazã noi forme de creditare
Normelor metodologice privind nicã sistemului bancar privat a lucrã rilor agricole din sectorul
acordarea, utilizarea ºi controlul pentru dezvoltarea unei reþ ele fi- vegetal ºi pentru creºterea ani-
utilizã rii sumelor reprezentând nanciare î n zonele rurale. Prin malelor, se abrogã Legea
reducerea preþ ului de accesul la creditele pe termen nr.165/1998 cu modificã rile ºi
cumpã rare al seminþ elor certifi- lung care se vor finanþ aîn cadrul completã rile ulterioare.
cate folosite î n campania agri- acestui proiect, se preconizeazã Datoritã faptului cã la aceastã
colã din primã vara anului 2001 ºi sprijinirea beneficiarilor care datã se aflã î n derulare credite
vor solicita finanþ area prin pro- ce au fost acordate de cã tre
l OUG 40 [MO 140 / 21.III.01].
gramul SAPARD al Uniunii Euro- bã nci producã torilor agricoli î n
pentru abrogarea Legii nr.
pene. condiþ iile Legii nr.165/1998 se
165/1998 privind constituirea la
dispoziþ ia Ministerului Agricultu- Începând cu 1 ianuarie 2002, prevede cã aceste credite sã -ºi
rii ºi Alimentaþiei a fondului pen- la devenirea operaþ ionalã a urmeze cursul conform prevede-
tru finanþ
area cheltuielilor proiectului Bã ncii Mondiale ºi rilor legii, pânã la rambursare.
aferente lucrã rilor agricole din Programului SAPARD, se va re- l HG 317 [MO 145 / 23.III.01]
sectorul vegetal ºi a celor pentru nunþa î n totalitate la subvenþ io- pentru modificarea HG
creºterea animalelor, î n perioada narea dobânzii la credite. 521/2000 privind aprobarea Pro-
 l Cursuri l Ofe rte l Ce re ri l R e te te l Le gis l
atie l Statis tica l Inform atii l

gramului special pentru zonele
defavorizate “Sprijinirea
investiþ iilor”ºi a HG 522/2000 pri-
vind aprobarea Programului spe-
cial pentru zonele defavorizate
“Sprijinirea activitã þ ilor agricole
din mediul rural”
Guvernul a aprobat alocarea,
cu caracter nerambursabil, î n sabilitatea derulã rii programelor
limita sumei de 93.139.400.000
lei din Fondul special de dez-
voltare aflat la dispoziþ ia Guver-
nului, constituit potrivit OUG nr.
59/1997 privind destinaþ ia sume-
lor î ncasate de Fondul Proprie-
tã þ
ii de Stat î n cadrul procesului
de privatizare a societã þ ilor co-
merciale la care statul este acþ io-
nar, aprobatã prin Legea nr.
118/1999, pentru implementare
programului prevã zut la art. 1.
Termenul de finalizare a progra-
mului este 31 decembrie 2001.
De asemenea, s-a aprobat
alocarea, cu caracter nerambur-
sabil, î n limita sumei de
4.860.600.000 lei din Fondul
special de dezvoltare aflat la dis-
poziþ ia Guvernului, constituit con-
form O.U.G. nr. 59/1997 privind
destinaþ ia sumelor î ncasate de
Fondul Proprietã þ ii de Stat î n ca-
drul procesului de privatizare a
societã þ ilor comerciale la care
statul este acþ ionar, aprobatã
prin Legea nr. 118/1999, pentru
implementarea programului pre-
vã zut la art. 1. Termenul de fina-
lizare a programului este 31 de-
cembrie 2001.
Bugetul alocat, prin Hotã rârile
Guvernului pentru trei Programe
speciale pentru zonele defavor-
izate, î n sumã totalã de 168 mili-
arde lei, a fost transferat î n Fon-
dul Naþ ional pentru Dezvoltare
Regionalã , fiind structurat pe ce-
le trei Programe speciale astfel:
- Programul special pentru
zonele defavorizate „Dezvoltarea
afacerilor”– 70 miliarde lei;
- Programul special pentru
zonele defavorizate „Sprijinirea
investiþ iilor”– 66 miliarde lei;
- Programul special pentru
zonele defavorizate „Sprijinirea
activitã þilor agricole din mediul
rural”– 32 miliarde lei.
Principalul obiectiv al progra-
melor speciale pentru zonele de-
favorizate este crearea de noi lo-
curi de muncã sau alternative de
ocupare a forþ ei de muncã dis-
ponibile cu domiciliul î n aceste
zone.
În conformitate cu Hotã rârea
Guvernului nr. 16/2001 privind
organizarea ºi funcþ ionarea Mi-
nisterului Dezvoltã rii ºi Prog-
nozei, acesta a preluat respon-
speciale menþ ionate.
l OUG 43 [MO 148 / 26.III.01]
pentru modificarea Ordonanþ
Guvernului nr. 11/1996 privind
executarea creanþ elor bugetare.
Executivul a adoptat aceastã
Ordonanþ ã de Urgenþ ã ale cã rei
prevederi vizeazã transparenþ
totalã î n ceea ce priveºte acorda-
rea de î nlesniri la plata de cã tre
creditorii bugetari pentru marii
datornici, î nlesnirile fiind apro-
bate prin hotã râri ale Guvernului
pentru sume totale ce depã ºesc
500 miliarde lei î n cazul
eºalonã rilor sau amânã rilor la
plata obligaþ iilor bugetare. Tot
prin hotã râre de Guvern se
aprobã ºi î nlesnirile pentru sume
ce depã ºesc 50 miliarde lei, î
cazul reducerii sau scutirii de
majorã ri de î ntârziere, precum ºi
în toate cazurile de î nlesniri acor-
date debitorilor bugetari supuºi
procesului de privatizare.
Alte modificã ri constau î
evidenþ ierea tipurilor de î nlesniri
ce pot fi acordate separat pentru
impozite, taxe ºi alte obligaþ
bugetare restante, cum ar fi ma-
jorã rile de î ntârziere. De aseme-
nea, s-au stabilit termenele maxi-
me pentru eºalonare sau
amânare. Astfel, Ministerul Fi-
nanþ elor Publice, Ministerul
Muncii ºi Solidaritã þ ii Sociale pot
acorda, dupã caz, eºalonã ri la
plata impozitelor, taxelor ºi a al-
tor obligaþ ii bugetare ºi a ma-
jorã rilor de î ntârziere pe o perioa-
dã maximã de 5 ani, care poate
începe cu un termen de graþ ie de
pânã la 6 luni, cuprins î n perioa-
da de eºalonare, precum ºi
amânã ri la plata impozitelor, tax-
elor ºi a altor obligaþ ii bugetare ºi
a majorã rilor de î ntârziere pe o
perioadã de cel mult 6 luni.
Se reglementeazã la nivel de
lege obligativitatea ca, pe perioa-
da derulã rii î nlesnirilor, sã nu se
restituie/ramburseze sumele so-
licitate de beneficiarii î nlesnirilor.
Acestea vor fi compensate cu
sumele eºalonate/amânate la
platã ceea ce va duce la reduce-
rea perioadei de eºalonare, res-
pectiv reducerea sumelor
amânate.
Procedura, criteriile ºi com-
pentenþ ele de acordare a î n-
lesnirilor la plata creanþ elor
bugetare administrate de Minis-
terul Finanþ elor Publice sau Mi-
ei nisterul Muncii ºi Solidaritã þ
ii So-
ciale se acordã prin ordin al Mi-
nistrului Finanþelor Publice.
Analiza ºi/sau soluþ ionarea
cererilor de înlesniri la platã se
a
realizeazã de cã tre comisii stabi-
lite la nivelul fiecã rui creditor.
Aceasta permite nominalizarea
operativã a persoanelor cu
funcþ ie de decizie î n cazul
comisiilor.
Taxa de 0,5% la care au fost
supuse cererile de î nlesniri la
plata obligaþ iunilor bugetare a
fost eliminatã î ntrucât, prin acor-
darea î nlesnirilor, nu se prestea-
n zã un serviciu agentului econo-
mic, ci aceasta reprezintã o mo-
dalitate de recuperare a obli-
gaþiilor bugetare restante.
Pentru cererile depuse, pentru
care s-a achitat taxa de 0,5% ºi
n care sunt î n curs de soluþ ionare,
aceastã taxã se compenseazã
cu obligaþ iile bugetare restante
ii care fac obiectul cererilor de î n-
lesniri.
l Decizia 633 [MO
150/27.III.01] a directorului
general al Direcþ iei Generale a
Vã milor pentru aprobarea
Normelor tehnice privind realiza-
rea supravegherii ºi controlului
vamal ulterior.
PROIECTE DE ORDONANÞÃ
DE URGENÞÃ:
l 1. Proiect de Ordonanþ ã de
Urgenþ ã privind vânzarea
spaþ iilor comerciale, proprietate
privatã a statului, aflate î
n admin-
istrarea consiliilor judeþene sau a
consiliilor locale, precum ºi a
celor aflate în patrimoniul regiilor
autonome de interes local.
l 2. Proiect de Ordonanþ ã de
Urgenþ
ã privind simplificarea
impunerii microî ntreprinderilor.

ANAMOB NEW S nr.65 pag 2 / 31 m artie 2001

 l Cursuri l Ofe rte l Ce re ri l R e te te l Le gis l
RUBRICA
economicã
Aprobarea înlesnirilor la platã
a unor sume datorate
bugetului de stat ºi
altor bugete
Potrivit prevederilor HG 1165
/05.12.2000, (MO 630 / 05.12.2000), la
sumele reprezentând impozite, taxe,
contribuþ ii, sume datorate fondului pen-
tru plata ajutorului de ºomaj, bugetului
de stat, bugetului asigurã rilor sociale ºi
neachitate la termenele de platã legale
se pot acorda î nlesniri constând î
amânã ri, eºalonã ri, reduceri sau scutiri
pentru sumele ca atare datorate cât ºi
pentru majorã rile de î ntârziere afer-
ente. Astfel:
a) Direcþ iile generale ale finanþ
publice ºi controlului financiar de stat
judeþ ene ºi administraþ iile financiare ale
sectoarelor municipiului Bucureºti
aprobã amânã ri, eºalonã ri pentru sume
de pânã la 1.000.000.000 lei, pentru o
perioadã de pânã la 3 luni ºi respectiv
de pânã la 2 ani.
b) Direcþ ia generalã a finanþ
publice ºi controlului financiar de stat a
municipiului Bucureºti aprobã amânã ri
de pânã la 4 luni ºi eºalonã ri de pânã la
3 ani, pentru sume de pânã la
3.000.000.000 lei.
c) Direcþ ia Generalã a Vã milor
aprobã amânã ri de pânã la 4 luni ºi
eºalonã ri de pânã la 3 ani pentru sume
de pânã la 5.000.000.000 lei.
d) Direcþ iile generale de muncã ºi
protecþ ie socialã teritoriale acordã
amânã ri pânã la 3 luni ºi eºalonã ri de
pânã la 3 ani, pentru sume de pânã la
1.000.000.000 lei.
e) Agenþ iile pentru ocupare ºi for-
mare profesionalã judeþ ene pot acorda
amânã ri de pânã la 3 luni ºi eºalonã ri
de pânã la 3 ani, pentru sume de pânã
la 1.000.000.000 lei.
f) Ministerul Finanþ elor, prin:
- departamentul politicii impozitelor
ºi administrarea veniturilor, incluse
pentru oblgaþ iile datorate î n vamã , pot
acorda pentru sume de
1.000.000.000 lei pânã
100.000.000.000 lei, amânã ri de pânã
la 6 luni ºi eºalonã ri de pânã la 5 ani.
- departamentul datorie publicã
acordã pentru aceleaºi perioade de
amânã ri ºi eºalonã ri, pentru sume de
pânã la 100.000.000.000 lei.
g) Ministerul Muncii ºi Protecþ iei So-
ciale prin Direcþ ia programe asigurã ri
sociale ºi pensii acordã pentru sume de
la 1.000.000.000 lei pânã
100.000.000 000 lei, amânã ri de pânã
la 6 luni ºi eºalonã ri de pânã la 5 ani.
h) Agenþ ia Naþ ionalã pentru Ocu-
pare ºi Formare Profesionalã prin Di-
atie l Statis tica l Inform
recþ ia de control acordã facilitã þ i:
amânã ri (pânã la 6 luni) ºi eºalonã ri
(pânã la 5 ani) pentru sume cuprinse
între 1.000.000.000
100.000.000.000 lei.
lei ºi
i) Guvernul României poate acorda
pentru sume de peste 100.000.000.000
lei î nlesnirile la platã pentru aceleaºi
perioade.
Plafoanele menþ ionate anterior cu-
prind sumele tuturor obligaþ iilor ce pot
face obiectul unei cereri de î nlesniri la
platã .
Înlesnirile la platã se acordã numai
pe baza cererilor motivate, î nsoþ ite de
documente justificative ale plã titorilor.
PREGÃTIREA DOSARULUI DE ÎN-
n LESNIRE.
Dosarul privind cererea de î nlesniri
la platã trebuie sã cuprindã urmã -
toarele elemente principale, care se
evidenþ iazã î n ordinea î n care sunt
elor nominalizate mai jos sub forma unui
opis î ntocmit de plã titor ºi care constitu-
ie prima paginã a dosarului de acorda-
re a î nlesnirilor la platã , completat de
organul fiscal teritorial cu actele de
control î ntocmite de acesta:
a) elemente de identificare a plã ti-
torului: denumirea, adresa, sediul,
elor numã rul contului de disponibilitã þ i ºi
unitatea bancarã la care este deschis,
numele ºi calitatea celor care reprezin-
tã contribuabilul î n relaþiile cu terþ ii.
b) sumele datorate ºi neachitate
bugetului de stat, bugetului asigurã rilor
sociale de stat sau bugetului Fondului
pentru plata ajutorului de ºomaj, dupã
caz, pentru care se solicitã î nlesniri la
platã , pe tipuri de impozite, taxe, contri-
buþ ii, sume datorate ºi alte obligaþ ii
bugetare.
c) felul î nlesnirilor solicitate ºi o
succintã prezentare a posibilitã þ ilor de
realizare a programului propus pentru
strângerea debitelor.
d) î n situaþ ia în care s-au depus ºi
s-au mai aprobat cereri pentru acorda-
rea de î nlesniri, conform art.82 din
O.G.nr.11/1996, se menþ ioneazã
datele, numerele de î nregistrare la or-
ganul fiscal competent, precum ºi mo-
dul î n care acestea au fost respectate.
e) copie de pe ultimul bilanþcontabil
la depus la organul fiscal teritorial, ante-
la rior depunerii cererii.
f) situaþ ia creditelor curente pânã la
data cererii ºi nerambursate.
g) copie dupã ultima balanþ ã de
verificare.
h) copie dupã certificatul de î nma-
triculare eliberat de oficiul registrului
comerþ ului, precum ºi dupã codul fiscal
al agentului economic care solicitã î n-
lesniri la platã .
la i) programe de restructurare î n der-
ulare aprobate conform regle-
mentã rilor î n vigoare.
j) certificat de la oficiul registrului
comerþ ului, din care sã rezulte dacã
ANAMOB NEW S nr.65 pag 3 / 31 m artie 2001
atii l
acþ ionarul sau asociatul deþ
in acþiuni la
alte societã þi comerciale ºi care sunt
acestea.
k) declaraþ ie pe propria rã spundere
a acþ ionarului /asociatului sau acþ iona-
rului principal, dupã caz, din care sã re-
zulte, dacã societã þ ile comerciale la
care deþ in acþ iuni sunt sau nu profit-
abile, precum ºi o copie dupã ultima
balanþ ã de verificare a acestor societã þi
comerciale.
l) situaþ ia debitorilor conform evi-
denþ elor contabile, vechimea acestora,
analiza cauzelor neî ncasã rii sumelor
datorate de aceºtia; situaþ ia clienþilor
neî ncasaþ i la scadenþ ã , pe fiecare lunã
în parte; mã surile de urmã rire î ntre-
prinse, numã rul de cazuri ºi sumele
aflate la instanþ ele de judecatã ºi modul
de soluþ ionare ale acestora, precum ºi
situaþ ia clienþ ilor pentru care s-a presc-
ris dreptul de a cere executarea silitã ,
întocmitã î n baza documentelor dovedi-
toare existente la societatea î n acest
sens.
m) situaþia furnizorilor ºi a sumelor
creditoare în evidenþ ele contabile, reali-
tatea ºi vechimea acestora.
n) declaraþ ie pe propria rã spun-
dere privind existenþa sau inexistenþ
a
depozitelor bancare.
o) extrase de cont, din care sã re-
zulte componenþ a soldului conturilor
bancare reflectate în evidenþ ele cont-
abile.
p) situaþ
ia activelor neutilizate.
r) cota de participare a plã titorului la
capitalul social al altor societã þi comer-
ciale, societã þ
i sau companii naþ ionale,
pe perioda î nlesnirilor la platã , pentru
cota de participare, obligatoriu se ridicã
dividentele ºi se î nregistreazã î n evi-
denþ ele proprii.
s) declaraþ ie pe propria rã spundere
a acþ ionarului principal din care sã re-
zulte cã depozitele bancare ale socie-
tã þ
ii pe care o reprezintã î mpreunã cu
cota de participare a acesteia la capi-
talul social al altor societã þ
i comerciale,
societã þ i sau companii naþ ionale nu
sunt mai mari de 10 % din suma ce
face obiectul cererii de î nlesniri la platã .
t) datoriile pe care le au asociaþ ii
sau alte societã þ i la care aceºtia sunt
acþionari sau asociaþ i, faþã de plã titorul
ce a solicitat înlesniri la platã .
u) dovada achitã rii taxei de 0,5%
din suma solicitatã pentru î nlesniri la
platã , la trezoreria organului fiscal la
care este î nregistrat ca plã titor de im-
pozite ºi taxe.
v) orice alte documente ºi elemente
considerate utile pentru soluþ ionarea
cererii.
Despre soluþ ionã rile cererilor de î
n-
lesnire, ultima parte, vã redã m î n
numã rul viitor.
 l Cursuri l Ofe rte l Ce re ri l R e te te l Le gis l
atie l Statis tica l Inform atii l

DELICIA Regimul tehnologic de lucru

este urmã torul: NOUTÃ TI
Parametru
Condiþii de din SUA
– premix pentru cozonac – admisibilitate
Sitã centrifugalã rotativã - idealã
Temperaturã 31 - 32ºC
pentru cernerea fã inurilor ºi a
3 min la vit. I zahã rului
Timp de
13 - 14 min la
frã mântare Pentru o suprafaþ ã de cernere
vit. II
identicã , sita rotativã centrifugalã
Timp odihnã aluat 25 - 30 min.
Prater din oþ el inoxidabil are o pro-
Timp dospire finalã 50 - 60 min ductivitate cel puþin de ºase ori mai
Timp coacere 30 - 35 min mare decât o sitã normalã , con-
venþionalã .
180ºC (pt. un
Temperatura de
gramaj de 500
coacere
g)
RO-CREDO vã pune la dis- Cald, fã rã
Mediu ambiant
ie premixul pentru cozo-
poziþ curenþ i de aer

nac Delicia.
Mod de preparare:
Prin amestecarea premixului
cu diverse ingrediente (fã inã , Amestecaþ i premixul Delicia
cu fã ina ºi celelalte ingrediente
drojdie, zahã r, margarinã ºi apã ) pânã la obþ inerea aluatului.
prin procedeul all-in se obþ
in pro- Se foloseºte pentru cernerea
Se malaxeazã timp de 13 - 15 produselor granulare. Echipamentul
duse cu aromã deosebitã ºi vo- minute, iar î n ultimile 5 minute de este silenþ ios, nu genereazã praf ºi
lum ridicat. frã mântare se adaugã treptat vibraþii. Întreþinerea utilajului se face
margarina topitã ºi cã lduþ ã . La rapid ºi uºor. Ca echipament opþ io-
Existã douã posibilitã þ
i de fab- sfârºitul frã mântã rii aluatul trebu- nal se asigurã ºi Rota - Trap, o in-
ie sã fie de consistenþ ã medie. cintã suplimentarã de oþ el inoxidabil
ricare a aluatului: cu ouã ºi fã rã în care se face o precernere, pentru
ouã . Reþ
etele sunt prezentate Dupã malaxare aluatul se îndepã rtarea impuritã þ ilor mari ºi
lasã la dospit într-un mediu cald pentru protejarea þ esã turii de cer-
mai jos: timp de 30 minute, dupã care se nere.
divizeazã , modeleazã , se umplu Air Process Systems &
cu diverse umpluturi ºi se aºeazã Conveyors Co., Inc.
Tabel 1: Reþ
eta cu ouã
în tã vi. Produsele obþ inute se Ulei de seminþ
e de bumbac
Ingredient Cantitate lasã la dospit 50 - 60 minute.
Adeseori producã torii de shorten-
Premix Delicia 1 kg ning-uri ºi grã simi vegetale pentru
Dupã dospire bucã þ ile de
Fã inã “000” 10 kg panificaþ ie amestecã în anumite pro-
aluat se ung cu ou ºi se coc la o
porþ ii ulei de bumbac cu alte tipuri de
Margarinã 0,8 kg temperaturã de 180oC timp de uleiuri pentru a intensifica procesul
Drojdie 1,2 kg 30 - 35 minute (pentru un gramaj de formare a cristalelor beta î n pro-
Zahã r 2 kg de 500 g/buc.). dusele lor î n vederea obþ inerii short-
enning-urilor cu textura ºi proprie-
Apã 2,5 l
Premixul Delicia este produs tã þ
ile dorite.
Ouã 30 buc. de DOBROGEA SA la cele mai Cristalele beta conferã produse-
Rahat, nucã , î
nalte standarde de calitate, la un lor lor o bunã aerare, aspect fin de
Umpluturã
stafide, cacao preþdeosebit ºi atractiv: unt ºi consistenþ ã cremoasã . Unele
uleiuri disponibile pe piaþã au ten-
Tabel 2: Reþ
eta fã rã ouã 52 000 lei + TVA dinþa de a forma cristale beta de di-
mensiuni mari care la rândul lor con-
Ingredient Cantitate ferã shortenning-ului un aspect
Pentru informaþ
ii suplimentare
Premix Delicia 1 kg contactaþ
i: mã zã rat. Uleiul de bumbac poate fi o
materie primã de bazã la fabricarea
Fã inã “000” 10 kg
RO-CREDO SRL shortenning-urilor pentru panificaþie,
Margarinã 0,8 kg patiserie sau cofetã rie.
Drojdie 0,6 kg dna. Delia Onea Uleiul de bumbac mai degrabã
Zahã r 2 kg director executiv scoate î n evidenþã decât mascheazã
aroma naturalã a produselor alimen-
Apã 4l
tel: 041-512-195 int. 157 tare în care este adã ugat. Gustul sã u
Rahat, nucã , neutru face ca uleiul de bumbac sã
Umpluturã
stafide, cacao fax: 041-639-944 fie nemaipomenit pentru utilizarea î n

ANAMOB NEW S nr.65 pag 4 / 31 m artie 2001

 l Cursuri l Ofe rte l Ce re ri l R e te te l Le gis l
produse de panificaþ ie sau pentru
prã jirea peºtelui ºi a fructelor de
mare, a snacks-urilor, mâncã rurilor
orientale. În cazul snacks-urilor când
uleiul devine parte a produsului, ule-
iul de bumbac este cel mai indicat sã
fie folosit datoritã proprietã þ
ilor sale
de pã strare a aromei iniþiale a produ-
sului, mai ales când prã jirea se face
la temperaturi ridicate. Mai mult
decât atât, prin trecerea perioadei de
valabilitate, uleiul de bumbac nu
formeazã produse secundare care
sã influenþ eze negativ produsele î n
care se foloseºte, aºa cum se î ntâm-
plã cu majoritatea uleiurilor.
Un alt avantaj al uleiului de bum-
bac este conþ inutul sã u mare de anti-
oxidanþ i (vitamina E) care contribuie
ºi aceºtia la prelungirea duratei de
pã strare ºi de folosire a uleiului î
n fri-
teuzã sau pe raftul magazinului. Stu-
diile efectuate au arã tat faptul cã
aceºti antioxidanþ i naturali sunt
reþ inuþ
i într-o mai mare mã surã î
produsele prã jite ducând la prelun-
girea duratei de pã strare a acestora.
National Cottonseed
Products Association
Sistemul PowerDoughTM
versiunea 1.0
PowerDoughTM este un instru-
ment complex, dar uºor de folosit
pentru gestionarea preþ urilor ºi sto-
curilor destinat patronilor companiilor
moderne. Realizat special pentru in-
dustria panificaþ iei, cu ajutorul aces-
tui software sunt eliminate misterele
managementului marjelor (adao-
surilor), oferindu-vã aceastã posibili-
tate, precum ºi multiple alte posibi-
litã þ
i, esenþiale în gestionarea afac-
erii. Programul PowerDoughTM
ruleazã sub Windows, ajutându-vã la
evidenþ a reþetelor de fabricaþ
ie ºi a
ANAMOB NEW S nr.65 pag 5 / 31 m artie 2001
atie l Statis tica l Inform atii l
Revenind la chestiuni mult mai
RETETE pã mântene, î ncercã m sã vã oferim
mai jos câteva reþ ete tradiþ ionale
de Paºti pentru sã rbã toarea Paºtelui. Nu pot
sã vã spun cã sunt reþ ete ieftine ºi cã
De sã rbã toarea Paºtelui, una din vânzã rile dumneavoastrã vor creºte
spectaculos, pentru cã printr-o
cele mai importante sã rbã tori ale
minune clienþ ii vor dispune de sufi-
creºtinã tã þ
ii, oamenii se î ntorc cu cienþi bani pentru a cumpã ra dupã
faþa spre Dumnezeu ºi la vechile tra- pofta inimii, dar din ce idei vã oferim
diþii. Chiar în condiþiile unor ani foar- noi, poate reuºiþ i sã scoateþ i un pro-
te dificili care s-au perindat peste dus nou.
România, î ntotdeauna ne-a rã mas
un strop de omenie ºi am gã sit
resurse pentru a ne bucura. Mã car
de Paºti sã ne aducem aminte cã
suntem oameni ºi sã î ncercã m sã -l
întâmpinã m cum se cuvine.
Fursecuri iepuraº
bazelor de date privind materiile Ingrediente Cant.
prime ºi materialele folosite, precum
ºi a evidenþ ei furnizorilor. Zahã r 250 g
Este un program interactiv care Margarinã 135 g
vã ajutã în: Ouã 2 buc.
l calculaþ
iile de preþ
, Fã inã 435 g
l compararea marjei actuale cu Sare 10 g
marja doritã (pe produs, pe zi de pro- Praf de copt 20 g
ducþie),
Coajã rasã de lã mâie 20 g
l prin realizarea unor studii de
Zeamã de portocalã 20 ml
caz - determinarea impactului modi-
ficã rii costurilor, volumului, profitului, Drajeuri mici, divers
55 g
înlocuirea unor materii prime ºi alte colorate
variabile de preþ , generarea bi-
lanþ urilor financiare, gestionarea sto- Aceste fursecuri delicioase ºi ve-
curilor prin eliminarea parþ ialã a sele sunt destinate mai ales copiilor.
necesitã þ ii numã rã rii ºi cântã ririi
n efective a acestora, Mod de lucru:
l simplificarea contabilitã þ
ii sto- l Se î
ncã lzeºte cuptorul la 190ºC.
curilor ºi vânzã rilor prin realizarea
automatã a balanþ elor la sfârºit de l Se amestecã î
ntr-un vas zahã rul
cu margarina, pânã capã tã o consis-
lunã ,
tenþã cremoasã . Se amestecã prin
l gestionarea facturilor de cernere fã ina, praful de copt ºi sarea
achiziþ
ie a materiilor prime ºi se adaugã peste cremã . Se
l export de date î
n programele adaugã zeama de portocalã ºi coaja
compatibile ODBC, de realizare a rasã de lã mâie.
calculului tabelar pentru generare de l Pe masa de lucru presã ratã cu
rapoarte, ceea ce conferã acestui fã inã se î
ntinde o foaie groasã cam
program flexibilitate practic nelimi- de 1 cm. Cu ajutorul unei ºtanþ eîn
tatã . formã de iepuraº se taie fursecurile,
Patronii ºi directorii foarte ocupaþ i se pun î ntr-o tavã unsã ºi se deco-
nu au timp suficient sã î nveþe, sã se reazã cu drajeuri (pe post de ochi).
familiarizeze ºi sã opereze cu un Se coc timp de 8 - 10 minute.
program extrem de complex. De
Rezultã 48 de fursecuri.
aceea creatorii programului au î ncer-
cat sã -l realizeze pe î nþelesul tuturor. Chifle de Paºti
În cazul î n care aveþ i probleme, vã
stã la dispoziþ ie on-line un departa- Întotdeauna de sã rbã tori, mai
ales de Paºti ºi de Crã ciun, pâinea a
ment de suport tehnic care vã poate
jucat un rol important. Aceste chifle,
ajuta sã rezolvaþ i orice problemã .
o combinaþ ie dulce de arome de
Preþ ul programului - 199 USD.
fructe ºi mirodenii sunt tradiþ ionale
Producã tor: RDM Associates pentru Statele Unite. De obicei se
Informaþ ii suplimentare: mã nâncã la micul dejun î n perioada
http://www.bakeryonline.com Paºtelui. Pentru a le da un aspect
 l Cursuri l Ofe rte l Ce re ri l R e te te l Le gis l
atie l Statis tica l Inform atii l

strã lucitor, î
nainte de coacere se ung 40 minute, pânã î
ºi dubleazã volu-
cu albuº de ou. mul; CURSURI
Ingrediente Cant.
l cu un cuþ
it ascuþ
fiecare chiflã î
it se cresteazã
n formã de cruce ºi se de instruire
Aluat ung cu albuº de ou;
Asociaþ ia de Standardizare din Ro-
Fã inã 375 - 450 g l se coc la 190ºC, timp de 15 - 18 mânia (ASRO) a considerat util pentru
Zahã r 40 g minute, se scot din tã vi ºi se lasã sã industria de morã rit ºi panificaþ
ie orga-
se rã ceascã pe un grã tar. nizarea unor module de curs cu temat-
Drojdie comprimatã 40 g
Imediat dupã ce se scot din cup- icã specificã , dupã cum urmeazã :
Sare 5g tor se decoreazã cu glazurã . Securitatea alimentelor ºi analiza
Coajã rasã de lã mâie 20 g Glazura se obþ ine prin ameste- pericolelor î
n punctele de control
Nucºoarã pisatã 2g carea tuturor ingredientelor pânã ce (HACCP) î n industriile de morã rit,
se omogenizeazã . panificaþ
ie, patiserie ºi paste fã inoase
Lapte 125 ml
Apã 60 ml Colac de Paºti Obiectivele cursului:

Unt sau margarinã 60 g l Însuºirea de noþ

iuni teoretice pri-
Ingrediente Cant.
vind asigurarea calitã þ ii î
n industriile de
Ouã 2 buc. morã rit, panificaþ ie, patiserie, paste fã i-
Fã inã 450 - 500 g
Smochine sau stafide noase. l Cunoaºterea cerinþ elor stan-
70 g Zahã r 60 g
uscate dardului ISO 9000 l Dobândirea
Drojdie 40 g cunoºtinþ elor pentru aplicarea metodei
Ananas uscat sau glasat 40 g
Coajã de portocalã rasã 20 g HACCP î n industriile de morã rit, panifi-
Albuº de ou 1 buc.
Sare 10 g caþ ie, patiserie, paste fã inoase l Infor-
Glazurã marea privind reglementã rile naþ ionale
Apã 175 ml ºi internaþ ionale existente î n domeniul
Zahã r pudrã 150 g
Lapte 70 ml calitã þii produselor alimentare.
Zahã r vanilat 20 g
Unt sau margarinã 60 g Cursul se adreseazã personalului
Lapte 15 - 20 ml din unitã þ
ile productive care se ocupã de
Ouã 9 buc. asigurarea calitã þ
ii.
Mod de lucru Migdale tocate 70 g Conþ
inutul cursului:
Apã 10 ml n Materii prime ºi materiale
Coloranþ
i alimentari n Consideraþ
ii generale de microbiolo-
Glazurã de portocale gia alimentelor: bacterii, mucegaiuri, vi-
rusuri, paraziþ
i
Mod de lucru: n Procese tehnologice industriale î
n
industriile de morã rit, panificaþ
ie, patiser-
l Se amestecã î
ntr-un vas ie, paste fã inoase
jumã tate din cantitatea de fã inã ,
zahã rul, drojdia, coaja de portocalã n Echipamente ºi utilaje - metode noi
ºi sarea. Se amestecã apa, laptele ºi de igienizare

Aluat:
l se amestecã î
ntr-un vas 125 g
fã inã , zahã r, drojdia, sarea, coaja de
lã mâie ºi nucºoara. Se amestecã
laptele, apa ºi untul sau margarina la
circa 49 - 55ºC, pânã se omoge-
nizeazã ; se adaugã amestecul de
fã inã de mai sus ºi se omogenizea-
zã ;
l se adaugã 2 ouã , smochinele
sau stafidele, ananasul ºi suficientã
fã inã pentru a obþ
ine un aluat moale;
l se frã mântã aluatul pe masa de
lucru presã ratã cu fã inã pânã devine
elastic;
l se acoperã ºi se lasã î
n repaus
timp de 10 minute.
Modelare, dospire ºi coacere:
l se î
mparte aluatul î
n 12 pã rþ
i apoi se decoreazã cu glazurã de
egale care se modeleazã rotund;
l se pun î
n tava unsã la o distanþ
ã fiecare bucatã modelându-se sub
de circa 5 cm unele de altele, se
acoperã ºi se lasã la dospit circa 35 -
untul ºi se încã lzesc la 48 - 55ºC,
peste care se toarnã apoi amestecul
de fã inã de mai sus. Se adaugã 1
ou, migdalele tocate ºi restul de
fã inã pentru a obþ ine un aluat moale.
Se frã mântã aluatul pe masa de lu-
cru presã ratã cu fã inã pânã devine
elastic, apoi se acoperã ºi se lasã la
odihnã timp de 10 minute.
l Se î
mparte aluatul î
n douã ,
formã de fitil cu lungimea de circa 70
cm. Se î mpletesc cele douã fitile,
n Contaminare ºi prevenirea con-
taminã rii
apoi se aºeazã î
ntr-o tavã unsã ºi se
modeleazã sub formã de colac.
l Se lasã sã dospeascã pânã î
ºi
dubleazã volumul, timp de 20 - 40
min. Se aºeazã 7 ouã curate ºi us-
cate la î
mbinã rile celor douã fitile.
l Se amestecã oul rã mas cu
puþinã apã ºi se unge colacul (numai
aluatul, nu ºi ouã le).
l Se coace la 180oC timp de 30 -
35 minute, apoi se scoate din tavã ºi
se lasã sã se rã ceascã pe un grã tar.
l Se coloreazã ouã le cu coloranþ
ii
alimentari dizolvaþ
iîn 10 ml apã ,
portocale.
l Glazura de portocale se obþ
ine
prin amestecarea a 200 g zahã r
pudrã cu 10 - 20 ml suc de portocale.

ANAMOB NEW S nr.65 pag 6 / 31 m artie 2001

 l Cursuri l Ofe rte l Ce re ri l R e te te l Le gis l
n Stabilirea riscului. Exerciþ
iu - identifi-
carea riscurilor î n materiile prime,
prezentarea rezultatelor
n GMP - procese tehnologice, exem-
ple de amplasare, zonarea secþ iilor pro-
ductive ºi a zonelor neproductive
n Igiena alimentaþ
iei ºi dezinfecþ
ie
n Noþ iuni de bazã despre HACCP -
exerciþ
iu interactiv
n Asigurarea calitã þ
ii - reglementã ri
naþ
ionale GMP, HACCP, ISO 9000 ºi
TQM
n Asigurarea calitã þ
ii pe piaþ
a Comu-
nitã þ
ii Europene
n Exerciþ
iu pe grupe de cursanþ
i -
HACCP
n Prezentarea rezultatelor exerciþ
iului
n Standarde naþ ionale ºi internaþ io-
nale
n Discuþ
ii ºi obiective ale asigurã rii
calitã þ
ii.
Cursurile sunt programate î
n perio-
adele:
l 4 - 8 iunie 2001
l 1 - 4 octombrie 2001
Taxa de î
nscriere:
l 110 USD + TVA (sala ASRO)
l 100 USD + TVA (sala beneficiar)
Membrii ASRO beneficiazã de 10%
reducere.
ISO 9000: 2000 -
Similitudini ºi deosebiri
Obiectivele cursului:
l Explicarea diferenþ
elor rezultate din
noua abordare a seriei de standarde
ISO 9000 l Explicarea diferenþ elor î n
cerinþ ele pentru sistemul calitã þ
ii
l Orientã ri generale pentru tranziþ ia de
la sistemele de asigurare a calitã þ ii la
sistemele de management al calitã þ
Cursul se adreseazã responsabililor
cu asigurarea calitã þ ii / managementul
calitã þ
ii ºi personalului din departamen-
tul calitate al unei societã þ
i comerciale.
Conþ inutul cursului:
n prezentarea seriei de standarde ISO
9000: 2000
n similitudini ºi deosebiri faþ
ã de seria
de standarde ISO 9000: 1994
n Concepte. Principiile managementu-
lui calitã þ
ii
n Modelul de proces. Abordarea siste-
melor de managementul calitã þ
ii prin
prisma modelului de proces
n Prezentarea î
n paralel a clauzelor
standardului ISO 9001: 2000 ºi ISO
9001: 1994.
Cursurile sunt programate î
n perio-
adele:
l 2 - 3 aprilie
l 21 - 22 iunie
l 17 - 18 septembrie
l 12 - 13 noiembrie
atie l Statis tica l Inform atii l
noastrã , fã cându-ne sã pierdem
NOU sau VECH I? bani, ºi nu aºa cum ne-am fi aºteptat
- sã câºtigã m bani.
Deseori ne aflã m î n faþ a unei Primul criteriu ar fi preþ ul de
dileme: sã cumpã rã m un echipament achiziþ ie. De obicei, un echipament
nou sau unul folosit? folosit este mai ieftin decât unul
Rã spunsul nu este simplu, mai nou-nouþ(aici conteazã ºi firma pro-
ales cã o investiþie prost fã cutã se ducã toare, cât ºi dealerul - firma
poate î ntoarce î n timp î mpotriva care comercializeazã echipamen-
tul). Dacã ar fi numai acest criteriu,
lucrurile ar fi foarte simple. Ce rost
are sã dai mai mulþ i bani pe un
Taxa de î
nscriere:
echipament nou, care face exact
l 55 USD + TVA (sala ASRO) acelaºi lucru ca unul vechi?
l 50 USD + TVA (sala beneficiar) Dar... mai sunt câteva aspecte.
Membrii ASRO beneficiazã de 10% Uzura, de exemplu. Este mult mai
reducere. probabil ca un echipament folosit sã
Asigurarea calitã þ
ii ºi documentele se defecteze mai repede ca altul
sistemului nou, mai ales dacã uzura este mare.
Vom avea piese de schimb? Asta-i
Obiectivele cursului:
altã întrebare pe care trebuie sã ne-o
l Însuºirea cunoºtinþ
elor necesare punem. Evoluþ ia tehnologicã deter-
despre conceptul calitate - asigurarea minã apariþ ia unor echipamente noi,
ii l Comentarea standardelor de
calitã þ din ce î n ce mai performante. Cine
asigurarea calitã þii ºi alegerea modelului mai este preocupat de producerea
cel mai adecvat specificului activitã þii pr- de piese de schimb pentru unele ve-
estate l Prezentarea sistemului docu- chi, care poate au fost scoase din
mentar al calitã þ
ii ºi însuºirea metodolo- fabricaþ ie? Trebuie sã recunoaºtem
giei de elaborare a principalelor tipuri de cã ºansele de a gã si piese de
documente ale sistemului calitã þ ii.
schimb pentru un echipament se-
Cursul se adreseazã personalului cond-hand sunt mai mici decât pen-
din cadrul agenþ ilor economici care par- tru un echipament nou. ªi chiar dacã
ticipã la elaborarea documentelor cali-
gã sim piese de schimb, s-ar putea
tã þii ºi personalului care efectueazã ac-
ca nici ele sã nu fie noi nouþ e... În
tivitã þi cu impact asupra calitã þii produ-
plus, piesele de schimb pentru echi-
sului.
pamentele scoase din fabricaþ ie sunt
Conþ
inutul cursului:
mai scumpe. Un echipament folosit,
n Comentarea conceptului calitate - reparat de multe ori, poate ajunge, î n
incursiune î
n trecut ºi tendinþ
e actuale timp, sã ne coste mai mult decât
ale conceptului ne-ar fi costat un echipament nou.
n Prezentarea familiei de standarde
ªi apoi, cine ne asigurã ser-
ISO 9000 cu comentarea detaliatã a vice-ul echipamentului? Presupu-
modelului ISO 9001
ii. nem cã gã sim piese de schimb, dar
n Diferenþ
e ºi similitudini î
ntre vechea cine va repara echipamentul? Ne
versiune ºi actuala ISO 9001: 1994 ºi asigurã firma de la care am
ISO 9001: 2000 cumpã rat echipamentul service post
n Tipuri de documente ºi elaborarea garanþ ie? Este aceasta o firmã serio-
acestora asã , pe care ne putem baza? Aceste
n Gestionarea documentelor calitã þ ii întrebã ri trebuie sã ni le punem atât
în cazul unui echipament nou, cât ºi
n Misiunile ºi atribuþ
iile funcþ
iei calita-
în cazul unuia mai vechi. În plus, ce
te.
garanþ ie se oferã ? Câte luni sau ani
Cursurile sunt programate î
n perio-
de zile? Cu cât durata este mai
adele:
mare, cu atât este mai sigur cã
l 20 - 22 martie echipamentul se va defecta mai rar.
l 23 - 25 mai Nu fac apologia echipamentelor
l 9 - 11 iulie noi, dar vreau sã subliniez cã
alegerea pe care o faceþ i nu este
l 8 - 10 octombrie
simplã . Aveþi dvs. sau vreunul din
Taxa de î
nscriere:
angajaþ ii dvs. experienþ ã î n folo-
l 75 USD + TVA (sala ASRO) sirea, ºi eventual remedierea unor
l 70 USD + TVA (sala beneficiar) probleme simple pentru echipamen-
Membrii ASRO beneficiazã de 10% tul pe care doriþi sã -l achiziþionaþ
i?
reducere. Este acea persoanã calificatã ? Dacã
da, atunci vã puteþ i gândi serios la
Cei interesaþ i de aceste cursuri pot
obþine informaþ ii suplimentare la tel/fax: varianta unui echipament folosit. Dar
luaþiîn considerare cã acest lucru vã
01-315-5870, dl. Alexandru Greabu - di-
rector servicii ASRO. poate costa ceva mai mult timp (deci
ANAMOB NEW S nr.65 pag 7 / 31 m artie 2001
 l Cursuri l Ofe rte l Ce re ri l R e te te l Le gis l
atie l Statis tica l Inform atii

ºi bani) cu reparaþiile efectuate. Nu enorm ºi marca echipamentului. anume î i cheltuiþi, î

n aºa fel î
ncât sã
uitaþ
i, de asemenea, cã intervenþ iile Sunt unele echipamente folosite aveþ
i cât mai puþ ine "dureri de cap".
neautorizate asupra unui echipa- care sunt mai fiabile decât altele noi,
ment î n perioada de garanþ ie atrage pentru cã sunt echipamente de bunã echipament
dupã sine î ncetarea garanþ iei acor- calitate, produse de firme de re- Întrebã ri
date echipamentului. nume. nou vechi
Este drept, un echipament folosit Reversul medaliei ar fi cã nu î n- Uzura echipamentului x
are ºanse mai mari de a se defecta totdeauna mai scump î nseamnã mai MTBF a
x x
decât unul nou (aici, din nou, contea- bun... Luaþ i referinþ
e, chiar ºi pentru
zã firma producã toare - echipamen- echipamentele noi, cât ºi pentru fir- Performanþ
e x x
tele de calitate, fie ele ºi folosite, dar ma producã toare ºi dealerul ce vã Renumele firmei
bine î ntreþ
inute, se vor defecta mai x x
vinde acest echipament. Întrebaþ i-vã producã toare
rar decât unele echipamente noi, de colegii de breaslã sau cereþ i referinþ e
Garanþ
ia x x
o calitate mai slabã ). Cât de mult vor la firma de la care doriþi sã achiziþ io-
costa reparaþ iile, piesele de schimb? naþ i echipamentul. Întrebaþ i-i pe cei Service garanþ
ie x x
Cât de mult vã afecteazã î ntreru- care folosesc echipamente identice Service post garanþ
ie x x
perea bruscã (de obicei, când vã sau aproape identice ce probleme
Disponibilitatea
doriþi mai puþ in...) a ciclului de fabri- au avut cu acestea, care defecte x x
pieselor de schimb
caþie, pe o perioadã nedeterminatã ? sunt mai frecvente, sau dacã au avut
Ce pierderi genereazã acest lucru ºi probleme cu piesele de schimb sau Costul pieselor
x x
cum vã afecteazã bunul mers al cu service-ul. Mã car sã ºtiþ i le ce sã de schimb
afacerii dvs.? vã aºteptaþ i... Costul manoperei la
x x
Clienþilor nu le pasã de proble- ªi, nu î n ultimul rând, þ ineþ i cont efectuarea reparaþ
iilor
mele dvs., ei vor cât mai repede pro- cã viaþ a unui echipament folosit este Promptitudinea
dusul pe care dvs î l oferiþi. Cât de datã ºi de modul î n care acesta a intervenþ
iei la
promptã este intervenþ ia firmei care fost î ntreþ inut. Dacã a fost curã þ at x x
defectarea
asigurã service-ul? O î ntârziere (întreþ inut) la timp, dacã a fost folosit echipamentului
mare î n reluarea ciclului de producþ ie conform instrucþ iunilor de utilizare
vã poate costa, printre altele, ºi pier- Referinþ
e x x
sau dacã a fost "forþ at". Solicitaþ i fiºa
derea unor clienþ i - care vor opta de reparaþ ii a echipamentului - ea Fiºa de î ntreþ
inere ºi
pentru serviciile concurenþ ei. Piaþa trebuie sã existe pe undeva. Ci- reparaþii a x
este dinamicã ºi nimeni nu aºteaptã tind-o, vã veþ i da seama de proble- echipamentului
ca dvs. sã vã remediaþ i problemele mele care au apã rut ºi cât de Defecte frecvente x x
interne. Este un preþprea mare de frecvente au fost ele. Prea multe de-
plã tit pentru o alegere nedocumen- fectã ri denotã fie o proastã î n- Dispuneþ i de personal
tatã . treþinere, fie o deficienþ ã a echipa- calificat pentru
mentului (de proiectare, execuþ ie sau întreþ inere ºi reparaþii x x
Am încercat sã despic firul î
n pa-
materiale utilizate). Lipsa unei fiºe a pentru perioada post
tru, tocmai pentru a sublinia cã
echipamentului spune ceva... dar garanþ ie?
alegerea echipamentului nu este o
treabã uºoarã . Repet, conteazã nimic de bun augur. a. MTBF = media timpului de bunã
Sunt oameni de afaceri care fo- funcþ
ionare = durata timpului de

ANAMOB
funcþ
ionare a echipamentului
losesc cu succes echipamente sec-
ond-hand, iar alþ ii care au avut pro-

NEW S
Aºteptã m î
ntrebã rile, sugestiile ºi
comentariile dvs.:
str. Cristea Mateescu nr.2, bl. 35,
scara 2, parter, ap. 57, sector 2,
Bucureºti
( 01-242-2113, 092-211-025
Fax: 01-242-1131
E-mail: anamob@anamob.ro
http://www.anamob.ro/
Conturile ANAMOB pentru
plata cotizatiei sunt:
• cont 153.1/ROL deschis la
BCR, Agentia Stefan cel Mare,
Bucuresti
• cont 2511.000.1065.44.50
deschis la BRD, Sucursala
Dorobanti, Bucuresti
bleme cu echipamente noi nouþ e. Sã Mereu sunt tentatã sã fac o com-
fie oare norocul fiecã ruia? Cred cã paraþie cu automobilele. Ce maºinã
v-am convins î n aceste rânduri cã nu aveþi sau doriþ i sã achiziþ ionaþ
i î
n
este chiar aºa. Cã ci mai este o vor- curând? De ceee? Cã doar e mai
bã ... norocul ºi-l face fiecare. scumpã ... (am ghicit, aºa-i?) Cum aþi
Concluzia? Nu poþ i fi niciodatã ales-o? Subiectiv sau obiectiv?
prea prudent atunci când achiziþ io- Dacã pentru confortul dvs.
nezi un echipament. De aceea, sunteþi de acord sã plã tiþi mai mult,
încercaþ i sã obþ ineþ i rã spunsuri la atunci de ce sã faceþ i economii la
toate î ntrebã rile pe care le-am pus echipamentele pe care doriþ i sã le
aici. Abia atunci veþ i fi cât de cât sig- achiziþionaþ i ºi cu care veþ i face
ur cã aþ i fã cut o alegere î n cunoºtinþ ã bani? Faceþ i economii numai atunci
de cauzã . Pentru cã alegerea vã când acest lucru se justificã ! Nu
aparþ ine, ºi de ea va depinde bunul acþionaþ i la primul impuls, ºi luând
mers al afacerii dvs. drept criteriu numai preþ ul echipa-
Tabelul de mai jos cuprinde suc- mentului, pentru cã aceastã decizie
cint î ntrebã rile la care trebuie sã se poate î ntoarce în timp î mpotriva
obþ ineþi un rã spuns. Firmele care dvs.
evitã sau refuzã sã vã dea un Mulþumesc domnului Stericã
rã spuns la aceste î ntrebã ri, care Fudulea de la Damona Serv SRL din
sunt absolut î ndreptã þ
ite, îmi pare Tulcea, a cã rui conversaþie m-a in-
rã u s-o spun, dar nu prezintã "î ncre- spirat în scrierea acestui articol,
dere". Uitaþ i-i! În fond, este vorba de care, sper eu, sã vã fie de folos ºi
banii dvs. ºi dvs. hotã râþ i pe ce dvs. [Doris Stoian]

Articolele publicate î
n ANAMOB NEWS pot fi preluate cu condiþ
ia precizã rii sursei. Vã mulþ
umim