FRA~CMASO~ERIA • MISTERELE DEZVALUITE ALE U~EI GIGA~TlCE CO~SPIRATII SATA~tCE PlArtETARE

COPYRIGHT e EDITURA SHAKYI, 1996

Toale dreplurile de Iraducere si de adaptare sunt completlibere (gratuile si neingradite) in cazul acestellucrari, atat pentru Romania cat si pentru to ate celetalte tari. in cazut de lata, aceasta luerare, in lolalilale, cal si oriee parle a acestela poale 'fi reprodusa sau Iransmisa in orlce forma si prin oriee'mUloe, eleclronic sau mecanic, ineluzand loloeopierea, inregislrarea sau in oriee all mod de sloe are ~i propagare lara a Ii nevoie sa se ceara permisiunea in scris din aartea edilurii,

Tradueerea si redactarea linala a lexlelor cup rinse in aceasta brosura a 1051 realizata

de Prolesor Yoga Gregorian Bivolaru '

FRANCMASONERIA

***

.....

MISTERELE DEZVALUITE ALE

UNEI GIGANTICE CONSPIRA Til

,

SATANICE PLANETARE

BUCURESTI 1996

,

CUPRINS

• iN LOC DE INTRODUCERE 5

· PREFATA· POLITICA ASCUNSA A FRANCMASONERIEI. 9

• TEXTUL PROPRIU·ZIS AL CELOR 24 DE PROTOCOALE

ALE MARILOR MAESTRI FRANCMASONI 11

• SCRISOAREA ENCICLICA "HUMANUM GENUS" a papei LEON

al XIII·lea impotriva Francmasoneriei (20 aprilie 1884) 49

• Extras din "TEOLOGIA LUPTATOARE" de Preot Irineu Mihalcescu 55

• STUDII ASUPRA FRANCMASONERIEI

de I.P.S. Mitropolitul Nicolae Balan al Ardealului (1937) 60

· FRANCMASONERIA iN LUMINA ADEVARULUI

Bib Iioteca P o litie i, 1941 67

• BISERICA ORTODOxA CONDAMNA MASONERIA· Po zltia o tlc ia la

a Sfantului Sinod al Bisericii Ciprului fata de Masonerie 82

• ACT'UNEA FRANCMASONICA iN CONCILIUL V·ATICANULUI 82

• MASONERIA PLANUIESTE TRANSFORMAREA SF. MUNTE ATHOS

iN CENTRU TURISTIC! 86

• EXTRASE SEMNIFICATIVE DIN LUCRAREA LUIION COSTIN GRIGORE,

"CUCUVEAUA CU PENE RO$II" 87

· 0 CRIMA ODIOASA CARE PO ATE FI GHIClrA NUMAI DE cArRE CEIINITIATI

iN SECRETELE TERIFIANTE ALE FRANCMASONERIEI : 92

• CONSPIRATIA SATANEI· EXTRAS DIN REVISTA ESTIVEST.. 108

• CABALA $IM AGIA 117

· COMUNISM $1 SATANISM 126

• PROFETIILE FAIMOASE ALE LUI SUNDAR SINGH CU PRIVIRE LA MISIUNEA

SPIRITU ALA PLA NET A R A A ROM A N IE 1. 127

• YOGA SPONTANA LA ROMANI

de Profesor Yoga GREGORIAN BIVOLARU , 134

• LOJA "PROPAGANDA DUE"(P.2) DESPRE PROCESUL CEAU$ESCU 139

· CUM ESTE MANIPULATA MASS·MEDIA iN

CONFLICTELE INTERNATIONALE 141

· PLANUL HABSBURG 143

· AXA WASHINGTON·BRUXELLES·MOSCOVA

iMPARTE ROMANIA iN oous 146

· CUGETARI SEMNIFICATIVE PLiNE DE iNTELEPCIUNE 147

· BIBLIOGRAFIE 152

iN toe DE INYRODUCERE

Drumul catre nu conteaza ce ADEVAR se intOiT' :a:;~J ;_::; (,Ji,casterea rtZ:J!;t21t:: as(_: cum ea

este SI NU CUM PARE. Certea de fata "d:.n'l '3 uri esen'iale pline de adevar ell pnvire la

aceasta grupare monciala satan.ca (FR!\NCMI\S()r~ERli'.i. sa dooilllcJeascJ prlfl toate

fllljlcacele (RELE - ir ViZIUilCi, lor totceauna SCOPUL dGil~;ni!tla intregii

planete si nu numa: etat Pu:'rl' sunt !a CII a actuala aceta C21': It:U

qgrO::'itoarf; .

..nove:«. Ii ajuta C1Hl Dilli pe

guverne oticiale se gj~:,esr s: :i;',t!Cne37J ncbanuite. c;rr-' ic dubteaz3 SI 'e r:13n:p'j!':Jf:'~~ :"'1 ('~:,n~~~' ·':,~::tc :;! s",;<~'r!!~ Tacerec lor _s; :gnor .mta uoastra I~:ra_,:~)a. 3mbere .a

trancrnasoru sa ne sc.,lfunuc ~. :'lJ, ,:tferrl"'" .raDell,,!

Oae,) I'JOI. pCPorWL RC'k1ln ":1 ,·r ('87:m fa :,il'p. '/Ulli trece man,pulatl SI

trei urrnandu: ca r,':[ pe ~ran:~;lia:;c:ti '~DnCllJC uri urn'Jr3, :~l

C\clun~1d ra en loc ace3t~ ',a~:Y(';ltf de ddbiv. urranm sa fie

groasa a m'nc.uru 5! ';3 fie Ti:1p!edl(:.ata 'l.o,t(l~ t::;~! care ')e urfl;dn-~ste sa fie adus SI mentinut poporu'

roman de catr e trancrnascnenc. /:J slCJ'.JI" ellJI sa [,Iulte or: ar easta carte. deoarece

intelegerea [:.'eniate :11 r'ei 'J:, 'oJl aiuta SCI fitl luel?1 SI ~a va oouneti

rnacar prmtro iJe " "t"' 'e urmarcste franc:-nasonerra in

eceasta tara (C':lfl'IC"'"t,,(P <:!I prufetltie a.nentice ale lUI Sundar

Si:1gh. aceasta tar~ cstc :atJ (~e ue gicb cal e puati:~ ,;i lrebu.e SJ rastoarr.e si sa

zadarniceasca Crl!ll;~'laleic Diarlurr z1ie fraiF:n:dsonefiEi. C:tlnd ~:d arcnne protetnie indianu!ui Sundar Singh ne putern da seama CJ (,Jna 13 Urine] t"f'irantele oianufl sataruce ale trancrnasonene vor esua.

Studund cu atenl,pl)RCr)C:YILlLE r.1AfQpILOF FPi~NCMjlSONI" rcalizam eli Ulflme ca ceea ce s-a hotarM canova: ';-3 real;.'at i.uro anurnrta In2SU' a ,.1 ::,,1 se conunua sa 5e ;nfaotuiasc a sub ochu nostn. atilt .a n()1 C2: sri 3IC "" . CU TC:;i~[ C),[jE.:-[:::RI SA SUS'iNUT CU CINISfJl c.A {ICESTEPROTOCO,L\LE SUrH DCflR J IfNUH iE MEi'~IT'3 1\ -D!SCREOITA FRANCMASONERIA MONDIALA.

Pentl u eel lucie JI:re;;icct:drlle unor franc:nasorll rornani, realizate

in secret de fosta securrtate inamte de even:I1lCllreiE: (:1:1 [;F.r~UilBRIE '89 cat SI dupa). care au

fast transerise Sl noante in cartea lUi ION ~;OSTIN \":;RIGCiRF 'CUCUVEAUA CU PENE ROSI!", pe care

ie citarn SI 1101 in accasta :ucrare. doverles; cu onsosmta CJrI(,rnal ea anustatala profuno currunala

a Irancrnasonenei Sl B) Iaptul ca "F)ROTOCO/ILELE" SU,,! 'ca,E, f,ind r: prezent nerrr-anent

Iolosrte de Maestr:t 'rancrnasom 1[1 ca:rt"tl'Cl io' de DIRLCI'iE fSENTlfl.LE. care sunt reaiizate

dlferltele actrunl (nrnlnalc aie traflCII1,lSDnenc: ar~lt ill aCfc1';r" tar a cat in alte tari.

Cniar daca pentru [,,[ Ie arnintirr

ca adeseorr !\oEvMI.!1 FIIND 0

MARE MINCIUNA.

in rmleruu:

SI :q; ST')

_:TJ(' ',\LU_C'R este aceta ca. ciesl s-a sustmut

:T' (:1! .' L1rl~ fa:s;', eu ;oate arcstr-a. jr~ r .. 10D

I:' ,(')Ie "r'Ro'oCOi\LE" sau

5

aplicat si se aplica in mod evident la noi in tara. Ori, daca "PROTOCOALELE" sunt false, cum este atunci posibila aceasta POTRIVIRE GENERALIZATA A LOR LA REALITATEA SOCIALA DE LA NOI Sl nu nurnai de la noi, ci de pe aproape tot globul? .

Mai poate oare atunci 0 MINCIUNA CARE NU ESTE DELOC APLICATA sA ORDONEZE iN MOD APROAPE IDENTIC ANUMITE CONJUNCTURI SOCIALE? Cu alte cuvinte cum se explica atune: faptul ca, desi "PROTOCOALELE" sunt false Sl nu sunt deloc utilizate, cu toate acestea, acolo unde se manifesta francmasonii, anumite aspecte sotiale sunt modificate ~i chiar "aranjate" conform directive lor lor?

Oare tot ccincidenta sa fie ~i faptul ca celebra sintagma "EPOCA DE AUR" a fost pentru prima data aplicata "dornniei" francmasonului NICOLAE CEAUSESCU de catre istoricul franc mason GERARD SERB'ANESCO, inca din anui 1966, in volumui III al lucrarii sale, "HISTOIRE DE LA FRANCMACONNERIE UNIVERSELLE". Si intrucat respective 'domnie a lui NICOLAE CEAUSESCU se afla abia atunci la lnceput, este evident ca folosirea termenului respectiv are 0 semnificatie mai adanca ce este legata de aceasta rnisterioasa grupare satanica (FRANC MASONE RIA).

Cu toate ca multi s-au intrebat daca NICOLAE CEAUSESCU a fost cu adevarat FRANC MASON ne propunem sa va oferim un scurt citatcare contine parereafrancmasonutui JEAN-ROBERT RAGACHE unul dmtre artizanii renasterii francmasoneriei in tarile de EST. lata ce afirma el: "Chiar s-a relatat ca

CEAUSE__SCU a munt svsnd asupra lui un mare cordon masonic. .. ,

In ceea ce priveste posibilitatea relansar] si relnfiintarii lojilor francmasonice in ROMANIA, un alt franc mason francez afirma:

"in ROMANIA, 0 asemenea perspectiva ramane pentru acest moment aproape de neconceput:

Pentru rstiumpe care coneucetott! trsncmssonenei franceze /e este greu sa /e inte/eagJ, dar care tin fara indoia/a de discursurile oporsntilor catoliei ai vechlu/u/ regim, "trencmsson" rsmsne smonim cu DIA VOLUL pentru majoritatea romsrsk»: Tocmai de aceea noi credem c a ar fi mminal deocsmdete sa imptisionsm crearea IOjl/or francmasonice in eceests tara. "

Luand in consideratie to ate aceste aspecte, ne apare destul de clar ca istoria cea secreta a omenirii nu este alcatuita doar din rnanevre diplomatice sau din acte de spiona] ale unet anurrrte tari ci ea este de asemeni influentata ~i de actiunile oculte ale unor grupari secrete care ghideaza lumea din umbra si printre acestea se alia de multa vreme si francmasoneria.

La ora actuala nu este deloc intamplator ca unii autori au ajuns sa vorbeasca despre guvernantii oculti ai lumii, de un guvern mondial francmasonic, despre Marele Plan dezvaluit de "PROTOCOALE" dupa care este ghidata $i se urrnareste sa fie schirnbata omenirea.

Multi probabil vor zarnbi sceptici citrnd aceste randuri; dar oare s-au lntrebat el vreodata de ce pe bancnota de un dolar apar simboluri francmasonice cum ar fi pi ram ida al carui varf detasat este chiar ochiul, care este simbolul Marelui Arhitect sau, cu alte cuvrnte, al viitorului Conducator alLumii, care va fi ales de francmasoni? Privita cu atentie, bancnota de un dolar ru se prezinta ca un evident simbol francmasonic, atat in intregul ei, cat si prin elementele componente, de la figura lui GEORGE WASHINGTON (primul presedinte american, cunoscut francmason al timpuloil, la vultur, balanta, echersau aceasta pirarnida in 13 trepte. Respectiva piramida este un simbol franc masonic care infati~eaza ierarhia oculta satanica, care urrnareste sa a)unga sa guverneze practic toata lumea pana in anul 2050. (Anumite documente francrnasonice secrete aratau ca pana in anul 2000 trebuia sa se ajunga la dominatia intregll planete de cafre francmasoni Sl, orintre altele, la desfiintarea tuturor granitelor, dar fiindca planurile lor monstruoase au dat gres, la ora actuala. francmasomi au decalat aceasta data cu 50 de ant si in loc de anul 2000, acum el au hotarat sa-s: frnalizeze criminalele lor planuri . pe care in realitate el nu vor reus: nicicdata sa Ie finaltzeze, pentru ca vor fl

6

Protesor Yoga GREGORIAN BIVOLARlJ

inlranti si, asa cum nu au reusit pima acum 51 a trebuit sa decaleze cu 50 de ani aceste planuri odioase. tot asa va II 51 mai tarziu, In vutor - pima in anuI2050). in ordine crescatoare, de la baza catre varf, aceasta piramida francrnasonica simbolica cuprinde: umamstii, francmasonn fara sort, lojile albastre, cluburile mascate Irancmasonice: ROTARY, LIONS etc, RITUL YORK, ritul scotian 1·33, comunismul; Marele Orient, B'NAI BRITH (loja exclusive a evreilor); Clubul celor 500 (care ii cupnnde pe cei mai bogati 51 mai Influenti oameni din lume), Clubul celor 33 (care Ii cuprinde oe francmasonii cei mai inalti in grad si care activeaza in politica, economie $1 In biserica): urmeaza aoot Consiliul celor 13 (grupa secreta a ROTSCHILZILOR), pe cea mai inalta treapta tiind R.T. care, in realitate, insearnna easa RQTSCHILD.

Aceasta piramida simbolica cu 13 trepte nu este altceva dedit modelul de lucru al francmasonilor ca unificatori ai lumii Sl rarnane totodata modelul ierarhic al noii ordini rnondiale,

De altfel, deloc Intamplator. tot sub aceasta pirarnida, dolarul rnentioneaza in mod explicit in limba latina NOVUS ORDO SECULORUM (sau, cu alte cuvinte, "Noua ordine mondiala"). Anul tiparit pe dolar la baza pirarnidei, este anul 1776 care, in afara faptului ca este anul de nastere al Statelor Unite ale Americii, marcneaza totodata inceputul unei noi ere mondiale dominate de

francmasoni. .

Chiar daca nu toti camenn stiu despre actiunile criminate angrenate din umbra ale francrnasoneriei mondiale, este evident ea la ora actuala exista un fel de "elita" satanica a aeestei puteri, care se autointituleaza "NOUA ORDINE MONDIALA". Printre proiectele ei, eel mai important obiectiv pe care ea si·1 propune spre reanzare (pana in anul 2050), este instaurarea unei asa-zise noi "ORDINI" mondiale, care Implica ANULAREA GRANITELOR TUTUROR STATELOR GLOBULUI pAMANTESC Sl formarea unui guvern mondial, care va II alcatuit din francmasoni.lmensitatea acestui proiect obscur si monstruos depaseste cu mult imaginatia oamenilor de rand.

"NOUA OROINE MONDIALA", despre care au vorbit francmasonul BUSH si franemasonul GORBACIOV, vizeaza pnn urmare legarea Sl anilularea suveranitatii natiunilor Sl urrnareste adueerea lor sub 0 autoritate centrela mondlala, care va Ii alcatuita numai din francmasoni.

Desi au lost tin ute secrete, la ora actuala se stre foarte clar cil NOUA ORDINE MONDIALA are sase scopun principale pe care ea cauta sa Ie realizeze cat mai repede:

1) Stabihrea unel noi "ordini" eeonomiee intemationale sub direclul controlal unui organism Irancmasonic mondial.

2) Stabilirea si imounerea neconditionata a unui guvern mondial francmasonic, care va fl manipulal din umbra de NOLla Ordine Mondrala.

3) Cucerirea si subjugarea prin mijloace econormce a celor doua superputeri, S.U.A. si U.R.S.S., care va II urrnata de unJrea celor doua,

4) Stabilirea virtoarelor State Unite ale Europei (1n aceasta directie deja s-au faeut pasi gigantici pe care nurna: cei naivi nU-1 remarca), ca asa-zisa natiune dorninanta In cadrul careia va exista un guvern mondial format din francmasonr.

5) Alegerea Sl impunerea unui rege planetar unic, care va fi initiat si modelat chiar de maestni trancmasoni, pentru a conduce guvernul mondial.

6) Crearea si promovarea unel ase-zise "religii" mondiale, care va coordona In conformitate cu scopunle francmasonrce (0 ate religille pamantulUl si va avea in frunte un fel de pontit mondial, care va conduce la randul sau ala tun de conducatorul politic unic, planetar.

7.

8

9

POUTICA ASCUNSA A FRANCMASONERIEI MONDIALE DE CUCERIRE IN VEDEREA DOMINARII TNTREGII LUMI, INITlATIVA FIXATA sA SE REALIZEZE pANA TN ANUL 2000

IN CELE 24 DE PROTOCOALE SECRETE, TNTOCMITE DE CONDUcATORIl FRANCMASONERIEI MONDIALE CU OCAZIA MARELUI CONGRES SECRET FRANCMASONIC DE LA BALE, ELVETIA, CARE A AVUT LOC TN ANUL 1897

PREFATA

Este un fapt psihologic cunoscut ca majoritatea criminalilor marturisesc crima inainte de a muri.

Protocoalele Mae~trilor Francmasoni constituie 0 asemenea dovada. Ce sunt aceste protocoale decat 0 ingrozitoare marturisire a tuturor suferintelor si mizeriilor pe care Ie-au provocat si inca Ie mai provoaca FRANCMASONII. Ele ne ofera totodata cheia secreta pentru a tntelege tot raul f1lcut de ei ce bantuie astazi in omenire.ln 'lumina' Protocoalelor se patrund mai exact ~i mai adanc adevaratele cauze ale framantarilor sociale si politice, generate cu 0 diabolica abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revolutie Franceza incoace.

Astaz], insa, lumea a inceput sa se destepte. 0 puternica suflare antirnasonica, nu retrograda, nu obscurantista, nu pornind din motive religioase, ci luminata, nationala, izvonita din adancul instinctului de conservare, se ridica ACUM tot mai impunatoare din State Ie cele mai inarmate in lupta pentru exlstenta. Aceasta rniscare creste pe zi ce trece, cucereste pe indiferenti $i converteste pe umanitaristi, care totusi simt ca Patria este mai aproape decat Umanitatea. Lumea cre$tina a inceput sa vada primejdia. ii simte apasarea $i incet, dar sigur, se ridica in sufletul fiecarui roman revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate utopiile inselatoare $i cosmopolite, infati$ate de ea cu vielenie lumii intregi.

ATENTIE! Protocoalele sunt un monument de actiune satanica $i reprezintli izvorul tuturor ticalo$iilor umane actuale.

Protocoalele pun Tn kminii CAUSA CAUSORUM a decadentei lurnii actuale, atat la nivelul individului, cat $i la nivelul statuluL

Citirea Protocoalelor trebuie sli se faca temeinic, fiirii grabii, ca $i citirea unui document rarisim, de intelegerea caruia depinde soarta intregii umanitiitL

Pentru a Intelege faptele petrecute si decadenta in care triiim, Protocoalele trebuie citite de cel putin trei ori, eventual memorandu-se, pentru a ne fi mai mereu la indem4nii_

In Protocoale, francmasonii vorbesc $i hotllrllsc In secret si conspirativ; urmliritH deci cu atentie, cu foarte mare atentie. Dupii ce ati terminat de citit, prezentati aceastii bro$urll unicll $i aitora, aceasta fiind 0 datorie moralll $i 0 cale de apllrare a intregii umanitllti.

Protocoalele contin plan uri Ie concepute de sec ole de francmasoni,pentru realizarea visului lor de stapilnire a intregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale incheiate de diferitele sectiuni ale Marelui Congres Masonic,care s-a tinut in Elvetia,la Bale (Basel), in 1897, $i formeaza programul masonic de cucerire mondiala, program elaborat $i comunicat unor anumiti 'initiati', pentru a se pastra 0 urma sensa a acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea in care au cazut in mainile 'profanilor' aceste Protocoale, exista doull versiuni: prima, ca au fost copiate de 0 feme ie, sotie sau amanta a unui 'initiat', fiind apoi comunicate crestinlor pentru ca acestia sa se puna in garda si sa ia masuri de aparare: a doua, ca au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii n aveau intr-o casa dintr-un oras alsacian.

Lojele masonice au fostinfiintate pentru a servi in lupta pentru seprematie, lupta care are un pronuntat caracter antireligios si in special anticre$lin_ Un grup oculi de francmasooi de grad foarte inall (lerarhia Superioara Secreta) Ie dirijeaza, inspira, subventioneaza si, fara ajutorul dat de acest grup, victoria lor nu ar fi posibila.

Intr-o zi cand, conform opiniei lor, popoarele crestine vor fi dezbinate de francmasoni si invrajbite unul impotriva celuilalt de presa $i literatura bolnava -Ia adapostul liberahsmului, prin atentate, coruptie $i demoralizare, prin degenerare cauzata de tutun, alcool, droguri etc., prin criza economicli mondiala, prin lovituri de stat in diferite tari, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte rnasonica,

Razboaiele interne si conflictele mondiale, pe care francmasooii $tiu sa Ie dezlantuie, vor grabi venirea domniei despotismului masonic, in Ioculliberalismului statelor crestine, Atunci, in afara de 'religia' masonica, to ate religiile vor Ii desfiintate.

Un singur stat va fi suficient sa cada in mainile Irancmasonilor si apoi toate celelalte vor cadea unul dupa altul, pentru ca, in final, 'Regele' masonilor sa domneasca peste toata planeta astfel subjugata.

Dupa cum vedem in zilele noastre, se merge cu pasi repezi spre linalizarea planului masonic, caci aceste 'profetii', concretizate in cele 24 de Protocoale in anu11897, deci acum aproape 100 de ani, au dus la subjugarea Rusiei de catre francmasoni, Rusia devenind astfel cartierul general al acestora.

Pericolul masonic a inceput sa fie dezvaluit lumii in anul 1902, cand profesorul rus SERGHEI NILUS

a seos 0 prima edijie a Protoeoalelor, edijie care insa a disparut imediat, fiind distrusa de francmasoni. In 1905 a aparut 0 alta edijie, din care un singur exemplar figureaza in catalogullui British Museum din Londra. In 1907, scriitorul rus C.BUTMf, eu ajutorul fratelui sliu AT.BUTMf, a seos 0 nouli edifje a Protocoalelor, intitIJIata "Liennemi du genre humain" ("DiJ$manul neamului omenesc"). Dupa lucrarea lui SERGHEI NILUS a aplirut 0 alta edijie in 1911. la mAnastirea Sf. Sergiu, edifje care a fost tradusa $i de americani. Alte editii au aplirut respectiv in anii 1911, 1912 $i 1917, ultima dintre acestea fiind distrusa de poporul rus. In 1920 au aplirut la Berlin alte editii. Noi edijii au aparut in limba franceza. SERGHEI NILUS, in introduce rea facuta la edijia din 1917, declara eli foile eontinind Protocoalele erau scrise in limba franceza $i ca i-au fost remise de catre ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat $i lui C.BUTMI.ln 1901, doctorul mason Hertzl, anunta Comitetul Masonic cli anumiti "dezertori", au permis "pligAnilor" (cre$tinilor) sa cunoascli tainele Protocoalelor, ceea ce confirma sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei.

Protocoale sunt. in numar de douazeci $i patru. Sunt mai mult ni$te invataturi sau maxime, decAt procese-verbale. Se pare cli autorul sau autorii au urmarit sli prezinte in douazeci $i patru de lectii doctrinele francmasonice, tinta pe care 0 unnsresc din cele mai indeplirtate timpuri $i amanuntele celui din urma plan de actiune pentru cucerirea puterii mondiale, atunci csnd totul va f preglitit pentru a incepe lupta hotaratoare.

Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt:

1. - Francmasonii nu admit all drept decat cel dat de lortli; tiberalismul propagat de ei printre cre$tini a distrus religia cre$tina $i autoritatea statului.

2. - Aurul a intrat in mAinile Francmasoneriei si, cu ajutorullui, aceasta a pus mana pe presli, dommnd opinia publica ce comandll guvemele in statele democrate.

In Marea Britanie, publicatii ca TIMES sau MORNINO POST au consacrat 11IIgi articole referitoare la aceste Protocoale. De asemenea, in Germania, Franta, S.UA., Austria etc., Protocoalele au fost date publicitli~i, populatia devenind astfel constienta de primejdia reprezentatli de Francmasonerie.

Poporul romAn trebuie sa devina, de asemenea, constient de pericolul existent $i, tre.cAnd peste orice ambijii $i neiotelegeri marunte, sli se uneasca $i sa se opuna ofensivei masonice $i robirii neamului nostru.

~

l

10

TEXIUL PROPRIU-ZIS AL CELOR 24 DE PROTOCOALE ALE MARILOR MAE$TRI FRANCMASONI

PRIMUL PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Unirea tuturor romanilor este, asadar, singura salvare.

Prezenta bro$ura contine pasajele cele mai importante din cele 24 de Protocoale, fara niei 0 interpretare sau comentariu, asa cum se gasesc ele in lucrarea originala.

OBSERYATII PE MARGINEA PROTQCOALELOR

Din cele expuse in Protocoale se poate constata ca acestea torrneaza un vast plan masonic de cucerire $i ingenunchiere a lumii crestine, conceput in cele mai miei arnanunte.

Societatea ~i sufletul individului au fost analizate intr-un mod cu adevarat stiintific, toate punctele vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii sa aiba un de sa loveasca. Pregatili in spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu intr-o lara sau doua, ci pe intreg globul pamantesc. bazandu-se.deci, pe lipsa de pregatire a crestndor. Minciuna, santaiul, perfidia, coruptia, tradarea.jngusirea, crima ~i necinstea, in to ate formele lor, sunt armele cu care lupta Francmasoneria.

Dreptul,in viziunea francmasonilor,constA in fOI1A. Libertatea este 0 idee himericA. Liberalismul ,i anarhia_ CredinJa_ Autonomia. Despotismul exercitat prin intermediul capitaluluL Du,manul intern. MulJimea trebuie sA fie pAcAlitA. Anarhia ,i efectele ei. Politica ,i morala nu trebuie sA aibA nimic comun. Dreptul trebuie sA fie al celui mai tare. Puterea ascunsA francmasonlcA trebuie sA fie de neinvins. Scopul francmasonic justificA intotdeauna mijloacele. Mul~imea este oarbA ,i de aceea poate sA fie alit de usor manipulatA de francmasoni. Alfabetul politic secret. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel mai bine la scopul principal urmArit de francmasoni este autocraJia. Lichiorurile tari ,i bAuturile alcoolice in exces,carefac sA slAbeascA conftjinJa cre,tinilor. ClasicismuJ. Desfraul generalizat. Principiul ,i regulile principale ale guvernului superstatal francmasonic. Teroarea necesarA. Ubertate, Egalitate, Fraternitate sau marea minciunA. Principiul guvernului dinastic. Privile&ii1e aristocraJiei cre,tine trebuie sA fie cat mai repede nimicite. Noua aristocraJje care trebuie sA aparA. Un calcul psihologic folosit de francmasoni. AbstracJja utopicli a liberUJji. Amovibilitatea (revocareal reprezentantilor poporului.

Sa lasam la 0 parte vorbele goale si sa cercetarn fiecare idee in sine, sa luminam situatia prin comparatll si deductii.

Eu va voi arata.deci, sistemul nostru, atM din punctul nostru de vedere, cat $i din acela al crestinilor.

Trebuie cunoscut ca oamenii care au instincte $1 porniri rete,

sunt mult mai nomerosi decat cei care au porniri bune. De aceea, cele

mai bune rezultate se ating guvernand pe oameni prin violenta $i

teroare, nu prin discutii academice, Fiecare om este insetat de

putere, fiecare ar voi sa se faca dictator, dad! ar putea. in

acelasi timp, sunt foarte mu~i cei care ar fi oricand gata sa jertfeasca

bunurile celortalti, pentru a-sl atinge propriullor bine.

Ce lucru a tinut $i tine in frau fiarele salbatice care se

numesc oameni? Ce i-a call1uzit pana aeum? La inceput ei s-au supus

puterii oarbe a pumnului, mai tarziu legii, care nu este decat

aceeasi putere, dar mascata. De aceea ajungem la eoncluzia ca

dreptul e in torta, dreptatea este de partea puterii.

Libertatea este 0 idee, un gand, un fapt. Trebuie stiut

cum sa se fluture aceastli idee, cand este nevoie sa fie atras poporul

in cursa vicleana a unei idei, in jurul '.SEII. DE PE unui anumit partid, mai ales

dad! acest partid are de gand sa n EIIBUIlELE zdrobeasca pe eel afla! la

putere. Problema aceasta devine MASO.ICE usoara daca adversarul i$i

gase$te puterea in ideea de libertate, in ceea ce se nomeste libera-

lism, si mai ales dad tsi jerfeste ceva din putere pentru aceasta idee. lata in ce va eonstata atunei triumful teoriei instituite de noi: franele slabite ale puterii sunt luate in mana de catre allii, deoarece torta oarba a

11

maselor nu poate ramane nici 0 singura zi lara sa lie strunita ~i pentru ca noua putere nu lace decal sa ia locul celei vechi, deja slabite prin ideea de liberalism.

in zilele noastre, puterea aurului a inlocuit puterea guvernelor liberale. A lost 0 vreme cand domnea credinta. Idee a de libertate este acum irealizabila, deoarece nimeni nu stie sa se toloseasca de ea intr-o masuril dreapta, Este suficient sa lie lasat poporul sa guvemeze catva timp singur, pentru ca aceasta autonomie sa se translorme de indata in destrabalare. lar in e1ipa aceea se nasc dezbinari care se transforma foarte repede in lupte sociale, in care State Ie se mistuie ~i unde marimea lor se preface in cenusa,

Fie cil Statui se istoveste de propriile lui framantari, fie cil certurile sale launtrice it aduc in stare de a fi la bunul plac al dusrnanilor din afara, din acel moment el poate fi socotit ca pierdut si fara de scapare, EI intra astfel in stapanirea noastra. Puterea capitalului, care acum este in intregime in rnainile noastre, ii apare atunci acestui Stat ca 0 luntre de scaoare, de care este silit sa se agate pentru a nu se ineca.

Pe aceia pe care sufletullor simtitor i-ar face sa considere netrebnice aceste gAnduri, i-as intreba: daca un Stat are doi dusmani si dad ii este ingaduit sa foloseasca impotriva unuia dintre ei, dusrnanul din atara, to ate mijloacele de lupta, ca de pilda: de a nu-i aduce la cunostinta planurile de atac ~i de aoarare, de a-I surprinde noaptea, sau cu puteri mai mari, fara ca toate acestea sa fie privite ca imorale; de ce, aceleasi rnasuri lntrebuintate de noi impotriva unui dusrnan si mai rau, care urmaresc sa darame ordinea sociala si proprietatea, ar fi privite ca neingaduite ~i imorale?

o minte bine cum pan ita poate oare nadajdui sa aiba sensa sa carmuiasca cu lolos popoarele prin indemnuri curninti sau prin convingere atunci cand calea e deschisa contrazicerii, fie chiar nesocotita si fara insemnatate, dar totusi ademenitoare pentru popcrul care lntelege totul numai usurel, la suprafata? Oamenii, fie ca fac parte din patura de jos, fie ca nu, sunt carmulti de micile lor patimi, de obiceiurile, de traditiile ~i de teoriile lor sentimentale. Sunt robi inconstienti ai impartirii in partide care se impotrivesc intelegerii celei mai cuminti. Orice hotarare a multimii atarna de 0 majoritate intamplatoare si este mai mereu superficiala. Fara a cunoaste tainele politice, multirnea ia hotarari fara rost; si atunci un fel de anarhie sapa pe dedesubt guvernul.

Politica nu are nici 0 legatura cu morala. Guvernul, care se lasa condus de morala, nu este politic si, prin urmare, puterea lui este subreda. Acela care vrea sa domneasca trebuie sa se toloseasca de viclenie si fatarnicie. Marile lnsusiri ale poporului - sinceritatea ~i cinstea - sunt defecte pentru politica, pentru ca ele doboara regi si tronuri mai usor dec at dasrnaoul cel mai puternic. Aceste insusiri trebuie sa Ie lasam regatelor crestine: noi nu trebuie in nici un caz sa Ie luam drept clIlauza.

Scopul nostru este sa avem in mana puterea. Cuvantul DREPT este 0 idee abstracta pe care nimic nu 0 indreptate~te. Acest cuvant nu lnsearnna decat atat: 'Da-mi ceea ce vreau, pentru a putea dovedi ca sunt mai tare decat tine'. Unde incepe ~i unde se starseste dreptul?

intr-un Stat unde puterea este rau organizata, unde legile de guvernare au devenit impersonale si usor de ocolit, in urma drepturilor nenornarate intemeiate de liberalism', eu socotesc ca este un nou drept al meu sa ma arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor si asupra tuturor regulilor stabilite, ~i sa Ie rlistorn; sli pun mana pe legi, sa cladesc toate institutiile ~i sa mli fac stapanul celor care rni-au predat mie drepturile pe care Ie d3duse Iorta lor $i de care s-au lepadat de buna voie, din liberalism.

Din pricina slabiciunii de astazi a tuturor puterilor, stapanirea noastra va Ii mai trainica decat oricare alta, pentru ca ea nu va putea f inlriintli. Pentru aceasta este insa necesar ca ea sa se Ii inradacinat at at de bine, incat nici un siretlic sa nu 0 mai poata darama.

Din raul trecator pe care suntem sil~i sa-l lacem acum, se va naste ulterior binele unui guvern neelintit care va restabili mersul regulat al mecanismului existentei na~onale, tulburat de liberalism. Rezultatul indreptate~te mijloacele. Sa ne orientarn cu luare aminte in planurile noastre, mai putin asupra celor bune $i morale ~i cel mai mult asupra celor trebuincioase $i lolositoare.

Avem inaintea noastra un ptan, in care este trasa in mod strategic linia de care nu ne putem indeparta, lara a primejdui opera mai multor veacuri.

Pentru a gasi mijloacele care duc la acest scop, trebuie sa tinem seama de lasltatea, de nemernicia, nestatornicia rnultimii, de neputinta ei de a lntelege $i cumpani posibilitatile $i rmprejurarile propriei sale vieti $i ale bunastarf sale. Trebuie sa intelegem ea puterea rnultirnii este oarba, nesabuita, eel mai adesea ea nu gande$te, ci se ia dupa orice zvon. Un orb nu poate calauzi un alt orb fara ca sa-I duca la praoastie. Tot astlel, membrii multimii, ie~~i din popor - oncat le-ar f mintea de geniala -,nu pot pretinde sa conduca poporul lara a-l pierde in intregime, din pricina ca ei nu inteleg nimic din politica.

Numai un individ preglitit inca din copillirie pentru autccratie poate recenoaste graiul politicii $i realitatea ei. Un popor lasat pe seama lui proprie, adica pe seama celor ridicati din sanul silu, se ruineazli prin certurile partidelor atatate de setea de putere, ~i prin dezordinile care se nasc de aici. Este oare cu putinta ca poporul sa judece linistit, tara dU$manii launtrice si sa conducli afacerile tarii, care nu pot Ii amestecate cu interesele persona Ie? Se pot ei aoara impotriva du~manilor din alara? Nu, e cu neputinta! Un plan impartit in atatea capete

12

cate are mullimea i$i pierde unitatea, devine de neinteles ~i fara putinla de a Ii infaptuit.

Numai un autocrat (un singur stapan atotputernic) poate alcatui planuri mari si limpezi, po ate aseza la locul sau liecare lucru, in mecanismul ma$iniiglNernamentale. Sa recmoastem, deci, eli un glNern folositor tarii ~i in stare sa-si atinga scopul propus, trebuie sa fie condus de un singur individ responsabil.ln anarhia absoluta, civilizalia nu poate exista. Ea nu este opera poporului ci a conducatorului ei, oricare ar fi el Mul)imea este un barbar ce i$i araU barbaria la orice prilej. Indata ce poporul apuca in mllini libertatea, ea se transforma foarte repede in anarhie, care e treapta cea mai deplina a barbariei.

Inchipuit~va dobitoacele acelea umane imbibate de alcool, naucite de Yin, carora Ii se va da dreptul de a bea fara masura, in acelasi timp in care Ii se va da libertatea. Noi nu putem ingadui ca ai nostri sa decada pana la 0 asemenea treaptll. P opoarele crestine sunt indobitocite de bautura. Iineretea Ie este irositll $i injosita de studiile clasice complet inutile $i de desfranarea precoce la care ~au impus agentjj nosfri: prolesorii, oamenii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi insa$i negustorii nostri si chiar femeile noastre din localurile de petrecere ale crestinilor.jn randul acestora din urmli eu numllr $i pe asa zisele 'Iemei din lumea buna", care la randullor imita de buna voie, ca niste rnaimute, luxul si desfrimarea celor dintai,

Cuvantul nostru de ordine este: putere cu orice pret $i fa)arnicie. Singura puterea poate invinge in politica, mai ales cand este ascunsa in talentele trebuincioase oamenilor de Stat. Violenta trebuie sa fie un principiu, viclenia $i fallirnicia 0 regula pentru guvernele care nu vor sa'$i predea coroana in mainile agentilor unei noi puteri. Acest rau este singurul mijloc de a ajunge la scopul pe care" urmarim noi. De aceea, noi nu.trebuie sa ne oprim in Iata mituirii, in$elatoriei, tradarii, ori de cate ori ele ne pot servi atingerii scopului nostru. In politica trebuie sa te pricepi sa iei proprietatea altuia tara a $ovai, mai ales daca poti obtine prin acest mijloc supunerea $i puterea.

Statui nostru, in aceasta cucerire pa$nica, are dreptul sa illocuiasca grozllviile razboiului prin condamnari la moarte mai putin vazute $i mai folositoare, necesare adeseori pentru a intretine teroarea aceasta care face popoarele sa asculte orbeste, 0 neinduplecare constanta, dar strasnica este cel mai mare sustinator al puterii unui Stat; prin urmare, nu este numai in folosul nostru, este chiar de datoria noastra sa ne linem de acest program al violentei si falamiciei. 0 asemenea doctrina bazata pe calcul este tot atat.de folositoare ca si mijloacele pe care Ie intrebuinteaza. Nu numai prin aceste mijloace, dar si prin aceasta doctrina a nelnduplecarii, vom invinge $i vern robi GlNernului nostru Suprem toate celelalte guverne, Va fi indeajuns sa se stie eli suntem neinduplecati, pentru ca orice nesupunere sa inceteze.

Noi, inca din vechime, am aruncat poporului cuvintele: LlBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, clNinte

13

repetate de atatea ori de catre papagalii inconstienti care, atrasi din toate partile de aceasta momeala, nu s-au folosit de ea decat pentru a nmici prosperitatea lumii si adevlirata libertate individuala, altlidatli atat de bine asigurata prin constrangerea mUftimii. Damenii care sau crezut inteligenti, nau $tiut sa descurce intelesul ascuns al acestor cuvinte $i n-au vazut deloc ca ele se contraziceau, ei nu au vazut cli in realitate I'IJ exista egalitate in natura $i cli nu poate sa existe libertate, cli natura insli$i a creat inegalitatea mintilor, a caracterelor $i a inteligentelor, atat de mult supuse legilor ei. Acesti oameni nu au inteles ca muijimea este 0 putere oarba $i cli parvenitii pe care $~i alege pentru a 0 guverna, nu sunt mai putini orbi in politica decat ea insa$i. N-au inteles cli inijiatul, cel introdus in tainele politicii, fie el chiar un prost, poate guverna, in vreme ce muijimea neinitiatilor, fie chiar plini

de geniu, nu inteleg riimic din politicli. Toate aceste ganduri nu Ie- MOTN OECOIlATIIIIIASONIC

au venit deloc in minte crestinilor. Totusi, pe aceasta se intemeia

principiul guvernamantului drastic. Tatal, Domnitorul, transmitea fiului

sliu secretele politicii, necunoscute, in afara de membrii familiei domnitoare, pentru ca nimeni sli nu Ie poata trada. Mai tarziu, obiceiul transmiterii adevliratelor principii ale politicii, s-a pierdut. lzbanda operei noastre s-a mlirit mult prin aceasta.

Totusi, in lumea intreaga, cuvintele UBERTATE, EGAUTATE, FRATERNlTATE au adus in randurile noastre, prin mijlocirea agentilor nostri orbi, legiuni intregi de crestini care ne purtau cu insufletire steagurile. Aceste cuvinte erau pentru ei niste viermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugand peste tot pacea, solidaritatea, stlipanind ce dedesubt toate institutiile Statului. Veti vedea din cele ce urrneaza sa va corrunicarn, ca aceasta ne-a folosit cel mai mult noua. Acest aspect ne-a dat, printre altele, putinta de a obtine cheia cea mai importanta sau, mai bine zis, de a desfiinta privilegiile pe care era intemeiatli aristocratia crestinscr si singurul mijloc de aparare ee-l aveau impotriva noastra popoarele $i natiunile. Pe ruinele jalnice ale aristocratiei naturale $i ereditare noi ne-am ridicat arlstocratia noastra, a inteligentei $i a banului. Am luat drept baza a acestei noi aristocratii bogatia, care depinde de noi, $i $tiinta, care este indrumata de rnaestrii nostri.

Izblinda noastrli a mai fost mult usurata si prin faptul ca, in legaturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am $but intotdeauna sa atingem $i sa influentlim corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinliria, lacomia, neindestularea, lipsurile materia Ie, fiecare dintre aceste sllibiciuni omenesti, luate in parte, fiind in stare sli inlibu$e gradat neatarnarea gandului, punand vointa oamenilor in slujba celor care astfelle cumpara sufletul.

Ideea abstracts a libertatii ne-a dat putinta de a face multanea sa inteleaga ca un guvern nu este altceva dec at un loctiitor al proprietarului tarii, add al poporului, si di poate Ii schimbat asa cum se schimbi! rnanusile invechite.

Amovibilitatea (Iaptul de a fi revoc:at) reprezentantilor poporului ii pune totdeauna la dispczitia noastra: ei depind de alegerea noastrli.

AL II-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Toate rlzboalele economlce sunt de fapt temelia supremaflel francmasonice. AdmlnistrCJtja viziblll fI"Consilierii francmasonlci secrefl care acfloneazl din umbrl" . Succe.ul foarte mare al tuturor doctrinelor di.trugltoare. A.imilarea anumitor principII francma.onlce in politic I. Rolul de manipulator eflclent al maselor care revlne prese!. PrefUl .ocotit al aurului ,I valoarea victimelor omene,ti.

Este in interesul nostru ca razboaiele sa nu urmareasca, dad se poate, cli$tiguri teritoriale. Rlizboiul fiind astfel mutat pe terenul economic, natiunile vor simti puterea stapanirii noastre $i situatia va pune oe cei doi vrlijma$i la dtspozitia agentilor nostri internationali, care au mii de ochi pe care niei 0 granija nu-i poate opri. Atunci drepturile noastre internationale vor covar$i drepturile nationale, in adevliratul inteles al cuvantului, $i ele vor guverna popoarele la fel cum reglementeaza dreptul civil al Statelor legliturile dintre supu$ii lor.

Administratorii, alesi cu grij~ din pop or de catre noi dintre cre$tinii inconstienti cei mai slugarnici, nu vor fi niciodata oameni comoetenti pentru adrninistratta tlirii. In acest chip ei vor deveni niste papu$i trase de atli de clitre inteligentii $i genialii nostri sfetnici, de clitre specialistii nostri, crescuti $i preginiti inca din copilarie in vederea administrlirii afacerilor lumii intregi. Voi Stiti cli speciali$tii nesm s~au castigat cunostinfele necesare administrarii $i punerii in practici! a planurilor noastre politice, din experienta istoriei, din studiul tuturor evenimentelor importante.

14

15

Cre~tinii nu se onenteaza dup~ practica observatiilor lmpartiale culese din istorie, ci dup~ 0 rutina teoretica, incapabila de a ajunge la vreun rezuttat real. De aceea niciodata noi nu ne vom orienta dupa ei; s~-i I~sam sa-~i mai petreaca inc~ceva timp ca sa se mai hraneasca cu noi nadejdi si noi petreceri, sau cu amintirea placerilor trecute. Sii-i lasam sa creada in lnsemnatatea pe care le-arn inspirat-o, relativ la legile ~tiintei,la teorii. Tocmai de aceea prcpagam in continuu, prin presa noastra, increderea lor oarba in aceste legi. Clasa inteligenta a crestmilor va fi mandr~ de cunostintele sale ~i, far~ a Ie examina in mod logic, ea va pune in aplicare toate invataturile ~tintei nascocite de catre agentii nostri pentru a Ie calauzi mintile in directia care ne este trebuincioasa nou~.

Sa nu credef nici 0 clipa c~ aceste afirmatii sunt fara 0 baza serioasa: gandit~va la succesul pe care l-am stiut fauri cu Darwinismul, Marxismul, Nietzscheismul. insa numai noua influenta cu adevarat rea a acestor tendinte trebuie sa ne fie cunoscuta.

Trebuie permanent sa tinem cont de ideile, caracterele, tendintele moderne ale popoarelor, pentru a nu face greseli in politica si in administrarea afacerilor. Sistemul nostru, ale drui parti pot fi alcatuite in mod deosebit dupa popoarele pe care Ie inti!!nim in drumul nostru, nu poate reusi daca realizarea sa practica nu este bazata pe confruntarea rezultatelor trecutului cu prezentul,

Statele de astazi au 0 mare putere ce po ate fi influentata foarte mult: PRE SA. Rolul presei este de a arata nemultumirile asa-zise intolerabile, de a aduce la cuno~tinta plilngerile poporului, de a crea nemu4um~i ~i de a Ie pune la dispozijie un glas.

Presa intruchipeazll in aparenta libertatea cuvantului. Dar Statele nu au stiut sa foloseasca aceasta putere si acum ea a cazut aproape in intregime in milinile noastre. Prin ea noi am obtinut 0 mare trecere, cu toate ca am stat in umbra, multumitli ei am strans in mainile noastre AURUL, in ciuda valurilor de sange ~i de lacrimi in mijlocul carora am fost siliti sa n~1 agonisim. Dar toate acestea le-arn rascumparat, pana la urrna, jertfind pe multi dintre ai nostri, Fiecare victirna din randurile noastre, valoreaza cat mii de crestini inaintea lui Dumnezeu.

AL III-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

~arpele francmasonlc slmbollc ,I lemnillcalia lui secretl. Nestabllltatea urmlriti a baianJel constitufjonale. Teroarea necesarl care selnoculeazl in palate. Puterea francmasonlel ,I ambitia. Ma,lnile rldicole de vorbit, parlamentare ,I pamfletele. Abuzurile curente ale puteril. Scl.via economicl. "Adevlrul poporului". Acaparatorii ,i arlstocraJia. Armata secretl a francmasonilor. Accelerarea prin toate mijloacele a delenerlril cre,tinilor. Foamea leneraNzall ,I dreptul de necNntit al capitalulul. Venlrea ,I incoronarea "stlpinului planetar universal". Scopul fundamental secret aI prolJ'8melor viitoarelor feoD popuIare ale francmasonilor. Secretul ,tiin,ei ordinil soclale. Crlza economlcl lenerall provocatl de francmasonerie. Siluranla celor care care .unt de al "No,tri". Despotl.mul prestabUit al francmasonilor ,i domnla necesarl a raliunli. Pierderea unul cllluzitor. Francmasonerla ,I cum a provocat chlar ea in realitate "Marea" RevolUlie Francezl. Relele despot elte 0 preflgurare a "sTAPANuLUI PLANETAR UNIVERSAL". Cauzele de ball ale InwlnerabUitllii francma.onerlel mondiale. Llbertatea este 0 hlmerl.

V~ pot anunta c~ suntem deja aproape de telul final. Inc~ putin timp si cercul se va inchide. C1Ind cercul va fi inchis, toate Statele Europei vor fi cuprinse in el ca in niste calu~e puternice.

Balanta constitutional~ va fi in curand rasturnatll, deoarece noi am falsificat-o in asa fel ca sll se apiece cand intr-o parte, csnd intr-alta, pana ce, in sf1lr$it, se va prabu$i. Cre~tinii credeau eli au faurit-o destul de puternic~ $i astepteu inlotdeauna ca cele doull talere sa fie in echilibru. Acum persoanele domnitoare sunt puse la zidul infamiei de catre reprezentantii lor, care fac neghiobii ~i se las~ tarati de clilre puterea lor, tara control $i flirli responsabilitate. Acestl reprezententi i$i datoreazli puterea terorilor prin care sunt stapanite Palatele. Persoanele domnitoare, nemaiav1lnd deloc leglitura cu poporullor, nu se mai inteleg cu el $i nu se pot apara impolriva persoanelor lacome dupa putere. Puterea clarv~zatoare a persoanelor domnitoare $i puterea oarba a poporului fiind acum desp~rtite de catre noi, sl-a pierdut loat~ insemnatalea; separate, sunt in prezent tot atilt de neputincioase precum orbul tara toiag.

Penlru a indemna pe ambitio~i s~ abuzeze de putere, noi am pus fata in fata loale fortele, dezvolt1lnd si amplificand loate inclinatiile lor liberale catre independenta. In acest scop am incurajat orice actiune rea, am inarmat toate partidele, am f~cut din putere tinta tuturor ambijiilor. Am transformat in arene de lupta Statele unde se dezvolt~ ~i se manifest~ astfel de tulburari. Incli putin~ vreme $i dezordinea, impreuna cu lalimentul, vor apare peste tot.

Neobositii linbuti au transformat $edintele Parlamentelor $i adunlirilor administrative in sterile lupte oratorice. Ziari$tii indrlizneti. pamfletari flirliru$ine. atacli zilnic personalul administrativ. Abuzurile puterii vor pregliti prlibu$irea in final a tuturor institutiilor $i atunci totul va Ii rlisturnat sub loviturile multimii imebunite.

Popoarele sunt inl~ntuite prin munca grea, cu mai multli eficienlli $i tlirie decat au fost inllintuite de sclavie $i robie. Din sclavia anticli ori din robia EVIllui Mediu se mai putea sclipa uneori. intr-un fel sau altul.

UI

17

Sclavii puteau Ii rascumparati, dar astazi noi urrnarirn ca majoritatea oamenilor sa nu poata scaca de mizerie. Drepturile pe care noi le-arn inscris in constltutii sunt himerice inchipuiri pentru multime deoarece ele sunt neadevarate, Toate aceste asa-zise "drepturi ale poporului" nu pot exista decat in inchipuire, fiindca in realitate ele nu pot Ii inl~ptuite niciodata. Pentru muncitorul proletar, incovoiat si epuizat de munca lui grea, zdrobit de 0 crud~ soarta, ce pre! are dreptul dat vorbaretnor de a ftecan, dreptul dat ziari$tilor de a scrie tot soiul de nerozii alaturi de lucruri serioase, din moment ce proletariatul nu trage alt 10105 din constitutie decat nenorocitele I~ramituri pe care i Ie aruncarn de la masa noastra imbelsugata, in schimbul unui vot lavorabil planurilor complicilor si agentilor nostril Drepturile republicane sunt 0 amagire pentru bietul om: nevoia unei munci aproape zilnice nu-i ingaduie sa se tcloseasca de ele; in schimb, aceste drepturi ii iau si garantia unui ca$tig statornic si sigur, punandu-Ila bunul plac al grevelor patronilor sau camarazilor.

Sub conducerea noastra, poporul a distrus aristocratia (nobilimeal, care-i era ocrotitoarea $i mama hranitoare naturala, de a carei inflorire depindea $i bunastarea poporului. Acum cand aristocratia este distrusa, poporul a cazut sub staplinirea hrap~retilor, a speculantilor imbog~titi, care if apasa intr-un chip nemilos.

Noi vom aoarea mai tarziu muncitorului ca niste eliberatori de acest jug, cand ii vom propune sa intre in randurile acestei armate de socialisti, de anarhi$ti de comunisti pe care, sub pretext de solidaritate, o sustinem totdeauna inlruntand printre ei membrii Irancmasoneriei noastre sociale. Aristocratia, care se bucura de dreptul asupra muncii lucratorflor, avea interes ca muncitorii sa fie satui, sanato$i $i puternici. Interesul nostru este, dirnpotnva, ca toti crestinii sa degenereze cat mai repede. Puterea noastra izvoraste din lipsuri, din loame cronies, din slabiciunea muncitorului, deoarece to ate acestea if supun voiotei noastre si n lac s~-$i piardll si puterea si hotararea de a se impotrivi acestei vointe. Foamea da capitalului mai multe drepturi asupra muncitorului decat capatase aristocratia de la puterea regilor si a legilor. Prin mizerie si prin ura pe care 0 produce ea, noi lndrurnam rnultimile, ne lolosim de rnairnle lor pentru a zdrobi pe cei ce se impotrivesc planurilor noastre.

Atunci cand va veni vremea ca regele nostru univ_ersal, al intregii planete, sa lie ineoronat, toate aeeste maini vor matura din ealea noastra tot ceea ce ar putea Ii 0 piedicii.

Crestinii aproape ca au pierdut obisnuinta de a gandi lara ajutorul slaturilor noastre stiintifice. lata de ce ei nu vad trebuinta grabnica de a face ceea ce vern face noi atunci cand ne va Ii sosit domnia $i anume de a propllv~dui in scolile primare singura $tiintii adeviirata, care e cea dintai dintre toate stiintele ordinii sociale, ale vietii ornenesti Si ale existentei sociale, $tiinta care arata diviziunea muncii $i lrnpartirea oamenilor in clase $i conditii deosebite.

Trebuie ca fiecare sa $tie cli niciodata nu poate exista egalitate in urma deosebitelor feluri de rnunca la care sunt supusi oamenii, ca nu pot Ii toti deopotriva raspunzatori inaintea legii; cii, de pilda, raspunderea nu e aceeasi pentru acela care nu aduce atingere decat cinstei lui proprii, Adevarata $tiinta a ordinii sociale, in taina careia noi nu lasam sa patrundli cre$tinii, ar arlita tuturor eli locul si munca fiecaruia trebuie sa lie diferita, pentru a nu fi un izvor de lncurcaturi in urma lipsei de potrivire dintre educatie $i munca. inviitand aceasta $tiinta lSi inc~ din scolile primarel, popoarele se vor supune de buna voie puterilor sl ordinii sociale stabilite de ciitre ei in Stat. Dimpotriva insa, in starea de azi a $tiintei, asa cum am faurit-<> nOi, poporul lncrezanduse orbeste in cuvantul tiparit, nutreste. in urma neadevarurilor pe care Ie crede $i cu care ii lntretinern prostia, o urii impotriva tuturor poz~iilor pe care Ie crede a f deasupra lui, deoarece el nu intelege importanta liecarei pozitii sociale.

Aceasta dU$manie va creste inca in unna crizei economice, care se va slar$i prin incetarea operatiunilor de bursa si a mersului industriei.

cand vom da nastere (cu ajutorul tuturor mijloacelor ascunse de care dispunem, prin aurul care se aWl in intregime in mainile noastrel unei crize economice genera Ie, atunci vorn arunca in strada multimi intregi de muncitori in aceeasi zi, in toate t~rile Europei.

Aceste rnultimi nernultumite vor varsa cu sete sangele acelora pe care, in simplitatea ne$tiintei lor, ii pizmuiesc inca din copil~rie $i ale carer bunuri Ie vor putea atunci jelui.

Ele insii nu se vor atinge de ai nostri, deoarece momentul atacului ne va Ii cunoscut dinainte si vom lua to ate masurile pentru a ne pune la adapost,

Am spus cii progresul ii va supune pe tof cre$tinii domniei ratiunii. Astlel va f manifestat despotismul nostru; el va $ti sa lini$teasca toate Iramantarile prin rnasuri strasnice si exemplare; el va sti sa goneasca liberalismul din to ate institutiile.

Cand poporut vede ca i s-au I~cut, in numele libertalii, atatea concesiuni $i avantaje, lsi inchipuie prosteste cll el este st~panul si se arunca avid asupra puterii dar, bineinteles, se izbeste de 0 multirne de piedici. Atunci el nu se gande$te sa se lntoarca de unde a plecat, ci incepe sa-si caute un nou conducator si, astfel, fara sa-si dea seama, el i$i depune toate puterile la picioarele noastre. Amint~i-va de Revoletia Francezii, careia noi i-am dat numele de "Mare"; tainele pregatirii ei ne sunt bine cunoscute deoarece ea a fost in intregime opera noastra,

· De atunci noi ducem poporul de la 0 dezamAgire la alta, cu scopul ca sA se lipseascil chiar si de

ceea ce este bun, in folosul viitorului Rege-despot, pe care in viitor iI pregatim lumii.

Astazi suntem atotputemici ca putere internationala, caei daca suntem atacati intr-un Stat, suntem aplirati de celelalte. Lasltatea nesfar~itA a popoarelor crestne care se tarasc inaintea puterii, care sunt nemiloase fata de mici sllibiciuni ~i gre~eli, dar complet iertAtoare fata de nelegiuirile cele mari, care nu vor sA recunoascA contradictia dintre ideea libertAtii, care sunt rlibdlitoare panli la jertfli in tata puterii brutale a unui despot indraznet - iatli ce ne lnlesneste din plin neatarnarea noastra. Aceste popoare crestine suferA ~i rabdil de la prim-rnini~trii lor nedreptati evidente pentru care ar fi tAiat capul la douazeci de regi.

Cum se poate explica pentru noi un asemenea fenomen ce pune in evidentli 0 asemenea inconsecventa a maselor populare in fata unor stari de lucruri care par a fi de aceeasi natura? Fenomenul acesta se explicA prin faptul eli acesti dictatori - primii ministri - fac ca sA se spuna la urechea poporului, prin agentii lor, ca,

daca ei pricinuiesc neajunsuri mari Statelor, toate acestea Ie fac m.mai pentru scopul final de a asigura ulterior fericirea popoarelor, infrlitirea lor intemationalli, solklaritatea, drepturile egale pentru toti. Bineinteles, niciodatli nu Ii se spune ca aceasta infrlitire nu trebuie sli se facli decat sub ghidarea ~i stlipanirea noastrli.

$i iata cum poporul osandeste pe cei drepti ~~i iarta pe cei foarte vinovati, increzflndu-se din ce in ce mai mult eli doar el singur poate face tot ceea ce ii place. In asemenea imprejurari, paoli la urmli, poporul nrniceste orice oranduire lini$tita si da nastere la nedreptate $i neoranduire la fiecare pas.

Cuvantul LlBERTATE impinge repede la luptli societlitile ornenesti impotriva oricarei puteri, fie ea chiar a lui Oumnezeu $i a firii. lata pentru ce, dupa ridicarea noastra la domnie, va trebui sli fie scos acest cuvant din vocabularul omenesc ca ffind principiul brutalitlitii, eare schimbi multimile in fiare slilbatiee. Este adevarat ca aceste fiare adorm totdeauna dupli ce s-eu adlipat cu sflnge ~i eli atunei e usor sli Ie prinzi in lanturi. Dar daca nu Ii se da sange, atunei ele nu dorm, ei lupta.

18

;;.AL 'l'I.lEA1fR01~ClJi:.JsECREt,*RAi\l0MASONIC.' ." .

. ;-' ..•... ~;;. ':,.;' .' ,~-,-" ., y_-~

'Dife~~~CIi~jiec.sat.,a_<UI1ej'R.P.u.blklr., . _ a.~!I~~extBrjo~.r~ If,~~cr~tel~.,

sal.,'Llbj~!el£"ircr:e!iit!fa'\,~G:Olt9 .t ·~·"'r, g'!!'ll:.a,;,come,ttUNi fi:in~ustri~H'

, in ~iziunea)(_ncnla$Qnerieli'.Rolp ,esenJlill. lafi~I,Cu.ltuI auflllUli<caval!l8re

".fundallle.ntall"Ii,;f,rancmasoni.. '7*;;i; " ,'. •

. .' " , ',' .··, . .Xt~.~~' , _ . ' .. -:<

Fieeare Republiea treee prin '!lif~ritele trepte de'itgziioltare" phn diferitestailiL '. '1""~' . - .. ,j

. Primul stadiu ,euprinde' eele dintAi zile den,ebunie afe~unuiorb care se arunca in dreapta $i.in stAriga~' AI doilee este cel.al demagogiei din care se na'$te anarh'ia;,apoi.vine in mod inevitabil'd.~5potismul; nil-ur.)' despotIsm legal $'i pe,fati si, prinurmare, risponzito.t, 'ci un despotism !levlizut $i ne;ctinosciit,.dar totu'$i, eficient si foarte simtit;despotismul desfa.$uratde citre.!o,brganizatie secreta care a!:tionea~a cji scrUPII,le: cAt rnai·putine $i care opereazi subscutul cat mallrfiultor,agenti, a carer inllilurare.la momentul necesar i'llI' nurriai cli ntH facel1iciun riu (acestei organizatiil,clGhiaro aiuta, s(!uti~d·o sti'$i c~eltuiasca niJijl!,)8'cele sal~:

corasplatirea unor servicii pr.ea indelungate. .; <,: ." ",' • ":' . ,

Cine ar putea risturna' oputer.e nevazuta? Ciei;l1uter~a,hoast)raeste, una' decfelul acesta •. Francll'lasorieric! . exterioara, de la suprafata, nu serveste dec,at peQtroaeoperii:eaplanlJriIO( 1l0astre;'planuHlnafal. acticinii' , a'ce~tei puteri, ba chlar $i locul organiziitlilor sale, SUPRf;M;COOflUCi\TOARE, vor rimane totdeaumi necunoscute poporului. - . ;",: '~:' -

Ubertatea in sine ar puteafi compietnevAtliinlifb3te $,i ar putea exista'intr'un Stat tara'3 aducevreun rau bunastarii pOP'oarelor, dacil ea s-ar sprijini pe"egile~credintei in DUMNEZEU' $i alefratief'omene~ti, strliir1~ de acea: egaUtate'care este dezmintita chiarde iegl!efir'ii,:care.,a',sfatllrnidt lnfrAr1l1tea$i SQPU!lI:irei!, Avand. 0' asemenea'credinfli, pop~rul s-ar lasa guvernafde,'c~r\!'autoritatea par,(ihiilo{ ~i ar,in'erge ,inainte" umil$i' pa$nic, sobcond,uce!ea,pastorului sliu sUfJetesc, irhpliCi't!l;u ImPlittireaflicutade biJinElezew a bunurilor ace~tei lumi.lalli de ce trebUie'sa dlir3mlim complet credinta inlleledivir\e $i trebuie 'sasr:l1ulgem din mintea cre$tinilpr, insu$i gandul Dumnezeirii $i al'Sutletului, pentnt-a' le"!nlocuLcumeschiQecalCule$i lip sur, materiale.,,

. - Pentru ea c,elemai alese si elevate suflete-.ale·cre$ti~ilor sanuail!a aprOape deloc timp'sli cugete:

$~ sa observe, tr~l:iuie sli-i ab~tem.pe CrE;~~i d: !a aCt:~te p~eoG'~pattf!n:lpingiiridU;i num~i catre,grijile,i~d.u~ti~,~ $1 ale co-mertulur,.ln acest chip toate natlumle 1$1 vor'QP:nlin doar Ca$trgur,tle' lor $I,luptandJleQare'cu IAdarJIr-t' pentru Pfo!>riile Ioloase, .nu'voi' baga de seamli careeste d:u$mitnurlorcomun: IIisa,pentruca liberta~e.a's~, 'poat3 astfel,deibinjl $i ilimici ill intregime,societatea cre~tinilor,trl!bu'ie sa fapem diirspeculatie baza industfiliL Proced~nd asHel, niciuna dintre bogatiile pe care industria Ie vakoat¢ din pamailtilU'va ramAne in nra1'la industria~i1or, ci toate se vorsoulbere ln speculatii,ailic~:iTl final,:vor c~deajri pungile nqastre,lupia tel1\c~ $i infierbantat(pentru expansiune $i loviturile vietii economicea creatsi vacreasociet~ji. ile~amagite~iF¢ci' $itara suflet. Acesfe' societliti'vor avea"() spontana groaza. de politica morala' $isupercibari;$i:deireligie. ' Singura lor c;:lilauza vali calculul rneschin, adica-aurul'pentru'Caie voravea un adevaraH'u1t din pricina. bu~uril~r, _ mateiiale pe care I~!,poate proclJra. Aturici Clas~lede jos lil~ popoarelor lie vor urma'io Jf:lptatloastr!jfin;i~tr[Va tlasei inteligente a,cre$tinilor de la putere, care slint potrivnicii nostri.' ~i ei vot face ,at'e3~ta'nu' de dragul

binehii $i ,niei pentru apune mana pe bogatii, cinumai din'ura ceo poarta celor SUPU$i. . .

AL Y·LEAPROTOCOL SECRET FRANC MASONIC

Cre.area .unei cit mal'puternie,centralizilrl'a GllveriluiuL Mijloacel.~aiiliC~ de a~.i,inlutiput,ar.ea care sunt specifice francmuoneriei;De ce ,.des8.od .81e .

riu se !iotlitfelege intra ele. Elitismul generator de mAndria al francmasonilor.Allrut·, " ,I »anihunt totdeauna motonil principal care·facesl se mi,te toate mecanismele

in staie.·Mditopolurile createdefrancmaso!li in come", ,i'lnindusUie;lmp'o~anJa· ne~ilI II! critic'i. Institutiile statului a, .. "cum se vilel". Oboseli ,.i'plictiseli cau~ate

de ellcesul de cuvAiltirl. Cum se pote pune p'a deplin !tlp'Amre pe opinia publieil7,lmportarifli cieoi'bill a iniJIativei partiCuiare: Guvemol francmasonic suprem,

ee formide a~mi~istriitie s~ poateda IInor Statllin care stricaciunea, coruptia a p~ti'uns peste t9tl:~ und~ .,U poti ajunge labogatie d~cat iirin acele vielene surprize 1ndema'natice care sunt pe jum~tate punaa.~ii? Und~ domn~$te neinfr~narea m'oral/uTilor, aride mo'ralitatea $i cinstea nu se sustin decat cu'pedep,se ~i Il1gj: ascre, iar nu pentr:u ·c~.r filnlelese $i primite de bun~ voie: 4Ilde: simtaminteie de Pa"trie$i Relikiil sun~, inabU~~e; de credi'l'lte cosmo'polite? Ce' alfli forma de guvemllre sa se dea acestor soCietati, decat form!! despoti'6l¥ pe care 0 vorn descrie mai departe? Noi yom Cala-Uli, atunci in mod mecemc viata politica a sUPu$ilorl'lp~t~i\! prin leg~nbi. A'eeste legl vor lua"iiiapoi, \Ilia c~bhjna, avantajele $i 'prea marile, liber;tilti care au .fost, '

19;

.--- ------ ------

impartite de catre cre~tini. iar domnia noastra va pille temefiile lIlUi despotism atM de maret, incat doar el va fi in stare, oricand ~i oriunde, sli impunli tacere cre~tinilor care vor voi sli ni se impotriveascli $i care vor fi nemultum~i.

Ni se va spune till despotismul despre care vorbesc nu tine seama de progresele moderne. Vom dovedi contrariul.

Atunci cand popoarele considerau persoanele domnitoare ca 0 intruchipare a Vointei Dumnezeie$ti, ele se supuneau Ura murmur absolutismului regilor, dar din ziua in care Ie-am picurat in suflet glindul propriilor lor drepturi au considerat persoanele domnitoare ca pe niste simpli muritori de rand. Ungerea SfAntli n-a mai impodobit capul regilor, deoarece i-am luat poporului credlnta in Dumnezeu; autoritatea a fost tlirata in strada, adica intr-un loc de proprietate publicli. iar noi am pus astfel indatli mana ce ea.

Mai mult incA, arta noastra de a guvema masele $i pe indivizi cu ajutorui unei teorii ~i a unor jocuri de cuvinte rnestesuglt alcatuite, ori prin reglementari ale vietii sociale $i prin tot felul de alte mijloace dibace - pe care cre$tinii nu Ie inteleg deloc - face $i ea parte din geniul nostru administrativ, crescut in spiritul de .analizA, de observatie $i de 0 mare eticientli in conceptii, cum panli acum nimeni nu a mai avut si nu ni se poate asemlina. La tel, nimeni nu se poate com para cu noi in alcatuirea planurilor de actiene politica $i de sOlidaritate a noastrA. Numai lezu~ii ar putea sA stea alaturi de noi in aceasta privinta. dar noi am reusit sa-i discreditlim in tata multimii stupide, din pritinli ea ei tormau 0 organizatie vizibilli. il timp ce noi ramanem mereu in umbra impreunli cu organizatia noastra secreta. De altfel noi $tim ca lumii nu-i pasli ce stlipiin are.

o aliantli trainica intre tof cre~tinii din lume ne-ar putea opri oriclind pentru catva timp, dar acum noi ~tirn eli suntem scutiti de aceastli primejdie prin rlidlicinile adiinci de neintelegere pe care nu Ie mai poate nimeni smulge din inima cre~tinilor.

Noi am pus tata in tata calculele individuale $i nationale ale cre$tinilor, urile religioase $i etnice pe care Ie-am atatat $i Ie-am tinut aprinse de douazeci de veacuri. De aceea niciun guvern nu va glisi ajutor nicliieri; vern actiona astfel incat tiecare va socoti cA 0 intelegere sau 0 actiune rnpotriva noastra este dliunAtoare propriilor sale interese. Noi trebuie sadevenen atotputernici in aceasta lume, pentru ca de noi sa se tinii mereu socoteala. Puterile trebuie sa ajunga sa nu poata incheia nici eea mai neinsemnata intelegere tlira ca

noi sa nu lulim de indatli parte la ea. .

Toate rotitele mecanismului guvernamental depind de un motor care este acum in mainile noastre $i acest motor este AURUl. $tiinta economiei politice intemeiata de catre mae$trii nostri, ne dovedeste de multli vreme puterea uria$a a aurului.

Capitalul, pentru a avea mliinile libere si putemice trebuie sa obtinll monopolul industriei $i al negotului; o manli nevazuta este pe cale de a infaptui toate acestea, in toate partile lumii. Aceasta libertate va da in eurlind putere politica industria$ilor. Poporulle va f supus. Trebuie mai degrabll d dezarmam astazi popoarele declit sale impingem la razboi, sa Ie de$teptlim patimile fierbinti $i sa Ie canalizam in folosul nostru decat sa Ie lini$tim; mai degrabA este necesar sA punem stllpanire pe ideile lor $i sa Ie rastalmlicim decat sa ne

prefacem ea nu Ie lulim in seamli. '

Tinta de capetenie a actiunilor noastre este sa slabim spiritul public al cre$tinilor prin critica, sa-i

20

facem sa·~i piarda obiceiul de a cugeta adanc, deoarece gandirea profunda da nastere impotrivirii fata de noi. Sa obosim, din contra, puterile gandului in vane hartuieli oratorice.

De cand lumea, popoarele, ca si orice om, au luat cuvintele drept fa pte, au putut fi cu u~urinta in~elate deoarece ele se multumesc cu aparenta lucrurilor $i i$i dau foarte rar silinta de a cerceta daca promisiunile in legatura cu viata sociala au fost indeplinite. lata de ce asezaminteie noastre vor avea totdeauna 0 frumoasa infati$are la suprafata, care va dovedi si va pacali poporul indeajuns cu privire la binefacerile lor in ceea ce priveste progresuL

Noi vom imprumuta fara sa ezitarn haina tuturor partidelor, ale tuturor tendintelor si vom lrnbraca cu ele pe oratorii nostri, care vor vorbi atat de mult incat toata lumea va fi dezorientata si obosita sa·i mai asculte.

Pentru a dezbina si a castiga opinia publica, trebuie sa 0 buirnacirn raspandind din diferite parti ~i vreme indelungata atatea pareri care se bat cap in cap, inca! crestinii vor sfar~i prin a se pierde in labirintul acesta si vor star$i prin a considera ca este mult mai bine sa nu ai nici 0 parere in politica. Vor recunoaste in final ca acestea sunt fa pte care nu privesc deloc societatea ~i ca ele nu sunt menite a fi cunoscute decat de acela care 0 conduce. Acesta este primul secret

AI doilea secret, necesar pentru a guverna cu succes prin dezbinare, consta in a inmulti in asa fel greselile poporului, apoi obiceiurile rele, patimile $i regulile vietii in comun, incat nimeni sa nu mai fie in stare sa descurce acest haos si oamenii sa ajunga sa nu se mai inteleaga unii cu altii, Aceasta tactica va mai avea ca urmare raspandirea discordiei in to ate partidele, risipirea in directii divergente a tuturor forte lor colective care nu vor inca sa ni se supuna, Ea va descuraja de asemenea orice initiativa personals oricat de geniala si va fi mai puternica decat milioane de oameni printre care a impra$tiat suspiciunea si nehtelegerea. Trebuie sa indrumam permanent educatia societatfor crestine in asa fel incat rnainile lor sa cad a in jos obosite, lntro neputinta deznadajduita, in tata oricarui lucru care va cere initiativa, perseverenta si vointa,

Sfortarile, eforturile, care sub regimul libertatii se destasoara nestanienite si neingradite, sunt neputincioase in acest caz, deoarece se izbesc de eforturile libere sl contrarii ale altora. De aici se nasc apoi dureroase contlicte morale, dezamagiri ~i intrangeri. Noi vom obosi atat de mult pe cre~tini cu aceasta libertate, inca! ii vom sili sa ne of ere 0 stapanire internationala a carei natura va fi asa de eticienta inca! va putea ingloba in mod abil, fara 0 lupta fati~a, toate State Ie lumii pentru a forma Guvernul nostru Sup rem care va conduce intreaga planeta.

In locul guvernelor de astazi noi vom pune cate un Guvern fantorna care se va chema Administratia Guvernului Supremo Mainile sale vor fi intinse in to ate partile ca niste clesti, iar organtzatia sa va fi atat de mare, incat pana la urma nici un popor nu se va putea feri ci i se va supune.

AL VI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Monopolurile; averile tuturor cre,tinllor vor ajunge in curand sl deplndl de aceste monopolurl. Aristocrafia sllbitl va fl lipsilA de boglfia funciarl. Comel1Ul, industria ,i speculalia ca mijloace francmasonice de imbogllire flrl muncl. Luxul care inrobe,te. Mlrirea salariului ,I scumpirea Imediat ulterioarl a obiectelor de primA necesitate. Anarhia intrefinutl ,i befia generalizatl. Inlelesul secret al propagandei unor teorii economice nlucltoare.

In curand vom intemeia unase monopoluri, care vor fi izvoare de bogatii colosale si de care vor depinde chiar ~i marile averi ale crestinilor lntr-o asa mlisura, incat vor filnghitite de ele, cum se intamplli cu creditul State lor a doua zi dupa 0 prabu$ire politica,

Domnii econornisti care sunt de lata vor sti sa aplice si sa pretuiasca insemnatatea acestei cornblnatii. Trebuie sa marim prin toate mijloacele cu putinta insemnatatea Guvernului nostru Suprem, inlati$ilndu·1 ca pe ocrotitorul si rasplatitorul tuturor celor care i se supun de buna voie.

Nobilimea crestinilor, in ceea ce priveste puterea ei politica, a disparut. Nu ne mai temem de ea; dar ca proprietara de bunuri teritoriale, ea ne poate dauna in masura in care izvoarele ei de ca~tig pot f independente de noi. Trebuie deci, cu orice pret, sa·i luamdin stapanire pamanturile. Cel mai bun mijloc pentru acest scop este de a mari impozitele pe proprietate funciara, pentru a indatora prin aceasta pamantul. Aceste rnasuri inteligente vor tin~ proprietatea funciara intr-o stare de supunere desavar$ita.

Aristocratia crestinilor, din tata in fiu, nestand sa se rnultumeasca cu putin, va Ii usor de ruinat In acelasi timp trebuie sa ocrotim negotul ~i industria cu multa putere $i mai ales sa promovam speculatia, al carei rol serveste de contra-greutate industriei. Fara speculatie industria ar inmulti capitalurile particulare, ar imbunatati agricultura, eliberand pamanturile de datoriile create prin imprumuturile bancilor lunciare. Trebuie ca industria sa rapeasca pamantului roadele muncii sale ca si ale capitalului si, prin speculatie, sa ne puna

21

•

la dlspozitte noua banii lumii intregi. Fiind astfel aruncati in rand uri Ie proletarilor, toti cre$tinii se vor pleca inaintea noastra pentru a obtine cel putin dreptul de a trai modest.

Pentru a nimici industria cre$tinilor vom mari speculatia, gustulluxului, al ace lui lux inutil care inghite totul. Vom face sa se mareasca salariile, care totusi nu vor aduce nici un folos muncitorilor, deoarece vom face sa apara in acetasi timp $i 0 scumpire a bunurilor de prima necesitate, datorita (vom spune noi) decaderii agriculturii $i a crescatorilor de vite. Mai mult chiar, vom submina cu dibacie si in profunzime temeliile productiei, obisrusnd pe muncitori cu anarhia sl cu bauturile spirtoase, in vreme ce vom lua toate rnasurile cu putinta

pentru a indeparta de pe pamanturile si intreprinderile lor pe crestinil inteligenti. .

Pentru ca situatia sa nu fie viizuta prea devreme sub adevarata ei lumina, vom ascunde adevaretele noastre intentii sub masca pretinsei dorinte de a rasp3ndi $i face accesibillumii marile principii economice pe care Ie invatam astazl,

AL VII-LEA PROTOCOL SECRET FRANC MASONIC

Pentru ce trebule de fapt u fie sporite mereu armamentele. Fermentalil, dlscordil, dUfmlnii care existl in lumea intreall. Constringerea unel eventuale opozilii a "cre,tlnllor" prin rlzbolulaeneral. Presa ca mijloc Important de InfluenJi in mast

,I modul in care este Influenlatl opinia publici. Tunurile americane, japoneze ,I chineze.

Inmu~irea inarmarilor $i a personalului politienesc este 0 intregire necesara a planului ce l-am expus. In toate Statele trebuie ca, in atarll de noi, sa nu se gaseasca decat masele de proletari, cativa milionari devotaf noua, politi$ti ~i soldati,

In intreaga Europa, ca $i pe celelalte continente, trebuie sa intretinem agitatla, suspiciunea, neintelegerea $i ura. C3stigul atunci ne este ildoit. Pe de 0 parte, prin aceasta tinem in Irau toate tarile, care vor $ti ca noi putem, dupa bunul nostru plac, sa provocarn dezordinea sau sa stabilim ordinea: toate aceste lari se vor obisnci astfel, la un moment dat, sa ne considere ca 0 sarcina trebuincioasa. Pe de alta parte, uneltirile noastre ascunse vor incurca to ate corzile care vor Ii intinse in cabinetele de Stat, si toate acestea se vor realiza de catre noi cu ajutorul politicii, al contractelor economice Si al datoriilor linanciare. Pentru a ne atinge in intregime scopul, va trebui sa dam dovada de 0 mare viclenie in cursul tratativelor Si a negocierilor; dar in ceea ce se chearna "limb a (atitudinea) oficiala" noi vom urmari 0 tactica opusa Si vom parea a Ii cinstiti $i concilianti.ln acest lei, popoarele Si guvemele cre$tinilor, pe care Ie-am obi$nuit sa nu priveasca decat acea fata a lucrurilor pe care le-o araUm noi, ne vor lua inca 0 data drept binefacatorii $i m3ntuitorii neamului omenesc. La orice impotrivire, va trebui sa tim in stare sa-i facem pe vecini sa declare razboi tarii care ar indrazni sa ne stea in cale; iar dad si acesti vecini soar g3ndi sa se intovara$easca impotriva noastra va trebui sil-i inlr3ngem repede pe toti intr-un razboi universal (mondiall allumii intregi.

Cea mai sigura cale a noastra spre succes in politica este secretul, tainuirea initiative lor: cuvantul diplomatului francmason nu trebuie sa se impotriveasca deloc cu faptele sale.

Va trebui chiar sa silim guvernele crestoe sa lucreze dupa planul nostru amplu aldtuit $i care in curand va fi aproape de tel. La aceasta ne va ajuta opinia publica, aceasta opinie publica pe care 'marea putere", pres a, a pus-o deja pe ascuns in mainile noastre. Intr-un cuv3nt, pentru a rezuma sistemul nostru de constrangsre eficienta a guvernelor crestine ale Europei, ii vom dovedi unuia dintre ele puterea noastrli prin atentate, adicli prin feroare; iar tuturor, dad! cumva aproape toate se vor revolta impotriva noastra, Ie vom raspunde prin glasul tunurilor americane, chineze$ti ori japoneze.

22

AL VIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANC MASONIC

Utilizarea intenJjonat echlYocl a dreptulul juridic de cltre francmasoni. Colaboratorii apropiali al reglmului francmason. ~colile particulare ca mljloc de educalle superioarl cu totul speciall. Economi,ti ,I milionari. Cui ar trebui sl fie incredinlate toate posturile de rlspundere in GuYern?

Trebuie sa ne lnsusen in intregime to ate armele pe care le-ar putea intrebuinta dusrnanii impotriva ncastra. Va trebui sa gasim in subtilitatile ~i tertipurile limbii juridice 0 indreptalire pentru cazul cand vom fi siliti sa dam pedepse care ar putea parea pre a indraznete si nedrepte, deoarece este nevoie ca acestea sa fie exprimate in termeni care sa aiba aerul ca sunt niste maxime morale foarte inalte, avand toto data ~i o infati~are legala, Stapilnirea noastra trebuie sa se inconjoare de toate puterile civilizaliei, in mijlocul carora va trebui sa lucreze. Ea va aduna in jurul sau publicisti, juristconsulti experirnentati, administratori, diplornati si, insfar~it, oameni pregatiti printr-o educatie superioara in scoli speciale. Acesti oameni vor cunoaste toate tainele vietii sociale, vor cunoaste to ate felurile de a vorbi intrebuintand litere si cuvinte politice, vor avea cunostinta despre to ate dedesubturile firii omenesti, despre toate corzile sirntitoare, pe care va trebui sa stie a canta, Asemenea corzi sunt, de pilda, infali~area spiritului crestinilor, tendntele lor innascute, lipsurile, viciile ~i caracteristicile lor, apoi particularitatile de clasa si de conditie. Este de la sine lnteles ca acesti sprijinitori geniali ai guvernamantului nostru nu vor fi alesi dintre crestoi care sunt oblsnuiti sa-si faca munca administrativa fara a se ingriji de utilitatea ei. Administratorii btazati ai crestinilor sernneaza hartiile fara a Ie citi; ei servesc din interes sau din arnbitie.

Vom inconjura guvemul nostru cu 0 intreaga rnultirne de economisti, lata de ce trebuie ca francmasonii sa invete in primul rand stiintele economice. Vom fi de asemenea inconjurati de 0 ceata intreaga de bancheri, industriasl, capitallsti ~i mai ales de milionari deoarece, in fond, totul va fi hotarat cu ajutorul cifrelor.

Un anumit timp, pima ce va sosi momentul cand nu va fi deloc primejdios sa incredintam posturile de raspundere ale Statelor fratilor nostri francmasoni, Ie vorn incredinta unor indivizi a carer trecut ~i caracter vor-fi de asemenea natura indt sa existe 0 prapastie intre ei si popor; unor astlel de oameni Ie vorn da puterea, carora, in caz de abatere de la ordinele noastre, sa nu Ie ramana altceva de asteptat decat condamnarea sau exilul, pentru ca ei sa fie siliti sa ne apere plini de devotament interesele pana la ultima suflare.

AL IX-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Aplicarea atentl a principiilor francmasonlce secrete in scopul de a reface educaJja popoarelor. Cuvintul tainic de ordine francmason. Importaflla neblnuitl a orientlrilor antifrancmasonlce. Din nou despre teroare. Ce ii a,teaptl pe eel care servesc francmasonerla. Forla cea "Inteligentl" ,I fOrla cea "oarbl" a regatelor cre,tine. TmplJ1lrea aparentl a puteril cu poporul. Misterele arbltrariului liberal. Uzurparea gradati a Instrucliunii ,i a educaJjei. Interpretarea diferitl a legllor. Metrourile ,i francmasonerla.

Aplicand in practica principiile noastre, trebuie sa fiti cu luare aminte la caracterul poporului in mijlocul caruia va veti gasi ~i veti lucra; aplicarea generals, uniform a, a acestor principii, inainte de a f lacuta educatla poporului, nu poate avea pentru noi succes. Dar, punandu-Ie cu tenacitate in practica, n-or sa treaca zece ani fara ca sa se f schimbat chiar si caracterul cel mai indaratnic si lara ca sa' avem la dispozijie un popor foarte mult supus noua.

Cand va veni domnia noastra planetara, vom inlocui liberalul nostru cevant de ordine: LlBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, nu cu un alt cuvant de ordine, ci cu aceleasl cuvinte reduse la rangullor de idei. Vom zice: DREPTUL LA LlBERTATE, DATORIA EGALITATII, IDEALUL FRATERNITATII. Vom apuca astlel taurul de coarne. De fapt, am distrus deja to ate guvernele afara de cel al nostru, desi de drept exista multe. Daca astazi cateva state tsi ridica glasul impotriva noastra, aceasta 0 lac num ai de forma, uneori la dorinta ~i ordinul nostru, deoarece ne este folositor, pentru a guverna in siguranta pe fratii nostri mai mici.

In realitate nu mai avem nici 0 piedica inaintea noastra. Guvernul nostru Suprem exista deja in conditil extra-legale, care, de obicei, sunt cup rinse in cuvantul puternic si energic • DICT ATURA. Pot spune cu deplina convingere ca astazi noi suntem legislatorii. Noi dam hotarari judecatoresti, noi osandirn la moarte ~i noi gratiem. Suntem cornandantii tuturor trupelor noastre, incalecati pe calul generalului set, Vom guvema mereu cu 0 mana de otel, deoarece tinern in maini rama~itele unui partid altadata puternic, astazi subjugat noua. Tinern in maini si ii dominam pe toti prin potte nemasurate, lacomii arzatoare, razbunari nemiloase, uri

23

neimblanzite.

De la noi pomeste teroarea care a cotropit tctul, Avem in slujba noastra oameni din toate orientarile si din toate doctrinele: restauratori de monarhii, demagogi, socialisti, cornunisti si tot soiul de utopisti, Am inhilmat pe toatalumea la lucru: fiecare sapa hotarat la locullui ultimile rama~ite ale puterii si, fara sa-~i dea seama ce face, se sileste sa darame tot ce mai stii in picioare. Toate Statele, in urma acestor uneltiri abile, cer lini~te, sunt gata sa iertteasca totul pentru pace, dar noi nu Ie vom da pace atilt a timp cat ele nu vor recunoaste deschis si cu umilinta Guvernul nostru Supremo

Poporul a inceput deja sa strige ca trebuie sa se rezolve problema sociala cu ajutorul inlelegerii internalionale. lmpartirea poporului in partide i-a pus pe toti la dispozitia noastra deoarece, pentru a sustine o lupta pentru putere, trebuiesc bani, iarbanii sunt toti sub controlul nostru.

Ne-am putea teme numai de inlelegerea dintre puterea inleleapta a persoanelor domnitoare si puterea oarba a poporului, dar am luat toate rnasurile cu putinla impotriva unei asemenea eventualitati. Tntre aceste doua puteri am ridicat un zid, adica 0 teroare reciproca, In acest chip puterea oarba a poporului ramane sprijinul nostru, iar noi ii vom fi singurii calauzitori; din aceasta cauza noi vom ~ti sa 0 lndreptam cu abilitate spre lelul nostru.

Pentru ca mana orbului sa nu se poate lepada de conducerea si ghidarea noastra, trebuie ca, din cfmd in cand, sa intram in legatura directa cu el, daca nu personal, eel pulin prin fralii nostri cei mai crediociosi . . Cand vom fi 0 putere unanim recunoscuta, vom vorbi noi in persoana cu poporul in pietele publice si vom da invalaturi despre afacerile politice, dar in intelesul care ne va fi noua folositor.

Cum ar putea ei verifica ceea ce-i vom invala noi in scolile de la sate? lar ceea ce va spune trimisul Guvernului sau persoana domnitoare ea insa~i, nu va intarzia sa fie cunoscut indata de Statui intreg, deoarece se va raspandi repede prin gura poporului. Pentru a nu nimici inainte de vreme fundatiile crestinilor, noi neam atins de ele cu 0 mana prevazatoare. am luat in rnaini resorturile mecanismelor lor. Aceste resorturi erau asezate intr-o ordine neclintita, dreapta: noi am lnlocuit-o cu 0 dezordine arbitrara, Ne-am preocupat astfel in secret de jurisdictie. de alegeri, de presa, de ~bertatea individuala si mai ales de invatamant ~i educatie, care sunt reazemuJ vietii libere.

Am in~elat, dernoralizat, naucit si corupt tineretul crestin printr-o educatie greoaie si inutila bazata pe inv1ilaminte ~i teorii pe care noi demult Ie stirn ca sunt false, fiind nascocite si raspandite chiar de catre noi.

Ramanand deasupra legilor existents. fara a Ie schimba in esenta lor, dar desfigurandu-le numai, prin interpretar! contradictorii, am obtinut repede rezultate minunate pentru noi. Aceste rezultate au constat mai intai prin laptul ca aceste comentarii naucitoere au mascat legile si, mai tarziu, le-au ascuns in intregime dinaintea ochilor guvernelor incapabile sa se mai orienteze lntr-o legislatie atilt de lncurcata ..

De aici s-a nascut teoria tribunalului constiintei, Unii spun ca lumea se va rascula impotriva noastra cu armele in maini, daca va descoperi prea repede despre ce este vorba. Pentru acest caz noi avem, in larile din Occident, 0 arrna atat de ingrozitoare, incat chiar si cele mai indraznete suflete vor tremura inaintea ei: metrourile, care vor fi introduse pana atunci in toate capitalele, care impreuna cu tunelele lor vor Ii folosite de noi pentru a azvarf astfel in aer to ate organizatiile ~i to ate sediile dusrnanilor nostri din toate larile lumii.

AL X-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Forta tainld a lucrurilor in politicl. "Genialitatea diabolicl a josniciei. Ce modifidri promite dupl aceea lovitura de stat francmasonicl. De ce apreciazl francmasonil sufraa:iul universal. Stima de sine insu,l. $efii francmasoni ,I promovarea lor. Conduclitorul cellenial al francmasoneriei. Inst~ile statului ,i funcfjile lor. Otrava cea puternicl a liberalismului. Constitu,la este totdeauna ,coala nein,elelerilor ce apar intre partlde. Noua erl republicanl. Pre,edinfji statelor sunt aproape totdeauna creaturi "de paie" ale francmasoneriei. Responsabilitatea limitatl a pre,edin~lIor statelor. Misterul afaceril "Panama". Rolul important al camerel deputa~ilor ,i al pre,edintelui statului. Francmasoneria este totodatl ,i 0 fo~1 lea:lslativl. Noua constitu,ie republicanl ,I rolul acesteia. Trecerea ulterioarlla "autocraJia" francmasonicl. Momentul secret al proclamlirii "relelui universal" al planetei PlmAnt. Inocula rea criminall cu microbl ,I viru,i ale diferitelor boli precum ,I alte 'apte maleflce ale francmasoneriei.

Tncep astlizi repetllndu-va ceea ce v-am mai spus anterior ~i va rog sa va aduceti aminte ca guvernele ~i popoarele nu vad decat aparenta, infati~area de la supralata a lucrurilor. Cum ar putea ele sa descurce intelesul ascuns allucrurilor $i situatiilor cand reprezentantii lor se gandesc mai mult la petreceri !nainte de

24

25

orice? Este loarte important pentru poJitica noastrli sli cunoastern acest amanunt. Ne va Ii de lolos cand vom trece la discutia diviziunii puterii, a libertatii cuvantului, a presei, a libertatii de ccnstiinta, a dreptului de asoeiere, a egalitatii inaintea legii, a inviolabilitatii proprietatii si a iocuintei, a impozitului si, in starsit, la discutia retrospectiva a legilor. Toate aceste probleme sunt de 0 asemenea natura inc at nu trebuie sa te atingi de ele de-a dreptul si pe tata, inaintea poporului. In cazul cand suntem sil~i sa luam contact cu ele, nu trebuie sa tie insirate una cate una, ci trebuie sa dedaram in bloc ca principiile dreptului modern sunt respectate si recunoscute de catre noi. lnsernnatatea acestei omiteri consta in aceea ca, un prineipiu caruia nu i-ai spus pe nume, ne lasa libertatea de a exclude din el elite ceva lari! ca aceasta sa se observe, pe cand, dad Ie-am enumera tot ceea ce vrem sa excludem, toate acestea ar putea fi primite cu rezerva.

Poporul credul si prost are 0 deosebita sl 0 mare stima pentru geniile politice $i raspunde tuturor actelor de violenti! ale acestora prjn cuvinte: "E ticalos, grozav de ticalos, dar cat de dibaci! lata aici este numai un joc abil, dar cat de vide an este jueat, cat este de obrazniC!"

Noi socotim cli este necesar sa atragem toate natiunile la zidirea unui noi edificiu lundamental al carui plan n avem acum gata. lata de ce trebuie ca, inainte de toate, sa dam dovada de aceasta indrazneala $i de aceasta putere a rnintii care, prin persoana influenta a actorilor nostri, va slarAma in scurt timp to ate piedicile din calea noastra. Cand undeva vom Ii dat, atunci csnd este cazul, lovitura noastra de Stat, vom spune Si vom repeta popoarelor: "totul merge ingrozitor de rau, toti au sulerit mai rnult decat poate rabda un om. Noi vom indeparta acum pricinile sulerintelor voastre, adica natiollalitatile, granitele si diversitatea banilor. Bineinteles ca sunteti liberi de a ne jura sau nu credinta, insa puteti voi oare lace aceasta pe buna dreptate, daca 0 tacef inainte de a Ii vazut ceea ce va oferim noi?" Atunci ei ne vor slavi si ne vor purta in triuml intr-o lnsutletire innebunita de nadejdi. Votul public, din care am lacut arma ridicarii noastre la putere $i cu care i-arn cbisnuit pe oameni prin diterite uniuni $i tovara$ii (pana $i unitatile cele mai mici ale membrilor omenirul, i$i va juca 0 ultima datli rolul, pentru a exprima dornta intregii omeniri de a ne cunoaste mai de aoroape inainte de a ne judeca.

lata de ce trebuie sa impingem toati! lumea la votul public, tara deosebire de clasa si de cens electoral, pentru a putea introna absolutismul majoritatii, pe care nu-I poti obtine de la clasele censitare inteligente. Dupa ce vom f obisnuit in acest chip toata lumea cu ideea propriei sale valori, vom nimid insemnatatea lamiliei crestine $i valoarea ei educationala, de asemenea nu vom lasa sa se ridice individualitatiJe, carora multimea, calauzita de noi, nu Ie vor ingadui sa iasa la iveala si nici chiar sa vorbeasca. Ea va f pentru aceasta obisnuita sa nu asculte decat pe noi, care ii pilitim supunerea si atentia. in acest lei vom face din popor 0 torta atat de oarba, inca! nu va f in stare sa se miste in nici 0 parte, lara a Ii calauzita de agentii nostri, pusi in locul conducatorilor sai. Else va supune acestui regim, deoarece va sti ca de acesti noi conducatori vor depinde castigurile sale, darurile gratuite Si tot lelul de privilegii pe care Ie va avea.

Un plan unic de guvernare trebuie sa iasa dintr-un singur cap, deoarece ar Ii incoerent si lara legatura, daca mai multe minti si-ar imparti sarcina de a·1 stabili. De aceea, noi trebuie sa cunoastern acest plan de actiune, dar nu trebuie sa-I discutarn decat noi intre noi, pentru a nu-i distruge caracterul genial, legatura dintre partile sale, puterea practica si lntelesul tainic al fiecaruia dintre punctele sale. Daca este discutat Si schimbat prin votul public, atunei planul nostru va pastra urma tuturor conceptiilor false ale rnintilor care nu vor putea patrunde adancimea $i legatura scopurilor urmlirite. Planurile noastre trebuie sa lie secrete, puternice $i bine concepute. De aceea noi nu trebuie sa aruncam munea geniala a conducatorului nostru la picioarele muttimii si, de asemenea, nu trebuie niciodata sa 0 incredintam nici rnacar unei socitati restranse,

_ Aceste planuri nu urrnaresc deoeamdata rasturnarea institufiilor moderne $i a state lor existente. Ele Ie vor schimba numai economia $i, prin urmare, toata dezvoltarea lor, care astfel va ajuta mutt realitarea planurilor noastre.

Structuri aproape identice exista, sub dilerite denumiri, in toate tarile: Reprezentanta, Ministerele, Senatul, Consiliul de Stat, Corpul Legislativ $i Corpul Executiv. Nu trebuie sa va explic acum mecanismul legaturilor dintre aceste institutii, deoareee iI cunoasteti prea bine. Observati numai cli liecare din aceste institutii corespunde unei anumite lunctii importate a Statului si va rag sa mai observati ca ceea ce este loarte important este nu insti\utia, ci fuoctla. Asadar functia Si nu institutiile sunt importante. lnstitutiile si-au impartit toate lunctiile guvernamentale: functii administrative, legislative, executive. De aceea ele lucreaza in organismul Statului ca si organele in corpul omenesc. Dad stricam eomplet 0 anurnita parte a masinii Statului, aceasta va cadea bolnava, $i Ja fer ea in eazul corpului omenesc mai devreme sau mai tarziu Statui va muri.

Cand am introdus in organismul Statului otrava liberalismului, toata constructe sa politica s-a schimbat; Statele au cazut bolnave de 0 boala mortala: descompunerea sangelui lor vital si nu ne mai ramane acum dec at sa asteptarn slarSitul agoniei lor. Din liberalism s-au nascut guvernele constltutionate care au inlocuit. pe seama credulitiitii crestinilor, autccratia salvatoare eu Constitutia care, dupa cum stiti, nu este altceva decat 0 $coala de discordii, de neinfelegeri, de discutii. de deosebiri de vederi Si de framantari sterpe ale

.------~-----------.----

partidelor. Intr-un cuvant aceasta este scoala a tot ce face ca un Stat sa i$i piarda individualitatea si personalitatea. Atilt tribuna cflt ~i presa a condamnat pe condacatori la inactivitate $i la slabiciune. Ea a facut astlel din ei niste elemente putin necesare, nefolositoare. Prin aceasta se explica u$urinta cu care se va realiza rasternarea lor. Epoca repubhcana a devenit atunci posibila, fiindca am inlocuit pe guvernator cu 0 caricature a guvernului, cu un presedinte luat din multime, din mijlocul creaturilor noastre, al sclavilor nostri, Aid se afla fundamentul minei sapate de catre noi sub poporul cre$tinilor, sau mai bine zis sub popoarele crestinilor.

Intr-un viitor apropiat vom intemeia in acelasi mod responsabatatea presedmtilor de republica.

Atunci vom putea introduce fara tearna anumite schimbiiri ce ne vor f lavorabile noua, de care nu va raspunde decat aceasta creatura a noastra care va fi 0 marioneta, Ce ne pas a noua daca randurile celor ce alearga dupa putere vor deveni mai rare sau dad se vor produce, in lipsa de presednti, incurcaturi capabile de a dezorganiza in intregime tara?

Pentru a ajunge la acest rezultat, care ne avantajeaia, vom unelti ~i manevra alegerea de presedinti care au in trecutul lor 0 pata ascunsa, Teama de 0 asemenea descoperire, dornta proprie fiecarui om odata ajuns la put ere de a-si mentine privilegiile, toloasele $i onorurile legate de noua sa conditie, vor face din acestia servitorii credinciosi ai poruncilor noastre. Camera deputatilor va acoperi, va apara, va alege presedinti, dar noi ii vom retrage dreptul de a propene legi sau de a Ie schimba. Acest drept va f dat in realitate numai presedintelui responsabil, care va fi 0 jucarie in mflinile noastre.

Puterea guvernului va deveni astlel fara indoiala tinta tuturor atacurilor. Noi ii vom da, pentru a se apara, dreptul de a apela la hotararea poporului, fara sa mai treaca prin intermediarul reprezentantilor sai, cu alte cuvinte ii vom da dreptul de a recurge la serviciul nostru ca un orb ce aoeleaza la majoritate. Afara de acestea, vom da presedntelai dreptul de a declara razboi. Vom motiva acest drept spunflnd eli presedintele, ca sef al intregii arm ate a tarii, trebuie sa a aiba la dispozitia sa, pentru a apara noua Constitutie republ~ cana, al carei reprezentant direct raspunzator va fi.

In aceste imprejurari, $eful guvernului unui stat va Ii in mainile noastre ~i nimeni, in afara de noi, nu va mai conduce indirect puterea legislativa.

Vom retrage de asemeni Camerei, introducand noua Constitutie republicanli, dreptul de interpelare, sub pretext de a apara secretul politic. Vom restrange prin noua Consntutie numarul reprezentantsor la minimum, aspect care va ave a dreot urmare de a micsora cu atat mai mult pasiunile politice $i pasiunea pentru pol~ tica. Daca, contrar oricaror a$teptari ale noastre, ele totusi se trezesc chiar in situatia acestui mic numar de reprezentanti, n vom reduce la minimum printr-un apella majoritatea poporului.

De presedotele republicii va depinde numirea pre$edintilor si a vicepre$edintilor Camllrei $i ai Senatului. in locul sesiunilor parlamentare constante, vom margini $edintele Parlamentelor la cateva luni. Mai departe, vom action a astlel ca presedintele, ca set al puterii executive, sa aiba dreptul de a convoca sau dizolva Parlamentul si, in cazul dizolvarii, de a amana momentul unei noi convocari. Dar pentru ca urmarile tuturor acestor acliuni, in realitate inegale, sa nu cada asupra responsabilitatii, stabilite de catre noi, a pre$edintelui (Iucru care ar fi daunator planurilor noastre), vom indemna pe rninistn si pe ceila~i tunctionari care inconjoara pe presedinte sa treaca peste hotlirarile acestuia, prin rnasuri nejuste luate pe propria lor raspundere; in acest chip, ei vor Ii vinovati $i raspunzatori in locul sau. Noi va statuim de a incredinta acest rol mai ales Senatului, Consiliului Mini$trilor, mai bine decat unui singur individ.

Presedintele-marioneta va interpreta dupa vonta noastra legile existente, care dupa cum se stie pot f interpretate in mai mutte feluri. Elle va anula cand ii vom spune noi ca trebuie si va avea dreptul de a propune legi provizorii si chiar 0 noua schimmbare a Constitutiei, sub pretextul binelui sup rem al Statului.

Aceste masuri stabilite aici sl puse in practica ne vor da putinta de a nimici incetul cu incetul, pas cu pas, tot ceea ce vom fi fost siliti sa introducem in Constitutiile Statelor, inainte de apucarea trimelor puterii; vom trece astlel pe nesimtite la suprimarea oricarei Constitutii, cand va Ii sosit timpul de a grupa toate guvemele sub autocratia noastra,

Recunoasterea autocratiei noastre poate sosi $i inainte de suprirnarea Constitutiei, dad popoarele,

PUTINI SUNr CEI CARE frlU cA NAfOLEON A Fosr FllANCllASON. PE ACEASTA BRAvuRA Of I'IOPA6ANOA MASOlllcA EL INAPOLEON) POARrA JORWL II CIIlANUL MASONIC $1 TOTOIIA rA REAUZEAZA SIiANBEREA IIITIJALA A MAIN. CARE ESrE SUPRANUMffA "IIAcAIREA. PALMEI.

26

27

obosite de neoranduielile si caracterul usuratic al condacatorilor lor, vor ajunge sa strige: 'Alungati-i si datine un rege universal, care sa ne poata uni pe toti ~i sa distruga cauzele nejntelegerilor noastre: granite Ie natiunaor. religiile, calculele Statelor; un rege care sa ne dea acea pace si acea siguranta pe care nu 0 put em obtine de la conducatorii si reprezentantii nostri.'

Stiti foarte bine ca, pentru a face posibile asemenea dorinte, trebuie sa tulburarn in asemenea mod neintrerupt, in toate tarile, legaturile dintre popor ~i guvern pentru a ajunge sa obosim intreaga lume prin dezbinare, dusrnanie, ura si chiar prin martiraj, loamete, raspandirea bolilor, pentru ca crestnii sa nu vada alta scilpare decat aceea de a recurge la suveranitatea noastra absoluta si lntreaga,

Daca dam poporului timp sa rasutle, momentul prielnic nu va veni poate niciodata.

AL XI-LEA PROTOCOL SECRET FRANC MASONIC

Proaramul talnie al noll Constitulii. Cateva amlinunte secrete asupra loviturii de stat .. ,a eum .. te ea propusli de elitre 'ranemasoni. Cre,tinii sunt in general naivi, pro,ti ,i mlci. Franemasoneria seeretli din umbrli ,i lojile sale exterioare de "faladli".

Consiliul de Stat va fi menit sa sprijine parerea guvernului. Sub infati~area unui corp legiuitor, el nu va fi in realitate decat un comitet de redactare a legilor si decretelor guvernatorului.

lata care este programul noii Constitutii pe care noi 0 pregatim: vorn crea Legea, Dreptul si T ribunalul: 1) sub forma de propuneri ale corpului legislativ; 2) prin decrete ale Presedintetci (republicii) sub forma de ordine generale, prin acte ale Senatului si prin deeizii ale Consiliului de Stat, sub forma de ordine ministeriale; 3) in cazul cand vom gasi ca este lolositor, sub forma de lovitura de Stat.

Acum, dupa ce am stabilit in mod aproximativ acest modus agendi (modalitate de actiune), sa ne ocuparn cuamanontele masurilor care ne vor servi sa term in am translormarea Statului in intelesul pe care l-am expus. Vreau sa zic ca ne vern oeupa cu mai multa atentie de libertatea presei, de dreptul de asociatie, de libertatea constiintei, de principiul electiv $i de multe alte lucruri care vor trebui sa dispara din repertoriul omenirii si care urmeaza sa lie cu desavarsire schimbate de indata ce noua Constitute a noastra va Ii proclamata.

Numai in acest moment vorn putea publica nestanjeniji toate ordinele noastre. Mai tarziu, orice schimbare considerabila va Ii primejdioasa. Daca aceasta schimbare se lace in sensul unei asprimi care nu poate Ii indurata, ea poate atrage dupa sine 0 deznadejde loarte mare pricinuita de teama de noi schmbari de acelasi leI.

Daca, dirnpotriva, schimbarea se indeplineste in sensul unor ingaduinte ulterioare, se va zice ca noi in~ine ne-am recunoscut greselile, iar acest lucru va intuneca laima inaltei inteligenle, a puterii noastre, sau se va zice ca ne-a lost tearna si ca am lost silitl sa lacem concesii, pentru care nimeni nu ne va rnultumi, deoarece toti vor crede ca de lapt au avut dreptulla ele. Atat una cat si cealalta din aceste eventualitati. ar Ii deci pagubitoare pentru noua noastra Constitutie.

Noi vrem ca, din ziua proclarnarii ei, cand popoarele vor Ii naucite de lovitura de Stat, care se va Ii operat, cand inca vor Ii sub puterea terorii ~i a nedumeririi, noi vrem ca din acel moment sa recunoasca cu totii ca noi suntem atilt de puternici, atat de invulnerabili, atat de tari, incat nu vom sta in nici un caz la tocmeala cu dansii; ca, nu numai cli nu vom da nici 0 insemnatate parerllor ~i dorintelor lor, dar ell suntem gala ~i ca avem posibilitalea sa inabu$im cu 0 lorta si cu 0 autoritate indiscutabila orice incercare, orice manilestare a acestor dorinte $i pareri; ca am $tiut sa punem mana dintr-o singura lovitura pe tot ceea ce ne era necesar, $i ca nu vom imparti in niei un caz puterea noastra cu ei. Atunei resernnati ei lsi vor inchide oehii ~i vor astepta desfasurarea ulterioara a evenimentelor.

Crestinii naivi sunt ca niste oi iar noi suntem pentru ei niste lupi. Sunt convins ea ~tili ce palese oile cand patrund lupii in staul.

Deoarece resemnati ei vor inchide ochii inaintea oricarui lucru, spre a-i pacali Ie vom promite ca Ie inapoiem toate libertatile luate, dar aceasta numai cand dusrnanii pacii vor Ii potoliti, iar partidele existente reduse la neputinta.

Nu mai trebuie sa va spun ca, in realitate, ei vor astepta mult si zadarnic aceastli intoarcere sore

trecut.

Pentru ce altceva am fi olerit $i inspirat cre$tinilor toata aceasta politicli, fara a Ie da in realitate putinta de a 0 patrunde, daca nu doar penru a ca$tiga pe ascuns, ceea ce noi lara acest mod de a proceda nu puteam chtiga pe latli? Acest aspect fundamental a servit mereu ca baza organizarii Irancmasoneriei noaslre secrete, care nu este cunoscuta $i ale carer planuri nu sunt nici macar banuite de dobitoacele cresthe, atrase de noi in organizatia vizibilii a francmasoneriei, pentru a indeparta astlel de la noi privirile banuitoare ale IratUor lor.

-~- .. -~----

AL XII-LEA PROTOCOl; SECRET FRANCMASONIC

Interpretarea malonicA secreti a cuvintului "Iibertate". Viitorul diferit al presei

in timpul domniei planetare a francmasonHor. Controlul strict ,i total al presei atunci. Agenlille corelpondenlilor. Ce elte in realitate progresul pentru francmasoni? Solidaritatea francmalonilor afa cum se manifesti ea in presa modernA. Alilarea

,i intrelinerea pretenJjilor "sociale" provinciale. Infailibilitatea noului regim.

Cuvantullibertate, care poate fi talmacit in diferite feluri, noi if vom defini astfel: 'Ubertatea este

dreptul de a lace numai ceea ce permite legea'. 0 astfel de talmlicire a acestui cuvant, flicuta la timpul potrivit, va pune toata libertatea in mainile noastre, deoarece legile vor nimici sau vor face cu putinta ceea ce 0 sa ne fie noua placut, urmarind punerea in practica a programului de mai sus.

Ce rol joaca astazi presa? Ea serveste adeseori la atatarea patimilor si la intretinerea egoismelor de partido Ea este plina de desertscene, nedreptati ~i minciuni, iar cea mai mare parte a oamenilor nu-i 1nteleg deloc menirea. Noi mai intai 0 vom subjuga ~i ii vom pune oprelisti puternice, iar apoi vom face la fel ~i cu celelalte lucrari tiparite, caci la ce ne-ar servi subjugarea presei, daca nu ne vom pune la adapost ~i de focul atatator al broscrii si al cartii? Vom transforma publicitatea, care ne costa astaz! foarte scurnp, deoarece numai prin ea putem cenzura ceea ce se scrie in ziare, intr-un izvor de venit pentru Statui nostru. Vom infiinta un irnpozit special asupra presei. Vom sili sa se plateasca 0 garantie atunci cand se infiinteaza ziare sau tipografii. Astfel sperarn ca va fi scutit guvernul nostru francmasonic de orice atac din partea presei, iar cand se va ivi vreun prilej, vom da amenzi fara mila. Timbrele, garantiile ~i amenzile, to ate acestea vor aduce Statu lui nostru venituri uriase.

Este drept ca ziarele de partid ar putea trece user peste asemenea pierderi banesti ~i de aceea pe acestea Ie vom desfiinta, indata ce ne vor fi atacat a doua oara, Nimeni nu se va putea atinge nepedepsit de aureola atotputernicului guvern al nostru. Pretextul pentru a desfiinta un ziar va fi ca atata la revolta $i destabilizeaza Statui lara motiv si fara dreptate. Va rog sa nu va surprnda ca printre ziarele care ne vor ataca, vor fi $i cele 1ntemeiate de noi, dar ele fiind ghidate de noi din umbra vor ataca numai acele puncte ale carer schimbari Ie vom dori.

Nimic nu va putea fi adus la cunostista lumii fara supravegherea noastra, Acest rezultat este deja atins din zilele noastre prin laptul ea toate stirile ~i noutatile sunt primite de catre mai multe agentii care Ie aduna din toate partile lumii. Aceste agentii vor fi atunci tara deosebire numai ale noastre si nu vor publica decat ceea ce Ie vom ingadui noi.

Daca deja de pe acum am stiut sa ca$tigam de partea noastra pe membrii societatilcr crestine in asa masura, incat aproape toti privesc intamplarile lumii prin sticla cu anticipatie colorata a ochelarilor pe care chiar noi i-arn pus pe nas, dad deja de pe acum nu mai existl! pentru noi usi zavorate care sa ne impiedice cunoasterea acelor lucruri pe care crestinii Ie numesc prosteste secrete de Stat, ce va fi atunci cand vom Ii stapanii recunoscuti ai acestei planete $i vom conduce prin persoana Marelui Suveran?

Atunci oricine va voi sa fie editor, bibliotecar sau proprietar de tipografie ori sa se ocupe de industria tipograficl!, va trebui sa primeaseli 0 diploma, care, in cazul ca posesorul ei se va face vinovat de vreo nelegiuire oarecare lrnpotriva noastra, va Ii luata numaidecat ina poi. Cu asemenea rnasur], instrumentul gandirii de masa - presa - va deveni un mijloc de manipulare $i educatie in mainile noastre, care nu va mai ingadui poporului sa bat a campii asupra binefacerilor evolotiei spirituale si a progresului. Care dintre noi nu stie oare eli aceste binefaceri sunt inchipuite ~i multe dintre ele duc de-a dreptulla mste aspiratli care pentru noi sunt absurde? Din aceste aspiratii ~i vise s-au nascut atat raporturile anarhice ale oamenilor intre ei cat si cu stapanirea, deoarece progresul sau mai bine zis ideea progresului, a dat nastere ideilor tuturor ernanciparilor, fara a Ie face deloc cu putinta realizarea. Toti acei pe care noi ii numini liberali sun! de fapt anarhisti, daca nu in fapte cel putin in gandurile lor. Fiecare dintre ei urmareste ideea libertatii si pana la urma tof cad in anarhie, protestand din simpla placere de a protesta.

Dar sa revenim acum la presa. 0 vom ingreuna, ca si tot ce se tipareste, cu impozite ~i preturi foarte mari pentru fiecare foaie tiparita cat $i cu alte garantii. Cartile cu mai putin de 30 de pagini vor fi taxate dublu. Le vom inregistra in categoria brosurilor pentru ca, pe de a parte, vom reusi prin aceasta sa reducem numlirul revistelor care sunt pentru noi otrava cea mai primejdioasa, iar pe de alta parte, aceasta masura Ii va sili pe scriitori sa produca lucrari atat de lungi, incat vor fi putin citite, mai ales din cauza pretului lor foarte mare. Dinpotrivll, ceea ce vom edita ~i tipari noi pentru calauzirea mintilor in directia pe care 0 vom stabili, va fi ieftin ~i astfel va f citit de catre toata lumea. Impozitul foarte mare va inabu$i dorinta multora de a scrie, iar teama de oedeaosa va face oe literati sa atarne de noi.

Dad totusi se vor gasi unele persoane care doresc sa scrie impotriva noastra nu se va gasi in schimb nimeni sa Ie tipareasca scrierile. Inainte de a accepta 0 lucrare pentru tiparit, editorul va trebui sa mearga

28

la autorit~ti pentru a obtine incuviintarea scrisa de a 0 lace. In acest chip vom cunoaste dinainte cursele care ni se intind $i Ie vom zadarnici dand dinainte lamuriri asupra subiectului tratat in care suntem atacati,

Literatura si ziaristica sunt cele doua torte educative mai insemnate, de aceea guvernul nostru va trebui sa lie proprietarul celor mai multe ziare. Prin aceasta, inraurirea daunatoare noua a presei private va Ii indepartata, iar noi vorn ca$tiga 0 influenta uriasa asupra majoritalii rnintilor. Daca incuviinlam sa apara 10 ziare noi, indata vom intemeia 30 de ale noastre $i asa mai departe.

Publicul cititor este naiv si nu va banui nimic. T oate ziarele ediate de noi vor Ii in aparenta de tendinte $i opinii total opuse, lucnl care va trezi in cazul majoritatii credule increderea in ele si astfel va atrage in jurullor ce dusmanil nostri nebanuiti, Astlel ei vor cadea in cursa si vor Ii lacuti inolensivi prin diferite mijloace pe care Ie stim.

Publicatllle cu caracter olicial vor sta in randul intai. Ele vor veghea intotdeauna interesele noastre si de aceea inlluenla lor, care ne va Ii tavorablla noua, va ramane unasa.

in randul al doilea vor sta publicatiile olicioase, ale carer rol va Ii de a atrage pe nepasatori $i pe cei lara vlaga.

in al treilea rand vorn pune asa numita opoz~ie a noastra, Cel putin un ziar din acestea va Ii cu desavar$ire potrivnic ideilor noastre. Dusmanii nostri vor lua pe acest lals opozant drept un tovarss de lupta $i astfel ne vor descoperi toate uneltirile lor datorita acestui tertip.

Ziarele noastre vor f de toate tendintele: unele aristocratice, altele republicane, altele revolutionare sau chiar anarhiste, bineinteles atat timp cat va dainui Constitutia,

Ele vor manilesta in multiple moduri influenta noastra si vor avea, ca zeul Vishnu, 0 suta de rnaini, care liecare va grabi schimbarea societatii dupa cum urmarim noi. Aceste maini vor calauzi prin sugestii adecvate opinia in directia care duce la scopul nostru, deoarece un om foarte intaratat pierde putinta de a rations si cade cu u$urinla sub puterea sugestiei. Neghiobii manipulati care vor crede ca repeta opinia ziarului partidului lor vor repeta sl raspandi de fapt parerea noastra, ori aceea care ne va place noua sa se spuna. Ei lsi vor inchipui, datorita nalvitatii, ca urrneaza planul partidului lor, pe cand in realitate nu vor servi decat steagul pe care TI vern ridica pe ascuns chiar noi pe seama lor.

o Pentru a conduce in aceasta directie armata noastra de ziaristi va trebui sa organizarn cu deosebita grija institutia aceasta. Sub numele de Birou Central al Presei vorn pune la cale sedinte liter are, in care agentii ncstri vor da cuvantul secret de ordine si cu diferitele semnale cunoscute numai de Irancmasoni, lara ca cneva sa poata sa bage de searna, Discutand si in aparenta contrazicand in~iativa noastra, dar in mod superficial, fara a intra in miezullucrurilor, ziarele noastre vor sustine 0 polernica prefacuta cu organele oliciale, pentru a ne da prin aceasta putinta de a ne pronenta si mai lim pede decat am putea-o lace in primele noastre declaratii oficiale, lntarind astlel sugestiile facute de noi.

Aceste atacuri inscenate de noi vor face ca supusii nostri sa creada ca pot vorbi liber; iar pe de alta parte agentii nostri vor putea spune pretutindeni, c~ organele care se declarii impotriva noastra nu fac decat sa cleveteasca in mod prostesc deoarece nu pot gasi pricini adevarate pentru combaterea serioasa a rnasurilor noastre.

Prin aceste mijloace abile de manipulare nebanuite $i nevazute de catre opinia publica, dar loarte sigure, vom castiga in orice situatie atentia $i increderea publica. Prin ele, dupa caz, vom intarata sau vern linisti, dupa cum avem nevoie, spiritele in probleme politice, Ie vom convinge sau Ie vom arnagi, scotand de sub tipar cand adevarul, cand minciuna, cand ambele abil combinate, adeverind sau dezrnntindfaptele, dupa inraurirea pe care urmarim ca acestea sa 0 aib~ asupra publicului, pipaind totdeauna cu mare prudenta $i grija locul, inainte de a pune cu fermitate piciorul pe el.

Actionand asttel ii vorn invinge pe dusrnanii nostri lara doar $i poate, deoarece ei nu vor avea la dispozitie publicatii prin care sa-$i poata spune cuvantul pana la starsit sau denigrand nu Ie vorn permite sa dea nici 0 replica in ziar in urma rnasurilor pe care Ie-am aratat, Asttel, prin campanii mincinoase lansate

contra dusmanilor n'o$tri nici nu va mai trebui sa-i combatem cu temeinicie. •

in caz de nevoie ii vorn combate cu tarie prin ziarele noastre oficiale recurgand chiar la calomnii distrugatoare ce vor fi Ian sate prin presa noastra din categoria a treia.

Inca de pe acum, cel putin in cadrele presei, exista 0 puternica solidaritate francmasonica. Toate organele presei sunt legate intre ele prin secret prolesional. Ca $i stravechii auguri, nici unul dintre membrii ei nu desUiinuie secretul $i cunostintete sale daca nu i se porunceste. Nici un ziarist nu se va incumeta sa trateze public si sa divulge aceasta taina, deoarece nici unul dintre ei nu va Ii prim it in randul scriitorilor daca nu are vreo pata rusnoasa in trecutul sau, care sa poata Ii indata facuta publica in caz de tradare sau necredinta. Atata vreme cat aceste pacate sunt pastrate in taina de catre anum~i oameni, scriitorul, prin laima sa, poate atrage si localiza in jurullui adrniratia $i simpatia majorita!ii tarii, care TI va urma cu lnsufletire.

Socotelile noastre in ceea ce prieste recrutarea de noi Irancmasoni se intind cu deosebire asupra provinciei. Acolo noi trebuie sa ataliim nadejdi $i dorlnte potrillnice celor din capitala careia ii vorn spune cli

29

acestea sunt nadejdiile si dorintele adevarate ale provinciilor, desi este lesne de inteles ca izvorul central al dezbinarilor nu pcrneste decat de la noi. Sa ~titi ca, atata timp cat nu ne vom bucura inca de 0 putere deplina va f adesea nevoie de a inabu~i glasul capitalelor prin acela al majoritatii, al poporului din provincii, care va f cu abilitate atatat de catre agentii nostri, Va trebui ca, in momentul psihologic stabilit de noi, capita Ie Ie sa nu mai aiba nici un cuvant de spus asupra faptului implinit, din simplul motiv ca acesta va f deja prim it cu mult mai repede de catre majoritatea poporului, prin intermediul oraselor din provincie.

Cand vom intra in noua oranduire de Stat Planetar care va pregati domnia no astra asupra intregii planete, nu vom putea lasa sa se mai descopere prin press necinstea publica. Va trebui sa se creada atunci ca noua noastra stapanire a multumit atat de bine pe toata lumea, incat au disparut chiar ~i crimele. Cazurile de izbucnire a criminalitatii nu vor trebui atunci sa lie cunoscute dedit de victimele lor si de martori intampllitori.

AL XIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Nevoia piinii zilnice ii dreseazl Kradat pe oameni. Chestiunile politice care apar. Chestiunile industriale. Petrecerile ca mijloc de deviere. Casele poporului. Adevlrul este unul. Marile probleme care survin.

Nevoia painii zilnice ii lace pe crestini sa taca si sa fie servitorii nostri umili. Ag.entii nostri din presa vor discuta, la porunca noastra, masurile ~i schirnbarile pe care ne-ar Ii cam greu sa le dam publicitlltii dintrodata, pe nesteptate, Noi, in acest timp, lolosindu-ne de zgomotul pricinuit de aceste discutii, vom infaptui rnasurile do rite ~i Ie vom prezenta publicului ca pe un lapt implinit. Nimeni nu va avea indrazneala sa cearli nimicirea celor hotarate, mai ales ca vor fi prezentate ca fiind un real progreso De altfel, presa va face atunci un joe ufil noua si va atrage indata atentia publicului spre chestiuni senzationale noi (caci, dupa cum stiti, noi am oblsnit oamenii de a cauta totdeauna ceva nou si schimbatorl. Cat iva neghiobi, lnchipuindu-si cll sunt uneltele sortii, se vor napusti asupra acestor noi chestiuni lara a sti cli ei nu inteleg nimic din ceea ce noi vrem in realitate sli se discute. Chestiunile politicii nu sunt deschise nimanui, in afara de aceia care i-au dat

nastere, inca inainte cu multe veacuri ~i care 0 conduc chiar ~i acum in taina. ..

Din toate acestea puteti vedea ca, pretacande-ne uneori eli cerem pare rea mu~imii, noi nu facem altceva decat sa ne usurarn infaptuirea planurilor noastre. De asemenea puteti observa eli noi cautam totdeauna aprobarea nu a laptelor, ci a cuvintelor noastre rostite la cutare prilej. Noi trebuie sli spunem pretutindeni si totdeauna ca, in toate rnasurile noastre ne ghidam dupa speranta unita cu siguranta de a fi folositori binelui tuturor.

Pentru a abate cu abilitate atentia oamenilor prea ingrijorati de problemele'politice, vom scoate la iveala problemele economice senzationale inainte de asa zisele probleme politice noi. Ii vom lasa atunci pe tott sa-~i descarce furiile lor asupra acestui subiect. Gloatele se vor invoi sa ramana lini~tite, sa se odihneasca dupa inchipuita lor activitate politica (cu care iam obisnuit noi in~ine, pentru ca sa putem lupta prin mijlocirea lor cu guvernele crestine), cu conditia de a avea noi distractii si ocupatii, In aceste noi distractii ~i ocupatii ii vom indrepta apoi aproape pe aceleasi ciii politice. Vom face aceasta pentru ca aceste gloate ale poporului sa nu ajungala nimic profund prin cugetare. Eventual ii vom opri eficient de la g~ndire prin petreceri ~i sport, prin jocuri, prin desfatari vicioase, prin inlantuiri de patimi ~i prin case de toleranta publice. indata vom pune apoi prin presa concursuri banale de arte ~i tot feJuI de sporturi. Aceste preocupari de masa vor indeparta pentru totdeauna spiritele de la chestiunile elevate unde am avea mult de luptat cu ele. Oamenii, dezobisnuindu-se din ce in ce mai mult slilgandeasca spontan ~i independent numai pri1 ei il~i~i vor ajunge sa vorbeasca datorita propagandei noastre tocmai asa cum gandim noi. Datorita superficialitatii si a lenti lor de a gandi noi vom fi singurii care vom da impulsuri si indrumari cugetarii mai ales prin intermediul anumitor persoane care, bineinteles, nu vor fi deloc bllnuite de a avea legllturi stranse cu noi.

Rolul utopi$tilor liberali va fi pentru totdeauna slar$it, atunci cand va fi recunoscut regimul nostru Irancmasonic planetar. Pani! atunci vor aduce multe foloase noua. De aceea, adeseori ii vom indemna mult mai mult pe oameni sa nllscoceascll tot felul de teorii complet ireale si fantastice, considerate noi, sau asa zise

30

progresiste, caci astfel vom suci cu 0 mare u~urinta capetele acestor crestini, cu ajutorul cuvantului PROGRES. Nu gasiti aproape nici unul printre ei care sa inteleaga ca sub acest cuvant se ascunde 0 greseala, afara de cazurile cand este vorba de descoperiri materiale, deoarece adevarul este numai unul singur ~i neschimbat, ~i nu poate prin urmare sa progreseze. Progresul, ca 0 idee gre~ita, serveste la intunecarea adevarului, pentru ca nimeni sa nu-l cunoasca, in afarli de noi ale~ii care suntem pazitorii lui.

Cllnd domnia noastra planetarli va fi sosit, oratorii nostri vor vorbi cu patos poporului despre marile probleme misterioase care au framantat omenirea pentru a 0 duce, in sfarsit, la regimul nostru rnantuitor, Nimeni nu va blinui atunci cli toate aceste probleme au fost nascocite de catre noi, dupa un plan politic pe care nimeni nu l-a ghicit in tot cursullungilor veacuri.

AL XIV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Rell,il en nouI I viitorului. Scllvia viitoruJui. ImposibUitatea de a eunoafle misterele reliliel franemasonlea a viitorului. Pomolrafia neeesarli ,i viitorul euviintului tiplirit atunel elnd frlncmllonii ver avea eomplet puterea.

Cand va fi sosit domnia noastra planetara, nu vom recunoaste nici 0 alta religie afara de aceea a noastra, care este unica Si de care ne este leg at destinul, deoarece noi francmasonii suntem alesii prin care acest destin este unit cu soarta lumii. Din acest motiv va trebui sa nimicim toate credmtele. Faptul ca prin aceasta nimicire a credintei se sporeste nurnarul ateilor din zilele noastre, nu ne va stanieni stradumtele. ci din contra va servi drept pilda generatiilor care vor asculta predicile noastre asupra religiei, al carei sistem stoic conceput de noi va izbuti sa cucereascli toate'popoarele. Vom spune atunci tuturor ca in aceasta consta adevlirul ei mistic, in care zace toalli torta ei educatoare. Atunci vom publica la to ate prilejurile articole in care vom asernana regimul nostru mantuitor cu cele ale trecutului. Binefacerile unei odihne castigate dupa veacuri de framllntliri vor seoate la iveala insusirile pia cute ale stapanirii noastre. Greselile administratorilor crestni vor fi zugravite de noi in culorile cele mai vii. Vom da nastere la 0 asa de mare scarba fata de aceste administratii, incAt popoarele vor prefera odihna robiei in locul drepturilor mult trambitatei libertati care i-a zapacit atat de mult Si care le-a rapit mijloacele de trai facandu-i sa fie exoloatati de catre 0 ceata de aventurieri, nestiutori de ceea ce fac. Nefolositoarele schimbliri de guvern, la care ii lndernnam noi pe crestini atunci cand voim sa sapam temeliile lor de gwernlimant, vor obosi in aceasta vreme atat de mult popoarele, incat ele vor prefera sa indure orlce din partea noastra, numai sa scape de noi framantari. Vom arata atunci cu staruinta greselile istorice ale guvernelor crestine care, in lipsa adevaratului bine, au arnetit omenirea in cursul atator veacuri, urmarind un bine social iluzoriu, fara a-si da seama ca planurile lor inrautatesc, in loc sa imbunatateasca, conditi~e vietH omenesti pe aceasta planeta,

Filozofii noWi vor discuta toate greselile credintetor crestine, dar nimeni niciodata nu va discuta religia noastra sub adevllrata ei inflltisare, deoarece nimeni nu 0 va cunoaste cu adevarat, afara de cei ai nostri, care nu vor Indrazni niciodaUi sa·i descopere tainele.

In tarile zise inaintate, am dat deja nastere unei literaturi nebune, murdare, marsave. Aceasta 0 vom raspandi catva timp, chiarsi duj)a ce am ajuns la putere, pentru a scoate mai muit la iveala deosebirea dintre discursurile, diotre programele noastre Si aceste nemernicii ale crestinilor, Initiatii nostri francmasoni, crescuti pentru a conduce pe crestini, vcr alcAtui discursuri, planuri, memorii, articole care ne vor da inraurirea deplina asupra acestor oameni $i ne vor ingadui sa~ indreptam catre ideile si cunostintele pe care vom voi atunci ca ei sa Ie insuseasca.

At XV-lEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Seeretullovlbwii de atat mondlale ee va dura 0 zl, Cond.mnlirile I. moarte ee vor fI pronullfa~ atunel. Soarta viltolra I tuturor francmasonilor cre,tini. Caracterul lel.n4ar tI miItic at puterII ftancmllonilor. Inmulfirea rapidli a lojilor francm.sonice. Admlnl.tr~a cantrall. Maritor mae,trl frlncmasoni. Tainica afacere Aleff. Francmason.ri. este CilluZI esenJiall a tuturor locietllitor secrete. ImportanJa talnlcl I succesuJuJ publiC. CoJectivismul inerent. Victimele eventuale. Condamnarea ulterloarlla mOlrte a frlncmasonllor. Prlbu,irea planetarl a prestigiului Ie gil or ,I II autorltlJlI. Pr.a'*l.rea frlncmasonllor. Scurtimea ,i limpezlmea exemplarli a 1e&Hor car. VOl' ft pron1IIIpte in timpuJ domnlel viitoare a francmasonilor. Supunere totall tI nec~'" f. de autoritate. Mlisuri dura contra abuzurllor de putere. CruzJmel neolllfftUld a "Pletor, Limita v.rllei pentru cei care vor fi judecAtori. LlberallsMul judeCItotIIor " at puterii vor dllpare. Banul mondial II Statului Planetar

31

Unic. Absolutismul lArA precedent al Irancmasoneriei. Dreptul de easatle. '''Aspectul'' patrlarhal al viitorului "guvern" Planetar. Zeilicarea obliaatorie a guvernului. Dreptul celui mai tare in calitatea sa de drept unic. Regele Statului Unic Planetar este considerat a fi patriarhullumii.

Cand in sfar$it vom incepe a domni peste tot giobul- cu ajutorulloviturilor de Stat Ipregatite in aceeasi zi) - $i dupa ce vom fi hotarat desfiintarea tuturor guvernelor in fiinta (chiar daca pana atunci va mai trece o oarecare vreme), vom cauta sa impiedicam uneltirile si comploturile impotriva noastra.ln acest scop, vom osandi la moarte pe toti aceia care vor intampina venirea noastra la putere cu armele in maini. De asemenea orice infiintare de noi societati secrete, .ce nu va servi scopurile noastre, va fi atunci pedepsita cu moartea. Atat societatile secrete care exista in zilele noastre si care ne sunt cunoscute, ori care ne-au servit $i ne servesc inca, cat $i cele care nu ne sunt cunoscute, vor fi dupa aceea desfiintate, iar membrii lor vor fi trimis! in continente departate, in afara Europei. La fel vom proceda cu toti cei care $tiu prea multe despre noi (chiar din randurile noastre, din Francmasoneria exterioara, care au ajuns sa stle prea multe lucruri secrete). Aceia pe care ii vom cruta pentru un motiv oarecare, vor trai sub 0 vesnica arnenintare a surghiunului.

De indata ce vom avea puterea vom publica legi aspre prin care vom sili pe toti fO$tii membri ai societaplor secrete, care ne sunt sau care ne-au fost rivale, sa paraseasca Europa, care va deveni centrul stapanirii noastre. (Aici apare destul de clar ca, in final, Europa va fi centrul sau, cu alte cuvinte, Comandamentul Francmasoneriei Mondialel.

in societatea umana in care, gradat noi am sernanat din plin semintele dezbinarii, nemultumirii, $i a prins radacini neintelegerea (cum este de exemplu protestantismul), nu se va mai putea restabili dupa aceea ordinea decal prin masuri dure, rapide si nemiloase, care vor dovedi 0 putere de neclintit; este evident inutil sa se dea vreo atentie victimelor cazute pentru binele nostru viitor. Rolul fiecarui guvern care recunoaste di exista, nu este numai de a culege roadele privilegiilor sale, ci $i de a-$i indeplini datoriile, pentru a ajunge la infaptuirea anumitor scopuri, fie chiar cu pretul celor mai mari jertie. Pentru ca un guvern sa ajunga sa fie neelintit, trebuie sa-$i mareasca la maximum aureola puterii sale, iar aceasta aureola nu se ca$tiga decat printr-o Iascinanta inflexibilitate a puterii, care trebuie sa poarte semnele unei atotputernicii oculte. Asa era, pan a in vremurile din urma, autocratia care tocmai de aceea rarnane singurul nostru dusrnan serios din intreaga lume, alaturi de Papalitate. Aducet~va in aceasta directie aminte de pilda Italiei inecate in sange, care totusi nu s-a atins de nici un fir de par al lui Sylla, cel care a varsat acest sange. Sylla, prin puterea sa uluitoare, s-a ridicat pana la cea mai inalta treapta in ochii poporului chinuit si jertfit chiar de catre el, iar intoarcerea lui indrazneata in Italia, ~a facut si mai inviolabil. Poporul nu se atinge niciodata de acela care-t hipnotizeaza prin indrazneala $i taria vointei lui.

Asteptand insa venire a momentului victoriei, cat $i pentru a grabi elipa triumlului nostru, vom inliinta $i vom inmulti lojile masonice in toate tarile din lume. In aceste loji francmasonice, care pentru cei naivi vor parea opuse si diferite, II vom coopta si ii vom atrage sa intre in ele oe toti aceia care sunt sau pot Ii niste emlnenti agenti, Aceste grupari, aceste "Ioji" vor reprezenta toto data centrul nostru principal de inforrnatii $i manipulare a maselor ignorante, fiindca ele vor ramane mijlocul cel mai elicient al activitlitii noastre. Vom conduce centralizat, in mod strict, to ate aceste societati francmasonice (in mod aparent diferite) printr-o administratie cunoscuta numai de noi - cei care suntem si vom ramane total necunoscuti, pentru a putea actiona cat mai elicient din umbra - $i care va Ii compusa $i concuss in totalitate numai de eel mai inteligenti oameni ai nostri, Lojile noastre Irancmasonice vor avea fiecare cate un reprezentant numit de noi, iar acesta va Ii cel care va da cuvantul de ordine si programul pe care noi n vom decide; in dosul acestui reprezentant se va ascunde nebanuita adrninistratia despre care am vorbit. Vom lorma si vom intretine in cadrul acestor loji Irancmasonice locarul tuturor ml$carilor anarhice-revolutionare $i liberale, care vor servi scopurilor noastre. Aceste loji vor Ii alclltuite din oameni cat mai docili $i maleabili, care vor proveni pe cat posibil din toate straturile societatu, dar mai ales dintre cei bogati, Planurile politice cele mai secrete ne vor Ii astfel aduse noua totdeauna la cunostiota $i vor cadea in mana noastra si, in cazul in care vom Ii de acord cu continutul lor, ele vor intra imediat sub autoritatea noastrli din prima zi a apar~lei lor. Printre membrii acestor loji vor trebui neaparat sa lie cuprinsi aproape toti agentii politiei nationale Si mternationate, deoarece serviciile lor sunt de neinlocuit pentru noi, avand in vedere ca pol~ia poate nu numai sa ia masuri rap ide impotriva nesupusilor si recalcintrantilor, dar sa si acopere on sa musamalizeze complet toate actiunile·noastre rele sau sa gaseasca pretexte avantajoase pentru noi atunci cand apar nernultumiri $i cand am putea Ii descoperiti. Aceia care intra cel mai usor in societatile secrete sunt de obicei niste arnbitiosi sau aventurieri si sunt in general oameni usurateci, cu care nu ne va Ii greu sa ne intelegem pentru infaptuirea planurilor noastre.

Daca se vor naste la un moment dat dezordini intr-un Stat, aceastava insemna ca am avut chiar noi nevoie Sa generam tulburliri pentru a nimici 0 solidaritate preamare. Daca se va pune la cale un com plot in sanul sau, conducatorul acestei uneltiri va Ii unul dintre cei mai credinciosi servitori ai nostri,

32

Este absolut firesc ca noi, cei putim care facem parte din lerarhia Francmasonica Secreta, ~i nimeni aitcineva, sa fim cei care coordoneaza, nebanu~i de nimeni - din umbra - actiuoea Francmasoneriei exterioare, pentru ca numai noi stim cu adevarat unde vrem sa ajungem; noi, numai noi cei ce facem parte din elita trebuie sa cunoastern scopul linal al fiecarei actiuni, in timp ce toti ceilalti membri ai lojilor nu trebuie sa stie mai nimic_ Pentru membrii Francmasoneriei exterioare, scopul respectivei actiuni va Ii prezentat ca liind altul si astlel ei nici macar nu vor banui ceea ce urrnarirn noi atunci. Ei se multumesc de obicei cu un succes momentan, care Ie satisface amorul propria in inlaptuirea planurilor lor, lara a observa ca acest plan nu porneste totdeauna din initiativa lor ci Ie este sugerat de cstre noi,

Oamenii se inscriu cel mai adesea in loji din cunozitate sau fiind animati de speranta desarta de a~i satisface arnbitiile politice cu ajutorullor; allii vor sa profite de relatiile oferite de noi iar unii numai pentru a-si expune inaintea unui public visurile lor irealizabile, care in reaittate nu se sprijina pe nirnic. De cele mai multe ori acestor oameni naivi Ie este sete de ernotia succesului $i a aplauzelor, rnanitestari cu care noi nu suntem niciodata zgarcili. Noi Ie oferim intotdeauna acest succes pentru a ne folosi ulterior de rnulturnirea de sine care este legata de el ~i datorita careia oamenii pjimesc foarte usor sugestiile noastre fara a bag a de searna, fiind in acelasi timp cu totul convinsi ea exprima lara gre~ ideile proprii si cil ei nici nu ar putea Ii in stare sa si Ie lnsuseasca pe ale altora. Nici nu va puteti inchipui cat de user ~i cum pot cades chiar si cei mai in!eligenji oameni care se aflil ~i raman intr-o stare de naivitate plina de incon~tien!a, cu condi!ia de a-i face sa fie cat mai multurniti de ei in~i~i. In acelasi timp doar noi stim cat este de user sa-i descurajezi prin cel mai mic insucces, lie chiar numai prin inc eta rea aplauzelor, Si astlel sa-i robesf unei supuneri slugarnice numai pentru a pule a obtine mai mereu noi succese.

in rnasura in care marii nostri Mae~tri Francmasoni dispretuiesc gloria, numai sore a face sa reuseasca pe deplin si cat mai repede proiectele lor, in aceeasi masura oamenii obi$nuiti care au mintea unor copii sunt in stare sa-~i jertfeasca toate telurile lor numai ~i numai pentru a obtine cat mai multi! glorie. Acest fel tipic de a vedea allor ne usureaza foarte mull sarcina de a-i influenta ~i de a-i conduce. Acest' tigri la inlati~are au in realitate sufletul unei turme de oi, iar capetele lor, cu rare exceptii, sunt cu desavarsire goa Ie ~i tocmai aceasta explica de ce ei pot Ii influentati ~i rnanioutati at at de user. Le-arn dat acum drept cal de bataie, '3$<1 cum dai unui copil 0 jucarile, visul absorbirii complete a individualitatii ornenesti de catre unitatea simbolicli a colectivismului. Inca n-au ajuns sa inteleaga si nici nu vor inlelege curand ca aceasta jucarie le-a absorbit deocarndata cu totul atentia, Este aici 0 lncalcare fati~a a celei mai importante legi a naturii care, din prima zi a Creatiei, a lacut pe tiecare fiinta deosebita de cealalta, tocmai pentru a-~i afirma in mod creator individualilalea.

Faptul cli noi am fost in stare sa-; aducem, iar actualmente sa-i rnentnern in aceasta stare nebuneaseli, nu ne doveoeste oare cu 0 limpezime orbitoare, elil de pulin dezvoltata este mintea lor lala de mintea noastra? Acest aspect este cea mai mportanta garantie a succesului nostru. Cat de clarvazatori erau MAESTRI! nostri francmasoni care au spus eli pentru a atinge un scop mare nu trebuie niciodata sa te opresti in tata mijloacelor si nu trebuie sa-ti precupetesti nurnarul victimelor jertlite! Noi n-am numarat victimele din randurile noastre si cu toate ca la nevoie am sacrilicat pe unii dintre ai nostri, procedand astlel, am dat lerarhiei noastre francmasonice secrete 0 putere oe care altlel nu am Ii dobandit-o po ate niciodata. Victimele dintre cei ai nostri, relativ putine ca numar, ne-au aparat totdeauna la momentul potrivit de distrugerea totala.

Moartea esle sfar$itul de neinlalurat al fiecaruia. Mai util este sa grabim moartea acelora care, plini de fermitate, pun piedici operei noastre, decal sa murim noi, MAESTRI! FRANCMASONI care am dat nastere acestei opere gigantice. Noi va trebui sa-i osandirn la moarte si sa-i executam pe francmasonii tradatori, astlel incal nimeni, afara de fratii lor sa nu poata sa banuiasca ceva, nici chiar victimele condamnarii noastre. Ei mor toti, cand trebuie, in conformitale cu planurile noastre, IN APARENTA de moarte naturala,

Aceste masuri drastice au inlaturat din sanut francmasoneriei (ordinare) orice urma de impotrivire $i de nesupunere. Tot predicand crestinifor liberalismul, noi rnentinem totodata si pe agentii nostri agitatori lntr-o supunere desavar$ita.

AL XVI·LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Modul secret in care universitifile pot fi fAcute sA devinl nevltlmltoare. Clasicismul va fl pe deplin inlocuit. EducaJia in Statui Planetar Unic ,i aile profesiuni. Reclama obligatorie a autoritl~ii "Stlpinitorului" eel nou in ,coli. Desfiin~area completl a invl~lmantului liber. Noile teorii ale Statului Planetar Unic. lndependenta gandirii va fi reprimatl. fnvlfltura in Statui Planetar Unic se va face mai ales prin imagine.

In scopul de a nimici cat mai repede si definitiv toate tortele colective care nu sunt ale noastre, vom

33

vor Ii pregAtiti in taina pentru munca lor, in spiritul nostru francmasonic, prin programe de actiuni strict secrete si amAnuntite, de la care ei nu se vor putea abate absolut deloc. Ei vor f atunci nurniti numai dupa ce vor fi veriticati cu mare grija Si vor depinde de guvern.

Atunci cand vom prelua puterea si vom conduce printr-un Guvern Unic intreaga planeta, vom exclude complet din programele de studii dreptul cetatenesc $i tot ceea ce prveste aspectul tainic care se refera la problemele politice. Aceste mari secrete, care permit sa fie manipulate masele, vor fi predate numai catorva zeei de persoane alese ehiar de noi prin testare pentru lnsusirile lor speciale. Cand vern fi in finalla putere, vom scoate eomplet din programele de studii toate acele materii care inainte erau studiate $i care pot pricinui tulburari Si ii vorn face pe tineri sa fie ascultatorl $i sa ii iubeasca pima la idolatrizare (cultul personalitatiill pe cei care ii vor conduce.

Yom sterge apoi din memoria umanitatii to ate informatiile referitoare la faptele secolelor trecute care nu ne avantajeazA.

Tot atunci vom face astfel incAt vom desfiinta in intre~ime crice forma de invatamant liber. Sistemul de reprimare sistematica a gandirii binetacatoare. creatoare, libere este de pe acum in vigoare in cadrul sistemului educational bazat din ce in ce mai mult pe folosirea persuasive a imaginilor care va trebui sa transforme cat mai repede oamenii in niste anima Ie supuse, care vor astepta nerti sa Ii se infati$eze toate lucrurile prin imagini modificate conform intentijlor noastre pentru a injelege totul asa cum vrem noi. In Franta, unul dintre agentii nostri cei mai eficienti $i anume Bourgeois, a inceput deja sa promoveze noul program de educatie cu ajutorul imaginilor.

AL XVII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Baroul va fI restructurat. Influen .. preo~ilor cre,tini va trebui 51 5cadl tot

mai mull Ubertatea conflilnJei se va urmlri 51 fie diminuatl. Regele Statului Planetar

Unic al Francmalonilor va fI slmultan ,i Patriarh ,I Papl. Mijloacele secrete de

luptl ale francmasonerlel cu blserlcile existente. Problemele curente ale presei contemporane .,a cum sunt ele prlvite de 'rancmasoni. Organizarea cea noul a poliliel. Polilia voluntarl. SplonaJul ,I turnltoria dupl modelul gruplrilor francmasonice secrete. AbuzurHe de putere vor fl curent mu,amallzate.

Baroul ii face cel mai adesea pe oameni sa devina reci, cruzi, indAratnici, totodata aceasta ii face sa fie obi$nuiti sA vada totul in folosul apararii a nu conteaza ce Si nu pentru a sustae binele social. Prin aceasta ei demoralizeazli aproape in intregime tribuna luI. Noi vom face din acesf oameni lmpietriti la suflet si foarte servili funcjionari executivi.

Avocatii $i judecatorii vor fi lipsiti atunci de dreptul de a comunica cu inculpajii; ei vor primi numai procesele de la tribunal si apoi iSi vor apara clientii dupa IIlterogatoriulluat de tribunal, 0 data ce faptele Ie vor fi astfel cunoscute. Ei vor primi in toate cazurile onorarii care vor fi independente de calitatea apararii. Aceasta va duce in scurt timp la suprimarea, printre altele, a corupjiei care existli acluamente il aparatul judecatoresc, caci la ora actuala acesta nu mai consimte sa dea ca$tig de cauza decat numai celui care plate$te.

Am luat de asemenea masuri pentru a discredita complet clasa preotilor crestini, si numai djiva ani ne mai despart de desfiintarea religiei cre$line (CONSPIRATIA FRANCMASONICA MONDIAI.A CARE VlZENJ. SUBMINAREA $1 OISTRUGEREA CRE$TINISMULUI).

in general, presa noastra contemporanll va demasca numai afacerile coruotiei de stat, religiile, incapacitatea flagranta $i prostia actualilor conducatori $i toate acestea vor fi facute il termeni cei mai iljositori, pentru a-i pooegri $i calomnia mai ales pe cei buni $i destoinici in toate

34

modurile, asa cum numai noi stun sa facem cu genialitatea noastra diabolica,

in timpul guvernarh noastre planetare, fiecare al treilea om va supraveghea aproape permanent pe ceilalti, Atunei nu va mai f deloc rusinos sa Iii scion, cutra si denuntator.

Agentii nostri, care vor Ii eozile noastre de toper in multe situatii vor fi racolati atat din inalta societate, cat ~i din clasele de jos si chiar din cele de mijloc, dintre editori, tipograli, librari, cornercianti, muncitori, birjari, lachei etc.

Verilicarea depozitiilor ~i a tuturor arestarilor vor depinde atunci de un grup de controlori. Acela care nu va da cat mai detaliat raportul asupra a tot ceea ce a vazut ~i a auzit in materie de politica, va Ii considerat vinovat de tainuire ~i complicitate, liind tratat dupa aceea ca si cand s-ar Ii dovedit ca a lacut aceste doua lucruri.

in regatul nostru universal, care va cuprinde toate tarile ce vor Ii atunci lara granita, va Ii obligatono pentru toti oamenii nostri devotati ~i fideli sa serveasca statui in lelul acesta.

AL XVIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Masurile suplimentare de siguran~a care vor fi luate de francmasoni.

Supravegherea foarte atenta ~i totala a conspiratorilor. 0 garda numeroasa care iI plize,te la vedere pe Pre~edintele Statului Indica ruina puterii. Garda regelui Statu lui Planetar al francmasonilor. Prestigiul mistic ,i totalitar al puterii. Arestarea rapida ,i cercetarea abuziva va fi realizata la prima banuiala atuncl.

Cand vom considera ca este stringent necesar sa intarim rnasurile de protectie politica, vom declensa imediat dezordine si mimilestari de nernultumire, care vor Ii am or sate ~i exprimate de oratori buni. Persoane nutrind aceleasi sentlmente se vor uni cu ei. Aceasta ne va servi atunci drept motiv pentru a autoriza tot lelul de perchezitii si supravegheri care se vor putea face chiar cu ajutorul politiei.

Nu trebuie sa se uite ca aproape totdeauna prestigiul puterii scade daca se descopera periodic cll exista comploturi impotriva sa. Noi am distrus nu 0 data prestigiul conducatonlor buni prin desele atentate organizate de agentii nostri, care pentru noi nu sunt altceva decat niste miei orbi ai turmei pe care 0 conducem. Vom sili astlel pe guvernanti sa'$i recunoasca neputinta prin rnasurile lati$e de siguranta pe care ei vor Ii nevoiti sa Ie ia ~i astlel vom ruina complet pana la urma prestigiul puterii.

A pazi tot timpul, pe lala un mare conducator inseamna a recunoaste slabiciunea guvernului.

Conducatorul Sup rem ales de noi, cand va apare in s.fmul rnultimii va Ii totdeauna inconjurat de 0 multime de barbati $i de femei care vor Ii luati de cei naivi drept curiosi. Noi considersm ca a data cu instltuirea garzii oliciale dispare prestigiul mistic al puterii.

Noi ii vom aresta imediat pe criminali la prima banuiala. Teama eli ne-am putea lnsela nu trebuie sa lie un motiv care sa dea posibilitatea de luga ori de sustragere unor indivizi banuili de un delict sau de 0 crirna politica, situatie pentru care noi ne vom arata a Ii neinduratori. Datoritii prostiei lor $i a naivital;; conducatorilor de state, la ora actuala, guvernele nu sunt in stare sa inleleagii ce este in realitate politica si care sunt tainele ei.

AL XIX-LEA PROTOCOL SECRET FRANC MASONIC

Dreptul de a prezenta jalbe ,i proiecte va fi speculat la maxim de francmasoni. Razvratirile ~I rostul acestora. Crimele pOlitice vor fi altfel judecate de tribunale. Reclama pentru crimele politice va trebui sa inceteze pentru totdeauna.

Cu toate ca noi nu vom ingadui ca liecare sa se ocupe in mod direct de politicii, vom incuraja in schimb orice raport, orice cerere care va solicita guvernul sa imbunataleasca starea poporulu;: aceasta ne va permite sa vedem cat mai clar si la momentul potrivit toate lipsurile si doleantele supusilor nostrl, carora Ie vom raspunde lie cu indeplinirea cererilor lacute, dati! evident acestea nu ne lezeazii interesele, lie cu a respingere abil argurnentata, care va urrnari totodata sa dovedeasca greseala de judecata a celor ce Ie· au alcatuit.

Uneltirile revolutionare eel mai adesea nu sunt altceva decat liitratul unui catelus impotriva unui elelan!.

Pentru un guvern care este organizat, asa cum trebuie, nu atat din punct de vedere politienesc, ci social, latratul acestui catelus r-are insemnatate si se produce numai pentru cii dobitocul ne-si cunoaste de lapt nici locul si nici insemnatatea lui. Va ti de-ajuns sa se dovedeasca, printr-un exemplu sugestiv, atat importanta unuia cat $i a celuilalt, pentru ca acesti catei sa inceteze de a mai latra ~i sa lnceaoa sa dea bucurosi din coada de lndata ce zaresc elefantul.

3S

Pentru a rapi crimei politice fama ei de fapta vitejeasca. vom avea grija sa 0 punem inaintea judecatorilor pe aceeasi treapta cu furtul. omorul ~i impreuna cu oriee alta nelegiuire mar~ava ~i josnica. Atunei opinia publica va confund~ destul de usor in gllndul ei aceastli categorie de crime cu rusinea tuturor celorlalte. ~i va sflr$) prin a Ie privi cu acetasi dlspret, Noi ne-am propus de asemeni $i intr-o anumitli mlisurli credem cli deja am izbutit sli-i impiediclim pe cre~tini sli mai lupte impotriva uneltirilor noastre revolutionare.

In acest scop, atat prin presa. cat $i prin cuvantlirile noastre sau articolele publlcate, in manualele de istorie care au fost si vor f in mod viclean alclituite de noi, am faeut 0 abila reclamli pentru asa zisa jertfli totalli de sine care a fost sau este flicuta de catre eei rlizvrlititi chipurile in vederea binelui obstesc, Aceastli reclamli a mlirit considerabil numarulliberalilor $i a aruneat totodatli mii de cre$tini naivi in rllndurile turmei noastre flicandt.ti sa devinli ni$le seousi francrnasoni de duzinli care ne servese cu devotament interesele.

36

AL XX-LEA PROTOCOL SECRET FRANC MASONIC

Noul prOKf'am financlar. Impozitul va fi mirlt in mod progresiY. Percepere.a proKf'esivli ,i insidioasli a impozitulul pri" afa zisele timbre. Casli de fond de titluri fl modul in care va fi e¥it.tli stagnarea banilor. Curtea de conturi. OesfiinJarea reprezentlirii. Stagnarea po.lbill a capitalurilor. Emisiunea de bani noi. Schimbul"aurului. Schlmbarea cea nouli de cost a muncli. Bugetul. Tmprumuturile statului ,I modul in care vor fi ele realizate. Seria hirtiilor cu 1 % dobindli. Hirtiile· industrial e. Conduclitorii cre,tin~or: favori~ifi totodatli'alen~i eficien~ ai francm'asonilor.

Vom vorbi acum succint despre programul nostru financiar pe care special ~am pastrat pentru slar~it. ca liind punctul eel mai greu care totodata este culminant si hotarator al planurilor noastre de acaoarere a puterii asupra intregului paman!. lncepand acum sa va vorbesc despre el. va voi aduce mai intai ammte ceea ce v-am mai spus adata. sub forma de aluzie, ~i anume ca. la noi, suma actelor noastre se re'lolita printro banala chestiune de cilre.

Cand vom pune mana pe putere ~i vom domni nestingheriti asupra intregii planete, guver-nul nostru unic ~i absolut se va feri in interesul sau propriu de a incarca prea mult poporul cu dari; el nu va uita atunci sa pozeze cu multa abilitate in rolul sau de parinte ~i aparator. Dar cum noi ~tim dintotdeauna ca organizatia guvernarnentala costa scump, va trebui totusi sa glisim din timp mijloace de intretinere a ei. lata de ce noi credem ca trebuie pregatit un anum it echilibru financiar cu 0 deosebita grija.

in timpul guvernarii noastre planetare. unice. Regele ales de noi va avea si va lansa cu ablitate ideea lictiva a legalitalii insu~irii $i proprietlitii asupra a tot ceea ce se gase~te in Statui sau (acest lucru va fi destul de usor de inlaptuit). el va putea tocmai de aceea recurge la conliscarea prom pta si aparent legala, a tuturor sumelor de bani pe care el va crede eli sunt necesare pentru a regia circulatia rnonetara a Statu lui nostru planetar unic.

in lelul acesta, atunci impozitele vor fi percepute llira slijlla. dar progresiv ~i ele vor asigura in realitate un venit cu mult mai mare dec at cel dat de impozitul proportional de astaz],

Conducatorul unic al statului nostru planetar nu va ave a deloc nevoie de proprietati personale deoarece atunci tot ce este in stat este de lapt allui. pentru ca noi stirn ca in cazul in care acesta a'r ave a averile sale personale acestea ar anula drepturile sale ABSOLUTE de proprietate asupra bunurilor $i a posesiunilor tuturor. Cumpararea unei proprietati. sau primirea lIlei mO$teniri. se vor lace numaiplatind 0 taxa de timbru progresiva. Calculati va rog cat de mult vor depa$i aceste impozite care ne vor reveni doar nouaactualele venituri ale state lor de pe tot pamantul.

Singurul individ care nu va mai ave a atunci interesul sa lureaiiitbanii statului este proprietarullor unic, adica $eful statului nostru planetar. Tocmai din aceasta cauza, controlul sau direct interesat va lace imposibile pierderile ~i risipa. Puterea sa nu va Ii niciodataJa disc retia lavoritilor care-l inconjoara pentru (lida stralucire $i maretie. pentru eli noi stim eli acestia nu 'lirmaresc in majoritatea cazurilor decat interesele lor si nu pe ace lea ale statului nostru planetar unic.

Crizele economice au tost $i vor Ii deseori provccate cu abilitate chiar de noi cu scopul de a retrage bani din circulatie. Capitaluri enorme ramaneau astfel lara sa lie lolosite. sustrligandu-se il\ acest lei banii statului. care era pana la urma obligat sa se adreseze acestor capitaluri pentru a avea bani. Aceste imprumuturi maresc in final cu foarte mult datoriile statului prin plata ulterioara a dobanzilor. Con centra rea aproape de neirnaginat in trecut a industriei in mainile capitali$tilor, care au distrus si vor distruge complet mica ndustrie, a absorbit nu numai toate fortele poporului ci si pe acelea ale statelor actuale.

Orice imprumut pe care iI solicita dovedeste din plin slabiciunea statului respectiv $i neirftelegerea drepturilor sale. In viziunea noastra imprumuturile stau permanent deasupra capetelor guvernantilo! precum o sabie a lui Damocles. iar acestia, in loc sa ia de la popor banii de care au nevoie, printr-un impozit temporar. vin cu mana in't'insa precum milogii ca sa cerseasca de la acele caplta'iuri uriase care au tost si sunt ale'hoastre.' Imprumuturile externe sunt intocmai ca niste lipitori care nu se mai pot deslace de pe trupul statu lui decal atunci'tand cad singure sau atunci cand statui Ie arunca deoparte cu hotarare. T otusi statele din cauza prostiei lor lara margini nu numai ea eel mai adesea nu Ie deslac. ci chiar continua sa $i Ie aplice. astfel ca pima la urrna multe dintre aceste state trebuie sa piarda in urma acestor masive $i abile 'Iuari de sllnge' benevole,

Atata limp cat imprumuturile sunt dear interne. aceasta nu face decat sa mute banii din buzunarul saracului in acela al bogatului. Dar atunci cand noi am cumparat prin coruptie ~i viclenie persoinele cele mai influente care ne trebuiau. urmarind astfel stramutarea cat mai grabnica a imprumuturilor Ia extern. aproape toate bogiUiile state.lor au inceput sa curga ca niste fluvii spre tezaurele noastre si in urma acestui tratsment aproape !oti oarnenii au !nceput sa ne plliteasc'a un bir de 19bi. Daca nesa~uinla a~at ~:~e~identapentru nOI a conducatonlor de stat. In ceea ce prlVe$te atacenle statulUl $1 prostla crasa'p'ersoanelor cu·IUl)ctillrhportante

37

t, r

de conducere precum si coruptibilitatea ministrilor au lncarcat tarile lor de datorii uriase pe care cel mai adesea acestea nu Ie pot restitui, trebuie sa stiti ca toate acestea ne-au costat bani si au implicat eforturi.

HMiileindustriale lactiuoilel vor fi apoi cumparate chiar de guvern care, din simplu tributar de impolite - cum este acum -, se va transforma mai tarziu.in imp,rumutlitor din calcul. 0 astfel de masura abilli va face totdeauna sa lnceteze stagnarea banilor si parazitismul Si va sugruma grad at presa, fiindea trebuie sa aveti in vedere cli aceste lucruri ne sunt foarte de folos aUt timp cat noi nu avem puterea la nivel planetar; dar retineti ca ele nu vor mai fi deloc de dorit atunci cand 0 vom dobandi.

Calculele pe csre Ie vom prezenta atunci vor fi clare la momentul oportun si ele vor pune astfel capat abuzurilor de care la ora aetualii noi ne folosim cu abilitate si indraineal~ pentru a dobandi puterea, liindea trebuie sa va fie clar eli toate aeestea nu vor Ii tolerate sub cenducerea nGastra planetara !.Iniea. Conducatorii pecare chiar noi it povatuiam alta data sa se distreze cat mai rnult si cat mai des pe banii statu lui prin receptii, eticheta, serpari, cadouri nu erau decat un paravan al nostru. Diirile de searna prezentate periodic de favoritii lor erau ill realitate laeute de agentii nostri Si ele laceau promisiuni rnincinoase si lmbucuratoare asupra viitorului cum ca acesta va aduce importante economii si mari ameliorari, .. Econornii de ce anume? De noi imprumuturi? .. Asa ar Ii putut cei lucizi Si inteligenti sa-i intrebe daca ar f fost astfel, dar nefiind, ei nu·i intrebau pe aceia care Ie citeau darile de seama Si proiectele care veneau si vin in continuare de la noi ...

At XXI-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

,

!.

I

I

lmprumuturile interne. Pasivul ,i impozitele. Conversiile. Casele de Economii ,i renta. Suprimareacompletl a bursei fondurilor publice. Taxarea modificatl a valorilor industriale.

Noi am prolitat totdeauna din plio de ccruotia administratorilor si de negliienta crass a tuturor conducatorilor pentru a primi ulterior inapol prin intermediul dobanzilor sume dubie, triple Si uneori ehiar si mai mari, in urma acordarii unor .imprumuturi uriase care nu erau aproape deloe necesare statelor respec-

tive. \

Cand vom dobandi puterea absoluta asupra intregului pamant, vom suprima in scurttimp to ate Bursele de fonduri publice, deoarece nu vom mai admite ca prestigiul puterii noastre care va trebui sa fie legendara sa ajunga stirbit datorita un or variatii de preturi. Aceste preturi vor fi instituite atunci prin lege la valo.area lor reala. Yom inlocui astfel co.mplet atunci bursele cu mari stabilimente de credit special a carer destinatie va fi sa taxeze valo.rile industriale In stransa legatura cu valorile noastre guvernamentale. Aceste stabilimente vo.r f atunci capabile sa arunce pe piata, chiar lntr-o singura zi, peste cinci milio.ane de valori industria Ie. In Ie luI acesta, toate intreprinderije,industriale lara exceptie vor depinde de noi. Ya putetl lesne inchipui, sper, ce putere uriasii vom dobandi in acest mod,

AL XXII-LEA PROTOCOL SECRET,FRANCMAS"ONIC

1, [Pi. -{}

Secretul, viitorului trebuie 51 fie ascuns cu grijl.R,II,JI' secular este singura bazli a bll'lelui viitor. Aureo.la puterli absolut.e ,i ado.rarea ei misticl a.e ciitre masele ignorante.

Y-am aratat anterior secretullegaturilor no.astre cu actualele guverne Si operatlunile finaneiare pe care noi Ie coordo.niim permanent din umbra.

Sa ~ti!i ea toate acestea se vor implini pentru ca noi avem in mana cea mai mare fo.rta moderna:

AURUL. Cu ajuto.rullui lal aurului) mai trebuie oare sa demonstrarn ca.lerarhia noastra este in mod evident predestinatli sa aiba si sa pastreze puterea abso.luta? Puterea noastra va Ii mereu gtorioasa atat pentru eli ea va Ii irnensa, cat si pentru eli ea va guverna ~i va conduce independent de pozitia liderilo.r po.litici ~i a oratorilor ee strigli cuvinte nebunesti pe care ei Ie numesc princrpii mari ~'i care in realitate nu sunt decat uto.pii.

AL XXIII-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

'Reducerea drasticl a producJjei obiectelor de lux.,Mica·lndUstrie ,i rolul ei. $omajul reprezintl un ma,r., pericol in cadrul Statului Planetar Unic:lnterzicerea completi a b.etiei. Co.ndamnarea definitivlla moarte a vechii soc;i~tlJi ,nnviere'a sa fir-I 0 nouA forml. Regel!! Statului Planetar unic al francma'sonflo.r'va fi considerat in unanimitate ca filnd alesullui Dumnezeu.

~'. 38

~"-

~, -.

Pentru ca popoarele sa se obisneiasca cu supunerea, atunci cand noi vorn avea puterea deplina asupra intregului pamant, trebuie sa lie obisnuite la un moment dat cu modestia si tocmai pentru aceasta trebuie sa lie rnicsorata atunci productia de bunuri de consum.

Noi vom restabili apoi noua industrie, care va da lovitura capitalurilor particulare ale diver$ilor fabricanti, pentru ca marii fabricanti indreapta de multe ori, lara sa stte, avilntul maselor impotriva guvernului. Noi $tim de asemeni ca un popor care se ocupa asa cum trebuie de mica industrie nu cunoaste sornaiul. $omajul este de altfellucrul eel mai periculos atat pentru conducere cat si pentru noi.

Guvernul Mondial al nostru, care va lua atunci locul guvernelor actuale • guverne care deocamdata conduc popoarele deja demoralizate si slabite de noi, care au ajuns sa tagaduiasca chiar $i puterea lui Dumnezeu • va fi nevoit sa condamne la moarte astfel de societati muribunde $i chiar sa Ie innece in propriullor sange stricat, pentru a ridica pe ruinele lor viitoare Republica Mondiala Planetara care va fi guvernata numai de noi.

AL XXIV-LEA PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

lntArirea rAdAclniior regeluiStatului Planetar Unlc al Francmasonilor. PregAtirea atentA ,lln~erea secretA a regelui. lndepArtarea mo,tenitorilor sAi direc,i. Regele Statului Planetar Unic ,I cei trei Ini"atori al sAi. Regele Statului Planetar Unic va avea un destin aparte. Irepro,abilitatea totalA a moravurilor externe ale regelui.

Mai multi dintre Maestrii nostri francmasoni ii vor pregatl la momentul oportun atat pe conducatorli Republicii cat si pe succesorii acestora, alegandu-i nu dupa criteriul ereditajii, ci dupa aptitudinile lor, pe care noi Ie consideram esentiale $i ii vor inilia in tainele ezoterice ale politicii. Urma$ii directi ai conducatorllor vor fi indepartaji prompt daca in timpul studiilor vor da dovada fie de u$urinja lie de alte insu$iri care in viziunea noastra nu Ie sunt lolositoare pentru a conduce.

Numai cei care sunt totdeauna capabili de a conduce cu 0 mare viclenie Si fermitate fiind neinduplecaji pana la cruzime, vor primi in final dupa mele verificliri dure frftnele puterii din milinile Marilor maestri francmasoni. In caz cli vreo boala . sau orice altceva . ii va slabi volnta $i inteligenta, acel conducator va trebui sa cedeze in scurt timp locul altuia care este mai capabil.

Singur Conducatorul Suprem si cei trei Mari Mae$tri Francmasoni care vor fi in~iatorii sai vor cuooaste cu adevarat ce se urrnareste sa se finalizeze in viitor. Nimeni altcineva nu va sf unde doreste de fapt sa ajunga Conducatorul si tocmai de aceea nirneni printre ceila~i nu va indrazni sa se impotriveasca la tot ceea ce el cuncaste.

Conducatorul Suprem al Guvernului Mondial nu trebuie sa fie dominat de pasiuni ci el trebuie totdeauna sa'$i domine pasiunile. Stalpul de atunci al umanitajii, in persoana Conducatorului Sup rem ales de noi numai dintre ai nostri, trebuie sa ne sacrifice doar noua toate dorintele sale personale.

Bedim 10 continua" un lnsp;cat comentariu "upca p'anuluj strafedc crimina' " ofenIiY" '"ncmuon;" mondj", If u,",'rlm ",,,, " .coatem in erident' cons/d,,,U;/e tactic' 'fa cum sunt el' upu" cu c;nfsm in aceste protocoale:

1. F rancmasonii marturisesc aid scopul criminal pe care ei n urrnaresc $i expun cu 0 mare indrazneala mijloacele ce Ie vor intrebuinja, pentru a ajunge la aceasta jinta. Scopul este: distrugerea oricarul Stat crestn, pentru a ajunge ei stapani. Sli vedem acum care Ie sunt mijloacele? Ca sa se intrebuinjeze cele mai abile mijloace, trebuie stiut cine este pentru ei adversarul, iar adversarul ce trebuie dipus pana la urma folosind nu conteaza ce mijloace malefice este najiunea crestina din fiecare Stat european. Dupa destainuirea plina de impertinenja a francmasonilor, omul este 0 bestie cruda, care nu stie decat de frica. Pentru a stapani bestia trebuie in viziunea lor nebuneasca sa pui mana pe putere. Astazi, cand votul universal s·a acordat poporului, tocmai pentru aceasta trebuie sa lie zapacite cu abilitate masele cu ideea libertajii, pentru ca astfel poporul sli prefacli libertatea in destrliblilare $i dezordioe, Si astfel llicand sa fie scapate puterea din mainile guvernanjilor, masonii sirsti $i cruzi ridicandu-se la putere pe umerii poporului lnselat.

Cea mai evidenta dovada cu privire la punerea in aplicare a acestui plan diabolic de lupU ne-e dli presa din toata lumea, condusa cam pretutindeni de francmasoni. Avem si in lara noastra, asa cum liecare iSi poate da seama (daca este sulicienl de inteligentl 0 asemenea oresa, care nu scrie dec at numai $i numai in numele 'Iibertatii' $i 'democratiei',

40

Pentru a ajunge la 0 mare destrabalare ~i dezordine, francmasonii marturisesc ca vor lucra in special prin coruptie pentru a invrajbi intre ele toate partidele politice, pentru ca nu cumva sa mai ajunga la vreo intelegere, ei rnarturisesc ca vor actona ca sa prosteasca ~i sa abrutizeze poporul crestin prin bauturi spirtoase; ei mlirturisesc de asemeni ca vor strica tineretul prin scrieri $i filme pornografice, $i ca vor deprava femeile crestine prin lux fara masura, superficialitate ~i indemnarea la prostitutie. Toate acestea ei Ie fac aratilnd cu 0 criminalli fatarnicie cli acesta este de fapt progresul. Invrajbirea aceasta sistematica 0 urrnaresc francmasonii cam peste tot si fara indoiala ca ei 0 urrnaresc ~i la noi in Romania. De aceea putem vedea cu totii cat de inver~unate sunt luptele dintre partide.

in ceea ce priveste bauturile alcoolice, nu intampllitor se constata mereu de catre serviciile sanitare, falsificarea lor. Barurile de zi sau de noapte si restaurantele se inmu~esc mereu si intr-o mult mai mare rnasura decit celelalte magazine.

In privinta degradlirii morale si spirituale prin vicii ~i pornografie se pot vedea zilnic si la noi reviste ~i ziare care sugestioneaza in acest sens ~i indeamna in mod insidios tineretulla desfrllu, vraguire, sexuaritate anirnalica, prostitutie, sadism, masturbare, masochism, satanism.

Cand prin astlel de mijloace se va ajunge sa se destrame toate legaturile sociale si politice din tara atunci, spune el, se va arunca ca 0 fiara de prada asupra a ceea ce a mai rarnas din acest putregai si va rasturna totul, pentru ca el sa intemeieze apoi un Stat nou planetar unic.

In Statui cel nou Mondial, UNIC, ridicat pe ruinele Statelor crestine, francmasonii nu se vor mai calauzi dupa regula LlBERTATli. Acest cuvant in viziunea sa criminalli a fost bun de exploatat, spre a darilma din temelii Statui cre~tin. Er va intrebuinta apoi NUMAI ·despotismul absolut, fara de care nu poate exista eivilizatia·.

In aceasta lupta ascunsa sl pe zi ce trece mai agriga, francmasonul $~a luat ca tovaras nedespartit AURUL, cu care el ii eumpara pe crestinii slabi de inger Si manipuleaza eu vicienie masele de oameni prin

presa aberantli cu care zapaceste mintile celor mu~i Si prosti,

totdeauna sa traga multe foloase din si cauta mai mereu sa dezllintuie asemenea frlimantari i-au adus

2. Francmasonul a stiut si stie dezordine. Toemai de aceea, el a cautat dezordinea, revoutia, rlizboiul pentru ca numai profituri.

Cum cauta sa profite

feluri: ei se imbogatesc, pe dnd cre$tinii razboaie: astlel ajung francmasonii sli chiar in State Ie pe care au stiut sa Ie Ie arunee in razboi.

Tocmai de aceea, cel mai adesea ei cauta sa faea din razboaie 0 cearta sangeroasa pentru bani $i cum ei au adunat, deloe intamplator, tot aurur din rume in blincile lor, ei vor fi aproape totdeauna ascultati ~i la ineheierea pacii.

Dar in timp de pace oare cum actioneaza eel mai adesea franemasonul? EI cauta inainte de toate sa intunece judecata cea dreapta $i cinstita a cre~tinului cu vorbe goale ~i cu fa&aduinte mincinoase, despre care el incli elemaiinainte~tiecanusepotimplini.Prin ce mijloc? Prin PRESA. Francmasonul sta ascuns in umbra ~i prjveste eu dispret cum altii muncesc,le alia neeazurile, nemu~umirile $i apoi el ilcepe prin presa sa asmuta multimea contra carmuirii, sa ii clatine inerederea in einstea ~i dreptatea conducatorilor, pentru a 0 atrage de partea lui. De aceea ei eauta in primul rand ea in oriee tara sa puna mana pe PRE SA. Ei stiu eli in viziunea lor satanic a presa este seara care duee la 0 putere pamilnteasea ~i la bogatie, peste cadavre de crestmi.

francmasonii de dezordine? In doua saraeesc ~i se imputineazli in spuna in final cuvantul hotarator manipuleze cu viclenie pentru ca sa

3. Intrlim astlel $i mai adanc in sufletul satanic, perfid si criminal al franemasonului; mai intai el cauta sa distruga sistematie ordinea stabilita prin Constitutie. Constitutia este lege a de baza a Statului, care stabaeste un echilibru intre puterile Statului: intre Conduelitorul acestuia, persoanele care carrnuiesc sl pop or. EI eauta sa sfarme aceasta cumpana dreapta, eautand prin puterea aurului ~i mai ales prin minciunile din presa sa desoarta pe conducatori de poporul pe care i1 eonduc. Pentru a ajunge cat mai repede aici, ei imping pe toti ambitio$ii sa dea asalt puterii, indeamna pe toti nepriceputii sa vorbeasca verzi si uscate in Parlament, pentru a impiediea guvernele sa faea legi, ei pun ziari~tii sa ataee tot ce este bun, spiritual, divin $i cinstit in tara, pentru ca poporul, care in naivitatea sa erede foarte user, sa nu mai aibii ineredere in nimeni si sa ceara mereu schimbare de guvern. Cu cat guvernele se schimba mai des, eu atat slabeste mai mult puterea de a conduce ~i de aceasta sllibiciune nu profita decat franemasonul. De aeeea, citim atat de des chiar $i in presa de la noi ea e nevoie totdeauna de schimbari de guvern. Poporul care nu cunoaste metoda, greu de invlitat, a guvernlirii, ii crede pe francmasoni, pentru eli francmasonii pe de 0 parte ii mint cu impertinentli prin conducatorii pe care ii eumplira cu aurullor, iar pe de alta parte ei fac sa fie tot mai nemullumit poporul, cliutand prin

41

41

pe care ii cumpara cu aurullor, iar pe de alta parte ei fac sa fie tot mai nemultumit poporul, cautand prin toate mijloacele sa-I saraceascli $i sa-i scumpeasca viata. CAnd omul este fl3mAnd $i coplesit de toate lipsurile, mai usor pleacli urechea la mineiuni, decat dacli ii merg toate bine. De aceea francmasonul din Protocoale mlirturise$te cli puterea lor creste foarte mult mai ales atunci cAnd cre$tinului ii merge tot mai rliu, astfel ne apare evident cli puterea francmasonilor stli ascunsa in foametea crestinului, in nefericirea sa, in sllibirea tot mai mare a muncitorilor nostn.

Tocmai de aceea francmasonul i$i destliinuie gAndul sliu criminal, eli el, avand puterea banului asupra celor pe care ~a slirlicit, . ii va stapAni complet $i mult mai aprig decat o f3ceau altadat3 regii $i imparatii. La un semn allor, toat3 multimea de fllimAnzi, slilbliticit3 de ura provocata de francmasoni prin presli, se va arunca asupra puternicilor zilei, va dislruge totul si atunei francmasonul scooteaza cli va lua puterea. Asta el nu 0 viseazli, ci 0 , mlirturise$te cu un cinism uluitor in Protocoale ,$i tot acolo el arat3 $i drumul pe care va ajooge la aceast3 mAr$av3 tint3.

Dar oare in aceastli revolutie ei nu i$i )lor pierde capul? Nu! spun ei cu impertinenta, pentru cil ei au pregiltit revolutia, ei stiu cand va izbucni $i doar ei vor $ti s3 se fereasc3.

A$a tind sli ajungli in curAnd $i la noi fracmasonii atAtAnd luptele politice, 1mpiedicAnd orice unire cuminte intre partide, cump3rAnd pe conduc3torii lacomi de bani, invr3jbind poporul, aruncAnd samAnta urii $i a deznlidejdii intre mase. Dar peste hotare? lata ce rnarturisesc chiar ei: "Ast3zi aproape nimeni nu ne mai poate ataca, pentru eli deja suntem 0 mare putere care domneste deasupra tuturor Statelor din lume; cand spre exemplu ne ataca un Stat, ne apara imediat 'celelalte.' De aceea spun ei eli au ajuns la culmea puterii $i cli putin Ie mai trebuie sa se incolaceasca peste trupul ultimelor State de pe continent $i astfel s3 ajungli s3 tina toata 'Europa in maini ca 'ntr-un deste.

4. Francmasonul, care luptli eel mai adesea pe ascuns, mlirturise$te eli astllzi a

· ajuns sa fie o.mare putere nevlizuta. $i pentru ca sa inIliture cat mai repede orice concurentli, el se ridicli contra credintei cre$tine, care iarli$i

· este 0 fortli nevlizutli. Astfel el i$i dezvliluie planul, in conformitate cu care trebuie ruinatli in intregin1e religia cre$lilli. Francmasonul coosiderli eli trebuie smuls din sufletul nostru

· spiritul strlimo$esc al credintei $i al pretuirii bunurilor suflete$ti, divine, mai presus de cele

materia Ie. EI cauta sistematic sa ne otraveasca, sa ne cufunde pe nesirnnte in mocirla pottei nernasurate de bani $i a acumularii obsesive de bunuri materiale. Astfel crestinul ajunge sa nu vada pe dusrnanul tuturor celor buni care este francmasonul. Cum va ajunge el ai.€i? Inainte de toate e.1 va trezi in noi potta banului prin speculatii"in industrie $i va actiona astfel incat valorile sa treaca din mana in mana, pana se vor infunda tot in bugeMfrancmasonilor. Odata ce va trezi si va arnplifica aceasta potta nesabuita, care ruine.aza sulletul, francmasonul va ademeni pe cei mai mu~i cre$tini de partea sa, $i apoi pe acestia ii va trimite la lupta impotriva crestinilor celor buni si dezlnteresati. pentru a distruge astfel $i ceea ce a mai ramas bun si divino Fiecare, atunci cand va privi atent $i lucid luptele politice ce se dau la noi pentru putere, va cerceta c,ati luptatori sunt francrnasoni si atunci la lumina cea noua a Protocoalelor, el va lntelege multe din caracterul $i metodele luptelor politice din Romania. Pe aceasta tara, frumoasa $i bogata, care - conform profetiilor faimoase ale indianului SUNDAR SINGH - are 0 misiune spirituala si divina unica, si-au pus ochii francmasonii; ei doresc sa impiedice aici consolidarea unitatii spirituale a acestui popor ales de Dumnezeu, sa sporeasca slabiciunea, saracia $i dezordinea, pentru a ajunge - MAl ALES AICI- cat mai usor la putere.

5. Dupa ee el va ajunge sa destrame tot ce era bun, sfant si intarit prin legi cinstite in soeietatea crestna, francmasonul i$i pune acum intrebarea: cum va guverna el peste rnormanul de ruine si tot el raspende astfel: prin cel mai aprig despotism, dar si acesta va Ii intronat de 0 asa maniera incal ei sa ramana tot in umbra, s3 nu lie cumva vazuti, dar'mana lor de tier ascunsa sa tina in frau $i in sara.eie crestinii. yum vor ajunge Iranemasonii sa stapaneasea opiflia publica? Prin PRESA, aceasta oresa inlecta - DE SCANDAL - va obosi lumea, cauland sa critice eu viclenie tot ceea ce este bun $i va urmari totodata sa zapaceasca mintile celor multi in asa lei incat acestia sa nu mai stie a se deseurca aproape deloe in gestionarea propriilor lor alaeeri. AI doilea mijloe este sa se aduea atlita trivialitate, abiectie, stricaciene. pornografie, pacate (vicii) in popor $i' sa invrajbeasca partidele politice unele impotriva altora, pima cand in final se va ajunge la 0 criz.a generata cu neputintll de vindeeat.

Cinematograful a constituit $i eonstituie Illra indoialli un progres remarcabil al fotografiei in legMura cu scenele in miscare. Cine, decat Irancmasonii, poarta la ora actuala raspunderea pentru degenerarea cinematografului, care prin fi!mele de groazli $i violenta pline de crime $i abiectii a ajuns sa constituie 0 grava p'rimejdie morala, asa incat a ridicat impotriva-i opinia generala a celor eu bun sirnt (dar care sunt loarte putini) care astazi iI eondamnli? Cine oare sunt (cu rare exceppi) patronii localurilor inteete, de asa zisa petrecere $i de dans cat si a tuturor cluburilor de BINGO sau biliard unde se ornoara timpul, se risioeste in mod aberant energia psihica $i se.!fistrug nervii cre$tinilor din toata lumea? Luati acei tineri debusolati drogati ~i fistichiu gati!i $i letele de astazi depravate, avide de senzatii tari, care fumeaza, beau $i'asculta rnuzica SATANICA., METALICA sau ROCK, eu exteriorullor straniu $i eu lipsa de ssnt a raspunderii si remarcati cum de 13 haina din afara panliia intimitatea ide-ilor $i sperantelor lor demoniace, rele $i nesabuite, puteti in final sa-j pecetluiti aproape pe toti eu aceeasi eticheta: 'Educati, rataeiti, manipulati $i exploatat! de noi". Precedand astfel, faptele crude lumineaza cat se poate de viu fraza din Protoeoale: "Printr-o educate impanata de princiPii $i teorii aberante, pe care noi Ie conslderam ca fiind false, dar pe care chiar'noi le-arn insoirat, am izbu!ft sa ratlicim aproape in totalitate tineretul crestin $i am aju.os sa-I prostim $i s.li-I demoralizam". "Petreceri abrutizante eu mult alcool ~i droguri, joeuri de noroc, localuri de dans care streseaza si tulbura mintea, mode par.ano.ice fllra gust, briliante lalse - toate acestea ~i mulle allele, care 'in!loresc" nilucind putina minte ce a mai ramas la un;i exercita 0 presiune insidioasil nevilzuta asupra poporului $i totodata inghit aproape toate sursele de venituri.'

Protocoalele francmasonilor vorbesc de asemeni des pre un Guvern Sup rem Planetar care este 0 forma de carrnuire care sta cu mult deasupra statetcr, asa cum s-a Ikut. cuLiga Natiun~or (actuala O.N.lJ.) unde la ora actuala este ~tiut cli din umbra masonii cei puterniei din Anglia $i din State'le Unite uneltesc. sl hotarasc aproape totul. In afar a de aceasta organizatie, ei marturisesc cfe asemeni cu mult cinism d intreaga rnasinarie a oricllrui Stat se allll acum in mana lor, pentru ell ma$iniiria nu merge decet unsa GU bani ~i aceasta

este pentru ei fifesc $i obligatoriu, pentru ca 'aurut este allor. ",

6. 0 importanta parte dintre mijloacele diabolice cu care francmasonii oregatese ruina econornioa a crestinilor. sunt "monopolurile' de marluri si articole, adica acapararea in mana unora a tuturor lucrurilor necesare. Prin aceasta acaparare masiva aproape toate preturfle se impurl numai de clitre ei, dupa' bunul lor plac, iar tot ce se mai gase$te in mainile cre$tinilor este ingMit rand pe rand, sau stors l!proape,in intregime totdeei. " '"

In primul rand este evident eli'cea dintai acaparare a 10f e:ste likuta cu banii sau.cualte cuvinte.c,u creditul pe care. ei 11 acorda cu atata 'GENEROZITATE' Statelor. A$a numita finantare inte!nationala este

43

menitil a conduce in realitate, prin DICTAT $i $antaje insidioase de tot felul politica Statelor NUMAI dupa interesele LOR. TotodaU, dupa cum marturisesc chiar ei, in urma framantarilor politice, revolutii sau razboate, se poate face simtita puterea mare a lor prin aceea ca ulterior Stalele, dupa asemenea framantari, au in mod OBUGATORIU nevoie de imprumutori foarte mari pentru echilibrarea bugetelor $i pentru acoperirea cheluielilor mari avute,

De aceea arata francmasonii ca trebuie marit cat mai mult prestigiul si insemnatalea asa numitei finantari internationale de care reate Statele, spun ei, trebuie neaparat sa atarne cat mai mult.

Astfet nu este detoc intamplator ca si tarii noastre, luataca tinta de cucerire pentru ei, i-au impus pe langli atte grele conditii $i 'clauza minoritatilor' care in realitate vizeaza controlul din afara a problemelor noastre interne. Ei'bine, daca noi am fi complet de acord, cu tot ceea ce francmasonii urmaresc sa reuseasca in ROMANIA imediat ni soar da (in schimbl bani multi ca imprumut, rnarfurl, iar Leul pr0babil, ar ajunge iar la valoarea lui de mai inainte. Dar iata ca in situatia actuala din moment ce ei nu si-au implinit inca dobitoacele lor scopuri pe care Ie urmaresc la n6i, au continuat $i continua sa-$i bala joe de interesele noastre, aducand Leulla devalorizarea de acum.

lata prin urmare cu cata abilitate $i vielenie si-au facut ei interesele. urmarind cu strictete punerea in practica a planului din Protocoale.

Uitandu-ne cu 0 mare atentle $i luciditate in jurul nostru, putern vedea foarte dar cum aproape tot, ceea ce ei au pllinuit In urma cu aproape 100 de ;ani se pune la cale $i se realizeaza acum sub ochii nostri CARE NU BANUIESC NIMIC. Inflatia care creste infiecare zi, provooata clliar- de ei, a adus la stadiu}de criza indeosebi cre$tinii. Toate bunurile $i plimanturile, trec aoroaoe intotdeauna in mainile LOR. Pretul muncii se ridica,tot mai mult, fara ca muncitorii sa foloseasca ceva, caci prin intermediul masinatiilor $i a speculatiilor puse la cale de ei pretol celor necesare se scumpeste sirnai mult.

Prin acest exeniplu, elocvent luat din mipocul vietii noastre de zi cu zi, putem vedea (daca nu suntem, ORB I (tampiti!ll cat de mult corespunde realiUtii pia nul cel hidos $i criminal al Protocoalelor, care dovedeste in mod semnificativ ca marirea reciproca si dezastruoasa atat a salariilor cat $i a pret4rilor obiectelor de prima necesitate, nu este niciodata facuta pentru ca sli ca$tige salariatul sau produdtorul. ci tot numai EL - FRANCMASONUl.

7. Incepand-t:u revolutia franceza, aproape toate revoltele $i toate framantarile, ca $i marea majoritate a r5zb.eaieler din tarile-cre$tine, au fest incepute de ei sau au fest intretinute de ei.

J. Spre exemplu, chiar la noi in tara, rascoala din anul190 7 a fostfaraindoiala pusa la cale si intretinuta tot de ei, cu scepul (ascuns, se Intelegel, de a prefita cllt mai mult de situatia precara a tarii, pentru a obtine noi drepturi $i avantaje.nemeritate care sa'; tina in fruntea treburilor publice, dar chiar $i In aceste cenditii ei tot au incercat si Incearca mai departe sa provoace noi dezastre prin revolte sau razboaie.

Idei rau sau In mod nebunesc intelese despreliberalism, idei vagi $1 erenate despre ase-zisa toleranta, pe care Protocbalele Ie-au compromis si apoi Ie-au murdarit cu desavir$ire, au ajuns sa subjuge in tirnp toate institutiile noastre $i lntreaga viata publica.

Apreape peste tot, francmasenii stapanesc In mod ascuns $i prin aceasta stapanire ei urmaresc sa pregateasca ruina Statelor cresme, asmutlindu-te pe unele impotriva altora, pentru COl mai apoi, atunci cand aceastli metoda va fi insuficienta, sa utilize'ze tunurile.

•. 8. Cand studiem 0 adunare importantli care hotlira$te asupra destinelor- omenirii, $i mai ales dacil Ie cercetam cu atentie si luciditate trecutul celer care participa la respectiva adunare, atunci aproape lira nici 0 greUtate putem fixa momentul in care ei au cazut in situatia fatalil, ce le-a adus unele foloase de mement, dar care i-a facul sll devinli $i sll ramana In mod aeroace inexorabil selavii unei puteri satanice care evitlliumina publicitatii. Toate aceasta nu se explicll decal prin ideile diabojice din Pretoceale: 'Noi vom face

sa se aleagli Pre$edintii al cliror trecut este patat'. f .

Ceea ce este insa $i maigrav, este faptul ca tocmai din cauza acestei influente satanice predominante. adevllrul, chia,r daca este dcscoperit pentruLinii, iar pentru allii care InGa se aflf $i r,amanmai departe sub lnfluenta LOR.este intunecat $i negat In totalitate, in aceasta uriasa si planetara actiene criminala ei sunt in rnodeonstant-aiutati de marea $i uluitoarea indifereAtll cu carechiar popoarele care sunt victime privesc deocamdatli aceastli problema.

~. 'J{ij. 9.JConducerea Supremli francmasonioa a holiirat ca cei ale$i dintre ej (francmasonil, care deja detin conduce.rea lojilor masenice in cadrul popeareler crestne, sa nu actioneze In mod similar pentru teate popoarele plane.tei, adicii sa nu acticneze. cu alte cuviote, dupa un model unic pentru toata lumea, ci ei trebuie sa Intrebuinteze mijloate crimina Ie adecvate care trebuie s.li fie earecum diferite, in func!ie de natura $i specificul peperuluiin mijlocul caruia actioneaza, numai astfel fiind asigurati ca nu vor esua In Indeplinirea planurilor

44

'F'"

lor criminale.

Atunci c!ndfrancmasonii vor ajunge sUpani peste toata lumea, ei spun ca vor inlocui cuvantullor de ordine de azi care este cuprins in deviza: 'UBERTATE, EGAUTATE, FRATERNITATE', nu prin alte cuvinte, ci p~intr-un alt inteles, pe care n vor oferi acestei devize ~i anume acel illeles naucitor care Ie poate usura stlipanirea. adicli: dreptulla libertate. datoria egalitalii $i idea lui Iraternitalii.

Oare ce vrea sa insemne aceasta deosebire. care la prima vedere pare a f numai iltre cuvinte? Pana in momentul treeerii puteriiin maini!e Irancmasonilor.libertatea. egalitatea Si fraternitatea vor putea sa'fieun lei catre care lumea crestna merge orbeste, dar din m'omentul in care puterea va trece in mainile LOR, libertatea, egalitatea ca $i fratemitatea urmeaza a Ii acordatepopoereor numai in rnasura in care sunt de obicei acordate drepturile ~i executate datoriile. add numai dupa bunul plac al celor care detin puterea.

Peste toate aeeste guverne ale statelor ce exista pe aceasta planeta ei spun eli au ul! guvern allor superior francmasonic, care doar acela conduce destinele lumii aclionimd in mod ocult dar puternic. Puterea aceasta etemera ei 0 au doar prin faptul ca au la picioarele lor, prin banii Si aurul pe care iI detin, pe toli oamenii prilbusili moral, corupti, ambitiosi, patima$i, plini de vicii sau piltali, ajutandu-Ie ambiliile murdare, razbunarile si implinindu-Ie toate poftele. in lelul acesta ei spun eli au in, sau la mana lor pe aproape totl conducatorii de lari ~i popoare, care, prin greselile si ticalo$iile lor (multe dintre ele trezite si ampliflcate chiar de eil, vor aduce tot mai multe popoare la revotta, pana cand acestea vor cere - CULMEA pAcALElIl

- de la EI scaparea (sa]varea).

Singura frica a francmasonilor sunt Regii (care nu au tost cooptatli'n Irancmasonerie), fiindca acestia, prin independenta $i puterea pe care-le-o dau drepturile de rnostenire a Tronului, pot sa se opuna francmasonilor lacandu-Ie prin aceasta mult rau. Pentru a ajunge la telul criminal urmarit de ei, francmasonii au procedat rnai intai la izolarea poporului de conducatorul sau, ridic!nd un zid de minciuni intre ceea ce presa si propaganda lor iI face sa vada, panli dnd in final acesta (conducatorul) ajunge sa fie un aderent orb al lor, pe care ei iI due apoi de mana numai unde vor ei.

Ceea ee ne apare ca fiind cumplit de primejdios, este mijlocul in mod evident terorist cu care ei rnarturisesc ea vor scapa de revolta omenirii crestine, atunci cand aceasta se va destepta. Ei spun ca intro asemenea situatie vor seapa de luria crestinilor, aruncandu-Ie in aer toate orasele mari, cu ajutorul drwnurilor (tunelelor) subpamantene pe care atunci Ie vor avea la dispolitie in respectivele orase, astfel incat ei vor ingropa in ruine revolt a crestinilor uniti care ar indrazni sa se ridice impotriva lor_. Asadar,. intr-o asemeoea situatie. asasinatul terorist in rnasa va pune varl la toate crimele francmasonilor. Desi la prirna vedere asa ceva pare incredibil sa nu uitam tunelele care au fost construite in acest scop din ordinul FRANCMASONULUI CEAU$ESCU.

,

10. Prin orice mijloace, francmasonii pun in calea oeamurilor ere stine toate ispitele $i viciile, printre acestea la loc de 'cinsle' aflandu-se otravirea lenta cu bauturi alcoolice, care lac totodata sase prabuseascli moralitatea $i faciliteaza coruptia. Ei vor astfel sa slabeasca cat mai mult orice rezistentli. si urrnaresc inl acelasi timp sa' zlipaceasca multimea in asa lelincit aceasta sa ajunga IS~ creada cli ei sunt intr-adevarFniste 'maribinefacatori' ai omenirii.

Stapanirea aceasta ei sconteaza cii pana la urma 0 vor avea asigurandu-si controlul $i domnia asupra majoritatii popo,rului, deoarece in viziunea lor criminalli numarul eel or din popor care se vor la'sa condusi va fi'acela care Ie va asigura puterea, intrucat, in conformitate cuparerea lor, cei mai mu~i indivizi iii unui popor sunt rlii, vicio$'i, llira multa inteligenta sau cultura, ei putand fitocmai de aceea user de stapaoit priri frica. Tocmai de aceea trancmasonii au luptat si lupta pretutindeni pentru votul universal, intrucat prin el pot Ii inlaturate cu u~urinta mintile luminate ale crestinilor care prir:rvor; in str&nsli' leg~liJrl cu gradul de culturli Si starea sociala a fiecaruia rlizbateau mult mai user la coodecere, acolo unde vor sa lie numai ei (francmasonii).

. Dup~ intr,oduc'erea zapacelii $i rasturnarea1uturor va.lorilor nationale Si spirituale din fiecare Stat,

urroeaz~ in pianul lor introducerea ~EPUBLJ!;II,<pe care, dupa c.um se veSie deja au introdus-o,in multe State. Prln"'republita francmasonii considera ca pot conduce cu mult mlli multi! vrdenie ~i abilitate, ihtrucat republicile sunt in general conduse de oameoi alesi la intervale scurte de limp (3-4 ani), atat prin ma~ipulari mar~ave

45

prin presa cat ~i prin rnasinatiile murdare ale conducerii lor ascunse. Presedintii de republica la randul lor, sunt In felul acesta de asemenea sUpanili de ei. Ei spun cli pentru a fi Si mai siguri de oamenii lor de paie, vor impinge cel mat adesea la presedentia Statelor oameni comprornisi care au 0 pata morali in trecutul lor.

,

!'

In l~i(1I acesta, ata! prin"b~ni, cat si prin presa si prin intluenta lor marSava, ascunsa dar puternica ei pot face. sa fie alesLex'act 0i!Penii lor in calitate de presedinli ai Statelor; imediat dupa alegere ei ii vor line pe acestia in marfa $i vor fci~e cu ei ceea ce vor, prin ~antaje. Tn cazul in care acestia nu se vor supune, Ii vor denunta la ,~cuJt'timp' dupa respectiva nesupunere pentru pacatele lor, care sunt cunoscute numai de francmasoni. $antajati de frica de a nu pierde cumva 'binefacerile' puterii, acesti oameni de paie, vor juca aproape totdeauna dupa cum Ie vor canta sUpAnii lor (francmasonii).

lata.prin urmare de ce lupta francmasonii cu atata inversunare in presa.lor contra Regilor, Si de ce au al;lionat.gu at~ta·,tenacitate si all reusit sa faca sa se pr.abuseasca at alia Impa.rali si Regi; punilnd in locul lor niste presedinli de.republica care erau in general'oamenii lor de paie:. Acolo unde deja au reu$it sa introduca republica, p~ntru a fj siguri de ea, au facut la scurt timp dupa aceea sa se voteze legi care interzic cu des.avarsire orice fOImA;!!1l ":l~nil~stare car~ .ar p~rmite reveni~e~ I~ guvernarea rnonarhica, Monar~iile sunt privite ca Ilind 0 mare pledlca pentru planunle diabolice de stapanire Sl distrugere ale fraocmasondor deoarece REGII nu sunt rlispunzlitori in fata nimanui pe pamant, ci ei raspund doar in ceruri, in fata lui Dumnezeu, scapand astfel complet de sub controlul Si puterea francmasonilor .

• Pentru a ajunge sa stapflO.eascli si mai abillumea, francmasonii. spun ca vor face sa fie alesi presedintii de republica de clitre Camerele Deputatilor, Insa acestor Cam ere Ii se va ridica cu timpul dreptul de a propune sau de a sc.himba legjle, acest drept trecand dupa aceea numai asupra presedirTtilor de republica. In felul acesta, gu,!~rnele vor. atrage aproape to ate atacurile, iar pentru a fi scapate de 0 raspundere efectiva, se va introduce peste tot apelul la popor, adic1i REFERENDUMUL. Poporul care va hoUri soarta presedintilor Si a guvernelor lor, va Ii alunci servitorullor orb $i aproape niciodatli nu va hotlirl altfel decat cum vor vrea francmasonii. In plus, pentru a avea si mai la indemana soarta popoarelor crestne, pe care sa Ie poata arunca atunci cand vor ei unele contra altora in razboale crunte, dreptul de a declara razboi n vor lasa tot numai presedintelui, care mai mereu este asa cum am vawt unealta lor supusa.

Mai departe francmasonii vor reduce tot mal mult drepturile Si garantiile constitutionale, pentru ca astfel sa faca loc unei gwernari AUTOCRATE, care odata cu reducerea garantiilor constitutionale, va sapa tot mai adanc prapastia dintre popoare $i guvernele lor.

Gandind cu lociditate la toate acestea ori de cate ori vedem nesfarsltele framantari dintre partide, ne putem da seama ca.t de aproape incep sa se simla francmasonii de nemernica lor victorie.

,

11. 'Pana acurn protocoatete secrete francmasonice au aratat mijloacele ascunse de distrugere a Statelor cresl'ine, de acum inainte vom asista Ia ridicarea pe ruinele tuturor statelor crestne a Statului universal UNIC francmasonic care nu va mai avea fmntiere. Protocoalele secrete 'declarli cli tot ce scrie astili presa din toata lum:ea despre libertate, despre demccratie, despre 0 mai justa repartitie a bunurilor plimantesti, despre votul'universal, despre aproape to ate eforturile ce se tac oentru a aduee fericirea reala ~i bunastarea celor mu~i $I nevoiasi, toate acestea sunt bune pentru 'brutele de crestini· care nu inteleg mai nimic din ceea ce este real, si care datoritll naivitll!ii $i prostiei lor trebuie mai mereu sa fie amefite cu fagaduieli desarte. Ei nlarturisesc insli ca toate aceste vorbe goale vor trebui sa dispara din lume in momentul in care vor ajunge ei la putere. Crestinatatea va fi atunei socata $i inmii'rmurit1i de 0 asemenea intorsatura $i va astspta inertli indreptarea raului de la noii gwernanti; francmasonii considerli cli atunci ea nu va mai fi in stare sli opunli vreo rezisolentli, dupa ce a fost reduslila un asemenea grad de mizerie sufleteasell Si materiaili. 'Crestinii na:ivi si pro~ti sunt intocmai ca 0 turmli de oi, iar noi suntem inlocmai pre cum lupii printre. ele. $titi ce Ii se intamplli oilor cand ajung lupii in turmli'. Aceasta marturisire este cu atat mai pretioasi, cu cat constatlim ca ea se aplica exact .. acolo (io statele) unde francmasonii au pus deja mana pe putere.

12. Presa, care astazi este un mijloc de aparare al tuturor libertatiloraberante care merg uneori p~li Ia anarhie, va fi strasrsc ngraditli atunciccaoo va veni stlipilnirea francmasonilor pentru aceasta promulganduse,legi care vor permite aceasta restrictie-intruc.at libertatea, asa cum 0 inteleg e,i)n timpul domniei lor, este in viziunea lor dreptul de ~ Iace numai .ceea ce este ingllduit de legi. Ei vor lmpledica total controlul opiniei publice, care se poate face astazi cu ajutorul tiparului, pe de 0 parte punlind taxe loarte mari asupra tipariturilor de-once fel, iar pe de ~alta parte prin obligativitatea ce 0 vor institui in a se cereinainte de aparijia or'cArei serieri ve.ri1icarea atenUI $i revizuirea ei de dlre autcritati. Prin aceste mijloace francmasonii scenteaza cli vaf reusi ca tot ceea ce ar putea sa Ie impie'dice dornnia prirt trezirea dpiniei publice, sli nu vadli niciodata' lumina presei.

Panli atunci ei au actionat insli foarte mult si au castigat peste. tot controlul neconditionat asupra

marii majoritliti a presei din lumea intreagli, ascultAnd sfaturile date cu 0 inteligenta diabolic a de toti marii lor conducstori pe care -au avut si care Ie spuneau: 'Priviti totul ca fiind aproape nimic. Banii ca fiind nimic. Consideratia sau dispretul ca fiind mai nimic. Priviti insli presa ca hind totul, pentru ca avand controlul deplin asupra presei, vom avea astfel tot restul'.

Presa, care cel mai adesea este manipulata de francmasoni, strecoara vrand nevr1lnd sugestii insidioase foarte rele sau rele in sufletul cititorjlor ~i adeseori se lucreaza in secret pentru sllibirea Statului, Natiunii, Spiritualitatii, Moralei, a Armatei, a Bisericii, etc.

Tot astfel se poate intelege CINE anume saea la temelia iubirii dintre fratl, asmutand provinciile tlirii unele contra altora nemal pentru a-si realiza interesele LOR politice, conform poruncilor din Protocoale, unde se vorbeste de sprijinirea subversiva a autonomiei ~i neintelegerii dintre provincii: 'Atentia noastra se va intinde in mod special asupra provinciei. Trebuie adeseori sli at1ltlim acolo sperante si dorinte net potrivnice celor din capitala, careia ii vom spune cli acestea sunt sperantele si dorintele adevarate ale provinciilor, desi e lesne de inteles cli izvorul dezbinarilor nu porneste dedt de la noi. Caci atata timp cat noi (francmasonii!)

. nu ne vern bucura inca de 0 putere deplina, vom simti adesea necesitatea de a inlibu~i glasul capitalelor cu acela al rnaioritatii, al poporului din provincii, care va f lesne atiltat de catre agentii nostri abili $i CHARISMATICI:

Desi sunt scrise cu zeci de ani inainte de unirea Rornanilor, este aproape uluitor cat de exact se potrivesc aceste planuri cu cele ce se petrec acum la noi.

13. Nevoia zilnicli de paine ii va face pe oameni sa taca, iar prin diferite concursuri de loto, sport, arta, trumusete etc., adormiji si hipnotizati de cuvantul magic PROGRES; acestia vor f astlel distrati ~i indepartati de la problemele grave launtrice sau politice, consumandu-si zi de zi, in mod haotic ~i inutil, un imens ~i pretios capital de energie psjho-mentala pe care il vor investi spre exemplu in frenezia unui steril meci de totba!.

14. Religia cre$tinli se urmareste a fi discreditaU treptat de catre francmasoni.

15. Cei care se vor opune intr-un mod oarecare instauflirii dominatiei trancmasonice vor fi pedepsiti cu moartea. Francmasoneria exterioara este doar avangarda $i stalpul de sustnere allerarhiei Francmasonice Secrete. Lojile francmasonice in calitatea lor de grupuri ale francmasoneriei exterio.are sunt de tapt 0 creatie a lerarhiei Francmasonice Secrete. OdaU cu proclamarea formala a Republicii Mondiale, unice aceasta Francmasonerie simplli (exterioarli) va fi desfiintata la S.curt timp dupli aceea i!npreuna cu orice formli de liberalism.

16. De asemenea, se va desfiinta invlitamllntulliber (particular), iar in $coli tineretul va fi crescut numai in spiritul noilor sai stap1lni lIerarhia Francmasoneriei Secrete).

1 7. Baroul trebuie sa fie demoralizat, atunci la fel $i prostimea. Institutiile publice trebuie compromise, iar spionajul Si turnatoria trebuie sli fie cult~ vate in mod sistematico

18. Prestigiul persoanelor publice care sunt orientate in mod benefic ~i divin trebuie 53 fie in mod sistematic desfiintat, ca ~i fiinta lor, prin atentate, calomnii, denigrare sau folosind alte cai ascunse.

19. Toti crimina Iii politici Si anarhistii nu trebuie niciodata 53 fie prezentati publicului ca fiind niste martiri care lupU pentru fericirea muJtimii.

47

--- ._- ---_-------

20. Crizele economice mOlldiale sunt i1 mod intentionat intretinute de cAtre Francmasonerie, cu scopul de a retrage bani dil circulatie; trebuie astfel ca gwemele sa fie determinate· pe diverse cai· sa facl inprtlTluturi externe uriase cu dobAnzi mari, pentru a fi pe deplin la mana (discretial Francmasoneriei. In viitoarea Republica Mondiala Unica, proprietatea particulara va putea Ii oricand confiscata de Conducatorul Republicii, care va fi singurul proprietar de lapt in stat.

21. In aceasta viitoare Republica Planetara Unica, Bursele de fonduri publice nu vor mai avea ce cauta, deoarece atunci statui va fixa preturile dupa cum el va dori. pana atunci, pe de 0 parte, imprumutand cu sume uria$e guvemele $i, pe de alta parte, intretinand coruptia administratiei, dominatia francmasonica vine de la sine.

22. Aceasta dominatie urmeaza sa se instaureze mai ales cu ajutorul aurului $i a banilor, care se alia in mainile membrilor lerarhiei Superioare Secrete a Francmasonilor.

23. Mica industrie va Ii, i1 viitoarea Republica Planetara, singura cale ce va impiedica aparifja $omajului.

24. Regalitatea este lorma ideala de guvemare in cazul Statului Planetar Unic, insa ea este realizabila lltITlai atunci cand regele Statului Planetar va Ii ales si educat de lerarhia Superioara Secreta a Francmasoneriei.

SFARSITUL PROTOCOALELOR

48

Scrisoarea Enciclicii "HUMANUM GENUS."

a papei LEON al·XIII-lea

tmpotriva Francmasoneriei (20 aprilie 1884)

NOTA INTRODUCTIVA

Enci.elica P,pei Leon al XII/-lea impotriva franemasoneriei a tost.scrisj acum mai bine de 0 sut~ de ani. Redactata de 0 minte foarte lucid a $i perfect avizata, ea este unul dintre cele mai virulente rechizitorii la adresa Francmasoneriei, acest aspect fiind confirmat de allfel chiar $i de catre francmasoni. '~eful bisericii romane este fara indoiala personajul cel mai autorizat printre dusmaniifrancmasonenei," . scria in 1903 In revista rnasonica ACACIA Marele Maestru Mason HIRAM. Aceasta este de astfel explicatia pentru efortul constant urmarit pana in ziua de azi din partea masoneriei de a distruge sau cenzura acest text saucel putin de a-l discredita cat mai mult. De allfel, se cuvine sa mentionarn ca textul pe care il prezentam aici pentru prima !lara in limba romiina este incomplet, fipsindu-i partea finala in care sunt aratate unele mijloace eficiente de a combate francmasoneria. Acest fragment a fost insa rezumat sintetic, chiar dupa citatele pe care HIRAM Ie insereaza in tentativa sa furio.asa de a combate argurne,ntele Papei prezentate in Eneielie~ (Revista ACACIA nr.6,1903).

In acea perioada, la sfiir$itul seeolului trecut, francrnasoneria pornise 0 campanie virulenta $i deja fati$a, asumata cu 0 uluitoare indrazneala impotriva Bisericii si spiritului crestin, urmarind, cum face de altfel $i astazi insa ehiar cu $i mai multa viclenie $i inver$unare, s~ distruga total orice metodologie sau instltutie autentic spirituala.lata spre exemplificare un fragment sem):lificativ apar.utin aceeasi perioada Intr-un artieol manifest scris de asernenea de maestrul mason HIRAM In reyista ACACIA: :Francmaso,neria este si va ramAne mereu 0 biserica: anti-biserica, anti-catolicislll, biserica ereziei.· Sau: 'Cine confera in fond mandatul oficial de pastori de suflete preotilor ~i Papilor? Dumnezeu cumva? Atunci unde este diploma cu semnatera lmputernicitului? De fapt, ei au aceasta diploma de la niste oameni, care 0 au $i ei la rAndul lor de la alti oameni, $i asa mai aeparte, de-a lungul secolelor, pAn a la apostoli. Dar oare apostolii au primit ei 0 diplomli sau un ate stat semnat de lisus CJistos? Papa vorbeste de revelatie, dar un de este dovada acestei revelatii? Dovediti-ne eli lisus a fost Intr-adevar Fiullui Dumnezeu!'. In aceste conditii, acest semnal de alarm~ Impotriva masoneriei se inscrie $i el pe linia activitlitii a incli $apte Papi, predecesori ai Papei Leon al X"~lea, insa aici rigoarea $i obiectivitatea argumentarii, dublate de 0 viziune profunda $i chiar inspirat vizionare asupra acestei organizatii oculte malefi'c'e aseaza fnciclica HUMANUM GEMlS cu mult deasupra eelorlalte incercari anterioare.

Caracterul vizionar $i aproape profetic al Eneielicii reiese pentru arice fiinta umana plina de bun simt cu evidenta $i tocmai de aeeea ea este In intregime perfect actuala $i astazi prin demascarea Ioarte multor manevre $i actiuni disimulate ale'francmasoneriei mondiale.

Sunt foarte putine pasaje care sunt legate strict de contextul istoric in car,e acest rechizitoriu a fost redactat (despre rolul Biserieii in stat, relatia Biserieii Catolice cu societatea civilal, pe care de·altfelle·am eliminat pentru a nu atenua cu nimic limpezimea si forta cu totul extraordinara a aeestei analize de ansamblu asupra strueturilor $i directivelor vlidit SATANICE ale francmasoneriei mondiale.

Avem astfel convingerea lerma ea prezentarea acestui text de referintli pentru stabilirea adevarului despre Irancmasonerie, organizatie satanica ocultli $i suprapolitieli mondiala ee se opune in mod viclean $i eu indarjire oricarei rrii$c~rjiautentic spirituale, fie ea de natura rellgioasa, yoghina, filozofie~, va eontribui din plin pentru toti oamenii din Romania la 0 mult mai clara intelegere a cornoexei eonjuneturi socia Ie , istoriee $i spirituale actuale, mai ales dad se vor completa aceste informatii $i cu profetiile faimoase ale indianului Sundar Singh cu privire la viitorul spiritual al RomAniei $i mai ales daca vorn urmari s_a intuim rolut esential pe care aceasta zona n va avea in viitorulaprQpiat pentru trezirea spiritlJala a intregii planete.

HUMANUM GENUS

, ',of,

lubiti frati crestini, primiti salutul $i biI!ecuvantare~Jllea apo.$tolic.a. '""

Din clipa In care, datoritli,acti\lnilor negative al.e Iortelor malefice, demonice $i satanice,antidivine, umanitatea s-e separat intr-o anumitii mlisura.·de Dumnezeu, eliruia ii datoreazli ehemarea la existenla $i toate darurile supranaturale, ea s-a impartit in doua tabere opuse care nu inceteaza s~ se lupte, una pentru adevir, bine, frumos $i virtute, iar eealaltli pentru tot ee este eontrar virtutii $i adev~nilui. Prima parte a

49

-~"."--'--~'--~.--.--;J;.~----~'-~

umarutatii reprezinta imparatia lui Dumnezeu pe pamAnt si este adevarata Biserica a lui lisus Cristos, ai carei membri, daca doresc din toata inima sa-i apartinli pe de-a intregul ~i sa acponeze in vederea desavar~irii lor spintuate, trebuie in mod necesar sa-I sluieasca pe Dumnezeu si pe Fiul Sliu Divin cu tot sufletul ~i cu toata vointa lor. Cea de-a doua parte reprezinta impliratia cumplita a satane]. Sub stlipanirea si puterea sa se afla toti cei care, urrnand funes!ele exemple ale tenebrosului lor conducator si ale pacatului primordial, refuza sa se mai supuna Legii divine ~i i~i lntetesc necontenit eforturile, fie pentru a-l elimina pe Dumnezeu din viata lor, fie pentru a actiona direct impotriva lui Dumnezeu. Aceste doua imparalii au fost vazute cu ochiul intuitiei spirituale si descrise de Sfant!)1 Augustin cu 0 mare plasticitate sub forma a doua cetati opuse una alteia, atat prin legile care Ie guverneaza, cat si prin idealul pe care-l urrnaresc si aceasta intr-o exprlmare-decseblt de laconica dar in acelasi timp plina de sens, el a scos in evidentli in cuvintele urrnatoare principiul constitutiv al fiecareia:

"Doua tipuri de iubire au dat nestere /a doua cetati: cetatea pamifnteasca provine din iubirea egoista doar fata de tine insuti, dusa pana /a desconsiderarea $i uitarea de Duamezeu iar cea/alta cetatea cetesscs, provine din iubirea de Domneze» dusa panli /a desconsiderarea si uitarea egou/ui." I'De Civitas Dei", I XI, c.XXV)·

De-a lungul tuturor veacurilor care ne-au precedat, aceste doua cetati opuse n-au incetat deloc sa se lupte una cu alta, utilizand tot felul de taetici ~i armele eele mai diverse, de~i nu intotdeauna cu aceeasi impetuozitate.

in epoca noastra, faetorii raului s-au coalizat intr-un imens efort-destructiv, sub impulsionarea ~i cu sprijinul direct al unei societati secrete raspandite intr-un mare numar de locuri, toarte puternica ~i toarte vide an organizata, ~i anume societatea francmasonilor. Ace~tia, de altlel aproape ca nici r1U se mai ingrijesc sa-~i disimuleze intenliile $i se intrec intre ei in indrazneafa de a ataca fatis sublima maretie a lui Dumnezeu. Ei lntreprind acumprin satanicele lor aCliuni ruinarea Sfintei Biserici in mod public, la lumina zilei, tinzand daca's-ar putea, s'/I lipseasca corrtplet popoarefe de binefacerile ~i binecuvantarile pe care ele Ie datoreazii Mantuitorului nostru lisus Cristos.

Cuprin$i de 0 profunda tristete la vederea acestor impietati ~i sub impulsul milei $i compasiunii, ne-arn simtit de nenumarate ori impin$i sa strigam si Noi cu disperare catre Dumnezeu:

'Doamne, iata ca vrajml}$ii Tai s-eu intarit si cl}i ce Te urasc au. ridicat capul. impotriva poporu/UI Tau eu uneltit cu incapatinare'$i viclenie si s-au sfatuit impotriva Slintilor Til. De, iata ca ei lis-au, 'Venit) sa-i pierdem oe ei dintre neamuri'. 5-au sfatuit intr-un gand si impotriva Ta leg amant au f<leut." (PsalmuI82, 24)

Cu toate acestea, in tata unei arnenintari atAt de presante si in prezenta unui atac atat de crud $i

de vehement indreptat impotriva crestinismului, este de datoria ncastra sa semnalampericolul, sa '(lenuntam '"'" adversarii ~i sa opunem intreaga rezistenta posibila proiectekn lor rnarsave: in primul rand pentru 1I impiedica pierderea sufletelor a carer salvare ne-a fost incredinata, apoi pentru ca imparalia Domnului nostru lisus Cristos aici pe pamant, pe care avem misiunea de a 0 apara, nu numai sa ramana in picioare in toata integritatea

ei, ci sa faca pe intregul pamant cat mai multe noi progrese si noi cuceriri.

" in vigilenta 10f solicitudine pentru salvare.a poporului crestin, ,predecesorii nostri au recunoscut si ei loarte repede acest dusrnan capital inca din momentul in care, iesind din tenebrele unei conspiratii satanice oculte, el se lansa la a.saltul fliti$_ 'Stiind foarte dar ce era $i ce voia el, ei au dat semnalul de alarma guvernelor $i popoarelor, punandu-Ie in garda impotriva capcanelor si tertipurilor pregatite in mod diabolic pentru a lua prin surprindere.

Peri'eolul' a fost denuntat pentru prima oaTii de Olement al XI~lea in 1738ljar Constitutia promulgatii de aces! Papa a fost reinnoitli $i confirrnata de Benedict al XIV-lea. Pius al VII-lea, a rners pe urmele acestor doi pontifi, iar Leon al XI~lea induzlind in Constitutia sa apostoliea QUO GRAVIORA toate actele $i decretete Papilor precedenti cu privire la acest subiect, Ie- a ratificat $i Ie-a confirm at pentru totdeauna. De asemenea, Pius al VIII-lea, Grigore al XV~I.ea si in repetate randuri Pius allX-lea au vorbit ·$i ei in acetasi sens.

Seopul fundamental si spiritul organizatiei francmasonice au fost scoase la iveala prin manifestarea evidenta a actiunilor ~i orienUrilor sale, prin cunoasterea principiilor ei, prin expunera regulamentelor ~i ritualurilo impreuna cu comentariile acestora, la care de nenumarate ori s-au adaugat marturiile propriilor sai adepti. Tn fala acestor fapte era eM se poate de firesc ca acest Scaun apostolic sa denunte in mod public francmasoneria ca pe 0' asoclatle satanid crirninala, nu mai pufin periculoasa pentru erestinism decal pentru societatea civila. Au fost dictate impotriva ei cele mai grave oedeose cu care Biserica fi poate lovi pe cei vinovali, precum ~i interdiclia dea se atilia la ea.

Irita!i de aceastli mlisura $i sperand cli vor putea, fie prin dispret, fie prin calomnie sli scape de aceste condamnari sau macar sa Ie atenueze torta, membrii aeestei organizatli oculte i-au acuzat pe Papii care le~au formula! eli au dat sentinte nedrepte si arbitrare sau ell auintrecut mllsura cu pedepsele aplicate.

$0

'i-:'"

Astfel, procedand cu viclenia lor legendara, ei s-au strsduit sa eludeze autoritatea sau sa :liminueze valoarea Constitu\iilor promulgate de Clement al XI~ lea, Benedict al XIV-lea, Pius al VI~lea $i Pius aIIX-lea.

Totusi, chiar din randurile gruparii nu au lipsit membri sau asociati care au rnarturisit aproape fara voia lor: conform doctrinei $i disciplinei catolice, pontifii romani nu au facut in realitate decal un lucru perfect legitim. La to ate aceste marturisiri trebuie adaugat de asemeni asentimentul explicit al unui numar de sef de stat care au tinut in mod ferm, fie sa denunte societatea francmasonilor la Scaunul apostolic, fie sa o loveasca ei insi$i, aratandu-i periculozitatea, prin legi emise impotriva ei, asa cum s-a intamplat in Oland a, Austria, Elvetia, Spania, Bavaria, Savoia $~n alte parti ale Italiei.

Este extrem de important sa rernarcarn acum cat de mult au confirmat evenimentele intelepciunea vizionara a predecesorilor NO$tri. Solicitarile $i atentionarile lor antemergatoare $i parinte$ti nu au avut insa din pacate pretutindeni $i totdeauna succesul dorit; aceasta se datoreaza pe de 0 parte disimularii $i vicleniei oamenilor afiliati acestei grupari periculoase si, pe de alta parte, a imprudentei usurinte a celor care ar fi trebuit sa fie cel mai direct interesaf in a 0 supraveghea cu cea mai mare atentie, Rezultatul acestor lucruri a fost ca intr-un secol si jumatate francmasoneria a facut progress distructive incredibile. Folosind din plin atat indrazneala insolenta cat si siretenia si perfidia, ea a invadat toate rangurile ierarhiei sociale si a inceput sa aiba in interiorul state lor moderne 0 putere care echivaleaza aproape cu suveranitatea. De la aceasta rapida $i formidabila expansiune au rezultat in mod precis atat pentru Biserica, cat $i pentru autoritatea conducatorilor de state $i pentru societatea publica relele multiple pe care predecesorii nostri Ie prevazusera de atat de mult timp. La ora actuala am ajuns chiar pe punctul de a avea toate motivele sa intrevedem pentru viitor cele mai serioase temeri; desigur, nu atat in ceea ce priveste Biserica, ale carei fundamente solide nu ar putea fi cu u$urinta distruse de efortul oamenilor, ci referitor la securitatea tuturor state lor in sanul carora francmasoneria sau asociatii similare care coopereaza cu ea sau sunt satelitl ai ei, au devenit prea puternice.

Pentru toate aceste motive, de indata ce ne-a fost incredinlatll conduce rea Bisericii, am sesizat cu claritate necesitatea de a rezista in'tata unui rau atat de mare si de a ridica impotriva lui atat cat ne slli in putinlll autoritatea noastra aoostolica, De asemenea, profitand de to ate ocaziile lavorabile, am tratat clar $i la obiect principalele teze doctrinale asupra carora opiniile perverse ale Lojilor masonice par sa f avut cea mai mare influenlll. Astfel, in Enciclica Noastra QUOD APOSTOLICI MUNERIS ne-am straduit sa combatem monstruoasele sisteme socialist $i comunist. Intr-o alta enciclica, ARCANUM, ne-am permis sa punem in lumina si sa aparam notiunea veritabila si autentica de familie a carei origine $i sursa este casatoria. In enciclica DIUTURNUM am facut cunoscuta conform principiilor inlelepciunii crestine esenta puterii politice sl am aratat admirabilele ei armonii cu ordinea naturala, cat $i cu salva rea popoarelor $i a conducatorilor acestora.

Acum, dupa exemplul predecesorilor nostri ne-am decis sa ne fixam in mod direct atentia asupra societalii francmasonice, asupra ansamblului ei de doctrine, planuri, sentimente $i acte ale tradi\iei sale, pentru a pune intr-o evidenta $i mai izbitoare extraordinara sa putere rnalefica si a opri astlel proliferarea contagioasa a acestui flagel funest pentru intreaga planets,

Exista in lume un anumit numar de grupari $i secte care, desl difera unele de altele prin nume, ritualuri, forma, origine, se aseamana $i sunt perfect de acord intre ele cu privire la scopul final $i principiile esentiale, De fapt, ele sunt identice cu francmasoneria, care este pentru toate celelalte axul central de la care pornesc si in care se terrnina. $i desi in prezent ele au aparenta unor societati deschise, desi organizeaza reuniuni pub lice sub ochii tuturor, desi publica ziare $i reviste de prezentare a activillitii $i organizarii lor, totusi, daca mergem mai profund, dincolo de aceste aparente, se poate constata ca ele apartin familiei de societati satanice clandestine $i cll ele pllstreaza mereu acest atribut. Exista intr-adevar in cadrullor 0 anumita categorie de secrete a carer divulgare este interzisa cu cea mai mare grijll de Constitutia lor - unele chiar sub pedeapsa cu moartea - nu numai persoanelor din afara, ci chiar unui mare nurnar dintre adepti.

Acestei categorii de secrete apartin Consilii Ie intime si supreme, numele principalilor sef (in special din afara gradelor cunoscute), anumite intalniri mai oculte $i interioare; de asemenea, tot aici se includ si deciziile import ante care au fost luate impreuna cu mijloacele $i agentii lor de executie, La aceasta lege a secretului concura intr-un mod stralucit: diviziunea lacuta intre membri, care se ocuoa unii de drepturi, alii; de olicii $i allii de sarcini sau iodatoriri, dinstinctia ierarhica, magistral organizata, pe ordine si grade, $i disciplina severs la care toti sunt supusi, Cea mai mare parte a timpului in rttualurile de initiere, cei care Ie solicitll trebuie sa promitli, ba'rnai mult decat atat, sa jure solemn ca nu vor dezvalui niciodata nimanul, sub nici 0 forma, numlele tovarhilor lor, insemnele strict secrete $i inscrisurile caracteristice $i doctrinele gruparii. Astfel, sub aparente mincinoase $i Ilicand din disimulare 0 regulll constanta de conduita, francmasorni nu precupetesc nici un efort pentru a se aseunde $i a nu avea a~i martori in afar a complicilor lor.

Marele lor interes fiind de a nu parea niciodata ceea ce in realitate sunt, ei joaca eel mai adesea rolul aparent nevinovat al unor persoane iubitoare de literatura sau filozolie laolalta doar pentru cultivarea

51

stiintelor $i ar:telor. Ei nu vorbescatunci decat des pre zelul cu care mpulsioneaza ei progresul civilizatiei $i nu mal contenesc sA tina discursur! sforaitoare'despre mila lor nesf~r$ita pentru o.amenii sarmam, Daca ar fi sa~ credem, singurullor scop in viata este ameliorarea constantli a vietii maselor $i imparta$irea la un numar tot mai mare de oameni a avantajelor fi beneticiior spirituale care sunt at~t de utile societatii civile. Dar chiar presupunllnd ca aceste intentii ar fi sincere, ele sunt departe de a Ie epuiza toate scopurile. Intradevar, nu este deloc int~mpllitor eli cei afiliati la francmasonerie trebuie sa promiU cll vor asculta totdeauna, gata la cea mai mica atentionare, la cel mai mit sernrrsa execute rapid $i tara cracnire ordinele date, accectand dinainte, in caz contrar ca vor suporta cele mai riguroase $i mai dure tratamente, care include pan a chiar $i moartea.'De tapt, nu rareori pedeapsa ca'pitala este aplicata acelor membri care sunt convinsi fie sa tradeze disciplina secreta a societ3fji, fie sa reziste la ordinele superiorilor, iar aceasta se practica cu 0 asemenea dexteritate, ,inc at in cele mai multe cazuri executonil acestei sentinte mortale se sustrage justitiei, stabilita sa vegheze asuora crimelor $i.sa Ie pedeoseasca.

Deci, sa traie$ti in disimulare $i sa fii invaluit de satanice tenebre, sli inllintui de tine prin leglituri dintre cele mai stranse tlira ale face niciodata cunoscut in prealabilla ce se angajeaza, oameni redusi astfel la conditia de sclavi, sli utilizezi in tot telul de,atentate aceste instrumente pasive ale unei vointe satanice strlline, sa inarmezi pentru crimll maini prin intermediul carora Jti asiguri neimplicarea directliia omor, toate acestea si multe altele sunt practici monstruoase, condamnate chiar de catre natura. Ratiunea, bunul sirnt Si adevarul sunt de ajuns ca sa demonstreze cll organizatia de care vorbim este intr-o opozitie indiscutabila cu justijia $i cu morala naturala.

Alte dovezi de 0 mare claritate se adauga celor precedente Si permit sli se vada $i mai bine cat de mult II repugna francmasoneriei prin insil$i constitutia sa esentiala, onestitatea. Oricat de mare ar putea ti intr-adevar printre oameni vicleana abilitate de disimulare si cbisnuinta minciunii, este imposibil ca 0 cauza de orice natura ar Ii ea, sa nu se tradeze prin etectele pe care Ie produce: 'Nu se poate ca un pom bun sa faca raade re/e $i un pom rau sa faca roade bune'.' (Matei, VII. is')

Ori este evident ca toate fructele produse de Irancmasonerie sunt dintre cele mai otravitoare. lata ce rezultli din datele pe care Ie-am prezentat panli acum, iar aceastli concluzie ne da ultimul covant cu privire la intentiile acesteia. Actiunile francmasonilor - Si subliniem cli eforturile lor converg toate in acest scop - sunt cu 0 incllplltanare diabolicll indreptate sa distruga din temelii pana la culme orice forma religioasa Si spirituala autentic crestina si sll-i substituie 0 alta, modelata dupa ideile lor $i ale carei principii si legi fundamentale sunt lmprurnutate din asa zisul naturalism.

Tot ce am spus sau ce ne propunem d spunem trebuie sA fie clar inteles ca privind secta francmasonicli in ansamblul ei, care cuprinde si alte societati surori sau care sunt aliate ei. Nu pretindem insli aplicarea tuturor acestor reflexii la fiecare membru luat individual. Printre acestia cu siguranta d se pot intAlni unii chiar intr-un numar notabil care, desi nu lipsiti de vina de a fi aderat la asemenea societati, nu se murdliresc totusi in actiunile lor crimina Ie Si ignorli datorita naivitatii scopOI final pe care aceste societati satanice se strllduiesc sll-I ating'5. Mai mult dedit atat, se poate intampla uneori ca unele grupuri sa nu aerobe concluziile extreme pe care logic a ar trebui slH constranga sli Ie adopte deoarece ele decurg in mod necesar din principii comune oncarei organizalii. Insi! raul poarta cu el 0 I'n~r$avie care de la sine respinge orice con$tiinta curata sau produce teama.

Primul principiu al 'naturismului' este ca in orice lucru trebuie sa prevaleze natura sau ratiunea strict umana, prin d~finijie limitata (negand deci partea spirituala sau Sinele Divin al fiintei umane). Dupa aceasta asertiune ei fac prea putin caz de Dumnezeu sau alterneaza esenta oriclirui demers religios prin apinii vagi Si sentimente eronate. Ei neaga ea Dumnezeu ar fi autorul vreunei revetatii, Pentru ei, in afara de ceea ce poate sa inteleaga ratienea umana comuna nu exista nici dogma religioasa, nici adevar Si nici maestru realizat spiritual in care sa potl avea lncredere. Si cum misiunea proprie Si speciata a Bisericii constli in receptarea in toatli plenitudinea lor a doctrinelor revelate de Dumnezeu $i-n plstrarea lor intr-o stare de puritate incoruptibila, ca Si in autoritatea stabilitii pentru a Ie implrthi impreuna cu celelalte ajutoare daruite de Providenta pentru desavilrsirea oamenilor, impotriva ei adversarii au manifestat cea mai mare inver~unare ~i au indreptat cele mai violente atacuri.

Faptul cli membrii sectei francmasonice nu sunt cu totii obligati 51 renege explicit religia crestina, departe de a dauna planului general al francmasoneriei care vizeaza distrugerea oricarei institutii divine pe plimant, ii serveste mai degrabli interesele. Astlel, mai ales prin aceasta masoneria poate.lnsela mai user oamenii simpli Si fara discernani~nt$i lace posibila admiterea mult mai multor persoane in organizatie. Mai mult chiar, prin deschiderea larga fatli de adeptii care provin din eele mai diverse religii ea devine capabila sa acrediteze 0 eroare fundamentalll a acestei epoci, Si anume, dezinteresul lata de religie $i mai general, fata de credinta in Dumnezeu.

'Naturali$tii" merg insli Si mai departe. Angajati cu multli indrlizneala pe calea erorii in cele mai inportante probleme ei sunt antrenati logic panli la ccnsecintele extreme ale principjilor lor, lie datoritli sllibiciunii naturii

52

umane, tie pnn pedeapsa dreapta weare Dumnezeu Ie loveste orgoliul. De aici rezu~a q-a el nu mal au certitudinea $i integritatea adevarurilor accesibile doar ratiunii superioare, iluminate de Con~tiinla·Di\lIna, cum ar II existenta lui Dumnezeu, spiritualitatea ~i nemurirea sulletului. Purtata intr-o noua aglomerare de erori Irancmasoneria nu a putut evita aceste pericole. Intr-adevar, desi luata in ansamblu francmasoneria admite existenta unui anumit Dumnezeu, marturia propriilor sai membri stabile$te ca aceasta credin!a nu este obiectullUlui asentiment ferm si al unei certitudini de nezdruncinat pentru fiecare membru individual.

De tapt, se lasa initiatilor deplina libertate de a se pronun!a intr-un sens sau altul, fie pentru a afirma existenta lui Dumnezeu, fi.e pentru a 0 nega. Cei care neaga cu indarjire aceasta realitate sunt la tel de usor primiti la iniliere ca sl cei care, intr-un anum it mod 0 admit dar, denaturand-e precum panteistii, retin din aceasta doar niste aparente absurde, pierzand esentialul adevarului existentei lui Dumnezeu.

Pe de alta parte, atunci cand acest fundament necesar este distrus sau numai zdruncinat, in mod automat $i celelalte principii ale ordinii naturale devin confuze in mintea umana, care nu mai are atunci nici un punct de sprijin de care sa se agate. Tocmai de aceea atunci nu se mai poate vorbi nici de Creatia lumii printr-un act liber $i suveran al Creatorului (DUMNEZEUI, nici de guvemarea Providentei, nici de supravietuirea sufletului si nici de realitatea Spiritului esential Divin. Prabu$irea adevarurilor care stau la baza ordinii naturale, care sustin intr-o masurA atat de mare 0 conduita rationala si practica in viata va avea cu siguranta un impact puternic asupra moravurilor' particulare $i publice. Lasam la 0 parte acum acele virtuti si calitati superioare pe care nimeni fara un dar special de la Dumnezeu sau care fara Gratia Divina nu Ie poate dobaodi sau manifesta; $i atragem atentia eli to ate acestea sunt insu~irile spirituale din care nu vom gasi nici macar 0 urmli la cei care i~i fac 0 veritabila profesiune de credinta din a ignora dispretuitor Mantuirea umanitatii, Gratia Divina, Sacralitatea, Beatitudinea supralumeasca (FRANCMASpNIlI. Ne referim aici pur $i simplu la indatoririle ce rezulta din principiile onestitatii naturale.

Un Dumnezeu care a creat lumea $i 0 guverneazi! prin Providenta sa, 0 Lege eterna ale carei prescriptii ne orienteaza sa respectarn legile Divine universale ale firii fAr A a Ie incalca niciodata, Q linalitate ultima a evolutiei sufletului intr-o regiune superioara lucrurilor lume$ti, iata sursele, iata principiile oricarlli justitii $i onestitati. Facet~le sA dispara (ori chiar aceasta este pretentia 'naturalistilor' $i a tuturor francmasonilorl $i va fi dupa aceea aproape imposibil sa se mai $tie in ce consta $tiinta drepUtii $i a nedreptatii sau pe ce se bazeaza ea. Cat des pre morala, singurullucru care a gAsit oarecum deschidere in tata francmasonilor $i-n care ei vor sa fie instruit cu 'grija tineretul este ceea ce ei numesc 'morala civica' Irnorala independenta, morala liberal, sau cu alte cuvinte morala care nu lasa nici un loc ideilor religioase ~i crestme.

Dar cat de insuficienta este aceasta morale si in ce masura este ea lipsita de soliditate, inclinindu· se sub suflul pasiunilor ~i al instinctelor necontrolate, se poate vedea deja foarte bine prin tristele rezultate pe care ea Ie-a dat. rntr- adevar, acolo unde dupa ce s-a inlocuit morala cre~tina ea a inceput sa stapaneasca cu mai multa libertate $i s-a constatat totcdata prompt disparitia probitatii ~i intergritatii moravurilor, s-a constatat extinderea $i intarirea opinilor celor mai monstruoase $i de asemnea indrazneala crimelor care debordeaza peste tot. Aceste rele multiplicate provoaca asthi plangeri $i lamentari la scara mondialj.

Pe de alta parte, natura umana obi~nuita fiind mull mai inclinata spre viciu decat spre virtute, onestitatea este absolutimposibilli dad miscarile dezordonate ale sufletului nu sunt infrfmate $i control ate iar dorintele inferioare nu se supun ratiunii ~i bunului simt.

Dimpotriva, acum vedem cum se multiplica $i cum ajung la indemana oricui to ate modalitlitiile ce pot atata pasiunile inferioare. Ziare $i bro$ur'i din care decenta $i pudoarea sunt alungate, opere -artistice" in care se etaleaza cu un cinism revoltator principiile a ceea ce se nemeste astazi 'realism' (iar alleori doar uratul, dizgratiosul $i dizarmonia dobandesc valente 'estetice'l, inventii ingenioase destinate sa stimuleze $i sa satisfaca pike rile materiale, intr-un cuvant totul este pus in mod diabolic de inteligent in joe pentru a dezlantui si a cultiva in .randul oamenilor viciile si placerile perverse, pe fondul unui somn al virtutii $i ratiunii.

Cu siguranta cA francmasonii sunt vinovati de aceasta stare de fapt dar in acelasi timp ei sunt ~i consecventi;suprimand oamenilor speranta intr-o fericire spiritualii, coborand ideea de fericire doar la nivelul lucrurilor perisabile, mai joase $i mai degradate chiar decat orizontul terestru. In sprijinul acestor asertiuni se pot constata usor la 0 privire atenta fapte sigure, desi aparent incredibile.

Francmasonii au ajlrls sl! sustioli eli ar trebui ut~izate sistematic toate mijloacele de a satura multitudinea de perversiuni $i vicii la nivelul maselor, asigurandu-se astfel eli in aceste conditii ele vor fi in intregime in mainile lor, putandu-Ie servi cu u$urintli drept instrument docil in realizarea planurilor lor celor mai indraznete si diabolice.

Francmasoneria i$i concentreazii de asemenea to ate energule $i to ate eforturile ei satan ice pentru a lua in stlipanire educarea tineretului. Francmasonii spera cil vor putea sli lormeze usor conform ideilor lor aceasta categorie de varstA atat de delicatA pliindu-Ie flexibilitatea in aceasta directie, pentru pregAtirea lUlei rase de cetateni ai societlitii civile dupli metodele promovate de ei. (A se vedea la noi eforturile sustinute de indoctrinare a copiilor de la varsta cea mai frageda - 'Soimii patriei' - ai francmasonului Ceausescul.

53

Deja, in mai multe tari ei au reusit sa elimine complet din educatia morala a tinerilor marile si sfintele indatoriri care unesc omul cu Dumnezeu.

Referitor la situatia politica, statui trebuie, in viziunea lor sa fie ateu.

A trecut deja mult timp de cAnd ei actioneaza fati$ pentru realizarea acestor doctrine, utiliztlndU-$i pentru aceasta tortele Si toate resursele, creand astfel cale libera aitor francmasoni mai nomerosi $i mai indrazneti care sunt gata sa traga din aceste false principii concluzii inca $i mai detestabile, cum ar fi ideile socialiste $i comuniste.

F aptele pe care le-arn rezumat pun suficient de bine in lumina constitutia intima secreta a francmasonilor Si arata in mod clar pe ce cai se indreapta ei spre scopullor final. Principalele lor dogme sunt intr-un complet dezacord cu ratienea, incat nu se poate imagina ceva mai pervers. lntr- adevar, a vrea sa distugi religia si biserica stabilita de Dumnezeu insu$i nu este culmea nebuniei si a celei mai nerusinate profanari? Insa ceea ce este, nici mai pulin oribil $i nici mai putin suportabil, consta in tendinta lor ferma de a repudia binefacerile pline de compasiune $i gratie divina daruite de Domnullisus atat indivizilor cat $i oamenilor grupati in familii $i natiuni, binefaceri care, chiar dupa marturia dusmanilor cre$tinismului sunt de cea mai mare valoare. Desigur, intr·un plan atat de nesabuit si de criminal ne este permis sa recunoastern cu u$urinta aici ura inversunata de care este animat Satana fala de lisus Cristos, precum si teribila lui dorintli de razbunare.

Celalalt scop diabolic, la realizarea caruia francmasonii iSi arunca in joc toate tortele, consta in distrugerea oriearui fundament important al justitiei $i onestitatii. Prin aceasta, ei se fac colaboratorii acelora care ar vrea ca omul, asemenea animalelor, sa nu aiM alta regula de actiene decAt dorintete inferioare $i instinctele. Acest scop duce nu mai pUlin decat la degradarea si decliderea umanitatii $i la precipitarea josniea a disparijiei sale. Raul creste astfel mereu eu toate primejdiile care ameninta mediul familial si societatea civila.

Erorile satanice raufaeatoare pe care le-arn semnalat anterior arneninta natiunile cu pericole dintre cele mai redutabile. Amenintarea lor, neluata in searna, poate aduce prin Iorta lucrurilor un haos universal $i ruina tuturor institutiilor daca nu va fi stopata prompt Acesta este cu adevarat scopul marturisit si explicit urmarit prin toate elorturile lor de organizatiile socialiste si comuniste. Francmasoneria nu are dreptul sa afirme ca este straina de atentatele lor pentru cli ea Ie favorizeaza intentiile, iar pe terenul principiilor este in intregime de aeord cu ele, gtNernAndu-le de fapt din umbra.

Sa dea Dumnezeu ca toti, si cat mai repede, judecand dupa fruetele otravite ale tuturor actiunilor Franemasoneriei sa poata recunoaste cu luciditate germenele si principiul relelor care ne ameninta!

Avem de-a face cu un dusrnan videan, foarte subtil $i prolific in capeane satanice perfide. EI exceleaza in a gadila placut urechile popoarelor si conducatorilor lor, stiind sa·i invaluie Si pe unii si oe artii eu farmecul perceptelor $i cu seductia lingu$elilor sale. EI isi bate in realitate ioc si de unii $i de altii, de fapt, flaUndui prin procedee similare Si avlind tot timpul pe buze ctNintele 'Iibertate', 'egalitate', 'fratemitate' $i 'prosperitate publicli'. Departe insa de a Ii mai lericite, popoarele, coplesite de 0 oprimare si 0 mizerie cresciinde, se vlid lip site $i de speranta $i de credinta intr~ realitate spirituala mult mai inaltil. Cu ctNintele Slantului Augustin putem astfel alirma ca: ' ... ei cred sau cauM sa-i faell pe ceilalti sil se ereadil eil doetrina cre!;tinil este incompatibilil eu binele statului de drept, pentru eil in realitate ei vor sa fondeze statui de drept, nu pe fermitatea $i stabilitatea virtutilor, ci pe ineuraj3rea $i to/erarea tuturor relelor !;i vie ii/or .' (Epistola 157 catre VOLUSIAN, cap.5, p.2).

Pentru a distruge acest dusman satanic puternic, sunt tara indoiala necesare mijloace divine eticiente care trebuie sa fie proportionale cu un rau atat de imens ale carui ravagii sunt deja mult prea ex\inse pe tot globul pamiintesc.

Mai intai insli, trebuie sa i se smulga cat mai grabnic masca francmasoneriei, scotand la iveala toate tertipurile criminale tolosite de aceasta organizatie satanica oculta mondialli pentru a' seduce oamenii si ai atrage in randurile ei.

Si, mai cu seerna, trebuie sli se invoee cu tervoare, in comun, gratia, puterea $i lumina lui Dumnezeu, a lui lisus Cristos $i a Fecioarei Maria, a arhanghelului Mihail, a Stantului losif si a Stintilor apostoli Petru si Pavel.

Serise eu zeci de ani inainte de unirea Romanilor, ee bine se potrivesc aceste planuri cu cele ce se petree aeum la noi.

Conc1ueatorii francmasoneriei, ind de la mijloeul secolului trecut, au declarat eli cei mai mari dusmani ai lor sunt Monarhia ~i Religia crestina, Tronul si Altarul. Seopullor tainic mlirturisit este distrugerea oriclirui Stat crestn, pentru ca apoi sa ajungli ei staptlni asupra intregii planete.

'Trebuie sa diframilm credinta in Dumnezeu 1'i sif smulgem definitiv din spiritul cre$tinilor insu$i g4ndul Dumnezeirii $i al Sufletului, pentru a Ie fnlocui cu socote.1i $i lipsuri materiale'.

54

Extras din '7eologia luptatoare"

de-Preot Irineu Mihllcescu, Bucure,ti 1941

FRANCMASONERIA

Cuvimtul"francmason" inseamna 'zidar liber", iar franemasoneria sau masoneria este 0 societate secreta, care poarta acest nume, pentru eli in organlzatla ~i ritualul ei se serveste de unelte de care se folosesc zidarii, bunaoara: de mistrie, echer, ciocan, dreptar, compas etc., pe care Ie interpreteaza In chip simbolic $'i Imparte pe membrii ei In trei grade sau trepte, carora Ie da numele de: ucenici, lucratori si maestri.

lndreptatirea acestei numiri 0 Intemeiaza scribii francmasoni in doua feluri:

Unii sustin ca francmasoneria i$i trage originea de la Hiram, arhitectul templului lui Solomon. Numirea de loachim $i Boaz a celor doua coloane din templul masonic, cum se numeau si coloanele din Iata templului lui Solomon, legend a care circula printre francmasoni $i se preda ucenicilor la primirea in lojll, ca adica Hiram a fost ucis de trei ucenict zidari, pentru ca el nu a vrut sa Ie spunl! $i lor cuvilntul de ordine al maestrilcr: precum si simbolismul unora din riturile masonice, ar fi dovaca de necontestat, ea aceasta este obilr$ia adevarata a francmasoneriei $i ca ea era organizata atunci, pe vremea lui Solomon, aproape la lei ca astazi, Dar, chiar francmasonii mai luminati recunosc, ca aceasta legenda nu era cunoscuta in cereurile lor inainte de veaeul XVIII, Si ca s-a nascocit - dupa toata probabilitatea - spre a se da mai mare Insemnatate ~i mai mult fast noului Infiintat grad de maestru_

Altii sustin cli obar~ia Irancmasoneriei soar trage de la a~a-zi~ii zidari liberi ori cioplitori de pietre ornamentale si constructori ai domurilor monumentale din evul mediu, dar e fapt nediscutat ca acesti zidari nu ave au nimie din organizarea francmasoneriei propriu-zise.

Cat despre parerile' ea francmasoneria ar f 'a'sa de veche ca ~i ornenirea ~i cil deci Adam sau chiar Oumnezeu ar Ii eel dintAi mason, sau eli ea si-ar evea.obarsla in misterele religi'ei greeilor $i egiptenilor, sau in ordinul templierilor sau al crucii trandafirii (roza) etc., acestea nu pot justifica intru nimic nurnele de francmason, nici intrebuintarea uneltelor masonice In francmasonerie. Idea ca Adam sau Insu$i Oumnezeu ar fi eel dintai francmason a fost pusa in circulatie de masoneria numita misraim, aceea care a fost infiintata de fratii Bedarride din Avignon, Ea a fost Insu~itli $i sustinuta - mirabile dictu - de Lessing.

Probele la care se supun inijiatii in unele loji masoniceau asernanare cu misterele religiilor grecestl $i egiptene $i indeosebi intru-catva cu misterele eleusinice, mai mult eu ale Clbelei Si loarte mult cu ale Isidei. Dar originea masoneriei nu este asa de veche si asemanAiile 011 sunt concludente. De la templieri a imprumutat francmasoneria loarte multe elemenie, In numeroase tari, $i a eltistat chiar un sistem de masonerie templierica, cu mai multe rarniticatii. Nici la templieri nu trebuie eliutata obarSia intregli francmasonerii, pentru ea in esentli ea diferli mult de organizatia templierilor. Cu Crucea roza. Iranemasoneria are prea putine note comune, asa ca, nici In aceasta nu i se pOj!t~ pune obilr$ia.

Obar~la sigura a Irancmasoneriei dateazli din anul 1717 $i tara in 'care s-a organizat intaia oara este AngHa. De la intrcducerea relormei religioase $i in alte tari, zelul credincio$ilor $i al comunitatilor pentru inliltarea de monumentale biserici a scszut, Aceasta a avut ca urmare decsderea breslei zidarilor liberi, care nu mai gaseau de lucru de'cat pre a piltin. In aceste imprejurliri critice pentru ei, Teolil Oesaguliers, predicatorul reformat al Curtii regale, predicatorul James Anders~ln Si arheologul George Payne, i$i

propusera sa-dea breslei zidarilor liberi alta menire h:_.".n. _leI: .... HdIt."'_;;"" • ." ...

$i anume: zidirea unui templu spiritlJal in inima ornukJi -:Jf<w MII.I"

55

prin cultivarea a ceea ce este "bun, nobil $i trurnos', cu alte cuvinte 0 moralitate lara religre, deci atee si intemeiata numai pe ratlone. Patru 'S'pcietafi' de-zidari liberi se intrunira in.ziua de 24 iunie 1717, lntr-un restaurant din Londra, unde pusera. bazele societatii 'of free States Masons' $lCOnsim\ira sa urmareasca scopul

propus de cei trei barbati. ' .

Aceasta a fost ziua intemeierii francmasoneriei aLbastre sau englezesti, ori inceputullojelor Sfantului loan, cum s-a mai numit ea in amintirea Sfantului joan Botezatorul, a carui nastere se serbeaza in ziua de

24 iunie. '.

ldejtemasoniceau prins repede si S-aU raspanpit cu iuteala in toate tarile din apusul Europei, castigaod un myate numar de jnernbri indeosebi din patw,a culta a societatu si chiar dintre capetele incoronate ..

. Francmasoneria S-a schimbat ins~ la fala si.a luat indata infalisari diferite, urmarind. eutotul alte scopuri, datorita elementului satanic care a patruns in ea cu duiumul si a aservit-o.intereselor lui.lntr-adevar, masonii, care au pus stapanire in toate tarile pe finante, industrie, c!lm~r:l, presli etc., nu puteaulasa sa Ie scape din mana un instrJJment de domnatieasa de minunat pentru ei. DtraQ3 ateista din lnsusi embrionul mas.onic trebuia

. intelit~ $i exnloatata. '. . . .

Ssau arnestecat deci .. in inatritul aluat al francmasoneriei principii disoivahte din Talmud, din Cabala si din magie, s-a d,at simboluriior cultului alta interpretare, adaptate adevaratelor scopun, criminale, alej'ni~carii masonice. S-au.introdus ca termerii de exprimare;cuvinte evreiesti Sl orientale. francmasoneria liind transforinata in. curandin Sinagoga'Satanei. Nu O.umai cli s-a transiormat radical francma_spneria originala, destul de hibrida de laprimele ei inceputuri,ci s-au infiinlat 0 puzderie de noisi felurite genuri de masonerie. Astfe{ 1n anul 1756, evreul Stefan Morin puse in ordine cele 25 de grade ale masoneriei ternptierilor si Ie introduse din America, unde alti masoni, c;a sa poata crea venituri mai mari Ioielor, Ie ridicasera la 3l, cum au r~mas pana astazi. Un alt mason, celebrul escroc losef Balsamo, cunoscut sub numele de graM Cagliostro ( 1795) a

infiinlat fraocmasoneria ccptica, cu 90 de grade, .$i a prim it in loji Si femei. ' •.

· AIMrei masoni evrei, fralii, Bedar.ride din Av.ig~on, au infiinlat francmasoneria numitlf Misraim,. tot r:

cu 90 de gr.",de Si cu idei cabalistice cll'totul bizare.Francmasoneria albastra, cu cele trei grilde, ale ei nu

a mai.mullumiHn ourand mania gradelor., $i f~consider:ata ca tjg·~implu noviciat care.pregatea pentru grade Ie suoenoare. Se infiinla astfE1.1 0 noua francmascnerie .numita scotiana, care la randlil ,ei fu considerate ca un grad"jntermediar .intre francmasoneriaalbastra $i intre gradele superioare. Acestea sunt trei: I. al templierilor, cu'alte patru sisteme 'divizionare; sistemul capitolului de Clement, sistemul strictei observante, sistemul 'd" .atullii·~j" sisternul suedez sau cre$tin;lI. Sistemul crucii trandafirii trozelsi III. Sistemul egiptean CIt

~r c . iU,!Jile:~st~temulcoPtiC, sistemul mistraim'$i sistemul sau mitul memfitic. (Pentru amanunte vezi'Preptul

h Mlhaicescu, op. cit.jiag. 892'895.) .'~"'. ..• .

· '.' ,;Oupaf'i>Mrsie, fr\!nc.m~soberia nu Ilste,Aw;~)ceva care .sa il7!puna prinvechirneasa, far trecutulej este :patat de"crimaJ t sange~ In larih! catolice '$'i'iii~j cu deosebire in"Frjll1.ta, francmasonerla a lupta!" cu

oUilJ:fel d.t~arme i .. ivdlisericiisi-.a monarhiei: Ejiciclopedi$tli ~I}mai tolilauritorii si capii marii revolutii

a~.~!k.s! fr:ancma .:>: ,e care ei le-au tesut, taIQmnij!,~pe ea,,~"e-a\l pus in circulali,e Si, in .8en~re,

ml)I()3cele,i{e "sa,doboa"re, pe Mana J.\rrtoanet~, ,yorramane pentru totdeauna 0 pata nestearsa

De nu: 'ason1*'~', ". .:

r' .. . fi'a~c'ele din 1848si~F87O-francmasonii ¥j;~u avut partea lor, iar dezastrul Franlei in

actuaJ, ~~'~at,Qteaza iii:!ntregiine c0!f1unismulu~, care este oper~ m@s.oneri~i, • .':" .

,.,.' ~Re. lile care au desfiintat monarbia.si au proclamat.r,ep,ubhca In Portugalia, In Rusia si lnSpania,

suntJo"f;'bP-ar'iiifran'Crna.sQnef>lei Si, dupa soeoteta unor istoricf piei una din revclatiile care s-au produs de Iii v,ea1ul:Xv,lif:incoa.l;.e'riu 's:.dlicut flirhmesteeu) criminal allo)elormas·onice.

. g~nlzarea'frallcmasonerieivariaza plltin de la un felde masonerie la altul $i.~e la.o.. tara ta alta,

In • ~ P'reduce la ufmatoarel~, "~.' ,

, .. 'rii se 'ou{Tiesc loji. Ceea ce sunt chiburile pentru partidele politice,

jillfltrlOjf ilojista:IJn venerabil, ajutat de un consilil,l"M(ji .. ml!lte loji formeaz,li

6rflllre' ;. . . • -" 'inc_o.njurat ;de v.enerabilii 'lojjloJColl)pOnerite.· , ;

· .' Ir1trarea'iil francmasonerie se: ace prin primireacnovicelui in lojli CU'llIl anume ceremonet, sauiiHermeni ina~onifi, P'2.ir!t!Jrl!t(Talu]u;:iiOvi.celll, ~ste i~trojusJn iric~perea ~!lm~li templu, j~gaf t~, ochi ~Jtru~ai d,upli cfll.ti$:~"pun 1IIfente'lntreb~(lieste.~zlegat, casemn ca, Intr~nd.ln !o)li, a trecut,dlpintunenc)C! lumina. Aici se:>O!rs~e-f)l.t rpajint~i un t~'bloy ~ar~JnfaliseazAF~~~I'iostelat, un g:lob parT1~.nt!!Sc.i ung~iveCi cu 0 (Ioare, un cr menesc,o carte·'des.cHlsli,.uJl echer ~I u,1' corneas. Dupli Interpr~tarea,masomc3, aceste !ucrun ar aV(l~~~.foar.ea seinhitic.illie: Gertil..:,p,~maritulcu.:'fJ2"~tta ~i cr'!niY.1 s!_mpC/l!zeazli na~ra de deasupra, dimprejurul 'siile .: s~!UUinost~~ '$i .for~.~u3'1'tO'~te la/.!Jn'IQ~: ~4l.01ulizl(or ~I 'r-I,lnp$tintei om_~n~~ti_ C~r:tea, car~ un~R.ri

este 8.lblla,. SI01!?o!lt:ea~a ~tIlRI.a..,(!)ar pentru eli $tnnla ~In .!S~rtl e. lucru .m_!!tt, s:e,pun\lln mr~n!l novlcel.ul un d~~ptar siun €~inpas ... caresirnboliieazli;'$tli!1t.avie, a lIietii,~oFia!e, ~Mnuine: ech~HlI are 'sli ~ujeascli [a .,'

frtll'surar.ea dreptlitii, iltr"comp'a'sulla4ntinderea iubirii de Oame.l)i, a noujuitrancm.aSOI) .. ' . ,

<!""~,~'_ . • ~ ;:;~ ..... ",..._'.'"'. : ..... ~.' ,.' .. , "';..,.._~ .. ~_ ,-_. _l. • ",". ~,

5"6 •

I

1< r ~~

I:

t

r

I

, "

I l-

I

Dupl ce se mai slvar$esc unele acte simbolice $i se pun Ia probe ciudate, ca sl se vadl daci are , curaj $i e statomic i1 hotlrirea de a intra in francmasonerie, novicele depune .iI6lrM1tu1 de cr~ in masonerie $i e proclamat membru allojii.

Ritualul acesta si simbotismullucrutilor $i faptelor din care el constl. variaza la primirea celorlalte douA grade ale francmasoneriei albastre, de lucrlltor $i maestru, se complicl $i se schimbI cu totulla gradele superioare, in specialla primirea gradelor 18 $i 33. spre a corespunde scopului ascuns al francmasoneriei $i mijloacelor cunoscute numai membrilor acestor grade superioare pentru atingerea scopului urmlrit de aa $i prill ei.

Ce este francmasoneril? Clutand sA stabilin semnificatia cuviIteIor "franctgson Ji frMCIMsonerie' sau 'mason ,i masonerie', am zis la inceputul capitolului, cl francmasoneria· este 0 societate secreta $i am aritat de unde ii vine numele. Dar aceasta nu ne spune nmic despre ceea ce este ea. car,1i esta fiinta. ·Uniunea masonici - zice 0 carte de instruqie pentru francmasoni • este· COIIIUIIit.te. nevlzutImai prasus de gr •• de rasl, de ct*lare. de nationaitate. de clase. de &tIri. i'IIrill cwAnt. de toate deosebirile

57

din afara dintr.e oameni, care trece anume cmsr peste deoseb;r;le d;n~untru de cred;nt~ re/igioas~, de confesiune ~i de conceptle despre lume - a tuturor personalit1itilor din trecut, prezent si viitor, care s-au straduit pentru innobilarea lor ~i desavarsirea omenirii.

Defin~ia aceasta este 0 copie ad-litteram a definitiei Bisericii crestme, sub forma de comunitate, cu insu~irea speciala de nevlzut~, cum 0 infati~eaza protestantismuL Aceasta 0 accentueaza ~i mai bine aceeasi carte de instructie masonidi prin cuvintele: 'Constiinta curat masonica se vadeste, indiferent de semnele din atara de recunoastere dintre membrii lojilor, numai prin faptele morale izvorate din dragostea de oameni, fapte care sunt comune tuturor oamenilor nob iii, fie ca se numesc, ori nu, francmasoni.

intocmai cum Biserica cre~tina ne vorbeste de 0 'comunitate a sfintilor' ~i intelege prin ea societatea nevazuta, curat spirituala, care se intinde ~i dincolo de moarte, a tuturor piosilor care stau in slujba Dumnezeirii, ceea ce constituie cel mai mare merit allor, tot astfel ~i franemasoneria recuncaste comunitatea nevazuta a tuturor celor care voiesc binele, mai presus de oriee granita de spatiu ~i de timp_ Ve~nic, adica avilnd putere din cel mai carunt trecut, in timpul de fata ~i in eel mai indepartat viitor, este numai binele moral. Binele insa, lndepfineasca-se in ascuns, pe nevazute, asa ca 'sa nu stie stanga ce face dreapta'.

Daca francmasoneria ar fi ceea ee rezulta din aceste doua citate, ar insemna ea ea este 0 societate filantropica, de 0 impunlitoare inaltime morala, avand numai neajunsul de care sufera orice rnorala, care nu se altoieste pe religie, adica de a nu-~i putea ajunge si implini sccpul urmarit, orieilt ar Ii el de sublim, __ . dar franemasoneria este cu totul altceva decat ceea ce crede msttuctiunea rnasonica ea ne infati$eaza.

Mai intai, pentru ce este secreta masoneria, pentru ce nu lucreaza la lumina zilei, daca nu are nimic de ascuns, dad nu urmareste alt scop si nu se serveste de alte mijloace decat de cele marturisite, care nau pentru ee sa fie tainuite?

Apoi, netinimd seam a de deosebirile din afara dintre oameni, de: granite, rasa, culoare, nationalitate, clase si stari, francmasoneria pretinde ca lucreaza pentru intronarea in lume a celor trei principii ale marii revolutii franceze: libertate, egalitate ~i fratemitate, ~i eli in activitatea ei da dovada de cea mai larga toleranta,_" dar iata, dupa propria lor marturle, ce sunt libertatea, egalitatea si fraternitatea masonice:

'Ubertate_ Arma atotputernica cu care noi am rasturnat lumea, inseamna independenta fara margini ~i fara restricts, sustragere de la orice autoritate; inseamna libertatea spiritului, care nu poate fi stanjenita de nici 0 revetatle: inseamna independent a vontei, care nu se supune nici unei puter;, care nu recunoa$te

nici rege, nic; Dumnezeu Cu ajutorullibertatii, ca pilrghie, si al pasiunilor ornenestr, ca pur,rl rjp ~Drijin,

noi vom rlsturna pentru totdeauna pe regi $i pe preoti, ace$ti dU$mani neinduplecati ai neamulul ooieoesc, mai fune$ti oentru omenire dec" tigrii pentru cele/alte anima/e'_lata-i pe francmasoni prociam,« lJ ,e pe temeiul principiului de libertate, anarhi$ti $i atei, dU$mani neimplcati ai monarhiei $i ai re/iglel! rata Ie toieranta fala de convingerile politice $i religioase ale celor ce nu fac parte din lojile lor!

'Egalitate_ Instrumentul atotputernic cu care noi am transformat lumea lnsearnna: egalizarea proprietati/or, cad drepturile omului la pamantul comun, ca cetatean al unei singure si aceieiasi lumi, ca copil al unei singure ~i aceleiasi mame, sunt mai vechi $i mai sacre decat toate contractele ~i decat tot dreptul nescris, $i prin urmare aceste drept uri trebuie restabilite, iar contractele trebuie ruote ~i dreptul nescris trebuie desfiintat'. lata comunismul sub forma lui cea mai noua: bO/$evismu/, justificat si propovaduit de loji, ca principiu al egalitatii!

'Fraternitate_ Fagaduinta atotputernica cu care noi am stabilit puterea noastra, inseamna: fratia in francmasonerie, pentru a construi un stat in stat, cu mijloace ~i functiuni independente de stat si necunoscute statului; fralia in francmasonerie, pentru a construi un stat deasupra statului, cu 0 unitate in cosmopolitism, cu 0 universalitate care face ca francmasoneria sa fie superloara statului $i sa~ conduce: fralia in francmasonerie, pentru a constitui un stat in contra statului, atata vreme cat vor mai exista armate permanente, care sunt instrumente de aparare, principii parazitare, piedicil a oricarei infratiri. Prin ajutorul fraternitatii, ca parghie, $i prin urile ornenesti, ca punct de sprijin, noi vom face sa piara pentru totdeauna parazitismul $i represiunea armata, aceasta ciuma nepotolita, aceasta groaz1! salbatica a neamului omenesc'. lata proclamata ura impotriva armatei, ca sustmatoaee a ordinei in stat. in numele fraternitalii masonice!

Urmatorul juramant rezumli si accentueaza cuprinsullibertatii, egalitatii ~i fraternitlitii masonice:

'Jur sa nu am alta patrie dec at patria universala,,, SEIIIIOECEIlEREAAJUTOIlULUI

Jur sa combat fara crutare totdeauna $i pretutindeni: hotarele

58

natiunilor. hotarele mosiilcr, ale caselor si ale atelierelor, precum $i granitele familiilor.

Jur sa pun la contributie intrega mea credinta pentru triumful nesfarsit al progresului $i al unitatii universale $i declar ca profesez negatia lui Dumnezeu si a sunetului".

'1 receres peste.deosebkite dinauntru de credinta religioas~ $i confesiuni', trambitati de masonerie ca un act de mare larghete de suflet din parte-i, ca 0 binevoitoare ingaduinla fata de credinta religioasa a celor ee bat la usile hrubelor lor, se schimM dar, dupa depunerea juramantului de credinta rnasonica, in ateism eras, in tagaduirea existentei lui Dumnezeu $i a sufletului. Insa$i formula: 'Marele Arhitect al Universului', sub care pare a se adaposti in loji ideea de Dumnezeu, este 0 amagire, 0 minciuna sfruntata, pentru ca initiatilor de gradul 25 masonic Ii se spune rasplcat: "Marel. Arhitect al Universului. in onoarea taroia arde tamaia lo;ilor si atelierelor. nu este Oumnezeu, ci ingerut luminii, geniul muzicii. spiritul focului", Dar, daea nu exista Dumnezeu $i suflet, nu exista, dupa logic a rnasonica, niei inger, geniu si spirit, ci aceste expresii sunt vorbe goale, carora nu Ie corespunde nimic real.

Dupa altii, 'Mare/e Arhitect al Universului' este insa$i francmasoneria, care se intituleaza cu emfaza si 'Marea Asociatie de distrugere univer, sail'.

TABLOUL GRADULUI TREI

Dupa aceasta interpretare, literele D.G.A.D.U. care reprezinta, pentru prolani, initialele cuvintelor trantuzesti;

'Ou Grand Architect de l'Univers', sunt pentru Irancmasoni initialele francmasoneriei: 'De la Grande Association Destructive Universelle'.

In line, dupa conceptia materialista despre lume a masonismului, dumnezeul masonilor este Natura sau, mai exact, Dmul, dici iata rnarturisjrea lacuta de un mare mason evreu: 'Cred in eterna Materie-MamiL. si in Om, Fiul ei iubit, .. Carele din Materie s-a zamislit $i din Plmantul, ee-l sustine $H outreste, s-a facut..:.

Pentru raspandirea ateismului in lume, francmasoneria duce 0 inver$unata lupta fati$a. Rllzboi lui Oumnezeu! Uri lui Oumnezeu!, a strigat in plin congres international un cunoscut mason, iar un alt mason a zis: 'Infamul este Oumnezeu. Trebuie 51 zdrobim Infamul'.

Razboiul dus de masonerie este indreptat cu indarjire speciala impotriva Crestinismului, Atat In teorie cat $i in realizare, totul este indreptat Tmpotriva Bisericii Crestin«, impotriva ei $i numai impotriva ei si impotriva Capului ei nevazut, lisus Hristos, este strillatul de alarmll al unui eminent scriitor crestin. 'Evanghelile trebu;e arse - serie un mason -, fiindcll plganismul este mai putin periculos pentru credinta masonicl decat cre$tinismul'.

Rllzboi de moarte Cre$tinismului!, racne$te un mason. Trebuie sll extirpllm lepra devorantl a Cre$tinismului, tip a altul. Va veni vremea - cobeste un inversunat mason - cand crucile $i icoanele vor fi aruncate in toe, potirele ~i vasele stinte schimbate tn unelte nefolositoare, bisericile prefllcute in slli de concert, de teatru, sau de adunari $i, cand n-et putea sluji unui asemenea scop, in hambare de grane $i-n grajduri de cai. Sll nadljduim ca va veni 0 zi; cand multimea, luminatl de astldatll, se va minuna, cum de nu s-a slvar~it incl de mult 0 asemenea prefacere. 5e va face atunci tabula rasa din tovarl~;; popimii. Cobirea s-a implinit intocmai de bolsevismul rusesc si de revolutia spaniola, $i unul si alta roade inveninate ale francmasoneriei.

Aceeasi soarta trista ar Ii avut $i Biserica noastra stramcseasca, data providentialul conducator al statu lui roman, Generalul Antonescu, n-ar fi luat rnasurile de starpire a masoneriei in tara $i data n-ar Ii pornit razboiul de nimicire a bolsevisrnelui rnuscalesc,

In alte tari, ca: Germania, Italia, Spania, Ungaria, Bulgaria, Turcia si Japonia, francmasoneria a lost, deasemenea, mai de mult sau mai de curand, proscrisa $i lumea va fi tamaduita de virusul bestiei masonice.

59

STUDII ASUPRA FRANCMASONERIEI

de I.P.S. Mitropolitul Nlcolae Bllan al Ardealului (1937)

FRANCMASONII • DU$MANII LUI HRISTOS BISERICA OSANDE$TE FRANCMASONERIA CA DOCTRINA.

CA ORGANIZATIE $1 CA METODA DE LUCRU OCUL TA

Biserica osandeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:

Francmasoneria invata pe adeptii sai sA renunte la orice credinta $i adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admitli runai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta $i lupta impotriva crestinisrnului, ale carui invliflituri sunt revelate de Dumnezeu. Vilnand pe cati mai multi intelectuali sll $i·i fadl membri si obi$nuindu-i pe acestia sa renunte la credinta cre$tina; Irancmasoneria ii rupe de bisericli $i, avand in vedere influenta insemnata ce 0 au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi. in lata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspundli cu 0 contra-propaganda.

Francmasoneria propagli 0 concepte despre kJrne panteist-naturalistli, reprobilnd ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoanli deosebita, destinatli nemuririi.

Din rationalismul $i naturalismul sau, francmasoneria deduce in mod consecvent 0 moralli pur laica, un invatamoot laic, reproband orice prr.cipiu moral'heteronom' si orice educatie ce rezulta din credota religioasa $i din destnatia omului la 0 viatli spirituaUl eternli. Materialismul si oportunismul eel mai eras, in toate actiunile omului. este concluzia necesarli din premizele IrancmasonerieL

FRANCMASONERIA CONSIDERA PE pAGANI SUPERIORI CRE$T1NILOR

In lojile Irancmasonice se adunliia un loc paglinii si crestinii, $i francmasoneria sustine ea numai cei ce se adunll in lojile ei cunosc adevlirul si se inalta deasupra celorlalti oamenii. Aceasta inseamnli ea crestnismul nu da un avantaj in eeea ce prive$te cuncasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biseriea nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa lie considerati intro situatie superioarli cre$tinilor, din punetul de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte $i al rnantuirii,

FRANCMASONERIA VREA sA SE SUBSTITUIE CRE$TINISMULUI

Francmasoneria practica un cult asemlinator eelui al misterelor precrestne. Chiar daca unii din adeptii ei nu dau nici 0 insemnlitate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sli exercite o oareeare forta anti-religioasa. In orice caz prin acest cult Irancmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci $i cre$tinismului.

In alara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are in considerare $i motive de ordin social cand intreprinde aetiunea sa contra francmasoneriei.

FRANCMASONERIA SUBMINEAZA ORDINEA SOCIALA

Francmasoneria este un ferment de continua $i subversiva subminare a ordinii socia Ie prin aceea ea i$i face din funetionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantestl decat acelea care reprezinta ordinea stabilita vizibil. li lace unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ee nu Ie cunosc. Eo luptli nesincera. pe la spate; niciodata nu exista 0 siguranta in viata statului $i in ordinea stabilitli. E 0 lupta ce ia in sprijinul ei mineiuna $i intunerieul. Impotriva juramimtului crestoesc pe care acei functionari l-au prestat statului, ei dau un juramJlnt paganesc.

Francmasoneria luptli impotriva legjj naturale voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusli din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor $i le-a ajutat sa-$i dobilndeasca libertatea si sli-$i mentina fiinta primejduitli de asupritori, nu admite aceastli lupta pentru exterminarea varietlitii spirituale din sAnul omenirii.

MAsURI CE SE IMPUN

lar ca masurile cele mai elicace pe care biserica intelege sli Ie ia impotriva acestui dusmen allui Dumnezeu, al ordinei social-morale $i al natiunii, sunt urmlitoarele:

o actiune publicistidl $i orala de demascare a scopurilor $i a activitatii nefaste a acestei organizatii. Indemnarea inteleetualilor romilni care se dovedesc a lace parte din loji, sa Ie paraseasca. In caz

60

contrar, ·Fr.!itia Ortodox.!i Romana' extins.!i pe toata tara va Ii indemnata sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji.

Biserica Ie va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci nu se caiesc. De asemenea Ie va refuza prezenta ca membri in corporatiile biserice$ti.

Preotmea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e Irancmason $~I va slatui sa se fereasca $i sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

Sf.Sinod$i toate corpcratiile bisericesti $i asociatiile religioase staruie pe langa poporul roman $i corpurile legiuitoare sa aducli 0 lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In cal ca guvernul nu 0 va face, Sf. Sinod se va ingriji sa lie adusa 0 astfel de lege din initiativli parlamentara.

(Hotarirea Sfintului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rornane din data de 11 Martie 1937)

SCOPUL ERANCMASONERIEI

Francmasoneria i$i tine ultimele ei scopuri in secret. Dar lara voia ei se intrevlld adeseori aceste scopuri din marturisiri masonice mai mult sau mai putin invaluite. Regulat, francmasoneria spune ca scopul ei este cercetarea adevarului $i actiunea caritativa.

Dar de 0 actiune caritabila trancmasonica nu s-a impiedicat nimeni panli acum. $i apoi de ce ar Ii lipsa de 0 asociatie c1andestinli $i de secrete, pentru desfascrarea unei actiuni caritabile?

In realitate, cand masonii explicll mai pe larg sensu I actiunii lor caritabile, vezi cli este verba de 0 fericire a lumii prin scaparea ei de ideile de pana acum, prin asezarea ei pe temeliile principiilor rationaliste masonice. 'Binefacerea pentru masoni nu se conlunda cu ceea ce s-a convenit d se numeascii caritate. Cedarea catorva bucati de paine, din prisos, nu-l achita de datoria slantli ce 0 contracteaza initiatul lata de umanitate. A face bine comporta un intreg program de viata'. Intr-o lorma eufemistli, Francisc Oswald Wirth, arata asadar ca nu caritatea este scopul Irancmasoneriei.

In cercetarea adevarului de care vorbeste Irancmasoneria trebuie inteleasli ca 0 lansare a tuturor ideilor de destrlimare a statului $i a societlipi. Toate ideile de extrema stanga ale comunismului au lost pregatite in Loji $i aplicate de francmasoni. La fel, toate ideile anticrestne, de totala emancipare a instinctelor omenesf inferioare de sub prestigiul virtutilor crestine. De la Marx pana la Lenin si Trotzki, toti $efii maide seama ai comunismului au fost evrei $i francmasoni, sau cel putin francmasoni. Ziarul francmason Latomia scrie (iulie 1849, pag. 237): 'Nu putem decat sa salutam socialismul ca pe un aliat al Francmasoneriei in munca de (nnobilare a omenirii, in straduinta de a promovs binele omenirii. Socialismul si francmasoneria impreuna cu comunismul au tilsnit din ace/asi uvor',

Scopul Francmasoneriei sta in legatura cu soarta intregii omeniri. Francmasoneria lupta pentru 0 anumitli directionare, pentru 0 anumitli tintli a intregii vieti omenesf colective $i individuale. Care este acest scop? Dintr-o multime de miirturisiri masonice $i din descifrarea sensului ce se desprinde din toata activitatea de pana acum a Francmasoneriei rezulta ca acest scop este intemeierea unei republici mondiale condusa de francmasoni. o republica cu desavAr$ire laica, cu 0 omenire indobitocita de mizerie $i de patimile inferioare dezlantiute. lata ce spune acelasi Fr. Oswald Wirth, in manuscrisul maestrului: 'Sa

avem curajul sa ne zicem religiosi, sa ne afirmam apostoli ai unei religii mai sfinte decat toate celelalte. Sa propagam religia r~~ .... __ Republic;i, care va forma inima cetaten;/or si va cultiva virtutile republicane'. Tema intemeierii republicii mondiale sub st~panirea Francmasoneriei a format obiectul Congresului mondial al Francmasoneriei, din 1900, tinut la Paris. Cand vorbesc metaloric. francmasonii se prezinta ca

zidarii care au sa reztdeasca, sub conducerea lui Hiram, templullui Solomon din lerusalim. Aceasta imseamna fara rnetatora, restabilirea dominatiei masonice asupra lumii intregi.

'If COIfFORMIrATE cu ACEASTA CARtCATulIA. DECtARATIA DREJITIIRtLDROIIIIWIIllUESTfALTCEVADEr:AT'ARTEADIIfS'ATE A ",IVI1£611LOR I'f CARE ~I 1£ ACOIIDA SIEII FrlAIfCIlASONERtA.

61

Numai din tendinta Francmasoneriei, dupli republica laica, internationala $i extrem de dernocratica, se explica de ce toate revolutiile de la 1789 incoace, toate loviturile date cre$tinismului, principiului monarhic $i national, principiului autoritatii, sunt opera francmasoneriei. Din aceste motive, toate statele care recunosc valoarea principiului national $i a factorului crestin au desfiintat Francmasoneria.

Francmasoneria in Romania

Nu vorn face un istoric al F rancmasoneriei in Romania.

P~na la razboi nu s-a bucurat de dezvoltare remarcabilli. De la razbol incoace si mai ales in ultimii vreo zece ani, a luat un avaot ce ne dli de gandit. Din cele sase grupe Irancmasonice rornane, una este pur evreiasca: Binai Birith, alta, Feoersti« Loji/or Simbo/ice de Rit /oanit din Romania, este evreoungureasca (in Ardeal) si in 1933 s-a unit cu Marea Loja Nationa/a Romana, iar 0 a treia este evreo-nemteasca: Marea Loja Germana din Romania. Romanii se glisesc numai in celelalte trei: Marea Loja Americana din Romania (aliliata la Marea Loja Americana din New York), Marefe Orient din Romania (aliliat la Marele Orient din Franta $i care cuprinde 90% evrei) $i in sfar$it Marea Loja Nationa/a din Romania, care afi$eaza tricolorul $i afecteaza lupta contra celeilalte Irancmasonerii, dar aceasta este numai 0 masca cu scopul de a vana cat mai multi oliteri $i buni rornani,

Marea Loja Nationa/a condusa pana in 1933 de dl.l.

Pangal, in acel an s-a rupt in doua, 0 parte din lojile ei - cele provinciale $i cinci dintre cele bucurestene - constituindu-se separat i1 lruote cu dl. Mihail Sadoveanu. Dar pe dl. Sadoveanu l-au urmat doar masoni din primele trei grade, iar cei din gradele superioare au ramas cu dl. Pangal. Si, cum masonii primelor trei grade sunt condusi de catre cei din gradele superioare, se pare ca schism a din Marea Loja Nationa/a este tot numai 0 cursa pentru romanii naivi pe care prestigiul unui Sadoveanu ii atrage mai mult decat dl. Pangal,

De altfel gruparea d~ui Sadoveanu s-a aliat cu Mare/e Orient.

Despre opiniile de mason ale d-Iui M. Sadoveanu citarn urrnatoarele rand uri din cuvantarea rostita la adunarea din 2 iulie 1933, a Marii Loji Nationa/e. Sub un val eufemist se intrezare$te toata adversitatea masonicli lata de credinta Cre$tina $i ideea nationala: 'Liber cu aoevarat este numai acel maestru care izbandeste a-si domina pasiunile $i a se e/ibera de prejudeciJtj. Cel care plistreza ura de rasa, obscurantismul violentelor, suficientele dogmatice, este un sclav ca $i cel care nU-$i poate domina pasiunile degradante".

Foarte sistematic zeflerneste dl, M. Sadoveanu crednta cre$tina pe care 0 socoteste 0 eredinla pentru naivi, mult inferioara $tiintei 'egiptene' a 'magului' superior, in romanul 'Creanga de aur'.

Numarul masonilor din Romania era inca din 1932 intristator de ridicat. Astazi se pare ca sunt si mai mu~i.ln 1932 existau 3300 de masoni in Romania. Cehoslovacia avea 600, lugoslavia 900, Polonia 450, Bulgaria 500. Se va recunoaste de asemeni eli Romania, falli de aceste tari vecine avea enorm de multi francmasoni.

Influenta masonilor in viata mai nouli a Statului nostru se $i resimte dureros, dictand din toate locurile de conducere.

1 ...... ' ..... ~. 1.li.If., •• a,_."IIIf' ,.".- •• Ito.jh .,iIi ••

A,a·zisa Malonerle NaJional1 Rominl

Asupra Masoneriei Nationa/e Romsne trebuie sa insistiim ceva mai mult. Despre ateismul Mare/Ul Orient din Romania $i al Marii Loji Nationa/e ad-lui Sadoveanu nu poate Ii nici 0 indoiala, odata ce el este in stransa comuniune cu Marefe Orient din Franta, des pre care insa$i int~mpinarea Masoneriei Nationa/e Rom/me clitre SMntut Sinod spune: 'Prima mare organizatie dizidenta a lost asa numitul Mare Orient din Franta, care inca din secolul al XVlll-lea s-a indepartat incetul cu incetul de masoneria traditionala, suprimAnd ob/igativitatea credintei in Dumnezeu si in nemurirea sufletului, precum ~i aceea a contractarii juramantului pe Sfilnta Scriptura, dintr-un asa-zis spirit de /ibera cugetare, $i ajungand la anul1878, la inshi primirea ateilor in Ordin. Aceasta a provoeat, dupa cum era $i firesc, 0 imediatli ruptura a relatiilor intre marile loji masonice asociate cu Mare/e Orient din Franta $i, de atunei ineoaee, atat Mare/e Orient din Franta cat $i toate organizatiile aliliate lui din tumea intreaga sunt socotite ea schismatice, eretiee, $i orice relatii sunt interzise intre masonii asociati ~i membrii acestor organizatii'.

62

Noi vorn arlita in primul riind cli exista relatii intre organizatiile masonice cu care este afiliata Masoneria Nationala Romana si intre cele ce stau in legatura cu Marele Orient din Franta, iar in al doilea rand vorn pune in adevarata lumina atitudinea fatli de religie a Masoneriei, ce se pretinde adversara Marelui Orient din Franta.

a) Marele Orient din Franta $i Marea Loja din Franta sunt in stransa legatura, incat in fiecare an se aduna delegatii lor intr-un convent comun. Marea Loja din Franta insa face parte din Asociatia Masonica Internationala IA.M.I.! cu sediulla Geneva, impreuna cu marile loji din Belgia, Bulgaria, Grecia. Luxembourg, Norvegia, Polonia, Portugalia, Elvetia, Cehoslovacia, Spania, Viena si lugoslavia, dintre care multe au legaturi cu Masoneria Nationala Romana (vezi intamplarea de mai sus). De altfel, A.M.1. lupta pentru ca, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, tantut mondial sa se incheie in sensul ca diferitele dialecte masonice ale umanitatii sa se uneasca' intr-o limba comuna'; desi $i acum sunt numai deosebiri dialectale.

Cu Marele Orient din Franta are legaturi Marea Loja din Viena. Ori Marea Loja din Viena este in relatii oficiale cu Marea Loja din Anglia ~i deci ~i cu Masoneria Nationala Romana.

Cat de neserioase ~i de trecatoare sunt suspendarile de relatii intre diferitele organizatii francmasonice se vede ~i din pilda ce a dat-e in anii recenti Francmasoneria Germana. Atiit cele trei Mari loji prusiene vechi care se socotesc foarte nationale, cat $i alte patru din cele umaniste: Marea Loji! din Hamburg, cea din Bayeurth, cea din Frankfurt pe Main $i cea din Darmstadt au rupt relatiile cu Marea Loja din Viena, socotea internationalisti!. Insa in acelasi timp rna rile loji din Hamburg, Bayeurth $i Frankfurt pe Main, au reluat relatiile cu Marea Loji! din Anglia, care are la randul ei relatii cu Marea Loji! din Viena.

Pe drept covant ooserva Fr. Hassebelbacher il1 opera sa monumentalli '[ntlarvte Freimaurerei' 1936 vol.l, pag. 71: 'Or ice scolar care cunoaste regulile element are de matematica stie eli: doui! mlirimi egale cu a treia sunt egale intre ele. Dad A egal cu B $i B egal cu C, atunci si A ega I cu C'. Dacli Masoneria Nationalli Romanli are legaturi cu cea din Austria. iar aceasta cu Marele Orient din Franta, evident ca prin Masoneria Austriaca exista legaturi ~i intre Masoneria Nationala Romana ~i Marele Orient Francez.

Ce inseamna acum ca doua organizatii masonice au legatura $i ce inseamnli cli legliturile acestea sunt suspendate? Cand doua organizatii masonice sunt in leglitura atunci ele comunicli oficial prin organele lor conduci!toare. Astfel in 'Regulamentul de organizare $i functionare a Marii Loji Nationate Romane' art. 45. litera i, se spune despre consiliul Marii Loji Nationa'e, care este puterea ei executivli, ca: 'reprezintli impreuna cu Marele Maestru, Marea Loja Nationala din Romania pe limga conducerea supremli a fieclirui Rit de pe langli Marile Puteri Masonice Strliine'. Legliturile acestea primesc un caracter $i mai permanent si mai concret prin aceea cli cele douli organizatii masonice in legaturli i~i desemneaza un reprezentant, care e numit membru regulat cu un grad superior in marea loja prietena. lata ce spune citatul regulament in aceasta privinta la articolul 6: 'Marele Maestru poate sa numeasca pe orice frate ca sli n reprezinte intro mare lojli sora din strainatate, de asemeni, el poate numi ca membru al Marii Loji Nationale din Romania, cu rangul pe care n crede potrivit, pe orice frate desemnat ca reprezentant al Marelui Maestru al unei mari loji sora din strainatate.ln felul acesta in liecare organizatie francmasonica sunt prezente organizatiile masone strame. In alara de aceste legaturi, membri din lojile unei organizatii pot vizita oriciind lojile de grad egal sau inferior ale unei organizatii straine, iau parte la festivitatile lor $i pot fi nomiti membri de onoare ai acelei organizatii strliine. Fr. Hasselbacher dovedeste in opera citata, pe baza unui vast material din arhivele lojilor germane desfiintate, cli suspend area legliturilor dintre doua organizatii masonice lasa mai departe putinta membrilor din lojile unei organizatii de a viz ita lojile celeilalte organizatii, numai ca aceste vizite nu au un caracter olicial, ci numai unul·olicios·. Masonii individuali sunt frati pe tot globul pamiintesc, oricarei organizatii ar apartine. Oricarui rit ar apartine un mason, el este frate cu toti masonii de pe glob.

De altel, aceste suspeodari de relatii sunt accidentale, ele nu sfarama unitatea ~i simpatia universala, care leaga intreaga francmasonerie. $i se depun totdeauna cele mai mari strliduinte ca aceste suspendliri sa inceteze cat mai repede $i unitatea sa devinli tot stransa, Ba mai mult, aceste suspendliri au loc numai intre organizatiile masoneriei ioanite, a primelor trei grade. Masoneria gradelor superioare e un front unitar. Ori masoneria primelor trei grade este numai un stadiu de trecere spre gradele superioare ~i este condusli de aceasta. Deci sup~rlirile intre organizatiile francmasonice subalterne sunt numai ni~te iluzii, niste concesii !licute spiritului neprogresat in masonerie a membrilor inferiori carora Ie place sa creadli eli sunt in ceartli cu masoneriile strliine.

Dlim cateva citate in acest sens din cartea masonilor vienezi, Oas Blaubuch der Freimaurere;(Viena,

1933).

'Organizarea ritului scotian este foarte potrivita pentru urmarirea $; atingerea scopului ei indepartat.

Existenta faptica a unui lant mondial francmason, eel putin in cadrele ritului este in opozitie cu organizatiiJe din nefericire inca asa de neinchegate ale francmasoneriei ioanite, care se lupta intre ele din motive dogmatice - avantajul fundamentalallucrarii sale. Ritul scotian cu ale sale 36 de 'Supreme Consilii' constituie pentru toate teritofli/e francmasone 0 aceea$i doctrina, un ecetes! mod de a lucra a$adar unul $; acela$i front unita, francmason; in plus, el reprezinta un passport cnre toate atelierele corespunzatoare ale francmasonerieJ

mondiale $i otea, eseder, raza cea mai mare de ectiune'. Sa observam ca Marea Loia Nationalll RomAnll are sub adrninistratia sa gradele I-III, este sub autoritatea Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scotian Antic $i Acceptat. Intre eele 36 Supreme Consilii numite in cartea citatelor, se alia $i eel din Romania $i eel din Franta, autoritatea suprema a Francmasoneriei Franceze. Pentru intllrirea unitatii intre organizatiile gradelor inferioare lucreaza, in afara de amintita Asociation Mason/que Internationa/e cu sediulla Geneva, care intrune$te Marile Loii Simbolice (ale prime lor trei grade) Die Allgemaine Freimaurerei Liga (Afeme) cu sediul in Basel, care intrune$te pe masoni individuali pentru a realiza lantul mondial al masoneriei. Aceste organizatii tin des congrese in diferite centre europene. in Fr. Hasselbacher op, cit. vol.l, pag. 53-80 se gasesc multe citate ale francmasonilor care spun ca Masoneria este una. Luilm pe Marele Maestru al Marii l.oji din Bayeurth, prof. Blunschl, care a scris in Freurerei Zeitung din 11 aprilie 1874: 'De cateva zeci de anilojile se adunA $i iau un caracter tot mai national de$i misiunea lor este internationalA. De ce aeeasta? Ce sens are? Cael daca francmasoneria nu are nimic cu patria, de ee se imbracA in forme nationale? Sambure/e cel mai bun al acestei mi$cari este trebuinta de 0 mai mare consolidare, pentru a valorifica mai bine puterea confederatiel masonice. lnsemnatatea internationala a masoneriei nu este slAbitA prin aceasta, dimpotriva, puterea ei de aetiune, eficaeitatea ei devine $i mai mare'.

Sa lamurim acum atitudinea in chestiunea religioasa a Masoneriei ce se pretinde 'suparata' pe Marele Orient Ateu din Franta. Mai intai cate ceva din Constitu/ia $i Regu/amentul Mar;i Loje Naponale Romane. Observarn, insa, cain aceasta ConstiMie $i Regulament nu sunt fixate cecat chestiuni lormale de procedura, idealurile organizatiei, principiile ei, cuprinsul discutiilor din ateliere nu sunt lacute cunoscute. Constitu/ia $/ Regulamentul indrumll, de care ori este vorba, de 0 chestiune mai importantilia Marile Constitu/ii, Traditiile $i Ladmarkurile Ritu/ui. Constitufia $i Regulamentul Mar;; Loj; Na/;onale nu e un document ce baza cllruia sll se poata spune ceva definitiv releritor la scopurile $i actienea ei, cu atat mai mult cu cat insu$i acest document vorbeste de secretele masonice a carer divulgare este socotitll intre inlraetiunile cele mai grave. Intrun pasaj, documentul afirma: 'Tn Loji se primesc cuno$tintele care nu se publicA nicAieri $i pe care nu Ie putem invata decat in LoiA'.

Dar chiar si din putinele expresii ale acestui document se poate trage 0 concluzie care arata suficient conllictul Masoneriei cu doctrina Bisericii. E adevllrat cll in art. 3 al ConsfiMiei, Statute/or etc., se prevede cll 'nimeni flU poate Ii primit in Francmasonerie dacA nu erede in Dumneleu $i in nemurirea sufletu/Ui'. Legllmiltele si juramintele masonilor lata de Ordin sunt contractate pe SI. Scriptura (p.41. Dar in alta parte se spune: 'Oricare ar Ii religia sau euttul cuiva, el nu poate fi exelus din Ordin, daea crede in Marele Arhitect al Universu/ul si praetiea inva/aturile sfinte ale mora lei'.

Panll aici nu ar Ii nimic gray. Sar putea spune: sunt atatea alte Societati in care nu se cere nici acest minim de credinta religioasa. Numai ea celelalte Societati au altfel de obiective; economice, culturale, catll vreme Francmasoneria se socoteste dacll nu un adversar al Bisericii, in orice caz un concurent al ei, cu 0 credintll proprie ei. Caci, iata ce se spune in pasajul citat putin mai [os: 'masonii, ee/e mai virtuoase elemente ale tuturor eredintelor ... eauta sil demonstreze superioritatea eredintei pe care 0 profeseala '. Asadar un Irancmason evreu, lara a-$i lnsusi prin intrarea in Francmasonerie credinta erestina, e soeotit $i de francmasonii 'cre$tini' ea avllnd 0 credinta sueenoara celei pe care a revelat-o insu$i Fiullui Dumnezeu Cellntrupat. In mllndria francmasonilor de a se socoti deasupra crestinismului se alia implicata negarea Divinitatii cre~tilismului, cea mai grava dintre erezii.

Aceeasi concluzie se deduce ~i din alte datorii impuse masonului. Dupa ce se spune la p.74 ca 'printre noi sunt Frati de toate religiile ~i rasele', la p. 75 se cere: 'trebuie sa preteri un trancmason oricarui alt om, cand solicita, tn conditii ega/e, aceeasr situatie'. Purtarea aceasta trebuie sa 0 aiM un mason nu numai talA de alt mason din tara, ci $i tata de cei din stra;natate, cilei art.S al Constitul;ei Statutelor, etc. (p. 4) spune: 'Ordrui rit i-ar aparPne un francmason, el este frate cu tol; francmasonii de pe glob'. Prin urmare Francmasoneria formeazli 0 colraternitate mai presus de religie, de neam Si de familie. Un Irancmason considerll mai apropiat sie~i pe un strliin sau pagan francmason decM pe un roman cresnn. Prin aceasta se rupe leglitura bisericeascli dintre cei care formeaza dupa, Apostolul Pavel, Trupul tainic al Oomnului. Se poate spune eli francmasonul iese din Bisericli precum iese din comunitatea nationaill. "Familia, prietenii- se spune mai departe la p. 75 - sau veeinii sa flU afle chestiuni in legatura eu aetivitatea francmasonica, atat personala, cat $i cea co/ectivA'.

Putem pune de pe acum intrebarea: 'Ce rost mai are juramantul pe Sfanta SerifJtur~ eand n rosteste $i un pagan care nu crede in ea, sau eand respinge originea divina a ei?

Oar poate ell eel putin nu se cuprind in Marea Loja Nationala decal romAni, asa eli acea colratemitate cu Irancmasonii din alte tari ramane 0 legliturli destul de platonica. Chiar esa de ar fi, totusl ar Ii grav: se afirmli principiul care pune mai presus de legaturile bisericii Si nationale pe cele Irancmasonice.ln realitate Francmasoneria Nationala Romana cuprinde multi straini $i nu existli nici 0 piedica pentru a cuprinde si mai

64

mnul ordlnulul

Semn

Atingere

Atitudine pentni darea cuvantului "sacru"

multi. E adevarat cil Supremul Consiliu gr. 33 nu admite in sanul sau ca membri activi decat 0 patnme de membri neortodocsi -; Destul este daca 0 patrirne din ei pot fi neortodocsi. Dar Supremul Consiliu are Sl membri emeriti. Intre acestia nurnaru' strainilor nu este limitat. Dar ceea ce e mal important, e ca grosul Masoneriei Nationale n torrneaza membrii din celelalte grade, de la 1·32, si mal ales cei din prime Ie 3 gr. Intre acestia numaru' strainilor iarasi este nelimitat. Fata de toti acesti streini francmasonul roman e obligat sa dea sprijin in toate Irnprejurarile cand i se cere - in anumite cazuri cu riscul vietii, Refuzul sprijinului cerut aduce una dintre cele mai mari pedepse.

Dar acum sa lurninarn si mai bine atitudinea fata de crestinism a F rancmasoneriei Nationale Rornane, contruntanc-o cu cateva citate din amintita Blaubuch a Francmasoneriei austriece, care este in legatura si cu cea din Anglia, si cu cea rornana, Francmasonul vienez dr. Oscar Trebitsch spune in atr. Freirnaurerei u.Radikalisrnus: "Caractenstica perrnanenta a Masoneriei este accentuarea necesar irnanenta a caracterului autonom al eticii sale Sl pnn aceasta in mod necesar si negarea oricarei posibllitati. a vreunei etici heteronome ,.fie ea crescuta metafizic pe terenul speculatiei filosofice, fie pe cel al speculatiei teologice" (p.65). In aceasta carte francmasonul Dr. Kurt Reichl scrie:

"Francmasoneria este in fiinta ei adanc patrunsa de ideea ca pe terenul credintei nu ~oate fi dogrnatizata 0 anurnita convingere privitor la ceva imposibil de cunoscut. Ea sta pe punctul de vedere eel cu adevarat tolerant, ca fiecare are sa-si Iaca socoteala cu infinitul dupa trebuintele sale religioase. Felul credintei, sensul ce-I da fiecare notiunii sale despre Dumnezeu, nu e pentru Francmasonerie nimic, pentru ea totul este conducerea etica a vietii care rezulta din conceptia despre lume a respectivului ins"(p. 31). lntalnirn asadar aceeasi inditerenta tata de revelatia crestina pusa in rand cu oricare alta credinta. Nici 0 gnja pentru uruficarea sufletelor in aceeasi credinta crestina, ci insul e justificat in tenointa de a-si avea 0 atitudine cu totul individual a in chestiunea religioasa, Nu sustine nici Biserica impunerea cu sila a credintei crestine, dar propovaduieste sus si tare ca aceasta credinta e revelata de Dumnezeu, deci singura ad eva rata in plenitudinea ei si dezaproba faramitarea societatii omenesti in tot atatsa credinte cati indivizi sunt.

Francmasoneria afirma ca n-are nici 0 dogma. Dar are si ea pe cea a individualismului, socoteste ca valoare suprema judecata individuala. Cel pUlin pentru ochii lumii, ciici in realitate impune adeptilor sai destule convingeri $1 secrete de al carer sens si rost nu trebuie sa se intereseze masonii din grade Ie inferioare.

Acelasi lucru n afirrna dr. K. Reichl si in alt loc al cartii amintite mai sus, intr-o controversa cu iezuitul Fr.Muckermann despre increderea in umanitatea pura, pe care francmasoneria 0 are, pe cane crestinismcl nu: "Sa recunoastem clar SI far a echivocun deosebrea tundarnenteta. Dvs. va exprirnati hotarat banuiala in posibilitatea unei urnanitaf care nu este in legatura cu Dumnezeu personal, care nu este strabatuta de credinta in Dumnezeul personal al Bisericii, Francmasonul, asa

65

cum il lnteleg eu (!I!) nu este ateu, conceptia desore lume a francrnasoneriei este bazata pe pnncipiul unei fiinte supreme, unei ultime temelii sptrituale a existentei.

Dar eu deosebirea Iericita antidcgrnatica fata de dogma Bisericii infailibile $i singura mantultoare, ea ea tasa continutul, euloarea notiunii de Dumnezeu subiectivismului fiecaruia. Ea socoteste ca exista 0 credinta, dar aceasta nu trebuie dogmatizata drept 0 cunoastere care trebuie sa fie singura adevarata, asadar imposibila.

Nu este in linia dvs. prea venerate, sa adrniteti umanitatea laicista a francmasonului, care nu este hranita de o credmta precise intr-un Dumnezeu personal, ca lnterneiata $i viabila. Va lndoiti de garantiile interne ale acestei umanitati. Socotiti ca nurnei ideea de umanitate a credintei crestine poseda putere lndatoritoare". lar in alt loc: "Slgur, ideearnasona despre umanitate nu e deterrninata religios, in sell sui ca nu cere lnradacinarea ei intr-o religie anurnita, respectiv cea catolica".

in spiritul acesta liber cugetator vorbesc masonii despre religie atunci cand vor sa-siprezinte In trasaturi sirnpatice organizatia lor. Adevaratele lor sennmente sunt lnsa direct ostile la adresa religiei. Ele izbucnesc adesea in expresii nemascate, de felul acelora pe care le-arn inserat in referatul acesta.

Dupa ce am aratat ca si masoneria zisa nationals face parte din organizatia rnondiala a masoneriei, fiind angaiata in urrnarirea scopurilor c:omune ale masoneriei, si dupa ce am aratat ca masoneria lntreaga este cel putin liber cugetatoare pe teren religios, sa mai revenim putm asupra scopului masoneriei in care este incadrata masoneria nationala. Am mal spus dl scopul masoneriei nu e cercetarea filosofica a adevarului 51 nici filantropia. Acestea n-ar trebui tinute lntr-un secret atat de sever. Scopul ei este unul politic. De aceea se straduieste sa formeze un front cat mai strans. Ca scopul el este unul politic, nu politica de partid, CI de conceptie - ceea ce-i si mai gray - ne rnarturiseste masonul dr.K. Reichl in opera ammtita aproband urrnatoarele cuvinte ale unui membru al Marelui Orient Francez: 'Daca politica inseamna a te aprinde din cauza suterintei oamenilor pentru aoararea drepturilor ornului, pentru realizarea unor cerinte culturale de mare valoare din punct de vedere etic si estetic, atunci, da, masoneria face politica, atunci masoneria este politica". Mai precis ne arata orientarea politica a masoneriei marturisirile aceluiasi mason, ca organizatia din care face parte lupta pentru "libertatea personala si d_emocratie" care nu trebuie lasata sa fie sfaramata de "dictatura barbara de dreapta sau de stanga". In acelasi sens, se exprirna pe larg masonul dr. Oskar Trebitsch in amintita carte, dezvoltand ca masoneria este contrara oricarui radicalism, oricarei conduceri autoritare si pentru larga democratie.

Pe linia aceasta masoneria este contra monarhiei, desi lntarminarea Masonenei Romane spune altfel. Dr. Reichl marturlseste ca Masoneria a vazut in instaurarea republicii in Spania lndeplmindu-se 0 aprinsa dorinta a el. "Nimeni n-a negat din latura Masoneriei ca intre intemeierea republicii si masoneria spaniels exista stranse legaturi. Nici n-a ramas nirnanui strain ca fratilor din Marele Ofient Ii s-a implinit prin noua organizare de stat 0 dorinta aprinsa",

Astlel nu este de rmrare daca Franc_masoneria declare aeum ca a interverut in razboiul din Spania, eu totul in ajutorul frontului popular. In ziarul ABC din Madrid, din 20 octombrie 1936, foaie redactata ca toate foile de pe teritoriut Spaniei eomuniste de sovietele muneitoresti, gasirn urrnatoarea declaratie din partea Masoneriei: "Situatia actuala a Spaniei este asa de extraordinara $1 de tragica, lneat suntem nevoif sa rupem tacerea noastra obisnuita. Masoneria spaniola este dephn, total si absolut de partea frontuluipopular, de partea guvernului legal si Irnpotriva faseismului". lar in ziarul EI Dia Grafico, din 15.X.1936, din Barcelona se spune: "Multumita inteleptei prevederi a masonilor, o mare parte din cornanda in 'Guardia civila' si 'Guardia de asalt' (truoe politienesti create in mod special de republica), era inca inainte de 18 August in mana republicanilor de incredere. Masonii au fost aceia care au tacut ca cea mai mare parte din flota de razboi sa se puna in serviciul frontului popular si ofiterii rasculati sa fie inchisi. Masonii au fost aviatorii care s-au asezat In fruntea flotei noastre aviatice. Comaridantii celor mai multe din sectiunile armatei noastre sunt masoni. Masonii sunt in mare majoritate aceia care in presa, la tribune, la microfon, au sustinut focul in suflete. Masoni sunt si aceia care lucreaza in stramatate ca neutralitatea sa fie parasita."

Din cele de mai sus se straveoe destul de bine ca nu sunt deosebiri reale si serioase intre masoneria rnondiala careia ii apartine Masoneria Nationala Rom;'ma si rnasonena afiliata Marelul

Orient Francez.' ,

66

FRANCMASONERIA iN LUMINA ADEVARULUI

BIBLIOTECA POLiTIEI, 1941

Francmasonena este 0 societate secreta, cu caracter International. Originea vine de la cuvantul franc (liber) si macro (zidar, constructor), adica asociatie de liberi constructori.

Aceste organizatii au existat in Evul Medlu si aveau un caracter profesional, grupand pe lucratorii si rnestesugarii care se ocupau cu constructia lucrarilor de arhitectura. Erau numeroase atunci, datorita faptului ca meseriile nu erau accesibile decat patronilor $1 lucratorilor. rnernbri ai acestor asociatii, care torrnau adrevarate caste unde strainii nu puteau patrunde. Ele aveau anornite secrete si simboluri pentru pastrarea meseriei, ins a toate cu caracter strict protesional, Odata cu declararea libertatii muncii ele dec ad treptat, pana cand dispar cu totu!.

De la aceste organizatii de zidan constructori francmasoneria rnoderna imprurnuta modul de organizare, 0 parte om semnele, misterele SI simbolurile lor, dane nastere francmasoneriei politico-speculative de astazi,

Primele centre de studii masonice au fost create si ridicate de Alchimisti, de Mistiei, de adeptii stiintelor oculte ca: iluminatii din Avignon, adeotii Rosicrucieni (Rosecroix, Rosenkreutz), Teosofii crestini, Marinezistii. Acestia au adaptat rnasoneriei stiinta secreta, a carei traditie 0 detineau ei, astfel ea elementele acestei stiinte se regasesc si pot fi studiate in masonerie, tmpartite in opt grupur' diferite:

1. Sirnboluri: cifre si numere simbolice, ternare, cuaternare, septenare, etc.

2.Figuri: Triunghiuri, Steaua arzatoare (pentagonul), Pecetea lui Solomon (Hexagonul), Tabloul Lojilor.

3. Legende: Legenda lui Hiram, a lui Solomon, luri, Istoria lUi !. de Molay.

4. Unelte: cioean, nivela linie, echer, corneas, cub, sabie, pumnale.

5. Cuvinte: Parole de trecere ebraice $i latine. Cuvinte ale limbii profane a imtlatului.

6. Semne: Atingeri si strangeri dupa grade.

7. Deeoruri: Bijuterii si esarfe.

8. Limba secreta: scrisa duoa grade cu diferite cifruri, (Maximilian Costin: Introdueere in francmasonerie),

Imprumutul organizatslor vechi la care s-a adaugat fantezia initiatorilor ei, a dat organizatia errnetica de astazi, cu taine si mistere ce sunt cunoscute doar membrilor saL

Tara unde a luat fiinta aceast organizatie este Anglia. De acolo s-a raspandit apoi in toate partite lumii. Conducerea ei, oriunde ar fi, e unitara, iar aparentele disidente sunt rezolvate prin orice mijloc, de eonducerea suprema care este intotdeauna inconjurata de eel mai neoatruns mister.

Diversele rituri, datorate fie fanteziei unora dintre maseru, fie arnbitiei de a parveni cu ajutorul ei, s-au raspandit in tarile unde organizarea era mai aproape de obiceiurile si de felul de viata al poporulul respectiv. Cele mai importante rituri sunt:

- Ritul Scotian, Antic si Acceptat.

- Ritul Francez.

- Ritul Martinist.

- Ritul Memphis-Misralm.

Deosebirea intre aceste rituri este numai torrnala, consistand fie in adoptarea de semne $i simboluri diferite, fie avand un numar mai rnic sau mai mare de grade: oricare ar fi insa ritul, conducerea lor este unitara. caci actul constitutiv proclarna ea "francmasoneria este una singura pe tot globul" (Constitution de Bordeaux de 1762).

Cel mai important si mai raspandit rit este eel "Scotian, Antic si Aceeptat", pe care Domenico Margirotta II defineste ca adevarata masonerie.

Sub forma acestui rit a activat rnasonena la noi, prin cele doua orgaruzatii superioare:

1. Supremul Consiliu de grad 33, reprezentand conducerea suprema adrninistrativa si legaturile cu strainatatea, si

2. Marea Loja Nationala Rornana, grupand lojile simbolice de grad rnai rnic,

MASONERIA ROMANA

Data precisa a introducerii francmasoneriei in Romania nu este bine stabilita, Dupa legenda raspimdita de maseru. ea ar fi fost adusa la noi de un marinar italian, cunoscut sub numele conspirativ de Carra. Constatanle ulterioare au stabilit, ca masonena roman a reorganizata in Marea Loja Nafionala, este 0 filialii a lojilor din Ucrainasi a fost creata din ordinul venerabilului acelei loji Serghei Marcotun

67

(un agent cornurust, care a lucrat !a Praga Sl Paris in favoarea Sovietelor).

'lstoticu! creetumn orgsnusttet nosstre este strens legat de miscarea mssonice din Ucraina.

Circumstentete (jdindu·ne sa tucrsm pentru tnumful sce/e/ss! csure, trstete nostru, preeiustru! Jean Pangal a primi: de la veneretntu! 51 marele maestru al Marel Lo)! dlfl Ucrama, fratele Serghel Mercotun, on mendet de delegat genera!, pentru a crea crauu» masonic national roman, dupa "Ri/ul Scotian Anne Sl Acceptst» ':

Suprernul Consiliu de 33 OIn RGi:lanla, pnn Decretul sau din 3 ranuane 1923, tnfiinteaza Marea LOja Natlonala Romana, pe data de 1 rnartie 1923.

Punctul 1 din Deeret spune "Ateierele de la gradul 1 la gradul 3 plasate sub obedient« Supremulu/ Consiiu 33 din Romsm». tormesre sub numele de "Marea Lo;a Nationala Romana" 0 Federstune, sdmuustrenduse ea Insesi. "

Punctul 3 din deeret spune: " Toate reoortume dmtre Supremul Consillu 33 dm Romama 51 Marea Lo/a Nat/onaM Romana, sunt determmate prm tratatul de Allanta mtervem: intre aceste doua Corpun Masofllce. "

Art.I din ConstJ/utla Mere. LOj! Netionete, aprobatJ prtn decretul lor din TXU 935 soune:

"Marea Lo;a Nationala dm Romama, prescurtet MLNR., intemelata la 8 septembrie J 880 si reorgamzata la 1 me/tie 1923 este Institutumee Autonome si SuveranJ din Romania care iflglobeaza totaldatea Lo/elor de trsncmasom. steststisirecunoscuti de ea. iucrsnd la gradele Sunooice Discipot, Competuon SI Maestru, asa cum acestea sun! mstJ/uife de tradltllle Francmssonenei Uruverssle. "

Marea l.oja Nationals Romana a functionat sub forma -Ritului Scotian, Antic Sl Acceptat-. Art. 6 din Constitutie spune.r-Ritul Scotian, Antic Sl Acceptat- apartinr Ordinelor Cavaleresti si este mostenitorul tracitiilor masoruce, pastrand cu sfmtenie toate principiile, forta morala si disciplina oroinului. EI a fost constituit In forma lui actuala pe terneiul Marilor Constitutiuni de la 1762 si 1786".

"Ritul Scotian, Antic si Acceptat- este impartit in 33 de grade, clasate dupa cum urrneaza (art. 129 Const.):

c!. / Lo;ile simbohce Gradul 1. Discipol Gradul 2. Companion Gradul 3. Maestru

CI. II Lo)! de pertecttonst (grade csodotsre) Gradul 4. Maestru secret Gradul 5. Maestru perfect Gradul 6. Secret Intim Gradul 7. Pretor si Judecator Gradul 8. lntendent al Cladirilor Gradul 9. Maestru ales din ce: IX Gradul 10. Ilustru ales din eei XV Gradul 11. Sublim ales din ce: XII Gradul 12. Mare Maestru ArMeet Gradul 13. Royal Arche a lUI Solomon Gradul 14. Mare Ales, Perfect SI Sublim Mason

CI. III Consi//IJ1 prmillor de Ieruseim Gradul 15. Cavaler de Orient sau al Spadei Gradul 16. Print allerusallmulUl

CI. IV Consi/JiJI Rosa-Cruce GIIAOUL lilTAt UCE",C

Gradul 17. Cavaler de Orient Sl OCCident

Gradul 18. Print Rosa-Cruce, Cavaler al Vulturului sau al Pelicanulul.

CI. V Consi/lUl Kedosuor Gradul 19. Mare Pontif

Gradul 20. Mare Maestru al Lojelor Sirnbohce Gradul 21. Noachit, sau Cavaler Prusian

Gradul 22. Cavaler Royal Hache, Print ai Libanului Gradul 23. Sef al Tabernacoluui

Gradul 24. Print al Tabernacolului

Gradul 25. Cavaler al Sarpelui de Ararna Gradul 26. Print al Milei, Scotian Trinitar Gradul 27. Cavaler Comandor al Ternplului Gradul 28. Cavaler al Soarelui, Pnm Adept

Gradul 29. Cavaler SCot13~ al Sfantulul Andrei. Ma-e Scotian. Patriarh a! Cruciadelor. Mare

Maestru 'al l.urninii. .

Gradul 30. Cavaler Kados Cavaler al VulturuhnAlb 5: Negru.

68

LOJa (Ternplul, Atelierul) este celula organica a francrnasonenei: este locul unde se iau hotararile Sl se Inlt:aza

lata ce spune fr. i. T. Ullc.care nurnara de alii de vlata masoruca,

vorbind despre ioje: "Conditia esentiala este ca Grice local de 10le s~ fie cat mai fertt de currozitatea profanilor. Ferestrele nu se vor desr.tude rucrcoata in timpul lucraril or. caci ar oteri .accesul privinlor profane Secretul este

prima caracteristica a or dinului. In zilele r and 'IU se sedinte. se vor

deschide seara ferestrele pentru curatenie SI aCrlSlrea l.oja se

compune din 3 camere:

1. vestibulul (sala pasilcr pierduti, parvI7). in i,ll',bajll! nostru un fel

de anticarnera. ..--:::::::::-- ....

2. Camera de reflectie (obscure sau de ,j"b?ulilta)

3. Loja propriu-zisa (Tempiul sau arenerul)

De atara se patrunde in antreu. Este prirnul loc unae incepe sa S8 simta rnasonena, La usa are doua butoane de soner.c. dintre care unul cunoscut nurna: rnembrilor loiei fiind bne ascuns

vederll: altul vizibil pentru prolan, .

PLANUL LOJII

1. Camera de reflectie se afla totdeauna deoerte de ternp:u oentru ca ia orimirea profanului acesta sa IlU vada curnva mteriorul lUI. Este vecina cu vest.bulul pentru ca.

de acr. pr.n rnecanismu, secret ee-l ooseda se lucreaza in camera de

reflectie: Sf' vorbeste pnn gura cr aruului. 'e scheletu' 51 se urrnarcsc

rruscarue profarulor. Clanta dinauntru se scoate ra profanul sa nu poata leSI smgur de arc: pentru siguranta se inchidc lisa ell un zavor pe dinatar a.

Mobil,erul: Per etu. usa Sl ferestr[;lt: ~apisate in negru.

Un catafaic cu trei trepte. Un sicnu fara capac in care o masa Sl un scaun s.mple T ubul secret cu Car e se vorbestc. Mecanisrn.n secret eli 3,ut::nui .. "ru'e: se manuieste scheletul.

Fereastra secreta prin care ,~e urrnares.: ii;lscarlle proianuiul.

Urtnatoarele mscnptu sense CI :::1[.

1 ,·[)aca CU!_f~-;.·-;!3tt!3 it? d(!i;CE .t: ',. ret. Dge-tp,.-_

2 ... Daca est! (Jpab!/3 te preface. trcnnu». tc vcm aescoperi-

3. -Dac.i sur/ctu/ Uu a sunnt trtc» mal :iJalf7ta.·'

4. -Decs te tern! d Ii /ummat esuprs cetectetor tste ..

t7U te vorn prim»,

CI. V/ Consistonot siiD/iI/iIIOf Pf/rifl d; .>:.'Unl}/!;; rp;;,)/ Gradul 31. Mare Inspector Inchilitor C'lfnandor Gradul 32. Subhrr Print al Secretu!ul re~a'

C/ VI/ Supremul COilS/I!11

Gradul 33. Suver an Mare Inspector genera!

Pentru trecerea de 13 lin grad la ill ill' 5e d",c;rJrit qagli Gradeie

31. 32 SI 33 sunt gracie adnunistr ative.

Emb/eme/e grad(;/I:/ j sunt uneltele uc er;;culul C,uranul. S,il'tJOI'z:inrj vointa Sl Dalta, simbolizano .udecata.

Embleme/e gradu/u! 2 sunt unetteie arlutectului: l.mia. Cornpasul, Curnpana, Echerul.

In gradu/ al3-ea devine maestru.

LOJA

un schelet,

5. (,[)acd vret o.iorur. S/ aistmct«

6. -Dscs stan» ve' !; purrilc"at

nu-: vern as»

les! dl.7 ab/SiI/li7tufltY/CU/w .. vel veoee IUfmf/5

Pe sicriu sta scus

7." vezi ce SUII! scnclet osc.st. Spune 301m til, rnuntor.

Cc 5UI7t.,. regc sot. II. VestllJlllul i'.aia

rr.auuiesc ir1str'"Jii",eritc:ic ;;'1

III. LOjd 2(f "crull

;;cHVIZI • arnera de Wide se

69

GIlADIIL 1 Sf",. oBIfNllrr

GIlADlJL J

~ r/f/l6EfIf~. csu CINeI PfJIfCTf OE PtllFfCTIfJ'"

sa fie cat mai irnpunatoare, rnaiestuoasa, pentru a impresiona cat mai mult. Este araniata in felul urrnator:

La Rasarit (Onenr) tronul eu 3-5 scan al , venerebilutui (Marele maestru) ai l.ojei.

In spatele venerabilului este platforma pentru vizitatori (nu pot Ii pnrrut: in ViZ Ita dedit masonii).

De 0 parte si de alta in fata tronului venerabilului sunt locunle secretaruhn 51 mare lui orator, pe tronul cu 2-3 trepte.

In rniilocul ternplului este altarul lojei (pe un troncu 3 trepte) iar irnprejurul lui sunt trer lurnru in forma de triunghi.

Pe partea de Nord si de Sud se aml cate o coloana, nurnita Jakin 51 Boaz, in dreptul carora se insiruie fratli; in dreptul celor doua coloane se allil primul si al doilea supraveghetor asezati pe tronuri cu doua trepte, executoni ordinelor Marelui

Maestru, .

Se mai afla: 0 piatra bruta - reprezentand pe neofit inainte de minere - 51 a Platra cioplita infatisfmdu-I purificat dupa ridicarea din cosciug. Apoi trei ciocane pentru venerabil 51 cei doi supraveghetori; un glob terestru doua echere, bande negre pentru initrere, sorturi din pie!e, cordoane, un buzdugan (pentru maestrul de ceremoni), 0 sabie mare pentru venerabit, 24 sabii simplepentru ceilal~i, coua urne pentru votat c bile (albe ?i negre), un port-voce pe rna venerabilului, trunchiul vaduvei (un sac) pentru colecta de bani, sacul de propuneri (pentru diverse chestiuni), un triungru eu un oehi in mijloc,

un sicriu cu capac, un catafalc cu 3 trepte pentru RITUALUL MISRAIM

sicriu, tavanul instelat, rar peretu tapisati in rO$U 0 iniliere in cadrul Lojel Sectel lui Zoroastru

sau negru,

Fiecare persoana si object din cele descrise mai sus are un rol bine determinatin tunctionarea mecanismului masonic,

Venerabilul conduce lucrarile ajutat de supraveghetor. La inaugurarea unei lojl venerabilul spune: ,,/umina mistenoess si dlvina ... foe secru.. inima universu/ui ," principe etem a/ iumei si a/ flin_te/or ... simoo! al M .A .. A .. U ., lumlneaza spintu! nostru, intareste mimile noestre slimplJnta in noi focu/ dati3tor de viata mssomce. .. ".

Si mai departe: «in g/ona M '.A. ·.A .. U., in numele Mare/ui Maestru a/ ordinulul slin vstotee

puteritor conterite mie: Vec/ar nou! templu . consacrat vrtoti! slpropagani resle! si liberei societsti

a trencmesomor».'

INITIEREA

Actul Gel mai Important $i cei mai solemn al masoneriei este initierea. Profanul care vrea sa fie initiat este introdus intr-un lee retras Iparviz), unde trebuie sa depufja obiectele rnetalice oe care Ie are asupra sa. Este trecut apoi in cadrul sinistru al camerei de reflectle cu scheletul care se misca, craniul care vorbeste, sub privirile de Argus ale masonilor care privesc efectul avut asupra neofitului, din spatele Ierestrei secrete.

Aici trebuie Sa-S1 sene "Testamentul" simbolizand lnrnorrnantarea pentru totdeauna a vietii profane, pentru a intra in viata vesnica a masonerici.

Dupa ° ora de "petrecere" in aeest loc, urrneaza scena cea mare a "initierii", a "primiri: luminii", cum zic rnasonii. Inainte de a II Introdus in ternplu, neofltul este legatla ochi, cu 0 banda neagra, inirna 51 urnarul stang pre cum si genunchiul drept ii sunt dezvelite. .ar piciorul stang descaltat.

Astfel dezbracat este primit sa bata la usa templului, Marele maestru it intreaba daca vrea sa devine mason, la care riispunde "da". Usa ternpluur se deschide si trebuie sa treaca pragul tarandu-se pe ios. Aceasta simbclizeaza umilinta de ra'~ trebu.e sa fie patruns profanulla primirea

70

in masonerte, urnihnta ce trebuie sa fie vesnica in raporturile lUI cu rnasonena.

Cu ochii legati in asa fel ca sa nu vada nici 0 raza de lumina, este introdus in templu. Daca nu poate sa vada, neofitul poate totusi sa simta: si pentru aceasta i se da in mana 0 sabie siouoasa pe care 0 tine cu v1lrful sprijinit pe piept, in dreptul inimii. Aceasta simbolizeaza cat de aproape este moartea de inirna aceluia care va trada tainele rnasoneriei. iar sinuozitatile sabiei caile intortocheate si nenumarate pe care aceasta (moartea) il po ate gasi,

Intrat in loje trebuie sa taca trei ocoluri ale ternplului numite "ca 1 atorii",

1. Prima "caJatoiirJ' rnergand cu ochii legati, cautanc terenul in dreapta ~i in stanga, in intunericul de nepatruns in care se afla, se sirnbolizeaza prin aceasta neantul si haosul in care plutesc cei fara lumina masonica (profanii), In timpul ca 1 atoriei supraveghetoru produc zgomote confuze si rnistenoase; pentru a inspaimanta rnai'rnult pe neofit.

II. A doua "caJatorie" incepe cu botezul masonic· filozofic care simbolizeaza venirea profanului in lumea noua a masoneriei. Pornit la drum, zgomotele stranii din prima ca 1 atone sunt inlocuite acum cu zan,!\anit de arme. I se arata prin aceasta forta de neinyins a masoneriei.

III. A trela "ca13tone"· proba focului . este cea mai importanta. In mijlocul focului, initiatul trece prin chin uri demne de infernul lui Dante - este purificarea de viata profane si primirea in "raiul masonic". Numai cei care rezista acestei probe pot fi primiti in masonerie, caci secretele pe care Ie au de pastrat, cer caracter sinervi neobisnuit de te-i. Simbolul reprezentat prin aceasta proba este sfffir$itul care asteapta pe cei care vor ridica mana impotriva masoneriei.

Dup~ incheierea acestei probe, neofitului i se da sa bea un lichid care, la inceput fiind dulce, se transforrna deodata lntr-o mare amaraciune. Este totusi silit sa bea intreg paharul pentru a dovedi, 0 data in plus, taria si persistenta de a fi primit printte masoni.

Toate aceste probe au tinta precisa: distrugerea cornpleta a rezistentei fizice si morale a recipiendarului si intr-adevar proba finala coincide cu epuizarea ultimului rest de constiinta de sine a mitiatului. Este acum un automat care inregistreaza si lucreaza cum i se cornanda; este, cum spun masonii, "gata $1 demn de a film/lat.

Este invitat sa intre in "lantul de unire" al fratilor. Aceasta se face prin donarea unei sume de bani din partea initiatului si cu cat suma este mai mare cu atat este un mai bun adept. Scopul acestei colecte de care nici un initiat nu scapa, este tot atat de ocult ca si scopurile intitutiei insasi. Aceasta indatorire infaptuita, recipiendarul este condus in fata altarului lojei, prin trei pasi facuti intr-un anumit mod, fiind obligat sa presteze urrnatorul Juramant:

"Jur ca nu 'J8i revela nicicdata secretul francmasonilor altei persoane decat unui frate de loje ~i in prezenta venerabilului Mare Maestru. In caz de abatere ma supun la urmatoarea pedeapsa:

INITIEREA iN GRADUL DE "MAESTRU SECRET"

71

limba mea sa fie srnulsa, inima mea strapunsa, tar corpul meu zdrobit Sl transformat in cenusa pentru a fi aruncata in vant, ca prin aceasta pedeapsa sa se piarda arnintirea ca eu am fost mernbru al societatii francmasonilor."

Cu irnaginea jur amantului in suflet, legatura este luata de la ochi, in timp ce 0 lumina orbitoare este concentrate asupra lui. Dupa atata timp fara sa fi zarit 0 raza de lumina, se trezeste inconjurat de 0 mare de foc si, incetul cu incetul, se obisnuieste cu lumina. Atunci zareste toate sabiilernasonilor ascunsi in umbra, indreptate asupra sa. Este paroxismul arnenintarii, 0 voce ca de tunet TI face sa inteleaga ca ceea ce vede este in realitate, tar nu in vis: "daca vreodata ne vei trada, sabille noastre nenurnarate te vor lovi oriunde vei fi".

Constitutia si regulamentul.rnasonic din 1925 ne arata ce este masoneria rnondiala:

"Institutia care grupeaza pe carneru in asociatii fratesti pe diferite parti ale globului, d.upa ce le-a pus la incercare curatenia de sentimente, maturitatea de cu~etare si tana de caracter. Ea are drept scop sa taca pe oameni mai iubitori, mai luminati, mai tari, inspir andu-le practica

solidaritatii. .

Constitutia "Ritului Scotian, Antic si Acceptat" ne arata ce este masoneria in Romania:

Art.2."Masonii isi datoreaza spriiin mutual INITIEREA PRINTULUI "DE MERel"

in toate lmprejurarile vietii. Ei numara pnntre L- __ ;__ .:...... --'

obligatiunile cele mal sacre respectul jurarnintelor si indatoririlor care-i leaga fata de Rege, de Patrie, de legile tarii de familie si de ordinul masonic. Drapelul tricolor National Roman se aflii in permanenta prezent la toate lucrarile Atelierelor Masonice din Jurisdictia Supremului Consiliu din Romania".

Art. 3. "Nirneni nu poate Ii prirnit in Francmasonene daca nu crede in Dumnezeu Sl in nemunrea sufletului. l.egarnintele si jurarnintele lata de Ordin sunt contractate pe stanta scriptura. Calitatea de Francmason nu ocate f dobandita decat prin initiere, conform unui ceremonial stabilit de traditlile seculare. Francmasoneria interzice in adunarile sale orice discutii politice sau religioase".

Deoarece caracterul national, religios si monarhic este atilt de frumos aratat in art.2 si 3 din Constitutia Supremulul Consiliu 33 din Romania, este necesar sa l asarn sa vorbeasca insisi rnasonii, pentru a ne l amuri asupra tuturor principiilor care stau la baza acestei organizatii, ca astfel, lumea de buna credinta sa vada rostul acestora in lumina acevarata a faptelor.

1. Sa vedem in ce consta respectul juramantului lata de Rege, tata de Patrie, lata de legile tarii (art.2 Const, Mas.) precum si respectul drapelului national (art.3 Const. Mas. )

Citam dlntr-o lucrare manuscris a "Fr.I.T. UIIC", Gradul 25, "Cavalerul sarpelui de srsms" "Scopul acestui grad este perlectionarea spintuala a omului prin degajarea partil materiale. Deviza gradului este: virtute si curaj. l.ucranle arata ca omul nu poate nimic tara libertate, ferita de toate relele sociale .si ca, pentru a 0 cucen, ii trebuie cura: 51 indrazneala, caresfararna lanturile despotismului. Invatatura acestui grad arata ca pentru a scaoa de moartea intelectuala si de sclavajul material eu care sarpele tiraniei intolerante $1 superstmei ne arneninta, trebuie distruse aceste odioase reptile si ca, pentru a Ie distruge, poporului il trebuie libertate care nu se obtine dec at staramaoo tara mila, cu indrazneala si curai tantul apasator al despotismelui CIVil, religios, militar si economic", Acelasi Ir.I.T. Ulic, pune anumite intrebari la care da si raspunsul: iata cateva:

Intrebare: "Care sunt inamicii neirnpacati al Kadosilor?"

Raspuns: "Despotismul guvernantilor, apasarea privilegiablor Sl tirania preotilor, eele trei

feluri de .asasinate ale libertatii omului, a gandirii si a constiintei."

Intrebare: "Cum trebuie sa~ cornbatern?" •

f(aspuns: 'Tara ragaz Sl lara crutare pima la exterminare."

Intrebare: "Ceeste un Kados perfect?" .

Raspuns: "Acela care a depus jurarnantul ce trebuie indeplinit oriee s-ar intarnpla, de a apara eauza adevarului si urnanitatiii. contra oricarei autoritati uzurpatoare, sau abuzive. sau

72

neregulate, lie ea de natura politica, rnilitara sau religioasa Sl de a pedepsi lara mila oe tradatorii ordinului,

Dam mai jos formula unui juramant gasit in arhiva ridicata de la Irancmasonul I.T. Ulic, sensa de mana sa, lara a indica lnsa si gradulla care depune acest jurarnant, pentru ~a se stie ca juramantu difera de la grad la grad. "Inaintea Marelui Arhitect al llmver suhn ~i al Pro Put. Suv. M. Insp. General 33:

"Jur , pe onoarea mea de om si de adevar at Irancmason, sa execut orbeste si cu lanatism si lara replica si lara cornentarii ordinele ce Ie voi primi de la Francmasoneria Nationala Romans, oricare vor Ii ele, pentru a ajunge la scopurile pe care Ie urrnareste. Voi pastra cel mal mare secret despre tot ce priveste ordinul cavaleresc, al apararii Francmasoneriei Nationale Rornane. Voi II totdeauna sotidar cu ceilalti membrii ai acestui ordin, de care nu ma voi desparti niciodata."

II. Sa vedem dad au credinta in Dumnezeu si daca jurarnintele Irancmasonilor sunt depuse pe stante scripture, asa cum 0 spune art. 3 din Con st. Mas.

Am vazut mal sus ca juramantul este facut lnaintea Marelui Arhitect al Universului si al Pro Put. Suv. M. Insp. General 33. Francrnasonul Herovanu, in cartea sa nurnita Isis, ne arata ce intelege francmasoneria prin "Marele Arhitect al Universului". "Ca sirnbol al arrnoniei desavarsite pe care 0 preconizeaza, Fr. Mas. proclama un principiu fundamental creator ~I etern, pe care iI numeste Marele Arhitect al Universului".

Figura de mai JOS ne larnureste Sl mai mult, intrucat arata ca ingerii care sustin stema francmasona sunt ingerii negri ai Internului, spre deosebire de ingerii albi ai Dumnezeului crestimlor. Tot in legatura cu religia rnasona darn mai jos 0 parte din lucrarea francmasonului Maximilian Costin "Introducere in francmasonerie", T g. Mures, 1932: "Adevaratul rnason, acel care crede in masonerie, se va supune ritualului cu dragoste si bunavointa si va pasi in ternplu cu liniste si respect, asemeni credinciosulu in biserica. Cikl respectul fata de templu este respectul tata de propria sa credinta. Atunci cand ceremonia apare ridicola pricina nu este ntualul, CI lipsa de incredere a neofitului in religia reprezentata de ritual si cerernonie",

III. Sa vedem in ce consta respectul fata de lamilie (art. 2 din Const. Mas.): teoriile care s-au discutat la "Mare Ie Orient" in seara de 10 decembie 1929 includ urrnatoarele:

1) Dreptul femeii la avort.

2) Dreptul tetei marl la unire hbera.

3) Necesitatea asasinarii copilului nascut dintr-o unire libera.

4) Dreptul copilului de a nu avea nici 0 religie.

5) Suprimarea autoritatii paterne.

Constitutia rnasonica ne areta cil respectul care se datoreaza familiei trebuie inteles numai tata de farnilia fratilor maseru, "Abuzurile de cspitalitate si atentatele la onoarea Fratilor si a lamiliilor lor sunt considerate infractiuni, rnasoruce ioarte grave" cl. art. 517, p, 11 din Const. Mas.

IV. Sa vedem daca discutule politice Sl religicase sunt mterzise in adunarile Irancmasonice asa cum spune art. 3 din Const Mas.

Citarn din cuvantarea MarelUi Secretar Federal Mason EmilI. Papiniu, tinutil la 27 ian. 1935, intr-o sedmta solernna la lasi: "Noi avem paterrutatea principiilor I, adoptate de dernocratie. nOI am inspir at punctele r cardmale care stau la baza tratatelor de pace, nOI am

.. -.~

73

errus idee a, SI inca de rnult, a unei Societati a Natiunilor SI inaintasii nostril au msprr at 0 tederatie a statelor" (pag.55).

"Pe de alta parte, multe din asezarnintele sociale mal in toate directule, ce stau la baza dernocranei sunt reahzari mspirate direct din actiunea Ordinului nostru, Enunt nurnai cateva: Codul civil eu institutiie lui de baza moderne, egalitatea oricui in tata legilor. libertatea individuala, abolirea sclavajul4,i $i a privileglului, egalitatea in succesium ... "' (pag.42)

"In programul l.oiei se vor inscrie istona $1 invatarnmtele Ordinultn, dar discutarea SI studierea fructuoasa a chestiunilor de actualitate interesand intreaga viata sociala trebuie SI ele inserise, dezbatute obiectiv si aprotundate rational pentru ca frarnantarile Ordinului sa produce electe in Societate."

Adancile prelaceri ale societatii franceze din penultirnul secol au lost mspn ate de Francmasonerie.

"Unificarea Statelor Unrte ale Amencii de Nord este 0 opera curat rnasonica Acest pact

fundamental a fost dezbatut in LOli $i semnat la Philadelphia in Templul masonic de George

Washington. De atunci si pima astaz: traditia a vrut ca ton presedintii. mclusiv Roosevelt, sa lie francmasoni" .

"Nu mai spun ca noua configuratie a Europei actuale iSI datoreste alcatuirea in mare parte suflului masonic, iar sedintele solemne ale Societatii Natiurulor, fiica ideologiei noastre. se deschid aficial prin cele trei lovituri de ciocan date de dl. fr. Benes." (pag.4Q).

Citarn dintr-o adresa trimisa de Marele Secretar General catre LOla "Steaua Dunarri" din Bucuresti prin care ii trimite raportul Lojei Pltagora..-----------------, in chestiunea minorttatilor, spunand mai departe in adresa: "In conformitate cu hotararile luate de Consiliul Federal in sedinta din 4 Octombrie, va rugam sa studiati in l.oja problema rnmoritatilor. asttel incat delegatii LOlei d-voastra sa poata sustine la Convent concluziile fixate de LOla."

V. Sa vedem acum secretul lucr arilor organrzatiilor francmasonice:

f'rancmasonul Jean E. Vasiliu din Galati, intr-o cuvantare a sa spune:

"Loia (Discipolii lui Pitagora din Galati), nascuta dintr-un comitet de binefacere, a ajuns la un moment dat sa fie 0 pepiniera de principii masonice, caci majoritatea membrilor component! ai acestei cornisiuni erau maseru, fara ca unul sa stie de celalalt, Abia dupa ce s-an recunoscut au vazut ca in sulletele lor germinau aceleasi pnncipii de baza, 0 aceeasi lumina catre care erau condusi lara sa-si dea searna."

Emil I. Papiniu, in cuvantarea sa de la 27 ian. I 935 spune:"De adevarata -Initiere» depi toata viata noastra rnasonica. Acesta este specilicul Ordinului nostru."

"lnstitutia masonica este 0 ocdoaba a intehgentei ornenesti: ea este inteleasa numai de cateva elite."

"Masone ria este 0 scoala initiatica Sl nu un curs seral pentru adulti, altfel nu are ratiune de a II."

Francmasonul Maximilian Costin in lucrarea

sa "Introducere in masonerie" spune: "Era necesar LOJA MAESTRULur

ca 0 doctrina atat de nobila, (schimbarea continua a

situatiei de perfectionarel sa fie la adapost de ~-----------------' intelegerea gre$ita a vulguloi si de critica rao voitoare a celor interesati. De aceea francrnasonii au oastrat totdeauna secretele asupra ascciatiei lor si s-au servit de semne 51 lozinci pentru a se intalni Sl a se recunoaste pretutindeni."

Art.85 din Const, Mas.: Nici un mason de oriee grad sau orice demnrtate nu poate patrunde in Suv.Sanctuar daca n-a lost chemat." •

Art.205 spune: "Membrii atelierului nu pot arbora insi~nele masonice decat la cmitir si numai in cazul in care Presedintele ar socoti ca pot sa 0 laca lara sa provoace scandal. Altlel se vor abtrne in mod lormal de la oriee manifestatre publica."

Art.514 soune: "'Nlci 0 acuzare nu se poate aduce. nici 0 sentmta nu se ocate pronunta. IlIe!

74

/ •

I -

o oedeaosa i1L1 se poate aphca in prezenta vizitatorilor 51 in Zilla receptiei LIIiLlI profan. Daca presedintele gaseste in sacul de propunen 0 acuzatie c and sunt vrzrtaton prezenti, el 0 va lua in consiceratte /a sedinta urrnatoare oupa adoptarea pianser.'

"Dlvulgarea numelor masonilor lata de profani consntuie 0 infractiune masonica grava." (art.517, p.6)

"Divulgarea fata de protani a oricaror cbiecte, reguli sau lucran masoruce, care nu sunt insa propnu-zrs rrustere sau secrete rnasoruce constitute 0 nfracnune masonlca grava". (art.5IB,p.l) Tiparirea 51 raspandn ea oricaror lucran masoruce fara Autonzatia Supremului Consiliu, constituie 0 mtractiune masoruc a grava".(art.518,p8)

La regulamentul masonic gasim atasate "Obligatiurule urun franc mason", care se citesc cupa initierea unui nou frate. lata ce spun aceste obligatiuni:

Conduita de franc mason: "Spune frate nu domnule ori de cate ori te adresezi urun francmason, cand nu sunt prolani de tata."

Conduita in tata profanilor: ''Fil cu bagare de searna in conversalie 51 atltudine, astfel incat cel mal atent dintre profani care te-ar observa sa nu poata descoperi sau intelege ceea ce nu trebuie

sa stie." •

Conduta acasa: "Nu urta preceptele francrnasonice 51 obligatiunile pe care le-ai contractat.

Poarta-te ca un om normal 51 intelept. Familia, pnetenn sau vecinii sa nu afle chestiuni in legatura cu activrtatea francmasonicii, atat cea oersonala. cat 51 cea colectiva."

Citarn din cuvantarea tin uta initiatilor. dupa 0 fascicola sensa eu mana sa de francmasonul I.T. Uuc: "Profanul, inainte de a Intra in aceasta mstitutnme, este om liber, gandeste smgur, vrea smgur, crede smgur, lucreaza srngur dupa placul sau."

Dar dupa ce a prirnit Lumina Masonica, personalitatea acestuia, incetul cu incetul "se absoarbe necontenit in personalitatea nestirbita a acestei Institutiuni."

"Acest profan, entuzrasrnar deja de la inceput de aceste primare precepte, numal prin oisciplina unei supunen oarbe si mute poate deveni un membru marc ant al acestei Mari lnstitutii. Aceasta tnsearrna ca noua. mernbrilor din rnasonena interioara, asa-zisa "Masonerie sirnbolica" nu ne este dat ca sa avem vreo initiative de adrninistratie, de conducere. de control sau de propaganda

in aceasta mare institutie." .

'Noi, rnasini'e masoruce cu inveli$ de om, acum educate in principiile prim are ale masoneriei, avem dreptul nurnai sa mergern sa lucram, sa executarn meeanic once ru se cere, fara insa ca sa putem intelege modul de a gandi al celor care ne calauzesc si fara ca sa ne gandirn vreodata sa iesirn din cereul acesta unde trebuie sa fim inctuse pe vecie."

"Fiec are dintre noi trebuie sa fie indiferent la tot ceea ce vede, la tot ceea ce au de si tot ce face Sl, dad este convms de preceptele. de principiile pnmare, trebuie sa Zica totdeauna ca totul este pentru bunul mers al marj instituta."

"SI ca EI, la randul sau, potrivit zelulului care-I va depune va ajunge, mai curano sau mai tarznr, la treapta inalta a masonene: un de va conduce,va dirlja Sl va trage profite."

"Caci ca recompense, toti rnembrii, potnvit devotamentului care il rnanifesta, ajung sa iSi realizeze visele lor profane, arung la treptele cele mai inalte, potrivit pozitiei lor."

"lar ca pedeapsa, Vail Acei care se opun acestei mari institutii sunt loviti in mod ireparabil de 0 mana nuda, printr-un dizolvant teribil si misterios, care nu trebuie sa il stiti acum, lovitura care sapa pe nevazute reputatnle Sl averrle 51 pozltl/le cele mal solide."

VI. Sa vedem daca francmasoneria "National a" in Romania este ea intr-adevar nationals sau este universala.

Francmasonul Bela Konyodi, preot calvin, venerabil al lojei "Prometheus" din Bueuresti, in sedinta federatiei tinuta la tasi in 27 ian. 1935, intre altele spune: "A sarbatori actul unrril (lojilor intr-o Iederatie), a carUi indeplinire ne aduce 0 vie speranta intr-un viitor de fratie, din care trebuie sa rasara 0 atmosfera de pace si buna intelegere si sa dispara once dainuieste intre continente, rase, partide politice, contesiuni, clase, famllii Sl indivizi. dezbracandune de patimile care ne ispitesc, cred ca este bme sa meditarn asuora obhgatnlor noastre masonice pe care Ie avem de indeplinit."

Drn rapoartele francrnasonului Ernil t. Papiniu, tmute in sedinta federatiei la 27 ian. 1935 Sl la 31 Martre.1935, extragern urrnatcarele pasaje:

"Noi avem paternitatea principiilor adoptate de democratie, noi am inspirat punctele cardinale care stau la baza tratatelor de pace, noi am emis ideea, Sl inca de mull. a unei societati a Natiunilor SI inaintasii nostn au inspirat 0 federatie a Statelor."

"Aceasta Idee, desi esuata recent, este tOtUSI in mers Sl se va realize cand popoarele constiente vor fi lasate sa-si dea seama de fraternitatea lor in viata."

"Zadarmc congresele internationale aglta chestiuru de secuntate, de burse varnale, de devize, de mstrumente capabile de arrnorue. de armamente 51 aparare, toate imbracate intr-un noian de pace. couventu sau tratate."

75

"Nu suntem compatibili nrci CU gruparile care pretind a uni intre ei nurnat pe oarnenn de aceeasi rasa 51 de aceeasi credinta."

. "Noi proclarnarn Iraternitatea urnane universala, fara distinctie 51 nu pe aceea particulara, sectara si specifica."

"Toata lumea este de acord ca, desi impartltl in orgaruzatu pur administrative, francmasoneria este "Ordin" cu doctrine orals $i misiune urstara. Ca atare, fiind vorba de "Ordin" adica de 0 vasta si universal a Cooperatie, este bine definita sub multiple aspecte in care toti rnernbm admisi cu forme Ie prescrise sunt solidari si legati de a trai in reguli precise si acceptate cu deplina libertate 51 nu se pot inventa sau improviza atitudini originale ori fanteziste, a crea reguli de conduita altele decat cele ale Ordinului, nici adopta doctrine sau practici incompatibile cu moral a lui."

"Afirm perfecta compatibilitate intre "Ordinul masonic" 51 "Ideea nationala", atata vreme cat hipertrofia nu denatureaza unul sau altul din aceste sentimente si cat, unita cu obscurantismul, ideea nationala nu dispretuieste legile elementare ale .. Armoniei si Dreptului ce ne sunt comune-."

"Asadar , este bine sa retinem ca ,-------------------, "obedienta" Nationals nurnita Marea l.oja, adica asociatie de l.oji. Ieder atie de rituri, sau contederatie de Mari l.oj cu Man Oriente, nu sunt, nici nu pot fi izolate sau unite, neexistand de fapt organizatii particulariste, in afara conceptului universal de -Ordln masonic»".

"Masone ria nu poate f nationala, Obedienta este expresia ei pur administrativa si numai ea este nationala, adica in legatura cu specificul national."

"Obedienta este un organ adminrstrativ, neavand alte puteri decat cele conferite de Adunarea Generals a reprezentantilor Lojlor regulate, adidi lucrand conform cu "Traditiile" si nu in afara de ele si nici in afara de regulile stabihte $i dictate de Convent."

"Suveranitatea jurisdictiei teritoriale este primul atribut masonic al unei Obediente. Dispoziaile ei au putere de lege rnasonica pe intreg teritoriul si peste toate IOjele administrate, federate in -Obedienta-" .

"Jurisdictia este prima consecinta a Suveranitatii Obedientii, ale care: dispozitii au putere de lege asupra intregii suflari masonice din teritoriul Statului in care ea funteaza. "

La 23 iulie 1924 Marea Loje Nationals Rornana a fost inspectata de "III. Fr. Bernard Welhoff 33 gr. Maitre d'honeur de la Gr. l.oie de France", cu care ocazie s-au tinut cuvantari din care extragem urmatoarele: "A luat cuvantul P.II si P.P.Fr.G.Bibescu 33 aratand diferitele laze prin care a trecut Masoneria Rornana in prima sa epoca."

"Lupta care trebuia sa 0 tinem cu '------.,......------------'

Clericalismul Catolic." .

"Luand cuvantul P.1I1 si P.P.Fr. loan Pangal 33, arata mersul masoneriei rornane in epoca actuala - lncepand de dupa razbo: - ariitand numarul membnlor existenti, Arata nurnarul Atelierelor ce cornpun Masoneria Rornana. Combate neadevarude care s-au spus despre noi anul trecut la Congresul de la Geneva."

"A luat cuvantul P.II.Fr. Mare Demnitar vizitator Bernard Welhofl, care multumeste pentru frumoasa primire care i s-a facut,

Declara ca, cercetand literele $i docurnentele Marii Noastre Loji a constatat cu 0 vie placere ca suntem constituiti in toata regula. Declara, de asemenea, ca la viitorul Congres de la Bruxelles carese va line in luna septembrie, EI, Fratia Sa, ne va propune ca membru in Confederatiunea tnterationala de la Geneva."

in iuiie 1926 a avut IDe la Bucuresti 0 reunrune masoruca la care au participat: "PPP I, Sl PPP II, si PPP III, suverani mari cornandori, John H. Cowles. Raoul Palermi, Andrei Strug, Victor Dvorsky."

77

TABLOUL LOJEI UCENICULUI

I .

in arnintirea acestei reuruuru P.P.Suv."Mare Comandor Mare Maestru al RltulUl" printr-un decret 3 batut 0 medalie Cornernorativa, tar pnn decretul de la 9 iulie 1926 a aceluiasi contera "Ordinul Virtutea Masonica" ciasa I-a urrnatonlor:

P.P. si P II. Fr. lohn H. Cowles Suv. Mare Comandor al Supremului Consiliu 33 din Jur. de

Sud a: Statelor Unite (Washington).

P.P. si P. II. Fr. Raoul Palerrni Suv. Mare Comandor al Supremului Consiliu 33 din Italia. P.P. 51 P.II.Fr. Andre Strug, Mare Comandor al Suprernului Consiliu 33 din Polonia.

PP 51 P.II. Fr. Victor Dvorsky Suv. Mare Comandor al Suprernului Consiliu 33 din Cehoslovaeia.

Art.91 din Const. Mas. spune:

"Supremul Consiliu stabileste si intretine raporturi eu to ate puterile masonice straine regulat const.tute, in seopul de a mentine si lntari armonia dintre toti masonii si de a lucra in comun la p.·ogresul Or dinuiur."

Art92 din Const. Mas. spune:

"Relatiile oficiale eu marile Corpuri Masonice sunt consacrate pnn numirea de Garanf de

arnicitie reciproei. Ei poarta titluri de Mari Reprezentanti."

Dam mai lOS numele catorva dintre acesti Garanti de arnicitie:

C. MorOILi 33 pentru Marea Putere Masonica Suv. Sanc!. al Marii Britanii Sl Irlanda. F. Zarvateseu 33 pentru Marea Putere Masonica Suv. Sanc!. (MPMSS) de Italia. G.I. Arghiropolu 33 pentru MPMSS a Greciei,

C. Moroiu 33 pentru Marea Putere Masonica Supremo Cons. 33 Scot. A.A. Jurid. Nord America.

A. Donici 33 pentru MPMSC 33 de Cuba, iar altii pentru Egipt, Argentina, Scotia, San Dornirnco, 8razilia, Chili, lawa, Noua Zeelanda, India, Canada, etc.

VII. Sa vedem daca organizatiile masonice care au fiintat si fiinteaza in Romania sunt sau nu ineadrate in legiuirile statului 51 in special in legea pentru persoanele morale.

Art.86 din Cons Mas. spune: "Mernbrii Suver. Sanctuar sunt sacri si inviolabili."

ArU 36 din Const. Mas. spune: "Supremul Consiliu din Romania, putere suverana si independenta in toata int.nderea Jurisdictiei sale are dreptul de a conferi el lnsusi toate gradele Ritului; el poate singur crea Consistorii. Tribunale, Curti, Areopagii,Consilii, Capitole Loji de Pertectiune si Loji Sirnbolice, preeum Sl to ate celelalte eorpun rnasoruce ale Ritului Scotian Antic si Acceptat."

"Supremul Consliiu nu recunoaste rue: 0 autoritate Masonica superioara sau egala cu el pe tot teritoriul Rornaniei Marl."

"EI poseda exelusiva aoministrare 51 guvernare a tuturor atelierelor si gradelor de la 1 la

33."

Art.l39 din Const. Mas. spune:

"in Jurisdictia Supremului Consiliu din Romania, Atelierele sunt actualmente irnpartite dupa

cum urrneaza:

l. LOll Ie sirnbolice, lucrand de la gradul 1 la 3.

2. Lojile de perfectie lucrand de la gradul 4 la 14.

3. Capitolele, lucrand de la gradul 15 la 18 sau de la 4 la 18.

4. Areopagille, lucrand de gradul 18 la 30.

5. Tribunalele Comandon!or lnchizitori de gradul 3l.

6. Consistoriile de gradul 32.

7. Supremul Consiliu de gradul 33." A.rU40 din Con st. Mas. spune:

"Supremul Consiliu are In sanul sau, la Bucuresti, afara de to ate celelalte Ateliere de sub

Jurisdictia sa din acea Vale:

. Un Consistoriu al Principiilor Secretului Regal, 32.

Un T ribunal al Manlor Inspector! lncbizitori-Cornanclori, 31, Un Areopag al Cavalerilor Kadosi, 30.

o Mare LOJe de Cavalen Scotieni al SfantulUl Andrei, 29. Un Sanctuar al Cavalerilor Soarelui, 28.

o Confrerie a Principiilor Milei, 26.

Un colegiu al Cavalenlor Royal-Hache, 22. Un capitol al Cavalenlor Rosa-Cruce, 18. o LOJe Simbolica."

Suprernul Consliiu de grad 33 prezidat de loan Pangal "P. P. Suv. M. Com. M. M. al Ritului", la 5 martie 1923 semneaza un Inalt Deeret prin care aproba Constitutia, Statutele si Regulamentele

Generale ale Ritulul Scotian, Antic Sl Acceptat din Romania. _

Aeelasi Suprem Consihu din Romania. la 3 Ian. 1923, sernneaza si hotaraste pnn "Inalt

78

-_- .. ---

Decret" Infiintarea Marei Loji din Romania.

Francmasonii, odata initiati, pentru a putea lipsi din Orcin trebuie sa ceara concediu. lata ce

spune Cons. Mas. in aceasta privinta: . . .

Art.l95. "Cererile de concediu trebuie tacute in scris. Ele sunt puse in ordinea de ZI a celei

mai apropiate sedinte a Atelierului."

Art. 197. "Concediile nu pot fi acordate decal F.F.F., care sunt la zi cu Tezaurul." [\jutorul mutual al francmasonilor intre ei este 0 obligatie,

In aceasta privinta, Cons. Mas. prin art.2 spune:

"Masonii i$1 datoreaza sprijin mutual in toate impreJurarile vietti." lata care sunt instructiunile care i se dau noului frate dupa initiere:

'Daca un frate iti cere un serviciu si poti sa-I faci nu sta pe ganduri: iar daca nU-1 oof da de

capat, recomandil-I sincer aceluia pe care il crezi in...- ..,

stare sa-i vina in ajutor ... trebuie sa preferi pe un francmason oricarui alt om." .

Pentru a-l· ajuta pe frati in once situatie, Marea Loja Nationala a Romaniei, prin circutara, a cerut tuturor Lojilor din Romania sa faca a "Iista complete" a Fr.Fr. cu functia sau profesia pe care f) ocupa in viata profana, in modul cel mai posibil, pentru completarea unui registru care afia la Secretariatul General si care va servi fratilo francmasoni ce vor avea nevoie prin rninistere, lnstitutii de Stat sau particulare, magazine etc.

Un exemplu eclatant in ceea ce priveste ajutorul mutual obligatoriu ni-I of era fr.lsac Grassiany care, la 2 aprilie 1939, arestat fiind de organele sigurantei pentru activitate comunista, iscalitura pe care a dat-o atat pe interogator cat $i pe proce verbal incheiat cu acea ocazie, a lnsotit-o de cele trei puncte masonice ("J pentru ca astfel sa-si asigure scaparsa de rigorile legii profane. in cazul cand in Institutie, fie in politie, fie in Magistratura, ar exista un membru francmason, acesta este obligat la salva rea fratelui mason.

Ordinul masonic si-a batut diferite decoratii si podoabe metalice, insa oentru a imita $i a se purie alaturi de suveranitatea Statului, prin decretul de la 1 iulie 1926 infiinteaza 0 decoratiune rnasonica numita "Virtute a Masonica" cu trei clase.

De asemenea, acest Ordin si-a confectionat

timbre cu urmatoarea destinatie: . .

"Unele dintre ele se aplica pe orice adresa

si pe orice act." TABLOUL LOJEIINSOTITORULUI

"Se aplica oe toate jurarruntele."

Altele use aplica pe orice adresa

catre Supremul Consiliu 23."

lar altele use aplica pe orice cerere."

"Se aplica pe Certificate, Diplome, Patente." "Se aprica pe Corespondents externa."

Francmasonii $i-au stabilit infractiunile lor proprii. Dam mai jos unele dintre mfractiunile stabilite de Const. Mas.:

Art 515: "Se numeste infractiune rnasonica orice abatere sau tncalcare a Traditiilor, Principiilor, Marilor Constitutiunt, Statutelor si Regulamentelor Generale ale Ordinului sau ale Regulamentelor particulare ale Atelierelor."

Art 517: "Sunt infractiuni foarte grave:

Tradarea sau complicitatea la tradarea Ordinului Sl a Ritului in general.

Tradarea fata de Supremo Cons. sau Seful Suprem Suveranul Mare Comandor-Mare Maestru

al Ritului.

Tradarea fata de Ateliere.

Sperjurul. . .. '.

Rebeliunea contra autontatii 51 persoanei Suveranului Mare-Comandor Mare Maestru al RltulUl,

79

sau contra Supremului Consiliu.

Divulgarea misterelor Si secretelor masoruce sub orice forma atat orotarulor cat Sl masonilor de grade inferioare in ceea ce priveste misterele gradelor superioare.

Divulgarea numelor masonilor fata de profani.

Atacul irnpotriva Marilor Constitutiuni, Statutelor, Regulamentelor Generale ale ritului, tinzand a produce scbisrna $i distrugerea Ordinului $1 Ritului precum si orice violare sau nerespectare a Traditiilor, Constitutiilor, Statutelor si Regulamentelor Ordinului.

Calomnia si defaimarea unui mason fie in lumea rnasonica, lie in lumea profana, precum si mtrigile impotriva F.F. sau Atel.

Formarea de partide sau comploturi cu scopul de a produce disensiune si discordie intre Frati."

Art.518. "Sunt intractiuni grave:

Divulgarea lata de prolani a oricaror obiecte, reguli sau lucruri masonice, care nu sunt insa propiu-zis rrustere sau secrete rnasoruce.

Tiparirea si raspandirea oricaror lucrari masonice fara autorizatia Supremulul Consiliu.

Nesupunerea sau nesubordonarea sub once forma fata de autoritatea F.F.

Orice manifestare a semnelor sau cuvintelor de recunoastere in afara de Templele masonice."

Art. 520 punct C aliniat 1 spune: "in sfarsit, promisiunea de fidelitate, supunere si ascultare fata de Supremul Consiliu din Romania pentru tot ce priveste chestiunile masonice internationale si nationale constiu.e, lara sa mai fie nevoie in aceasta privinta de vreo declaratie explicita, prima indatorire a tuturor Irancmasonilor de orice grad al ierarhiei Ritului.

F rancrnasonii si-au infiintat instante de judecata proprii fixand pnn constitutii "Competenta si Procedura " (art. 535-556), "lnstructiunea" (art. 557-571), "Despre iudecata" (art. 572-591), avand si "Tribunal de apel"(art. 592-596), iar ca ultima instanta

"Tribunal de ca5atie"(art.597-6011. .

Tot Constitutia prevede si "Procedura extraordinara" (art.602t precum si "Reabilitarea 51 reintegrarea" (art.605-608).

In ce priveste justitia rnasonica Const. Mas. spune:

Art.380. "Nu poate exista in Romania un smgur tribunal al Marilor lnchizitori Comandori, care functioneaza, pe langa Supremul Consiliu, la Bucuresti."

Art. 382. "Tribunalele de gradul 31 au exclusiva Jurisdictie pentru a lua cunostmta si judeca toate incalcarile aduse l.egu Masonice, Statutelor, Constitutiilor, Regulamentelor Generale, Decretelor si Deciziilor Supremulul Conslliu, precum si actele de violare a angajamentelor si jurarnintelor masonice $1 de credinta lata de Supremul Consiliu sau tentativele de sciziune on rebeliune.

Tribunalele de gradul 31 functioneaza in aceste cazuri ca Tribunale de prima instants si cad in Jurisdictia lor toti masonii de gradul 1 pana la gradul 30 inclusiv.

Art. 383. "Tribunalele de gradul 31 functioneaza ca mstanta de apel impotriva sentintelor date de atelierele Ritului, pana la gradul 30 inclusiv."

Este necesar sa aratam si atitudinea pe care 0 au francmasonii fata de un membru al lor radiat dil) organizatie,

In aceasta privinta ne lamureste un document gaslt tot la fro I.T. Ulic Sl anume:

"Masonul, exclus, radiat, este publicat in toate revistele masonice, de pe tot globul nostru.

Astlel, EI este cunoscut de toata lumea ca un om degradat dispretuit de ton. Masonul exclus, radiat, nu mai are nici amici, nu mai are Frati.

EI este un sperjur si sperjurul trebuie sa moara. .

Datoria noastra prin urmare este sa incetarn orice relatie cu acesf crirninali. Sa ii ocolim oriunde ii vom intalni in calea noastra,

Sa il dispretuim si sa ne ferim a Ie da sprijinul nostru in orice imprejurare a vietii,

Sa cautarn a-I distruge pnn toate rnjloacele ppsibile si imposibile, din calea vietii noastre,

aducandui la disperarea cea mai desavar$ita. '

Sa il tintuim la dispretul tuturor, imoreuna cu urmasii lor, ptma la a 7-a generatie.

Fratii mei, cand in alte timpuri, nu prea lndepartate. aceste lapte se pedepseau cu moartea, actualmente nOI suntem pre a toleranti."

80

intre anii 1870-1880, nu va VOl preciza nici anul nici numele,

pentru trista memorie trebuie uitate: In gara la Pascani s-a gasit un individ asasinat iar In haina sa, printre altele, era si 0 Diploma a Marelui Orient de Franta, pentru 0 loja din Botosani. Va voi spune numai ca acest persona fusese radiat ca sperjur.

"In timpurile de astazi noi nu ucidern, nu Ie tnmitern nici frangtue de matase tina, spre a se spanzura ei singuri. Ii 1 asarn sa traiasca lovindu-i In acelasi !imp direct si indirect In toate afacerile vietii lor, provocandule disperarea, mustrarea constiintei, dispretul si execrarea lntregii omeniri."

Pentru ca cele aratate mai sus sa Ie lntelegem cu toata seriozitatea, aratarn mal jos unele excluderi din Ordincl Masonic, pentru a da posibilitatea cunoscutilor celor exclusi sa Ie urmareasca viata lor cat si a membrilor faniiliilor lor, de la 'data excluderii, pentru a vedea daca au suferit sau nu nemultumiri In viata si anume de ce natura, dupa ee au atras asupra lor ura lntregii francrnasonerii.

La 9 ian. 1926. "Pentru trista memorie rnentionarn ea Supremul Tribunal 31 da sentinta prin care exclude definitiv din mason erie eu arderea numelui sau, intre coloane, pe Fr. Henry Moisescu ca fiind culpabil de ultragiu prin scris, adus oficierilor Lojii si Organelor Superioare ale Masoneriei."

Tot atunei a fost exclus cu arderea numelui lntre coloane si

fro Dr. Gogu Constantinescu. • . .

o alta sentinta data la 4 Oetombrie 1929. "In urma cererii

faeuta de consiliul Federal al Marei Loji Nationale Rornane, Supremul Consiliu 33 al M.M.M.I.I.I.C.C.C. 33 intrunit in Inalta Curte de Justitie Masonica: "Exarninand faptele savarsite de F. Fr. mai jos aratati si gravitatea lor exceptionala, avand in vedere marile Constitutiuni, Statutele, precum si Regulamentele Generale ale Ordinului, hotaraste:

- excluderea pentru totdeauna din Ordin $i radierea din masoneria universala a urrnatorilor:

Fr. Colonel Alexandru Petrescu, 30, veneraoil R.L. Steaua Polara, Fr. Ion Demetrescu, 18, I Supraveghetor, Fr. Samuel, 9, tezaurar, Fr. Cristache Simionescu, 9, Fr. Raduiscu Lamir, 3."

Francmasoneria care a functionat si fiinteaza pe teritoriul statului roman si cornousa din membrii cetateni rornani: "As a cum nu recunoaste pe Dumnezeul crestin avandll-I pe allor propriu, cum nu recunoaste morala crestina avand-o pe a lor proprie, cum nu recunoaste morala familiei crestine decat pe a lor proprie, tot astfel nu recunoaste suveranitatea statului roman, creandu-si "Mari Reprezentanti" asernanatori Corpului Dlplomatic, care fac legatura intre "Marile Puteri Masonice"; nu recunoaste puterea regala lucrand onn "Inalt Decret" si batand "Ordine si decoratii" ignora juramantul de credinta dat regelui si tarii, prin juramintele mason ice depuse de catre aceia care au intrat in randul organizatiei nostre cunoaste puterea de stat, organizandu-se prin Constitutii, Regulamente, Statute $i lucrand prin dec rete, infiintand timbre proprii, stabilind infractiuni proprii $i infiintand justitie proprie; si to ate acestea, pentru ca nu recuncaste graniteintre state ci numai gran ita "Obedientei mason ice" .

Asa fiind, este explicabil cum parchetul tribunalului IIfov, prin decizia pe care a dat-o, a ajuns la constatarea ca: "Francmasoneria este 0 Organizatle lnternationala cu scopuri contrarii legilor de incadrare a natiunii in stat. Ocultismul cu care-si inconjoara activitatea este rnenit sa ascunda publieului eonflictul dintre scopul international al organizatiei - rnartunsit prin elementul evreiesc covarsitor - $i scopul rational de perfectionare si progres urrnarit in mod firesc de oriee natiune. Lupta masoneriei apare astfel ca 0 lupta de distrugere lenta, de minare staruitoare $1 de dezagregare nationala. Armele uzitate de trencmasonerie in vederea realizerii scopurilor ei Ie constituie in primul rand forta banilor si puterea politica."

o ultima explicatie necesara. Am vazut ca membrii Supremului Consiliu sunt sacri si inviolabili.

Explicatia ne-o da tot Fr. I. T. Ulic si anume: "Va ajunge mai curand sau mai tarziu la treapta cea m~1 inalta a masoneriei va conduce, va dirija si va trage $i profite. Caci, ca recompensa, toti mernbrii, potrivit devotarnentului pe care-I manitesta ajung sa-si realizeze visele lor profane." . . ..

lata deci pentru ce misterul gradelor superioare este de nepatruns, Pentru ca tinta vletll

unui francmason este tot realizarea "viselor profane". .

Analiza influentei masoneriei pe unde a activat ne demonstreaza ca Statele rnasonizate au mers in-mod misterios spte orapastie: Spania pana in 1936, Franta pima la primul razboi mondial, lugoslavia, Belgia, Olanda. Grecia si actualmerfl:e An&lia. lar acolo unde hidra. a fost starplta, s-a petreo rt lO'lomenul irw~rs: statele au mp,< din triul!1f In triumf sore binel~ lor Sl al cetatenaor lor.

81

BISERICA ORTODOxA CONDAMNA MASO~ERIA

Pozi~ia oficiala a Sfiintului Sinod al Bisericii Ciprului fa~a de Masonerie

"Mesonerie nu a fost nic/Odata sprobets de Biserica, aceasta a condamnat in mod repetet si condamna organiza.tille secrete de orice natura ... "

Biserica Ortodoxa din dilerite tari, din timp in time, este ousa in situatia de a analiza si a lua atitudine lata de Masonerie. Aceasta se datoreaza credinciosilor, care lie ca cer condamnarea Masoneriei, fie ca vor sa stie care este atitudinea Bisericii lata' de aceasta organizatie secreta.

Periodicul oficial al Bisericii Greciei, "Ekklisiastiki Alithia" (Adevarul Biserlcesc), dupa ce cu mai multi ani in urrna a publicat atitudinea de condamnare a Masoneriei de catre Biserica Greciei, in numarul 364 din 16 iunie 1993, p.l , publica 0 luare de pozitie oficiala a Bisericii Ciprului, pe care 0 redarn mai jos in traducere rornaneasca;

Sfantul Sinod, in sedinta sa din 11 lebruarie 1993, studind documentul semnat si depus de catre mai mult de unsprezece mil de crestini ortodocsi, membri ai pliromei (plenului) Sfintei noastre Biserici a Ciprului, prin care se cere fixarea pozitiei oficiale a Bisericii Ortodoxe fata de Masonerie si condamnarea acesteia sore luarea la cunostiinta si lerirea credinciosilor, cornunica cele de rnai de jos:

"Masonena este 0 organiza.tle in afara Bisencii noastre Ortodoxe cu 0 conceptte aesore lume care nu duce cstre principiile credinte! noastre ortodoxe. Prin ceremomue secrete otiaste in intuneric si prin modunle de initiere a edeptnor ei cu imllatoni in cele sfinte (tainele) "preo.fi/ si arhireii" si iflilia/il; se autopropune ca un fel de alta rellgie. Se prezinta ctusr ca 0 suprareligk! st cultiva sincretismul, adica egalizarea $i amestecarea tuturor religlilor din lurne, ceea ce este de neacceptat $i de condamnat pentru adevarul credmtei in Hristos.

Pentru toate acestea Masoneria nu a fost mciodsts aprobata de Bisenca,' aceasta a condamnat in mod repetat si condemns, organizatlite secrete de once natura, mai ales csnd acestea sunt tatretesute cu ceremonu care au coloratura religioasa.

Hristos este lumina, adevar, via/a si adeptul adevarat al lui Hnstos trebuie sa tralasca $i sa lucreze in csdra! acestei lumini $i sa evtfe cete se savar$esc in intuneric. Pentru aceea crestmol sdevsrst, $i nu numai dupa nome, nu poate sa fie adept sau membru al Masoneriei.

Prmcipiile intrajutorarfi; care sunt prezentate a fi profesate de mssoni exista din bel$ug in crestimsm. Pnn urmare crestmu! care doreste sa practice aceste pnncipli; poate sa 0 faca in cadrul Bisencii $i pnn Bisenca. Nu este nevoie sa se incadreze in organiza/li secrete si de provenienta

dubloasa. .

De alttel, dupa cum ne soune Apostolul Pavel." "ce imparta$ifl are lumina cu Intunencol?" (2 Cor. 6, 14/ Domnul nostru Isus Hristos ne invata ca 'oncine face rele ureste Lumina si nu Vine de la Lumina, pentru ca faptele lui sa nu se vadeasca. Dar cel care lucreaza adevarul vine la Lumina, ca sa se arate faptele lUi; ca in Dumnezeu sunt savar$ife:(loan 3,20-21/

Pentru eceee, sfatul BiseriCli' catre membru pleromei (plenuIUl) sale, in ceea ce priveste sueres lor fa.ta de Masonerie este aceea pe care 0 arata Apostolul Pavel in Epistole lui cstre Etesem:' "nu fili parta$i la faptele cele fara de roada ale ntuoencuu: ci mai degrabiJ osand~Me pe fat;] ... isr tot ce este pe fa/a, se descopers prin lumina. Caci tot ce este descoaent. lumina este" (Etes.s, 11-14/ Ramane_ti deci ata$afi in mod statornic la lumina eterns a lui Hristos si in cadrul acesteia alcatUlfl~va viala 51 croWva calea. "

ACT'UNEA FRANCMASONICA iN CONClUUL VATICANULUI

Noi suntem un grup de slujitori ai Bisericii apartinand lie ordinelor religioase fie clerului mirean. Am urrnarit cu 0 atentie cu totul decsebita dezbaterile Conciliului Ecumenic Vatican" spre a-i studia in adancirne instructiunile si a Ie aplica in activitatife noastre de apostolat $i in cele de prolesorat.

Noi n-am pretinsjuciodata sa facem 0 publicatie pe 0 terna oarecare, fiindca studiile noastre au un caracter strict privat; Inmod liresc episcopul nostru si supenorii nostn bisericesti au cunostiinta de lucrarile noastre si ne-au dat consirntarnantul lor. Doi"intre noi participa, pe-temelul personalitatii lor la secimele de Conciliu .. Noi aveni datoria de a soune ca ceea ce a fost auzit in cursul acestor sedinte, desi adeseori dezbatut si respins, ne da certitudinea aosoluta ca se mcearca acum sa se antreneze Sfanta Mama Biserica pe 0 cale total deosebita de aceea care i-a fost trasata prin invataturile

Dumnezeiescului Mantuitor si care consntuie rrusiunea sa divine. Mahnirea tntuneca inirna noastra in fata cutezantelor pe care rioi Ie considerarn drept consecinta pierderii credintei la unii Pannti ai Conciliului, Astfel, noi am fost adusi in. situatia de a face investigatii si, astazi, cu 0 mare satisfactie $i aducand recunostiintaCelui Prea Inalt, noi putem face public~ convingerea noastra: Cei care nazuiesc a Te trada, aceia nu sunt fii rai Doamne; acestia nu Iti sunt credinciosi, fiind dU~1 in ratacire, Sunt aceiasi dusrnani al rai dintotdeauna aceta care, pnn Inselaciune, intrara in Biserica Ta si raspandira aceste mincinoase invataturi pe care Tu le-ai respins: sunt, Doamne, evreu cu lnselaciune convertiti, care, 0 data mai mull, incearca sa distruga lucrarea Ta durnnezeiasca'

Roma, septembne 1964

COMPLOTUL FRANCMASONILOR ~ SLUJITORILOR BISERICIl Punctul culminant al acestui "Nou Chip" care, in mod constant, se lncearca a fi impus Bisericii Catolice, in contradictie Ilagranta cu lnvatatura $i Traditia de 19 veacuri, este fara nici 0 indoiala deschiderea arricala catre rnasonerie si comunism, dusrnan de moarte ai crestinatatii de la nasterea sa pan a in zilele noastre. In tot cursul istoriei sale, Biserica a avut puterea de a se apara impotriva piedicilor $1 capcanelor care-i erau intinse si in spatele oricarei erezii, oricarei subversiuni $i oricarei crime anticrestine ea i-a gasit pe maseru asa cum, in lumea conternporana, masonii sunt aceia care au construit armele puternice ale bolsevisrnuiui si ale capitalismului hulpav in scopul de a supune apasar] lor popoarele crestine,

Independent de Scrierile Sfinte, numeroase Iucran ale scriitorilor catolici, dintre care multe ale unor Demnitari ai Bisericii, arata cu lirnpezirne ceea ce francmasonii au insemnat in istoria Erei crestine. Scurtul nostru studiu, desi reterindu-se doar la fapte de arzatoare actualitate, isi gaseste totusi temeiul in aceasta traditie para lela a perfidlei masonice $i a apararii crestine si lsi propune sa demonstreze ca agentii iudaismului au patruns efectiv in T emplul Domnului si oredica in incinta sacra, ereziile pe care Ie-au lnvatat in Loja Talrrudica, Protejati de vesrnantul lor, ei au lansat falsele lor doctrine si nu inceteaza a exercita 0 insistenta presiune pentru ca Sfanta Biserica, prin Conciliul Vatican II, sa Ie declare ca fiindu-i proprii.

Faptele, in teribila lor realitate, pot sa fie precizate Sl detaliate in chipul urrnator:

Umflata de trufie, de triumfurile sale in spatiul vremelnic, Francmasoneria internationala lanseaza actualmente un nou atac impotriva Bisericil Catolice, pretinzand ca ea sa contrazica invataturile sale traditionale anterioare.

, Prin rnijlocirea unui proiect prezentat intr-un chip inselator si ipocrit, de catre unii masoni

care ocuoa pozitii ierarhice inalte in Biserica Catohca. Sanctitatea Sa loan al XXIII-lea s-a lasat convms sa creeze "Secretariatul pentru Uniunea Crestinilor", care trebuia in mod fals sa lucreze pentru unitatea crestinilor, dar care, in realitate sluji drept platforrna promotonlor sai pentru a lansa o propaganda in favoarea masonilor, vesnic anticrestini. Acesf francmasoni la care se face aluzie sunt Cardinalul Augustin Bea, Monseniorul John Oesterreicher si Monseniorul Gregory Baum, la care se alaturara apoi episcopii Walter Kempe din Germania $i Serge Mendez Arceo din Mexic. Cu exceptia catorva Parinti ai Conciliului care ar putea fi SUpUSI dispozitiilor de origine straina, majoritatea celor care sustin tezelemasonilor au fost in$elati si n-au putut pan a in prezent sa banuiasca adevarata personalitate a acestor Demnitari care au stiut ascunde cu gri)a originea lor,

Contactul direct dintre 10Jlie mason ice $i Cardinalul Bea se stabilea in felul urrnator: mai intai prin francmasonii "convertiti" si "sluiitori ai Bisericii' John Oesterreicher si Gregory Baum; apoi, atunci cand in Conciliu se manitestara unele curente indrurnatoare catre uneltirea francrnasonica, fie sub forma scrisa, fie sub forma orala, prin ilustrii cardinali $i episcopi, au intervenit atunci personal domnii Label A. Katz, Presecinte al B'NAI B'RITH, cea mai irnportanta dintre organizatiile masonice pentru evrei si Nahum Goldmann, Presedinte al Congresului Mondial Evreiesc, pana intr-un asemenea punct incat ei si-au adus uneltirea la lumina, asa cum 0 vom analiza mai departe,

Desi nurnerosi Parinti ai Consiliului refuzasera sa disc ute tema prezentata de Cardinalul Bea privitoare la francmasoni si inclusa drept Capitolul IVai "Proiectutui asupra Ecumenismului", este absolut in atara de lndoiala ca of ens Iva va f reluata in cursul celei de-a treia sesiuni a Consiliului. Se va incerca din nou sa se obtina aprobarea lui, cerandu--se un vot favorabil lnainte sa-i fie cu putinta a reflecta asupra consecintelor catastrofale care pot rezulta din aprobarea unui Inscris ernanand de la Lojile francmasonice si in care erezia se strecoara subtil si unde Sfanta Evanghelie este interpretata intr-un mod echivoc $i incomplet

In scopul de a dovedi afirrnatiile antenoare, noi vern prezenta cateva din piesele compunand docurnentatia bogata care dernonstreaza intr-un mod formal existents unui vechi plan masonic de a patrunde in sanul Sfintei Biserici Catolice pe calea ocolita a "convertitilor" sau a "slujitoritor Bisericii" afihatii lojilor mason ice , in intentia de a 0 transforma intr-un instrument suplimentar al conspiratiei lor pentru dominatia rnondiala,

83

UN .JURNAL CATOLIC DEMASCA COMPLOTUI, FRANCMASONIC iMPOTRIVA BISERICII

Complotul francmasonic impotriva. Bisericii Catolice, care atinge actualmente oulmea sa datorita, infiltratiei de elemente evreiesf in Inaltul Cler catolic Sl chiar in Vatican, a fost demascat in mod public, in 1936, de catre jurnalul "Catholic Gazette" din Londra, organ oficial lunar al Societatii misionare catolice din Anglia. In numarul sau din februarie 1936 a aparut un articol intitulat "Pericolul francmasonic $i Biserica Catolica", in care sunt reprodusi termenii unor conversatii tinute in cursul unei serii de reuniuni secrete ale masonilor la Paris.

Putin timp dupa aceea, saptamimalul 'Desteptarea Poporului" publica un articol asernanator in care se precizeaza ca declaratiile care sunt citate au fost facute in cursul unei reuniuni secrete a Ordinului masonic B'nai B'rith care, se stie bine, este exclusiv evreiesc: neevreii n-au acces in randuriie sale si, in plus, este unul din instrumentele cele mai primejdioase ale conspiratiei internationale francmasonice. Seful sau actual este chiar domnul Label A. Katz. Acest inalt demnitar mason a sustinut ample convorbiri cu Cardinalul Sea care il prezintii chiar Sanctitatii Sale loan al XXIII-lea ln 1960. Dar sa revenim la articolul mai sus-mentionat al jurnalului "Catholic Gazette" din Anglia $i pe care TI reproducem mai lOS:

Pericolul francmasonic sl Biserica Catollcii

Pe temeiul amossterii problemei care 0 reprezinta francmasoneria Sl care afecteaza in mod cu totul deosebit Biserica Catolica, pubhcam msijos extrasele unui numar de conversstu care au avut loc recent sub ausplclile unet SOcietJ,ti Secrete Frsncmssomce din Paris. Numele informatoru/ui nostru nu trebuie sa fie dezvalud. Acesta ne este personal bmecunoscut, dar din pricm» re/a/lilor sale particu/are actua/e cu mesons, noi am convenit sa nu-i divulgam ideatnste» si sa nu dam asupra reuniunti de la Paris a/te detalli decst acelea care unneezs, ext rase care, desi ftind uneori /Iber traduse, reproduc fidel substente declarallilor origlna/e.

Cata vreme va dainui printre nemasoni vreo conceptie mora/a a ordlnii socia/e $i cata vreme orice Re/igie, once Pstnotism, once sentiment a/ demnttJ,t!! nu vor ft)ichidate, aomms noestre asupra /uil7li nu va putea vent:

Noi ne-am indep/intt deja 0 parte a sarclnli noestre, dar nu putem pretinde ca partea cea mare a /ucrani noestre a fost infaptutfa. Mai avem un drum lung de urmat insmte de a putea distruge principalul nostru ooooeat; Biserice Catolica.

Trebuie sa gravam in cugetele noastre faptu/ ca Biserics Catolica este singur« Instdu,tie care s-a inaltat si se va inalta in drumul nostru atata vreme cat ea va exista. Pnn munca sa metoacs situin lnva,taturile saie educative $i morale, Biserica Catolica va mentme /a fili sai 0 astfe/ de menta/date incat ea ii va face mu/t pres respectuosi de sine inslsi pentru ca ei sa se supuna domlnaliei noastre si vlitoru/ui Rege a/ Lum« Mason.

Din acest motiv, no! ne-em aeacst gasini ce/ui mal bun drum spre a ataca in mod eticsce Bisenc« in teme/ii/e sale insa$i Noi am raspandlt spintu/ Revo/u,tiei s! a/ fa/sului Itberalism printre na.tiuntle crestme pentru a ajunge sa /e convingem sa se indeparteze de creants lor si sa /e aducem in starea de a /e ft rusme sa protesere inv;j_tatunle re/igiei lor si sa asculte de oonmate Bisericii for. NOI am adus un mare numar dintre ecestis in starea de a se transforma in ete; ba mai mult de a se tali ca se trag din maimu,ta tdsrvrnsti). te-em insuflat noi teoni, in rea/date imposlbil de reetest. precum comunismul, socialismul $i sasdnsmat. care, scum, s/u;esc proiectele noastre. Crestlnli; tamp!, te-su accept at cu mare entuziasm, fara mscsr a'sl da seama ca aceste teom sunt ale noastre $i ca ele constitue cel mai poteroic instrument al nostru impotriva lor in$l$i ..

Noi am scoperit biserice cstolicscu cele msigroszmce calomnti; noi am {a/sificat istoris ei $i am murdarit cele mai nobile activitJ,ti ale ei Noi i-am pus in seemi rsutetee dusmsnuor sai si i-sm sties oe ecestie mai eproepe, alaturi de noi... $i toate acestea intr-o asemenea masura incat noi observsm scum. spre cea mai mare setistsctie a noestrs. razvratiri impotrlVa bisendi in dlferite /art:" Noi am transformat clerul ei in obiect de ura $i de res, noi i-am supus dispretuu! mssei. No! am reusi: sa facem sa se considere prsctics re/iglei cstolice drept un anacronism si 0 pierdere de

limp", '

lar cre$tinil; in tampenia lor, au dovedit a fi mal dobitoci decet gandeam noi $i speram.

Oricine ar saere mai mu/ta Inteligen/a si mai mu/t bun simt prsctic, dar ei nu valoreaza mal muft decst 0 turma de of. Sa-i /asam sa pescs pe csmpis noestrs pana csna vor fi indeajuns de gra$i pentru a ft'jertti,ti viitoru/ui nostru rege a/ /uml;: ..

Noi am intemeiat numeroase asocial;i secrete care /ucreaza pentru scopu/ nostru. sub ordine/e $i conducerea nosstrs. No! am tacut 0 onosre, 0 mare onoare crestmdor ingaduindu-fe sa se ssocieze cu noi in organtzaflile noastre care, datonta auru/ui nostru, sunt astazi mal infiontoare ca mClodata, Acum, ramane in tsms noastra faptu/ ca ecesti crestuu care, umndu-se cu noi tradeaza

84

proprife $i cele mai pretioase interese ale lor, nu trebuie niciodata sa stie ca asemenea esocisthsunt creetia noastra

$i slujesc oroiectete noastre...· .

Unul din triumfunle francmasoneriei noastre este acela ca scesti crestini, care ajung sa fie membri ai lojelor noestre, nu pot niciodata sa banUlasca faptul ca nolii folosim pentru a constnuproprtile lor Inctusoripe ale ceror terase noi vom ina(ta tronul regelui nostru universal al lui Israe/,· $1 nieiodata ei nu trebuie sa stie ca nOI it facem sa faureasca lan/unle propriei lor robii vlitorului nosttu rege allumit:

Pana in prezent noi am studiat strstegi» nosstre pentru atacurile impotriva BiseriCiI Catolice din exterior, dar aceasta nu estetotot. Vom expune acum modul in care noiam evensst in lucrarea noastra pentru a grabiprabu$irea BiseriCiI Ciltolice $i cum am patruns in cele mai dinauntru cercuri ale sale, educsnd chiar 0 parte a clerului ei in stfua.tla de a se transforma in pionieri ai cauzei noastre.

Cu total aparte de inf/uen/afilosofiei noastre, noiam luat mesunpentru a provoca 0 sciziune in sanul Bisericli Catolice. Permtfe/i-mi sa va explic cum a fost realizata aceasta:

Noi i-am imboldit pe uml dintre ftii nostri sa se integreze in corpul catolic cu misiunea explicita de a lucra cu mult mai multa eficaeitate pentru dezintegrarea Bisericii Catolice, cresnd in sanul eisifua.fiiscandaloase. Pentru aceasta, noiam urmat sfatul csoetemeinosstre, a francmasonilor, care zice ese de tntelept: "Face/i din umi dintre ftii nostn cardinali $i episcopipentru ca ei sa distruga tnsencs. " Din neferieire nu toti mesoni "coavertiti" au fost credineiosi misiumi lor. Multi dintre ei neau trsast; dar dimpotriva, altti sieu /Inut prorrusiunee $i au facut ciaste lucranl lor, in a$a fel incat sfatul stremasitor nostri se arata plln de succes.

Noi suntem pann/li tuturor revolu.tiilor, mciusiv al acelora care uneori s-eu i'ntors impotriva noestrs. Noi suntem msestrii supremi ai razboiului $i ai pack Noi putem sa ne falim ca suntem crestoni retorrnei: Calvin a fost unul din fill nostn: EI era de origine evreiescs $i i-a fost acordat dreptul de cstre autontatea mesoaics $i a fost stimulat de cetre finan/a trencmesoncs pentru s-si indeplini rolu! in retorms.

Martin Luther a fost inf/uen/at de cstre prieteflll sal mssom. $i complotul ssu i'mpotriva bisericii s-a vazut incoronat de succes, datonta finan/arii masonice ...

Datorita PROPAGANDEI nosstre, teoriile noastre ale liberalismului si falselor noastre interpretari ale liberta/lt, cu!{etele a nomerosi crest/ni au fost pregatite pentru a imbra/I$a reforma. Ei s-ea desparttf de blserica pentru a cedes tn capcana noestrs. $i dlrnr-scessts, Biserica Catolica a fast senslb!! slablta $i autoritatea sa asupra religlei crestme a fast practic redusa la rumu:

Noi suntem recunoscstori fa/a de protestentipentru ftdelttatea lor fa/a de donntele noastre, cu toate ca majoritatea dmtre el; in sincentstes credmteik», nu-si dau seama de ftdeltfatea lor fa/a de not: Noi Ie suntem recunoscstori pentru admirabllul sprfm pe care tu I-a adus in lupta nosstrs impotriva puterii eiviliza/iei crestine $i in pregatinle noastre pentru venirea suprema/lei noastre asupra

lumll intregi si asupra regatelor crestme. .

Noi am reusit sa distrugem meoatstes tronurilor europene. Restul va urma intr-un viitor foarte apropiat Rusia a acceptat deja domms noestrs. Franta, cu guvernarea sa mssomci se af/a in puterea noastra. Anglla, dependenta de ftnan/a noestre se af/a sub caleaiul nostru; $i soersats noestri in distrugerea Bisericli Cstoice se af/a in protestantism $i secte. Spania st Mexlcul sunt doua mstrumente in malnlle noastre. Numeroase alte tan; Inc/usiv Statele Umte ale Amend;' sunt deja sopuse planunlor noastre.

Dar Biserica Catolica este mereu Vie.

Noi tretaie s-o distrugem fara mila $i fara cea mai mica intamere. Cea mai mare parte a presei mondiale este sub controlul nostru; sa facem sss fel incat ea sa stemeescs violent ura lumll impotriva Bisericli Catolice. Sa ne intensdicsm activtfa:tlle pentru a otravi moralitatea crestindor: ecestis trebuie sdus! in stfua.fia de a uri patriotismul $i dragostea de famillile lor, de a considers crediate lor ca 0 rusme, ascultarea lor faN de Bisenca ca 0 sclsvie degradanta., astfel incat ei sa devina surzi la chemanle Bisericii $i orbi la avertismentele ei impotriva nosstre. tnsmte de toate, sa facem sss tncst cre$tlnli sa se retraga din Bisenca Catollca $i necresttni sa nu se sorooe de eceests Biserica,' tara eceests prlflclpala obstructie, domlna/la noestni nu se va intari $i tosti lucrarea noestrs va fi anulata, complotul nostru va ft descoperit, crestmi se vor reintoarce impotriva noestrs cu un duh de razbunare $i domlna/la noastra asupra lor nu se va realiza niciodaU

Sa fie emmtim ca atiJta vreme cat dusmami nostri din Biserica Catollca vor ft· sctiv: nOI nu vom putea mdodata sa devemin stJpami lumii: .. si sa he emmtim de asemenea ca vlitorul rege al

85

fum,,; pus de noi nu va domni niciodata asupra fumii cata vreme Papa de fa Roma nu va fi aetronet. precum si toti ceilafti monsrtn ai crestndor care domnesc pe pamant.

Pentru cei care nu cunosc activitatile subversive ale Francmasoneriei de astazi si din totdeauna, continutul articolului de mai sus din "Gazeta Catolica" din Anglia va putea aparea drept halucinant.

Dar totul este "absolut real" ~I poate fi verificat, pentru ceea ce are legatura cu complotul actual al masonilor, inca mai bine astazi decat in 1936, data la care a fost publicat continutul conversatiilor purtate de conspiratoni masoni in cursul reuniunii secrete a organizatiei B'nai B'rith la Paris. Adica insasi organizatia al carei Presedinte ~i Erninenta sa Cardinalul Bea merg in acord perfect.

MASONERIA PLiNUIESTE TRANSFORMAREA

- ,

SF. MUNTE ATHOS IN .•• CENTRU TURISTIC!

(Silvlu Alupei)

Fariseii ~i saducheii se apropie de Mantuitorul Hristos si ii cer sa Ie arate semne. Mantuitorul Ie raspunde: 'Fatarnicilor, tata cerului stiti s-o judecati, dar semnele vremurilor nu puteti!' (Matei 16, 3), Tot asa si astazi, dupa 2000 de ani de la rastignirea lui Hristos, 0 lume aproape indracita, pi ina de farisei si de saduchei, nu vrea sa vada si sa inteleaga semnele apocaliptice pe care Ie trairn. Suntem atat de pedanti si de pretentiosi, atat de scrupulosi in fleacuri si nirnicuri, atat de "semioticieni" si "hermeneuti", incat universul si lumea, din care I-am exilat pe Dumnezeu, s-ar zice ca nu mai au vreun "sens" sau vreo "sernnificatie" pe care omul autonom de astazi sa nu Ie cunoasca, $i totusi omul de astazi e frate geaman cu fariseul si cu saducheul de acum doua mii de ani. Descrestinarea lumii a ajuns in ultimele ei faze, raspunzand pares asteptarilor din "Protocoaiele Marilor Maestri Francmasoni", dar sarrnana omenire nu vrea sa vada semnele apocaliptice: apostazie generals $1 organzata, "ecumenism" bisericesc, comunittarilsrn". sectarism, new-age-ism, internationalism, desfriu moral nemaivazut, anarhie dernocratica, ateism si materialism salbatic, decade rea clerului, cutremure, foamete s.a.m.d.

Din Grecia, prin intermediul revistei bilunare "Vestitorul Ortodoxiei", editata de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Rornane (vezi nr.105 dinJ5.11.93l, staretul Schitului rornanesc "PRODOMU" din Sfantul Munte ATHOS, prrinteie PETRONIU TANASE ne trimite noua, crestinilor ortodocsi din Romania, un sernnal de alarms apocaliptica pentru destinul ortodoxiei in aceasta lume indracita.

_ In interviulluat de redactorul "Vestitorului", preotul C. Coman, gasirn urrnatorul avertisment:

"In fata avalansei de secte; de masoneni si de ideologii, este necesar ca ortodocsii sa se uneasca". Sub acest avertisment, parintele Petroniu dezvaluie planul masoneriei mondiale de a desfiinta Sfantul Munte Athos, prin alungarea calugarilor athoniti si transformarea lui in zona ... turistica~1 Cum spuneam, tariseii si saducheii de astazi vor semne. late-le: Satan da ultima batalie cu ostasii lui Hristos din Sfantul Munte Athos! Care va fi rezultatul acestei batalii? Parintele Petroniu ne exonca: "Am prirnit anii trecuti.o circulate din partea calugarilor athoniti zelotisti, ramura conservatoare a Sfantului Munte, in care ni se corrumica programul unei rniscari francmasonice "loan Vekos", un program

vadit indreptat impotriva Ortodoxiei, sprijinit de " (aici textul este intrerupt de un "accident

tipografic", doua randuri fiind suprapuse: sa fie intentia redactorului de a nu se pune rau cu dusrnanii outernici ai Ortodoxiei sau numai 0 intarnplare? Totusi, folosind 0 lupa, 0 lama, 0 radiera fina $i doua exemplare de ziar, pe care Ie-am supra pus la lumina puternica, am reusit sa descifrarn primul rand, care suna asa: "sprijinit de papalitate $( de alte forte"; din pacate, randul doi de supraimprimare nu I-am putut descifra -.n.n. SA).

Se preconiza ca Sf. Munte sa devina un centru turistic, sa se taca drumuri bune si accesibile, ca sa ooata fi vizitat de cat mal multa lume. Monahismul sa fie incet-incet, strans intr-o rnanastire - doua, doar ca mostra si in locurile mai prapastioase sa fie lasate cateva chi Iii oentru ca sa vada lumea cum a fost. In rest, sa fie deschis turistilor, barbatl si femei, sa se fad hotel uri bune, restaurante,

86

centre de cercetari. Acest program, daca se realizeaza, poate fi pentru Grecia 0 sursa imensa de venituri. Se pare ea rnulta lume de aici, din Grecia, chiar reprezentanti al Statului $i al Bisencu, ar fi de acord cu acest program masonic. 0 piedica serioasa este prezenta aici a monahilor din alte tari. De aceea, programul prevede ca sa se taca toate eforturile pentru a se impiedica venirea calugarilor din alte tari la Sf. Munte, iar cei existenti sa fie incet, lncet, daca se poate, chiar scosi din Sfantul Munte.

"Desi nu acordam totala incredere acestui program suntem nevoiti sa constatarn ca lucrurile se realizeaza intocmai. Au fost recent cazun cand calugari athoniti, din alte tan, au fost scosi, pe un

motiv sau altul, din Sfantul Munte." .

Fariseii si saducheii masoneriei mondiale, care se ocupa de "planurile tturistice" ale Sf.

Munte Athos, au uitat totusi sa mai consulte un "specafstrnanager": pe bunul Dumnezeu! Tocmai acest "manager", ignorat de francmasonerie, s-ar putea sa Ie incurce to ate socotelile ... _

Extrase semnificative din lucrarea lui Ion Costin Grigore - ''CUCUVEAUA CU PENE ROSII"

, '

Apiruti la editura "MIRACOL". 1994

Fragmentele prezentate de noi sunt extraordinar de valoroase deoarece ele cuprind transcrierea unor inregistrari autentice facute de fosta securitate in perioada anterioara evenimentelor de la sfar$itul anului 1989, in care realizarn cu usurinta ca in aceste interceptari ale unqr discutii este vorba de unii francmasoni cu grad inalt din Romania care deja erau in actiune la noi. In plus aceste discutii interceptate de securitate dovedesc pentru prima data, fara outinta de tagada ca, faimoasele "PROrOCOALE" sunt in totalitate reale si ca ele folosesc chiar si acum ca directive de baza pentru toti francmasonii atat cei de la noi din tara cat si pentru cei de pretutindeni. Pentru a intelege mai bine adevarurile zguduitoare pe care aceste inre~istrari Ie dezvaluie. este indicat ca aceste pasaje care ne pun la dispozitie anumite chei secrete de intelegere a anumitor realitati de la noi sa fie citite de mai multe ori cu 0 deosebita atentie,

OCULTA

Nota Nr. 0023157 din 28 august 1989

Din ascultarea, orin sonde], a posturilor instalate in actiunea "Cristalul·89" a rezultat ca, in ziua de 23 august a.c. obiectivul "RABI" a primit vizita unui necunoscut (din motive temeinice va fi numit BAZA1) cu care, dupa ce s-au salutat ceremonies. folosind Sl formula "salem", au continuat discutia in limba ebraica (unele expresii au fost amestecate cu idis, rar altele chiar cu limba romana):

RABI: - Mi s-a spus, fiule, ca initierea ta este desavar~ital. ..

BAZA1: - Eli, Elil. .. A~a cum nimic nu este lntarnolator nimeni nu poate patrunde intreaga taina a protocoalelor inspirate de regele nostru David', ..

RABI: - Priveste ~i spune-mi ce vezi! ...

(n.t. Obiectivul irnpreuna cu musafirul sau, vizioneaza la televizor grandioasa dernonstratie a oamenilor muncii prilejuita de sarbatonrea zilei de 23 august).

BAZA1: - Protocolul secret francmasonic nr.l, RABI: "Oamenn cu instincte murdare sunt mai multi decat cei cu purtari alese; deci, cele mai bune rezultate se obtin conducand oamenii prin violenta si teroare, nu prin discutii academice!" ...

RABI: - Corectl. .. "Dupa legea naturii, dreptul consta in putere! .. ."

BAZAl: . "Ubertatea politica este 0 iluzie, nu un fapt rea]. .. Politica nu are nimic comun cu

morala! ... " _

tn.t- Rezulta ca interlocutorii citeaza din documentul intitulat "Protocoalele lnteleptilor Sionului" elaborat de Marele Congres Francmasonic care a avut loc la Basel, in Elvetia, in anul 1897. De aceea, si in continuare, citatele vor fi marcate cu ghilimele).

RABI: . "Scopul nostru este sa posedarn puterea! ... " Trebuie distruse religia si autoritatea

goimilor! ...

.(n.t.· "Coimi" este un termen zeflemitor folosit de masoni la adresa crestinilor). BAZA1: .. "Marile calitati populare, sinceritatea si onestitatea, sunt vicii In politica! ... "

RABI: - Nu mai e mult sl se lrnplineste un veac de intelepciunel. .. Nu trebuie sa treaca fara

daramarea crestinitatii' ... S1>une-mi ce vezi! ... · - , ' • ,

BAZAl: - Randurile 2 si 3 din tribuna oficiala' ... Protocolul secret francmasonic nr. 2:

'"

"Administratorii alesi de noi din public, pe baza Inclinatiilor lor slugarnice, vor deveni user niste pion! in jocul nostru, in maimle specialistilor nostril, .. "

RABI: - Nu fiulel. .. Abia uitandu-te la ei, poti sa vezi ce e in randul intai! .. , Acolo, este si ea de-a noastra? E chiar si ea?

'RABI: - Nu trebuie sa te mire nimic! .. , Afla! BAlAl: - Protocolul secret trancrnasonic nr. II:

"Dobitoacele crestine vor fi atrase de noi in armata vizibila a lojilor, pentru a' deruta increderea fratilor lor!" .. ,

RABI: - Asa' .. ,

BAlAl: - Si, tot in randul intai, inca patru oi din turma noastral

RABI: - Ai vazut ce trebuia! .. , Acum, stiil, .. Poti sa te apleci pe randul doi! .. , Ce vezi?

BAlAl: Protocolul secret francmasonic nr. 10:

"Vorn pune la cale alegerea unor presedinti care au in trecutullor un pacatascuns .. , Frica de destainuiri va face din ei executori devotati ai ordinelor noastre!" .. , Se respecta Protocolul secret franc masonic nr. 11: "Nici intrun caz nu vom imparti puterea noastra cu ei' .. ."

RABI: - Ai dezlegat taina! .. , "Daca stricarn 0 parte din rnasina statului, statui se va imbolnavi, ca si corpul uman si va muri! .. ."

, BAlAl: - Protocolul secret franc masonic nr.B: "Nevoia painii zilnice ii va face pe crestini sa taca si ii va transforma in servitori umili!" .. ,

, RABI: - Toate acestea au fost nascocite de noi dupa un plan politic pe care nimeni nu I-a ghicit timp de lungi secole .. , A venit vremea sa se lmplineascal .. ,

BAZA1: - Protocolul secret franc masonic nr. 4: "Trebuie sa-i supunem pe crestini cu ajutorul industriei Sl al comertului!" .. ,

RABI: - Asal... Dar marea taina 0 patrunzi abia in protocolul secret franc masonic nr. 6:

"Pentru a ruina industria, vom dezvolta speculatia, gustul luxului, al acelui lux care nirniceste tot. Vom face sa se ridice salariile care tOtUSI nu vor aduce vreun folos lucratorilor. caci vom face sa se nasca in acelasi timp 0 scumpire a produselor de prima necesitate! .. , Trebuie ca industria sa ia parnantului fructul rnuncii! .. Cel mai bun miJloc pentru aceasta este de a rnari impozitele asupra proprietatii funciare, pentru a indatora parnantul' .. ."

BAZAl: - Planul nostru va f implinit prin Protocolul secret franc masonic nr. 8: "Un anumit timp, pima vom putea sa incredintarn fara prirnejdie fratilor nostri principalele posturi, vom da aceste functii unor indivizi al carer trecut $i caracter sa fie atffel incat sa exista 0 prapastie intre ei si poporl .. ."

RABI: - Adauga $i taina Protocolului secret francmasonic nr. 2: "Pentru noi este necesar ca

razboiul sa fie strarnutat pe terenul economic" .. ,

BAZAl: -Iarta-rna, invatatorulel. .. N-am uitat-o! .. RABI: - T aina tainelor! .. ,

BAlAl: - Da! .. , Protocolul secret francmasonic nr. 10: "Cand vom f dat lovitura noastra de stat, vom spune poporului: <Totul merge a grozav de prost, toti au suferit rnai mult decat puteau rabdal>" .. , Dupa care, vor suferi si vor rabda cu mult mai multi. ..

RABI: - Asa vom face din popor 0 forta oarba care se va supune agentilor nurniti de nOI in - locul conducatorilor actuali, pentru cil de acesti nOI sef vor depinde lefurile, darurile gratuite si tot felul de alte avantaje. A$a vom supune si presa, care va fi 0 forta! .. , Mai intai ea va cadea in rnainile celor irnbogatiti si, prin ei, in mainile puterii noastre! .. , Protocolul francmasonic secret nr. 12: "Imbecilii care vor crede ca rep eta opinia unui ziar independent, vor repeta oarerea noastra sau pe aceea care ne va placea noual .. ," •

BAZA1: - Eli' .. , Elil. .. Invatatorule, unde se starseste minciuna si un de incepe adevarul? Eu mam initiat in "Protocoalele Marilor Maestri F rancmasoni" repetandu-rni cil sunt falsuri inventate de crestini' .. ,

, RABI: - Fiule, cel mai bine aperi un adevar declarandu-l fals inainte de a-I enunta' .. , Goimii se

yor bate sa-l desfiintezel .. , A$a ne asigurarn linistea descitrar] lui, peste tirnp, prin jocul Kabaleil .. , Intre crestini, cand unul va zice ca Protocoalele sunt adevarate, vor sari alti zece care sa-I demonstreze

ca sunt false! .. , Ei se cearta, iar noi ne vedem de treabal .. , .

BAlAl: - De ce nu au fost pedepsiti cei ce au tradat secretul? Cel ce a tradat casa de fier din

88

Alsacia! ... De ce nu-i ucidem pe cei care ingliduie pliganilor sli cunoascli tainele? ..

RABI: - Fiule, acum vorbeste fur4Jna sangelui din tine!... Cu ce ne-am mai fi deosebit de pligani? Acum, ayatolahul Kameney a ordonat uciderea celui care a scris 'Versetele satanice'!... Ce folos?! ... Noi am ordonat uciderea intormatiei, adicli a tot ce s-a tiparit adevarat despre Protocoale, $i nu a autorilor! ...

(n.t. Din datele de cultura generala stapi1nite de traduclitor rezulta cli lucrarea 'Protocoalele Sionului' este comousa din 24 procese verbale continand programul de cucerire mondiala initiat de evrei. Prima editie, tiparita in 1902, a disparut imediat, fiind cumparatli integral $i distrusa de cei interesati. La fel s-a inti1mplat $i cu editiile din 1905, 1907, 1911, 1912 $i 1917. La British Museum se plistreaza un singur exemplar, incomplet, din editia tiparitli in 1905.)

BAZA1: - $tiu, Invatlitorule!. .. Bolsevicii au distrus editia din 1917!. ..

RABI: - Da, ne-au ajutat! ... Iotusi, nu au reusit sli plitrundli la Manlistirea Sf. Sergiu, unde se ascundeau cateva exemplare din editiile mai vechi! ... Acolo se aflli Si manuscrisele scriitorului rus Butmi care, In 1907, In lucrarea 'Dusmanul neamului omenesc', avertiza cli in 'Protocoale', se vorbeste des pre fabricarea Si raspandirea unei boli asemlinlitoare virusului SIDA ...

BAZA1: - De ce, invlitlitorule? .

RABI: - Pentru cli, in secolul aproape scurs, neamul ales s~a indeplinit fagliduinta! ... Inmu~irea goimilor trebuia stopata!. .. Acum, daeli se destrablileazli, se vor imbolnlivi unul pe altul si vor mure... Deci, vor sclidea! ... Dacli se abtin, de teama bolii, nu se vor mai Inmu~i!. .. Oricum, scopul e atins!. .. Voi, initiatii, va trebui sli dari1mati zidurile Mlinlistirii Sf. Sergiu, dacli va fi nevoie, pentru a distruge dezleglirile adevlirate ale tainelor, scrise de pagani! ... Acum, poti sli mli Intrebi! ...

BAZA1: -Invatli-ma, invatlitorule!. .. Ce voi fi maine?..

RABI: - Tu, fiule, esf supus Protocolului secret francmasonic nr .5: 'Noi sedern In umbra cu organizatia noastra secreta. Puterile nu pot hotM acum acordul cel mai efemer farli ca noi s3 nu luam parte. Autoritatea va trece in strada, adicli Intr-un loc public si noi ne-o vom Insusi! ... Pentru a pune mana pe opinia publica, trebuie sli 0 derutlim cu zvonuri contradictorii, astfellncat crestinii, obosjti, sli renunte la a mai face pol~ ticli!" ... Acesta este primul secret! ... AI do~ea secret consta in a lrvnu~i asa de tare defectele poporului, obiceiurile, pasiunile, regulile vietii In comun, Incat sli nu se mai inteleagli unii cu a~m ... Atunci Yeti avea puterea! ...

BAZA1: - Au iesit din rAnd!... Parcli huiduie $i aruncli cu rosii in tribuna oficialli!. ..

(n.t. Interlocutorul se referli la transmisiunea T.V. in direct de la grandioasa manifestatie a oamenilor muncii.) RABI: - Nu te tulbura! ... Nu acum e momentul! ... Ce t~ai ales, fiule, din Talmud?

BAZA1: - Parabola broastef: 'CAnd mi se va apropia starsitul, voi cobori la malul mlirii pentru ca, un

alt animal, gasindu-ma acolo, sa ma mani1nce Si astfel sa fiu folositoare chiar Si prin moartea mea!' ...

RABI: - Esti dintre cei alesi! ... BAZA1: - Ce sli nu uit, invatlitorule?

RABI: - Sa nu uiti cli si prin revelatia regelui David, pamAntul slAnt al RomAniei a fost ales ca loc de pace pentru neamullui Dumnezeu!. .. Nimic nu este prea mult, nici chiar implinirea parabolei broastei. pentru pacea copiilor lui IsraeL Lupta Si cucereste pamAntul fagliduintei.

(Cei doi interlocutori se despart cu saluturile de rigoare. Materialul a fost tradus Si redactat de maior Goldenberg Leon din U.M. 0639-Bucuresti).

PANEM ET CIRCENSES

24 iunie 1990. Notll. Domnule Director, raportez cli diviziunea noastra a intrat in posesia unei casete audio continand discutii de interes operativ purtate de persoane necunoscute In camera 4260 a Hotelului 'Bucuresti'. Inregistrarea a fost efectuata de un fost lucrator de securitate care, in prezent, este incadrat ca sef de serviciu la Palatul Telefoanelor si care a participat la instalarea telef~anelor !esp.ect.~e. ~u ocazi~ furnizarii casetei acesta ne-a informat ca postul de ascultare in cauza s-a aflat In atentia unitlitu de Informatu externe a securitatii.

Raportez eli din verificlirile efectuate a rezultat cli, pentru ziua de 20 iunie a.c., cand a awt loe discutia, camera 4260 era rezervatli de clitre un !nalt personaj guvernamental, actualmente senator de Buzliu (domnul Gelu Voican Voiculescu). IntrucAt noi nu ~am putut aborda, va rugam sli ordonati masurile de rigoare.

Va prezentlim, alliturat, continutul casetei in traducerea Si redactarea cadre lor din diviziunea noastrli. BAZAl: . De acum, trebuie sa mli sustii! ... N-ai alta sansa!

BAZA2: - Depinde de concurentli! .. .Am auzit cli Leon Goldenberg se bucurli de sprijirU marelui consiliu! ... BAZAl: - L-am mutat la Oslo! ... A ie$it din joe! ... In loeullui te vorn initia pe tine!. ..

SAZA2: - Chiar inainte ca Rabii sli ajungli in sAnul lui Avram?

BAZAl: - Eli, ElL. Eu Incerc sa execut testamentuillisat de RabL Pot reusi numai impreunli cu

I.

tine ~I cu seful oficiului de la Praga.

BAZA2: - EI a fost initiat?

BAlAl: - Oa, dar numai panli la gradul 20! $tie cli eu am gradul 31!".Se va supune! ... BAlA2: - Mie ce grad imi dati?

BAZAl: - Oricum, de la 14 in sus! ... Depinde de tine! ... Cred cli au venit si ceilalti doi! ...

(Intre timp, in inclipere, plitrund alte douli persoane, dintre care una toloseste salutul'$alom'. Apoi, discutia continuli. Noii veniti vor Ii marcati cu indicativele BAZA3 $i BAZA4).

BAlA3: - Fericiti, in veci, Rabi!".Acum stli pe muntele lui Moise, la sfat cu lIie $i Estera! ...

BAZAl: - E in drum!".Trebuie sli treacli apa neagrli. In ultimul moment s-a ridicat in mijlocul flliclirilor

$i ne-a binecuvantat! ... In urna albli odihne$te cenusa lui! .. .Inchinli-i-te $i invat3!

BAZA4: - Puteam s3 ne punem de acord prin FAX. De ce a-ti riscat s3 ne intalnim in Romania?

BAlAZ: - Avem probleme! .. .lar problemele sunt aici! .

BAlA4: - $i noi avem probleme, in Germania de Est! Enorme! ... lar fondurile intarzaie! ...

BAZAl: - 5-auzim! ...

BAZA4: - Am documentat complet cawl teroristului Carlos! ... Stlipanii lui de la STASI, au vorbit! ... BAlAl: - Dar Carlos era al vostru! ...

BAZA4: - Asta $tim $i noL Ei cred cli era numai a lor $i, uneori, al ru$ilor! ... Sunt trei atentate majore

pe care nu Ie-au controlat est-germanii! ... Nici Moscova $i nici noi!...

BAZAl: - Atunci cine?

BAZA4: - Nu $tim! ... Altii, mai tari decat noL Asta cliutlim! ...

BAZAl: - Pierdeti vremea! ... Prelulim noi cawP. ... Din Carlos va trebui sli facem 0 legendli a EstuluL Sli aibli ce mesteca!... Dacli paine nu avem, sli Ie dlim, deocamdatli, putin circ! ... Apoi, mai vedem, functie $i de directivele centrului!... Voi vli ocupati de documentarea atentatului de la Lockerbie! ...

BAZA4: - Oa, iI $tiu! ... Aeronava Pan Am, doboratli in decembrie 1988, cu 270 de mortt.; Dar, la Lockerbie au fost implicati libienii lui GadafL

BAZAl: - Nu numai!. .. Au condus cei de la STASI! ... LuatH urma colonelului Silvian Becker $i vli Yeti

convinge!...

BAlA2: -Incepem?

BAZA3: . Te grlibe$ti sli fii initiat? De altfel, voi cunoasteti integral cele 24 de protocoale! ... BAlA2: - Oa, dar numai pentru decriptarea telegramelor! ...

BAlAl: - Astlizi vei afla $i tainele ordinii universale!... Te-ai intalnit cu Rabi pe muntele lui Moise? BAZA2: - Oa!. ..

BAZAl: - Care e mesajul?

BAZA2: - Romania va fi spatiul de pace al poporului ales!... Sunt insli multe lucruri care ne impiedicli. painea $i circul nu i-au amligit decat pe blitrAnL Tinerii nu s-au Ilisat pliclilit~' (de FRANCMASONIl ... Ei iI revendicli pe general, flirli sli 0 spunli, aproape incon$tient! ... Trebuie sli-llichidlim! ...

BAZAl: - Generalul va pieri!... Unde am ajuns? BAlA2: -In protocolul francmasonic nr.3! ... BAZAl: - Poti s!i citesti taina?

BAZA2: - 'Flecari neobositi au transformat $edintele parlamentare $i adunlirile publice in lupte de vorblirie. Abuzurile puterii vor pregliti in cele din urmli prlibu$irea tuturor institutiilor $i apoi totul va fi rlisturnat sub loviturile multimii, devenitli nebunli!...'

BAlA3: - Corect! ... Protocolul francmasonic nr. 12! ...

BAZA2: - 'Nimic nu se va face cunoscut societlitii flirli controlul nostru (al FRANCMASONllOR)!' ...

Cu taina plasatli in Protocolul13: 'In curlnd yom propune prin presli concursuri de artli, sport, divertisment· aceste preocupliri Ie vor abate definitiv atentia de la problemele in care ar trebui sli ne luptlim cu ei! ... (lATA cA LA ORA ACTUALA ACESTE CONCURSURI ABUNDA, DElOC !NT AMpLATOR). Cu fondurile primite de la Londra pentru marile trusturi de presli acest mister este indeplinit! ...

BAZAl: - Just!... Taina Protocolului francmasonic nr.lS.

BAZA2: -Incepe iI Protocolul francmasonic secret nr.18: 'CInd va f necesar sli se intlireascli politia, vom stimula crearea dezordinii. Abia apoi, urmeazli ProtocohJlfrancmasonic secret nr.lS: 'In rAndul membrilor Iojilor noastre (FRANCMASONICE) vor fi multi agenti ai politiei nationale $i internationale!' ...

BAlAl: - Cum de ai plitruns singur misterul?

BAZA2: - La asta lucrlim, nu?! .

BAZA3: - Mi se pare exagerat! Din afarli se vede foarte urlt ceea ce faceti voi aici, in ROMANIA.

Dacli ar fi slI mli refer la compozitia guvernlirii $i tot ar Ii de ajuns! ... 0 minoritate de nici zero virgulli unu la sutl din populatia tlrii detine puterea in peste saotezeci la sutli din posturile guvernamentale! .. .' BAZAl: - Dacli e chiar atlt de vizibil, 0 s!i mai rlirim!... h scoatem de la naftalinli $H propulslim pe

10

agentul ·Brukner·!. ..

BAZA2: - Nu ne-a ajuns gafa de anul trecut! Pe baza informa~iilor lui, centrul a hotarat sacrificarea lui Ceausescu in favoarea lui Gorby!... Era mult mai eficient invers!. .. Acum, Gorbaciov ne incurca mai mult decat ne-am fi imaginat! ...

BAZAl: - Ai dreptate! ... Vom scapa de el! ... Sa continuam testarea!... Planul economic!...

BAZA2: - In Protocolul francmasonic secret nr.20, apare taina tainelor: 'Crizele economice

vor fi produse de noi (FRANCMASONIIl, cu scopul de a retrage banii din circulatie. Statele vor veni cu mAna intinsa la bancherii no$tri (F .M.I.) pentru a cersi credite. Imprumuturile externe sunt lipitori care nu se pot desface. Noi (FRANCMASONII) vom cumpara persoanele care ne trebuie pentru ca, prin imprumuturi externe, boga~iile lor sa se verse in safe-urile noastre $i ei sa ne plateasca un bir de robi. Forta na~iei va pieri in urma acestei luari de sange de bunavoie!' ...

BAZAl: - Corect! ... Just, dar incomplet! ...

BAZA2: -Lasa-ma sli termin!. .. OinProtocolul secretfrancmasonic nr.20: 'lmpozitele vorfi percepute fara sfiala!', dezleglim Protocolul secret francmasonic nr .3: 'Nu va trece veacul $i vorn crea peste tot dezordini, speculatii $i circuite financiare frauduloase:

BAZAl: - Perfect! ... lata ca deja au inceput sli se organizeze aproape fara sli-i obligam noi!. .. Nu~ credeam aUt de pro$ti incAt sa accepte idee a cli, in numai cateva luni, banii lor se vor inmulti de zeci de orL (SECRETUL CIRCUITELOR TIP 'CARITAS')

BAZA2: - Ce vrei? TAmpiji!. .. Ni$te maimute, ceva mai evoluate!. .. Oacli nu ne-ar impiedica fantoma Generalului $i alti cAtiva HOMO SAPIENS, am putea implini mult mai repede testamentullui RABI!. .. PlimAntul fligaduintei!' (in RoMANIA pentru FRANCMASONIl ...

BAZA3: - Aici, la voi! La mine, la Praga, lucrurile s-au simplificat!. .. BAZAl: - Cum?

BAZA3: - VArfurile au inteles interesele Germaniei de a avea in jur state cat mai mici $i cat mai slabe!. ..

Ruperea Cehoslovaciei in doua e doar 0 problemli de timpj ... Mai greu va fi cu Polonia!. .. Walessa se opune!. ..

BAZAl: - Va fi strivit intre Moscova $i 8erliil! ...

BAZA2: - Intre Bonn si Kiev! ... Aici se va naste 0 republid inensli, Ucraina, care n-a existat niciodatli! ...

Tampon pentru Polonia, Ungaria, Cehosolovacia $i RomAnia, de la care U.R.S.S. a luat teritorii fara nici 0 rU$ine!. .. Pe atunci, erau condu$i de noL Acum, incearcli sli se conducli sing uri! ...

BAZAl : - Oaca se obrliznicesc, Ie trim item cateva comandouri!

BAZA3: - Bine cli mi-ai adus aminte! ... In spatiul meu am cAtiva rlitliciti din Legiunea Strliinli, rlima$i

pe acolo de la revolutia de catifea!. .. Ce facem cu ei!

BAZA2: - Si aici avem destuL Va trebui sli-i neutralizlim! BAZA3: - Cum? Care e protocolul?

BAZAl: - Gata!. .. Inijierea s-a incheiat! ... Nu mai aveti voie sa evocati tainele protocoalelor!. .. BAZA2: - Prin metoda clasitli!... Convoacli-i pentru a Ie face plata serviciilor! ... Eu asa am sli fac!. .. BAZA3: - Mi se pare corect! ... Mergem?

BAZAl: - Oa! ... Incepem retragerea!. .. Pe noi treine a$teapta partea cea mai grea a zilei: ritualuL (Din acest moment a incetat orice zgomot, iar, la scurt timp, la verificarea efectuata de cadrele noastre, camera de la hotelul 'Bucure$ti' era goaUi, flira urmele inerente intrunirii a patru persoane) .

...

RezoJutje. Domnule colonel, de ce permiteti amestecul rezervi$filor (ca acest inCOfl$tient de la Telefoane, care a fAcut inregistrAri fArA aprobareJ in munca informativA? Distrugeti imediat acest material $i $terget' casetele intrucat nu prezintA importantA operativA. Aici s-~ consumat un ritual strict religios. Noi nu ur"!Arim credincio$ii, indiferent de cult. ci pe aceia care atenteazA la stguranta statuu. SA vA_fie clar .. i1 piJs, vA ream,,~esc cA noi nu avem nimic in comun cu fosta securitate. SemneazA, director V.M. $1 expedlazA $eful de cablfJet. cApitan H.P

II

Acetta elte reproducerea unul Irticol lemnificltiv extrll din zilrul "ScAnteil Tineretului" clre a apArut luni 18 decembrle 1989.

'Chiar daca ne apropiem de solstitiu de iama. oferim cateva sfaturi celor aflati in aceste zile la mare. Evitati expunerea intempestiva si preiungita la soare. E de preferat sa incepeti mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute - cand pe 0 parte, cand pe alta. Astfel, va Yeti asigura un bronzaj placut $i uniform pe tot corpul.

Nu va avantati prea mult in larg. Oricum, in caz de pericol, nu strigati. Este inutil. $ansele ca prin apropiere sa se afle vreo persoana dispusli a va asculta sunt minime.

Profitati de binefacerile razelor ultraviolete. Dupa cum se stie, ele sunt mai active intre orele 5:30 $i 7:30. Se recomandli cu precadere persoanelor mai debile.

Dacli suntef fire sentimentalli $i agreati apusurile de soare, librliriile de pe litoral va oferli un larg sortiment de vederi cu acest subiect.

$i incli ceva: dacli aceste 'sfaturi' v-au pus pe ganduri $i aveti deja anumite ezitliri, pllinuind sli renuntati in favoarea muntelui, inseamnli cli nu iubiti in suficientli masura marea ...

Cei pasionati de turism vor putea lectura in numlirul de vineri, 22 decembrie, al revistei 'Romania Pitoreasca', un amplu grupaj despre Nisipurile de Aur .. .'

***

o CRIMA ODIOASA

CARE POATE FI GHICITA NUMAI DE CATRE CEI INITIATI IN SECRETELE TERIFIANTE ALE FRANCMASONERIEI

Dovezi luflcient de clare ale dlltru,eril TnclplJinlte ,I Illtematice al ,enlaMul nOltru poet romin Mihal Emlnescu de cltre frlncmllonl. 0 probl Tn plul cI francmlsonii folo.elc toate mijloacele lor dlabollce pentru I-I OltrlClzl ,I anlhilla pe cel care n derlnjeazl.

(Prezentul fra.",ent prezentat de nol cu eonslmtlmjntu/lutorului, provine din luerlrea ,"A doUI vlltil lui Emlneseu" care I fost lerll' de Nicolle Georgeleu ,/llplrut II editurl Europi NO"I, Bueure,tJ 1994 J

Jocul cHrelor ,I al TntAmpllrlf... clre in realitate elte necelltate

... Un blitrAn 'farmazon' (fracmason) imi impuia capul, prin clasele de sus ale liceului, cu fel de fel

de citre si cabale. 'Numlira, imi zicea mereu, ce vezi, tot ee e flicut de mAnli de om, mi-o asterenea pe coltul mesei $Hni oricine, oricAnd): erau 48, iar in

Blilcescu, emblema

spunea, dupli manualele burghezo-democraticli de la deslivar$e$te, -m anii nO$trr. cllidire noua, mi Ie numlira oltenesc expus in vitrina cocosi stilizati. Ajunsese, explicatiile lui ca jJmlitatea 16, care inmultit cu 4 dli luat in 'calcul' $i 12 care, in 'sistem'. Pierduse, parenumara cuvintele sentintei: eiudate $i blitrlinul convins cli asta inseamnli cli da, pedeapsli...

N-am dat niciodatli despre batranul maniac al cifrelor $tiu astazi nimic. Preceptullui dupa amlinunte', i-am reglisit peste ani la

92

parr.;; ','2:: de cuvAntul acesta, numlirli tot ca sa te convingi cli .. .' Lua suta de lei, numlira chenarele (0 poate face medalion se glisea N,~olae Pa$optismului, $i la scoaia mi se

rolle isle, cli revolutia

1848 abia acum se

Imi arata ferestrele 'Postel', $i 'e seau ... 48. Un covor oll3;<;,zi,lUlui avea 48 de ,r, f('dd, sli ma agaseze cu iui 48 este 24, treimea este 64 $i mai departe trebuie e-he~, se adaugli $i se seade mi-se, un proces - $i-mi formau una din aceste eifre 'farmazon' (fracmason) era trlidare, aranjament, plii sigur

importantli acestor 'fleacuri', iar din tineretea mea moldavli nu mai care 'diavolul se aseunde in Goethe, iar yorba lui cea mai deasa:

'Micile supllrllri devin mari cand sunt foarte mici', la Papini. Despre francmasonerie am eitit $i eu, ca tot omul, cateva cllrti bunicele, din curiozitate profesionalli, si multliliteraturli de ocazie, dar sistemul cfrelor ca cifruri nu rn-a interesat deloe. Se intAmplli totusi uneori sli-!i aduci aminte de fleacuri in toiul unor actiuni cat se poate de serioase. 'Nescio quid meditans nugarum', allui Horatiu, tradus de Eminescu: 'PierzAnduti timpul tllu cu dulci nimicuri', e ca un mic rnotoras pus sa fa ell scantei pentru a porni, in vreme de inghet, motorul cel greu al buldozerului ori eompresorului.ln cliutllrile me Ie de emineseologie mi s-alntamplat, nu 0 datli, sll intAlnese acte privitoare la viata poetului pe care n-am stiut sa Ie interpretez, ori nu Ie-am putut intelege. Stai ca hipnotizat in Iata unui petec de hartie, n citesti de la cap la coada, apoi de la coada la cap, n intorci pe toate fete Ie $i nu iese cu nici un chip ehichija, imensul angrenaj al informatiei se blocheaza, ingheatll. Parell ai in fatll nu 0 hArtie sensa. ci 0 ceasca de cafea care te invitliia tantezie.

Azi au aparut $i la noi 0 sumedenie de carti despre tranemasonerie, unde grllmezi de mistere sunt 'revelate' - astfel ca nu ered sa mai deranjeze pe cineva observatiile mele privind actele de mai jos. Aceste texte pot interesa, in egalll mllsura, pe citratori, dar omul tehnic trebuie avizat cll se atla in fata unor documente de importanta exceptionalll in intelegerea destinului lui Emineseu. Ori, e un lant nestar$it de coincidente, ori treaba e serioasll, $i atunci e groasa de tot.

latll, mai intai, interogatoriullui Eminescu, in ospiciul din strada Plantelor, la 12 iunie 1889, cu trei zile inainte de moarte:

. Cum techeamll?

- Sunt Matei Basarab, am fost rllnit la cap de clltre Petre Poenaru, milionar, pe care regele ~a pus sll rna impu$te cu pusca umpluta eu pietre de diamant cat oul de mare.

- Pentru ce?

- Pentru ell eu tiind mostenitorul iui Matei Basarab, regele se temea

ca eu sa nu-i iau rnostenirea.

- Ce-ai de gand sll taci cAnd te vei face bine?

- Am sll fac botanicll, zoo logie, mineralogie, grarnatica chinezeasca,

evreiasca, italeneascli $i sanserita. Stiu 64 de limbi. - Cine e Poenaru care te-a lovit?

- Un om bogat care are 48 de mosil, 48 de rauri, 48 de garduri, 48

de case, 48 de sate $i care are 48 de milioane.

Aceste 4 intrebari $i 4 rlispunsuri constituie un text cu cele mai ciudate simetrii cu putintli. Cli Eminescu se comparll pe sine cu Matei Basarab, nu e neapllrat 0 ciudatenie. Am ar3tat, in mai multe randuri, ell Matei Basarab este voievodul preferat al ziarului Timpul, citat toarte des in teoriile sociale din anii 1880-1883, $i mai ales in contextul polemicii cu A.D. Xenopol sl ceila~i istorici de la RomAnul pe marginea lui Tudor Vladimirescu. In 1882-1883, in plin elan creator, Eminescu proieeta intiintarea unei socieUti 'Matei Basarab' Iasa cum era 'Societatea Carpatii', asa cum va ti 'Societatea Petru Maior' in Transilvanial, ale carei scopuri rlimAn consemnate in manuscrisele sale: '0 organizare intre romA!1i asemenea societlltii francmasonilor $i iezuitilor $i a bisericii catolice. Pretutindeni oameni care sll tie registru de tot sufletul rornanesc. Cel slab trebuie incurajat $i Illudat pentru ca sll devinll bun; trezitll desertacienea lui, decorat la nevoie, trezite mii de speraote in el, in caz de extremll nevoie ajutat ehiar. Sll se simtll ell Societatea Matei Basarab reprezintll 0 putere enormll.' Concomitent, in Timpul, legAnd numele domnitorului valah de 0 expresie din Scrisoarea III, el scria: 'Nu zicem ca sub cerul acestei tliri sli nu trliiascli $i sli nu infloreascll oricati oameni de altll origine. Dar ceea ce'credem, intemeiati pe vorbele blltrAnului Mate:i Basarab, e cli tara este, in Iilia intai, elementul

DOINA

D. I. Niltru pin' I. Till Tot Rom;nul plinsu-mi· .. CI nu m.i poat •• trib.t. D",tita str.inltat.

D;n Hotin pi pin' II ".re Vin mUlc.lii d.·. cilare. D. I, M.re I, Holin M.reu c,I., n.-o .fin; Din Bo;,n II V.tr. Dorn.i Au umplut omid, corn;; $i Itrl;nul tot t. paJf'

b. nu t. m,i pofi cuno"t •. Su.fa munt., jot fa v.I. $i·.u tlcut du,m.n;; cal •. Din Sitmar pinl-n Sic." Hum,; v.duri c, 'c.".

V.; de b;.t Romn llracul! lndlrlt tot d. c. racul.

Hic; nu'; m.r,., n;c; .. ·nd •• mn', Nic; ;; .st. to.mn •• toamn',

Hici • var a- var. lui

$i·i Itrl;n in fara lui.

b. I. Tumu·n Dorohoi

Cur, du,manii in puhoi

fc .. ·.""1 p. fa noi. cum viii po drum de tier Olt. unt.c.l. pier • $boarl pillril. to.t.

D. nll,ra Itriinltat.; Hum,i umbra spinulu;

1.1 Ufl cr'Jfinului,

rpi dezbrlei ,.ra unul Codrul· frat. cu Rominul D. HCUrt .. tot plllci $i izw.rt" if ... ei. Urac in flrl llradl

...

Cin"lu indrlJit strlinii Minc,·i·ar jn,ma uinii Minca·;'ar caA pustia $i n .. mul n.mamicil!

...

$t.fln.MlriI T.,

ru fa Putna nu mai Ita LII' ArttimIndritulul

T OIU ,nja 1CItitulul, Lall ,rija SIin!!'or

.. AmI pirilililor. Clopet.,. II (, tr.,.

liuHltr .. ,I, noljlttl-ntrl,'. 00" •.• -n .... Dumn.zeu

C. II·fi mntui ntlmul tlu! Tu t.·n.". lin mormint

SI t ... ud dill corn .unind

$i Moldova ldunind,

b • .; sun. din com 0 deU, N '-Iduni Moldova tOlU.

E·1 sun. de douJ ori viii cod/i·n ajutor

·i _ •• trill oarl

Tofi du,mltnii or' II piar;, Din hotar' In hotarl.

~dr"';."r ciorilt ~ IjIIftZUrJtorl •.

93

national, $i cli e scris in cartea veacurilor ca acest element sli determine soarta si caracterul acestui stat'. Matei Basarab $i Tudor Vladimirescu sunt, pentru Eminescu, cei doi 'stalpi' care puncteazli istoric 'mla$tina fanariotli·: a.j fi numit, pe oricare diltre ace$tia doi, era firesc de vreme ce eI se considera contiruatorul legitim allor.

E 0 'Iogica' in identiticarea poetului cu Matei Basarab. Petre, sau Petrea Poenaru, contine in numele sau 'pietrei', numele obiectului care a lovit fruntea poetului, $i iara$i pare Iogid asocierea. Mai putillogicli pare prezenta fizicli a acestui personaj in stabilimentul din strada Plantelor: $tim despre el ca era tenor, din familia mare a actorilor, asadar lume frecventata de Eminescu. Nu era un strain, un oarecare, ci n cunostea pe poet. Poetul pretinde ca-i cmoaste si scopulloviturii. Cat des pre pusca umpluU cu 'pietre de diamant', arninteste de 0 balada popularli: 'A plecat la vanlitoare/ sa vaneze cliprioare/ Cliprioare n-a vanaV Si el silgur s-a lrnpuscat/ Cu pistol de diamanV Cu gloante de briliant.' lata.! pe Eminescu in postura vanatorului care se vaneazli singur, care cade in propria-i cursli • justificabil la un asa zis bolnav psihic. Modelul se regaseste in cercul lui Hyperion, care inseamnli intoarcere catre sine.

Este vorba insa de un act juridic, un interogatoriu luat de catre un judeclltor pentru a stabili eli poetul este bolnav $i pensia pe care i-o votase parlamentul nu poate fi ridicatli de clitre el insu$i, neflild in deplinlitatea facultlitilor mintale. Banii erau necesari pentru acoperirea cheltuielilor de pana atunci suportate de stabiliment. Daca asta s-a vrut demonstrat, asta sa demonstrat.

In conditii norma Ie, parchetul ar fi trebuit sesizat din oficiu $i ar fi trebuit interogat $i autorul prezumtiv al crimei, numitul Petre Poenaru. Nu existli un asemenea interogatoriu; cu actorii se procedeaza ca la teatru, am zice ...

Avem, deci adevliruri mari la mijloc; cum sli Ie IegAm? De ce a fost considerat acest act documentul . fundamental, of ida I al nebuniei lui Eminescu?

Si atunci cum sA nu incerci al studia si cu alte mAsuri? Citrele 64 $i 48, cu care imi impuia capul in tinerete batranul meu prieten, asigurandu-mll eli sunt de sorginte francmasonidi, se aflli in text. Incercam a numara cuvintele. 0 poate face oricine. panA la '$tiu 64 de limbi', in rlispunsurile poetului sunt exact 64 de cuvinte (dacli respectlim cateva reguli: nui din al doilea rlispuns se citeste ca un singur cwant, iar 64, de$i este citrli se ia in calcu! ca un cwant. Se poate elimina din calcul cifra 64 si citi 'ntH' ca douli cwinte. lese aceeasi sumli). Orice sistem citric are in fond cheia lui; sli Ie incerclim succesiv pe acestea douli, adunand cifrele $i citind unele ligaturi Impreunli. Textul atentioneazli: nu e vorba de 64 de limbi ci de 64 de voci, ExperientCl' poate continua, Precizlim din capul Iocului eli noi nu am epuizat toate relatiile numerice dintre aceste cuvinte, Nu ne propunem a lua Iocul

94

DIN GANDIREA GENIAlA A LUI EMINESCU

• Cand tara este Pe punetul de a-$i c~p~ta independenta, fminescu scrie aceste randuri de dragoste $i duio$ie: 'f mic~ t~ri$oara noastr~, ;i sunt stramte hotare/e, greut~ti/e vremurilor a $tirbit-o; dar aceast~ tar~ md $i $tirbita e tara noastra, e tara romaneasca, e patria iubita a oricarui sutlet romanesc',

• 'Ce sa va spun: iubesc acest popor bun, bland, omenos, pe spate/e caruia diplomatii croiesc harti $i r~zboaie, zugravesc fmparatii despre care lui nici prin gand nu-i trece; iubesc acest popor, care nu serveste decat de cataligi acelora ce se ina/tB la putere - popor nenorocit care geme sub m~retia Muror palate lor de ghiata ce i Ie a$ezam pe urneri',

• 'Nationalitatea trebuie simtita cu inima $i nu vorbita numai cu gura. Ceea ce se simte $i respecta adanc, se pronunta arareoril Hebreii cei vechi nu aveau voie sa pronunte numele Dumnezeului lor! lubesc poporul roman fara a iubi pe semidoctii $i superlicialit~tile sale',

• 'Nu cu fraze $i maguliri, nu cu gradenationale de florile-marului se iube$te $i se cre$te natiunea adevarata',

• • ... Noi 0 iubim a$a cum este, cum a facut· o Dumnezeu, cum a ajuns prin suferinte/e secu/are pana ;n zilele noastre, 0 iubim sans phraze, 0 iubim fara a·i cere nimic ;n schimb, nici chiar increderea ei, atat de lesne de indus ;n eroare, nici chiar iubirea, ;nnadita azi la lucruri straine $i la oameni straini',

• 'Sa fim romani mai presus de toate. Ca Romani, sa nu uitam ca suntem Latini. Numai romani $i numai latini',

• 'Schimbati optiunea publica, dati-i 0 alta directiune, rascoliti geniul national· spiritul propriu $i caracteristic al poporu/ui, din adAncuri/e ;n care doarme . faceti 0 uria$~ reactiune morala, 0 revo/utie de idei 1n care ideea romanesc sa fie mai mare decat uman, genial, frumos; in fine, fiti Romani, Romani $i iar Romani ... •.

• Poporul RoMAN, fn viziunea lui fminescu este: 'plin de originalitate $i de 0 fecioreasca putere, formata printr-o munea pl~cuta, f~ra truda·. Dintr-o asemenea viata apare:'nepasarea lui pentru forme de cMlizatie, care nu i se lipesc de sutlet $i n-au rasarit din

inima lui', .

• 'Masura patriotismului nostru va fi data de fapte/e pe care vom avea ocazia sa /e fnf~ptuim tn viitor, iar nu de profesarea unor idei necostisitoare, pe care individul $i /e alege

dupa p/ac:

• 'Poporul nostru este de$tept, inimos $i curat la suflet'.

• 'Uniti-va in cuget, uniti-va' n simtiri ... '

• • ... De aceea a/ungati turma acestor netrebnici, care nu muncesc nimic $i IHIU nimic $i vor sa traiasca ca oamenii cei mai bogat;; ei nu $t;u nimic $i var sa va invete cop;ii $i n' au destula minte pentru a se economis; pe sine $i vor sa va economiseasca pe vo; toti'.

• 'La no; in tara succesul mediocritatii este foarte U$or $i lupta tuturor elementelor mai bune este peste masura de grea. '

• 'La no; ajungi oriunde, taind cainilor frunze'.

• 'Un popor, caruia e sila de orice munca $tiintifica. al carui prisos de inteligenta se consuma in lucrarea cea mai U$Oara a mintii omenesn, in sudu;turi sau ridicare in cer a guvernantilor sai, nu poate fi numit un popor inteligent. •

• 'Suntem zapaciti. nu mai $tim ce voim. ce sa facem, ce sa pr;mim, ce sa resp;ngem. in cine sa ne incredem; nu ne mai intelegem $i nu ne mai auz;m uni; pe alt;;: ne trebuie 0 idee care sa ne limpezeasca toate capetele $; care sa ne impreune pe toti Ia lucru·.

• 'Sa ne ridicam peste strAmtele vederi de partid $i sa ne dam seama de unde ven;m $i unde trebuie sa ne duca firea noastra latina ... ' • 'Factorul ;nfectat de strainism e mortac;une morala a corpului·.

• 'Munca este legea lumii moderne care nu are loc pentru lene$i·.

• 'N;ci z;are, nic; lege, nici academii. nic; o organizat;e asemanatoilre cu cele ma; inaintate. nu sunt in stare de a inlocui munca $i 0 stare de lucruri ce nu se intemeiaza pe ea; e 0 fantasmagorie care va dura mai mult sau mai put;n. dar care se va preface in fum la suflarea rece a realitatii'.

• 'Natura comuna nu munce$te decat de sila'.

• 'Oricine, $i mare $; mic, datoreaza un echivalent de munca societapi in care traie$te·.

• 'Fi-var in stare acei tineri sa inteleaga ca n;mic pe acest pamant, pentru a ti priidos. nu se cA$t;ga fara munca indelungata. ca toate cocotar;le lor de-a gata, pr;n ;ntr;g; de partida $i prin ligu$;rea de$ertilor $; fatarn;c;Ior rO$i;. nu sunt de nic; un folos pentru tara? Fi-vor destul de intelept; ca sa nu lingu$easca oat;mele mult;mii cu fraze sunatoare. c; s-o faca a vedea lamurit ca munca $i numa; munca este izvorul libertat;; $; a feric;r;i...? Progresul regulat $i s;gur nu se face prin demonstratii oe ulita c; numa; $; numa; pr;n munca·.

citratorului, ci doar a sesiza existenta unui citru care d~ de gAndit. S~ nurnar~m cuvintele din primul raspuns, considerat la doua cuvinte: sunt exact 33 de voci. Asta da, ~tie oricine c~ e cifr~ masonic~! A fost Eminescu francmason ~i a rhpuns citrat? Asta inseamna ca nu era nebun! Refinem: daca socotim la un cuvAnt iese un total de 32. AI do ilea raspuns are 16 cuvinte:"nuj" iI socotim ca douli cuvinte. Dacli socotim ntH ca un singur cuvant. obtinem 15 cuvinte. care adunate celor 33 anterioare rIO prima varianta) dau citra 48. prezentli ca citra in text. Este un sistem de socotire ~.,cruci~at·. care cere atentie sl... distributie. Mai mult, al treilea rlisPllls are tot 16 cuvinte. cu citra 64. si tot 15 cuvinte llirli citra. A~adar. dacli adresantul uitli s~ adune la primul r~spuns de 33 de carate, pe urrnatoarele 15 cuvinte. este atentionat a doua oarli. dup~ care, in cel de-al treaea raspuns, citra 48 se repetli de 6 ori: semnal puternic. Asta. pe prima diagonalli a incruci~arii (33 + 15 - 15). Pe cea de-a doua diagonal~ a incruci~~rii 'ies' lrumoasele sume: 32 - 16 + 16. adica 16· 4- 64. Simetriile sunt aUt de bine construite. incat este limpede ca textul. il intregul sliu. a fost lucrat migalos. Patru intrebliri ~i patru rlispunsuri:

4 • 4 - 16; aceasta pare a Ii citra de baza care trebuie luatli in calcul. Primele trei intreb~ri au 16 cuvinte (socotild ce-ai din iltrebarea a treia drept doull cwilte). A patra iltrebare are 7 cuvinte (te-a. dou~ cuvinte) ~i b~nuim c~ trebuie sli mai fie unul pentru totalul de 24 cuvinte al tuturor intrebarilor: intr-adev~r, in 'cine e Poenaru care te-a lovit' trebuie, poate, presupus prenumele anuntat de Eminescu: 'Petre Poenaru·. Aceast~ omisiune are importanfa ei: totalul cuvintelor din intregul text (ad~ugand ~i cifrele. f~r~ a socoti ligaturile cate un cuvAnt) este III cuvinte. Ad~ugand cifra 1 pentru cuvAntul presupus lipsli. iese suma de 112: exact 16 • 7 - 112. In text sunt 7 citre (0 datli 64 $i de 6 ori, 48).

... Pe mine nu mli intereseaza, de fapt. semnificatiile acestor dfre totale in sistemul cifric presupus. Constat doar cli. relatiile numerice dintre cuvinte sunt suspect de exacte, ceea ce inseamnli cli actul. in iltregul sliu. este un fals. Cade dintr-un condei valoarea probatorie a acestui act. La 12 iunie 1889, poetul spune lucruri de bun simt, eli se considera mO$tenitorul lui Matei Basarab $i c~ tenorul Petrea Poenaru ~a Iovit Ia cap. Spusele kJi SlIlt. ilsll. 'rebusate·. De clitre cine? Vom reveni. desigur. caRd va trebui sli faeem putinll istorie literarli. PAnli atunci. ii rog pe francmasoni sli nu mli suspecteze de reavointll sau reaeredintli; mai bine sli ajute la elucidarea crimei comise impotriva lui Emineseu. daeli pot.

Acum, e~ am cA$tigat 0 'siglli', putem mlisura cu ea $i alte documente emineseiene. Coboram in timp la eele mai importante aete ee-l privesc. eel din 28 U1ie 1883. ziua cand'a innebunit' Eminescu.lata, asader, anuntul Romanului. ziarul cu care Emineseu se alia in polemicll: • AfI~m cu sincerli p~rere de diu cli d. Millai Eminescu, redactor la ziarul Timpul. tanlir plin de tal

15

ent $i inzestrat cu un deosebit geniu 'poetic, a cazut greu bonav, Speram ca boala sa nu va Ii de cat trecatoare $i ca in curand YOm putea anunta deplina sa insanato$ire'.

Se observa ca $i in acest anunt din ziarul'Rom~nul" nurnarul total de cuvinte al textului este de 49.

Anuntul a aparut la 1 iulie 1883, $i nici un ziar nu-I preia deocamdata. laU insa $i 'rlispunsul ziarului Timpul, ziarullui Eminescu, rasouns care vine dupli 2 zile, la 3 iulie: 'Unul dintre colaboratorii acestei loi, d. Mihai Eminescu, a incetat de a mai lua parte in redactie, atins fiind in mod subit de 0 grava boala.

Ne place insa a spera ca lips a dintre noi a acestui stimat confrate nu va fi de cat de scurta durata si eli ne va Ii daU fericirea de a anunta revenirea sa sanatos la lunctiunile de p~nli acum:

Acest anunt-raspuns are un numlir de 65 de cuvinte. Pentru a obtine la ambele anunturi un numar s imbolic (pentru francmasonel de cuvinte, adicli 48 de cuvinte pentru primul anunt si 64 de cuvinte pentru al doilea anunt-raspuns, se scad din ambele texte d., prescurtarea de la domnul. Se observa, de asemenea, cuvintele similare care aparin eele doua anunturi: de, ca, d. Mihai, Eminescu, la, si, a, sa, sa, nu, va, Ii, de, eM. in, adica 16 cuvinte. Cu 0 zi inainte, la 2 iulie 1883 (c~nd nu dadusera inca stirea despre Eminescu!) Timpul anunta pe pagina intai, in 16 cuvinte: 'Cu incepere de astazt, 1 iulie, directiunea politica si redactia ziarului Timpul este incredintata d-Iui Mihail Paleologu: (citra nu se socotestell Ciudata citra 16 se regaseste p~na $i in biletelul pe care i ~a trimis d-na Szoke, sotia lui Siavici, lui Titu Maiorescu la 28 iunie 1883: 'Domnul Eminescu a innebunit. Va rog taceti ceva sa rna scap de el, cli foarte rau:

Revenind la 'dialogul" dintre cele douli ziare, observsm ca Rom~1 anunta in 2 Iraze, iar Timpul raspunde tot in 2 Iraze, dupa doua zile - spun~nd apasat ca Eminescu a fost dat afara din redactiel Acest lucru B urmareeu 'stimabilii' de 3 ani, de e~nd Eminescu ii ineomoda cumplit cu polemicile si dezvaluirile sale! Atentie, insa: nki 'anuntul', nici 'rlispunsul' nu zic mai mult decat 'greu bolnav' ori 'boalli grava': nu se pronuntli cuvAntul 'nebunie'; acesta este implicat, presupus.

De ce anuntli adversarii boala lui Emineseu si nu propriul sliu ziar? F acem mentiunea ca imprejurarile crizei din 28 iunie 1883, anume inUmpllirile din Cafeneaua 'Capsa', nu se tiparesc acum; sunt $tiute, probabil, doar din zvon public. Abia in 1911, dupa 28 de ani, se vor povesti aceste lucruri ca simple amintiri. Acum, la 28 iunie 1883 vestea pica precum un fulger: Eminescu este dat afarli din presli. De ce? 0 'boala grava'. In martie-apr~ie 1883, in cursul unor polemici obi$nuite, ca sa zicem asa, ziarele satelizate de catre 'Romanul" insinuau cli autorul articolelor de la Timpul (nenumit, desigur) este incoerent, nu are logica, 'Oumnezeu i-a luat mintile'. L'lndependece roumaine titra un editorial de Grigore Ventura' 'Le mediein s 'il vous plait'. Si totusi, textele incriminate de incoerente logico-mintale sunt in editie, se pot vedea de oricine, in atara de faptul ca autorullor este in dezacord cu sistemul de prezentare al realitlitii de clitre redactorii cu care oolemizeeza - $i in afara de tonul cam dur al polemicm - nimic din ceea ce ar putea constitui 0 dovadli 'rnedicala' a nebuniei.

... Vorba e: ce ne fa cern noi cu aceste 'parole', cu aceste 'semne' ciudate in texte? La 1883, in momentul crizei $i la 1889, inainte de moarte, eilrele 48 $i 64 i$i lac de cap. Ori sunt coincidente pur $i simplu, ori secretomania francmasonica a lucrat cu spor, pentru atunci $i pentru timpul viitor.

Actul ,I "actorii" lui

Textu~arola din 12 iunie 1889, interogatoriulluat lui Mihai Eminescu in ospiciul din strada Plantelor, pentru a i se dovedi incapacitatea mintalll, are 0 istorie destul de interesanta. Oesigur. el se afla in biografia dedicatli de George Calinescu poetului, dar este fragmentat, astfel cli nu atrage atentia citratorului: in locul irtreblirl a patra ('CiJe este Petrea Poenaru care te-a kNit?,) biograful parafrazeaza: 'lntrebat cine este atentatorul. declarli'. Nu este prima oara c~nd George Clilinescu citeazli fragmentar acte $i docllT1ente privitoare la Mihai Eminescu; dimpotriva. aceasta este metoda de lucru. putem zice, a biografiei sale. La modul general. se poate afirma cli istoriculliterar a parcurs intreaga bibliografie, $~a format 0 plirere despre subiect, dupli care infati$eazli cititorului aceasta plirerelimpresie argumentaodu-si-o cu piesele care i se par necesare. Este metoda de lucru a oriclirui biograf ancorat in pozitivism: el va scurta imensitlit~e materialului documentar, retin~nd esentialul, sintetizAnd. In ceea ce-I prive$te pe Eminescu, biografiile care is-au dedicat au tocmai acest specific: curg dn sinteza in sintezli, toti autorii, Urli exceptii semnificative, au 'inpresia' ca detin adevlirul ultim $i incearca sa iI destasoare in euvinte cat mai simple. sli lie cat mai convingatori. Nu s-au creat, inca. aeele 'complexe' eminesciene, nu s-a studiat. de pilda, momentul cutare din viata lui Eminescu din unghiuri diferite ori complementare, nu fac obiectul unei cercetari multiple nici macar momentele de rascruce din viata poetului. Identitatea punctelor de vedere duce la 0 diversificare monotona a tratlirii materialului. Ce sli spui, de pildli, despre recluziunea lui Mihai Eminescu la Mlinlistirea Neamt (1886-1887), dec~t cli nebunul $~a glisit locul, iar apoi si adjectivezi c~t mai viu modelul dat? Ceea ce lipseste la ora de fati in complexul Emineseu este 0 crmcl! temeinicl! a izvoarelor, fie ehiar $i a celor narative. Mlirturiile despre recluziunea lUI Mihai Eminescu la Manlistirea Neamt, de pildli, yin din partea unui medic socialist, Panait Zosin,

..

care are 0 viziune socialist-utopica asupra rumii, care nu l-a vlizut pe Eminescu, ci doar a au zit despre el, care era botosaeean $i avea 0 anum ita incredere in sine insu$i ca 'genius loci" etc. In numele sau, ca specialist nu este crezut un istoric, Rudolf $utu, nu se da crezare amintirilor lui Gala Galaction care vorbeste despre un Eminescu intreg la minte in momentele respective, nu se dli crezare nici mlicar actelor de buclitlirie ale stabilimentului, intocmite de mana poetului. Ce trebuie, in fond, ca sa se poata ie$i din acest impas? Desigur, mai intAi un corpus de documente, editarea cu grija $i atentie a tuturor marturiilor in discutie. Oe multe ori, adevlirul se aflli in partea necitata, evitatli a documentelor pe care Ie mAnuie$te chiar $i un George Clilinescu. Ne vom intalni in cursul acestei lucrari cu asemenea realitati.

Ca sa revenim la actul cifrat din 12 iunie 1889, cateva consideratii se impun. Acest text a fost editat prima oara de clitre Radu O. Rosetti in Adevlirulliterar si artistic din 27 septembrie 1922, $i sunt demne de atentie observatiile acestuia, omise de biografii lui Eminescu. Le redam: 'Un functionar de la Sectia a 2-a a Tribunalului l!fov, asezand arhiva, a dat peste un dosar care va interesa, desigur, pe biografii lui Eminescu, intr-un mod deosebit. E yorba de dosarul punerii sub interdictie a mare lui poet, cu numarul 645 din 1889, in care se gaSe$te rlispunsul la interogatoriu al acestuia, precum Si raportul mediccrlegal al speciali$tilor numiti de Parchetul de l!fov sa-I ancheteze. OAndu-ne seama de discretia cu care trebuie tratatli chestiunea $i eliminAnd tot ce ar putea sli atinga dureros pe admiratorii genialului inspirat, dam in vileag numai ce credem de cuviinta, lasand altora sarcina delicata de a completa studiul medical $i psihiatric al figurii marelui displirut. cu noile acte puse la dispozijie. Se stie cli Mihai Eminescu lovit, in iunie 1883 de 'nemiloasa fatal it ate ereditara' cum 0 nemeste Maiorescu in pretata 'Poeziilor' public ate in 1890 in editura Socec, a fost intemat in diferite sanatorii, aUt in tara cAt $i in strainlitate, si intre sfarsitul lui 1884 $i inceputullui 1889 plirea vindecat. cand in 1889 autoritlitile sesizate de cei in drept l-au intemat din nou in spitalul eCaritas> din Bucuresti'.

Intrerupem, pentru a atrage atentia ca, intr-adevlir, acest lucru 'se $lia' bne, in anii '20 de clitre fO$tii cunoscuti $i apropiati ai lui Eminescu (trecusera abia 30 de ani de la moartea poetului): ell intre 1884-1889 poetul era vindecat. dar, din cand in cando mai mergea pe la spitale. Biografiile moderne instituiesc mode lui tiranic dupa care 'nebunia' $~a asternut definitiv umbra dupa primul atac, cel din iunie 1883, panli la moarte, iar in intervalul1884- 1889 poetul n-a mai creat nimic etc. 'Legendele' eminesciene vorbesc, insli, pana astazi de 'caiete' cu poezii ale poetului pierdute. furate, ascunse in aceastli perioadli. Biografii sai trec sub tlicere panli $i faptul cli in buzunarul de la haina in care $~ dat duhul, in 15 iunie 1889, se aflau scrise de mana lui poeziile 'Viata' $i 'Stelele in cer' (vor fi public ate in 'fAntAna Blandusiei'). ori discuta cu un relativism suspect poezla 'Oe ce rumivii .. : trinisli de Eminescu de la Mlinlistirea Neamtin ianuarie 1887. la Convorbiri Literare si aplirutli in februarie. Oesigur. in lada cu

DIN GANOIREA GENIAL,!.

A LUI EMINESCU

• 'Nu 0 utopie. 0 mie de utopii pou/au capete/e generatiei trecute. care-s. inchipuia /ibertatea tara munca. cu/tura tara invatatura. organizatia moderna tara o dezvoltare economica ana/oaga·.

• • ... Dar dad secretu/ pentru pastrarea unei rase este pastrarea ca/itati/or ei muscu/are. secretul vietii /ungi a unui stat este pastrarea ierarhiei meritu/ui·.

• 'Eu este Oumnezeu. Natjunea mea e lumea: Cum tara eu nu este Oumnezeu. astfe/. tara natjunea mea nu e lume. Natiunea, acest como/ex de euri!'

• 'Un mic bu/gar de omat. cazand din varfu/ unui munte se face din ce in ce mai mare. rupe cu e/ copacii codri/or. strica ogoare/e. astupa un sat. Un mic sambure gre$it in organizarea societatii. in viata economics, creste $i ingroapa o natiune·.

• 'Astfe/. stejaru/. oricat de mic ar fi /a inceput. un vlastar rasarit din pamant. are ace/a$i caracter. aceeasi forma cu uria$u/ secular care a dat nastere unui codru de stejari. care a asimi/at esenta $i a absorbit in forme Ie sale paturi din ce in ce mai adanci ale suprafetei pamatului·.

• 'Prea multi sunt aceea pe care jam jignit spunand adevarul ....

• '0. eutemism! Fericirea nerozilor $i scaparea vic/eni/or. cine te-a inventat a inventat forma in care se imbraca /a$itatea omeneasca. /ipsa de convingeri /impezi. felcnia ... •

• • .. .1n deobste e/ este nesuferit. fiindca $tie cine este e/. $tie cine sunt altii. nu'i pasa de 0 lume pe care trebuie sa 0 dispretuiasca $i sta ca $i 0 carte deschisa inaintea tuturora. Toate suflete/e alese sunt nerezervate $i tocmai pentru oamenii comuni. /ipsa de rezerve a unui suflet ales este nesuferita'.

Eminescu crede intr-oputere oarba ce va da intr-o zi dreptate poporu/ul romanesc. Legi/e tainice ale Universulw /ucreaza pentru triumtu/ natiunii. Eminescu face intr-o notita izo/ata urmatoarea confesiune:

'Dar tie iti zic/ Mult iubit popor romanescJ Exista in secret Dumnezeul /um;;/ Mecan;ca Universulu;'.

97

manuscrise de care poetul era despllrtit se regasesc ciome $i variante ale acestor poezii; desigur, poetul scria din amintiri $i retusa, perfectiona din amintiri. Desigur ca, in sensul lazii cu manuscrise, acestea nu sunt creatii noi. Dar, de ce ar f avut nevoie Eminescu sa inventeze motive poetice noi, poezii noi, cand zeci $i sute de poezii 'vechi' iSi asteptau, in celebra lada, dar $i in mintea lui, lorme ultime? Cei care l-au vizitat pe Eminescu la Boto$ani vorbesc de 0 puzderie de hartii scrise de catre poet, unele luate de A.C. Cuza si descifrate, altele luate de rudele poetului. Chiarin strada Plantelor, in mai-iunie 1889, vizitatorii lui Eminescu bolnav vorbesc de maid are de hartii scrise de catre el, aruncate la CO$, ori maturate de temeia de serviciu. Argumentul'creativitatii' cade dintr-un condei in Iata abundentei de rnarturii documentare si, cu el, diagnosticul medical.lntr-adevar, un 'paralitic general', un 'abulic in ultimul grad', acestia sunt pacienti care nu mai creeza, rw mai lac diferenta intre viata $i vis etc. In privinta lui Eminescu, impresionante rliman. insa. marturiile documentare ale unor barbati avizati despre bogatia hartiilor sale scrise.lntre ei, 0 spune lIarie Chendi, care a stat in gazda pe strada Stirbei Voda, nr.72, pe langa Cisrnigiu, la aceeasi adresa pe care 0 avusese Si Eminescu in anii '80 ai secolului trecut (vom vedea cli tot acolo era sediul 'Societatii Carpatii'). Batranele gazde, niste nemti, incep a-si aduce aminte: '~i mi-au spus. intre altele, ca dupa moartea lui Eminescu, care a avut loc in 1889, au venit la danSii 2 domni care erau prietenii lui Eminescu si, impachetand toata saracia dlmisa in unna lui, au umplut 2 cufere cu carti $i cu manuscrise si au plecat'. Asadar, lada cu manuscrise pe care Maiorescu 0 luase de la Chibici Ramneanu in 1884 avea ... dublura. Pe drept se intreaba Chendi: 'De Ia 1884, insa, c3nd s·a intors de la Viena, pana la 1889, cand a urmat catastrofa mortii lui, el a mai muncit mult. Unde sunt manuscrisele lui din acel interval?'

fn aceste condijii, avem tot dreptul sa considerarn ca, impotriva $i chiar in pofida biografilor categorici, aselnenea piese neincluse in lada lui Eminescu au existat, exista inca cine stie prin ce unghere. Lipsa lor este presupusa prin logica argumentatiei care vrea sa instituie mode lui unui Eminescu total inactiv ori inapt pentru creatie, dupli 1883. In 1922, insa. ca sa incheiem aceasta paranteza, un Radu D. Rosetti. nu stia de golul pe care n va instaura George Clilinescu in anii 1883·1889 ai lui Eminescu. In 1922 el ne transmite un 'se stie' care flicea opinie comuna printre intelectualii romant.

Continua editorul actului in discutie: 'La 13 aprilie 1889, cu adresa numarul6794, procurorul Mavros. azi consilier la Curtea de Apel din Bucuresti, cere primului presedinte al Tribunalului IItov constituirea unei cure pacientului Mihai Eminescu, allat in casa de sllnlltate a doctorukn Sutu din strada Plante lor. Procurorul indicli in acelasi timp pre$edintelui tribunalului ca bolnavul are ca prieten bun pe Mihail Braneanu, redactor sef la 'Romania Libera'. Acesta. sesizat, constituie un consiliu com pus din T. Maiorescu, Dem Laurian. St. Mihailescu. I.l. Caragiafe. I.Gr. Valentineanu $i Mihaif Braneanu. care. convocaf conform ar!icolului 440 din Procedura Civila (jurnalul 2783/89) de pun la sectla a doua a tribunalului un proces verbal in care sunt de pllrere cli 'boala fiind in recidiva, reclama interdictia pacientului $i randuirea unui tutor care sa poata primi de la stat pensia lui viagerli $i sa poatli ingriji de intretinerea interzisului'. Procesul verbal al consiliului este scris in intregime Si depus de Titu Maiorescu, care. dupa cum e cunoscut, era $i avocat. Dupa semnarea actului acestuia (12 iunie 1889) Si depunerea raportului medico-legal, iscalit de doctorii ~utu Si Petrescu, document prea trist pentru a~ reproduce in intregime, totusi interesant pentru toti in partea unde descrie 'vocea cantatoare a bolnavului vesnic distrat', presedintele deleagli pe judecatorul Brusan (celebrul Metru ~li) cu kJarea interogatoriului, $i acesta este documentul cel mai pretios al dosarului unde se vede contiruitatea imaginatiei lui Eminescu in nebenie.'

Interogatoriuf este, asadar.fuat (scris, 'calculat' pentru citrare) de un 'Metru', adica 'Maitre', adicli 'n1aistru' (grad francmasonic), mai mult chiar: celebru. Radu D. Rosetti. cel care va f atat de greu incollit Ii un moment dat de polemici $i de eresa, atentioneaza cum poate asupra secretelor pe care Ie dezvliluie. Urmeazli documentul pe care l-am prezentat si noi, dupa care, incheierea: 'in ziua de 19 iunie 1889, adid 7 zile dupA luarea interogatoriului, punerea sub interdictie a lui Mihai Eminescu fiind la ordinea zilei, tribunalul, <avand in vedere cli moartea pacientului este cunoscuta public>, dispune incheierea dosarului $i tragedia e sfAr$ita'.

Acesta este actul din care G. Calinescu preia tragmentar doar 0 parte din cifrullui 'Metru Ghitli'.

Desigur, intreg acest dosar este foarte important si rnerita elortul pentru a f gasit. Observatiile medicilor din epocli in privinta bol~or psihice, in general, trebuie sa fie impregnate de lombrosianism, curentulla modli $i Tn Romania, astfel cli nu sunt in noU mult diferiU de cele amintitului Panait losin. De obicei, pentru ca schema sa fie cat rnai clara, se urmare$te cu insistentli factologia, se inventeaza acolo unde lipseste; candida decenta a medicilor rornani, care vorbesc, intr-un act medical atat de sec, de 'voce a cantatoare a bolnavului vesnic distrat' ne va da 0 mlisurli a acestei ruperi dintre corp $i sullet cu care opera medicina la sfAr$itul secolului trecut.

Acest dosar s-a allat panli prin anii '50, la Arhivele Statului. Fragmente din el sunt republicate in mai multe carti documentare ale lui Augustin Z.N. Pop. Dorind sa reia to ate piesele pentru edijia academicli, domnul D. Vatamaniuc ~a cerut spre consultare. Ei bine, dosarullipse$te. A lost imprumutat de catre regretatul

II