Biologie vegetala

Ord Scrophulariales
Fam Schrophulariaceae
Digitalis purpureea (degetelul rosu) – planta bianuala, cu tulpina simpla, dreapta,
care poate ajunge la 170m, acoperita cu peri. Frunzele sun eliptic lanceolate, paroae,
crenat-dintate. Florile sunt dispuse in raceme terminale, avand corola roz-purpurie.
Caliciu alcatuid din 5 sepale, 4 stamine, gineceu bicarpeler. Fructul este o capsula. Se
cultiva in scop medicinal si decorativ. Ca drog se utilizeaza frunzele care contin glicozizi
cardiatomici.
Digitalis lanata (degetelul lanos) – planta bianuala sau perena , cu radacina
pivotanta, frunze lucioase, fara par, cu fata superioara cerata. Corola este alb-galbuie si
are caracteristici faptul ca axa floala prezinta perisori. Fructul est capsula. Creste spontan
in tufisuri, poieni, locuri pietroase, si se cultiva si ca planta medicinala.
Folosita la insuficienta cardiaca.
Ord Rubiales.
Fam Valerionaceae
Valeriana officinalis (valeriana) – planta perena, cu rizom vertical, radacini groase
si putin ramificate, cu miros neplacut. Tulpina este fistuoasa si se ramifica in partea
superioara. Frunzele sunt imparipenat-sedate, flori violacee cu 5 sepale, 5 petale,
androceu cu 3 stamine si 5 gineceu tricarpelar. Fructul este o nucula. Creste prin zavoie,
tufisuri, paduri. La fel si radacina si rizomul, cu proprietati sedative si antispastice. Intra
in compoz : extraveralul
Ord ericales
Fam ericaceae
Vaccinium myrtilus (afin) este un mic arbust, cu frunze ovate, subtiri si fin
crenate, flori solitare, roz-palide, fruct baca neagra-albastruie. Creste sub forma de
tufisuri in etajul montan si subalpin. Fructele contin tonen- proprietati astringente si
stiptice (constipat) + subst cu proprietati hipogicemeante si hipotensive. Frunzele sunt
folosite in afectiuni cardiovasculare.
Arcostaphilos uva ursi (strugurii ursului) – arbust mic, ramificat sub forma de
tufa. Frunzele sunt obovate, tari, pieloase, lucioase. Florile sunt rosiatice ca niste clopotei
dispuse sub forma de racem. Fructul este o baca rosie. Prin continutul lor, fructele se
folosesc cu rol antidiareic, diuretic, antiseptic urinar. Creste in special in m-tii apuseni si
in Carpati pe stanci calcaroase.
Ord Primulales
Fam Primulaceae
Primula officinalis (ciubotica cucului) planta ierboasa perena care prezinta un
rizom cilindric, frunze dispuse in roata la baza tulpinii, ovat eliptice. Florile galben-aurii
sunt dispuse in umbele aplecate. Infloreste in aprilie-mai fructul este o capsula. Creste in
poieni si la marginea padurilor la deal si la munte. Se folosesc radacina si rizomul care
are proprietati expectorante.
 Ord Mirtales
Fam Mirtaceae
Eucaliptus glabulus (eucaliptul) – planta lemnoasa, f inalta, cu frunze persistente
si o dispunere a ramurilor a. i. Sa nu dea umbra. In frunze exista pungi secretoate. Florile
sunt grupate in umbele. Este originar din Australia se cultiva in regiuni tropicale. In
Europa de Sud creste in zonele mlastinoase, iar la noi in Banat si Baia Mare. Ca drog se
utilizeaza frunzele frunzele care contin eucaliptol. Conservat la rece se obtine comforul
eucalipt. Acest ulei eteric are proprietati expectorante si bacteriostatice.si se utilizeaza in
rinite si bronsite. Preparate :inflomant
Ord eleagnales
Fam eleagnaceae
Hipophae rhamnoides (catina de rau) – este un arbust cu ramuri brun roscate de
pana la 6m. Florile sunt mici, de culoare galbuie, fructul este globulos – pseudodrupa, de
culoare portocalie. Ajunge la maturitate in august. Creste in zonalitoralului si pana in
regiunea montana, pe marginile apelor. Formeaza tufisuri. Ca drog se utilizeaza fructul
care contine caroteni, flavone, un ulei gras bogat in vitamina E. Recoltarea fructelor se
face din august pana la inghet. Reprezinta o sursa vitaminica, iar uleiul obtinut prin
presarea fructelor se folosesc in arsuri, degeraturi si ca protector fata de rediatii.

SFARSIT
Bafta la invatat.