Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Calendarul gregorian şi osândirea sa de către Biserica Ortodoxă

Calendarul gregorian şi osândirea sa de către Biserica Ortodoxă

Ratings:
(0)
|Views: 110|Likes:
Published by Dan Constantin
Deşi calendarul gregorian este socotit a fi cel precis, şi chiar cel ce respectă întocmai regulile de la Niceea, se va dovedi că dimpotrivă, el a fost dovedit în sobor Ortodox ca fiind eretic şi contrar Părinţilor.
Deşi calendarul gregorian este socotit a fi cel precis, şi chiar cel ce respectă întocmai regulile de la Niceea, se va dovedi că dimpotrivă, el a fost dovedit în sobor Ortodox ca fiind eretic şi contrar Părinţilor.

More info:

Published by: Dan Constantin on Dec 15, 2010
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/23/2013

pdf

text

original

 
 1
şi osândirea sa de către Biserica Ortodoxă
 
Pr. Dan Bădulescu
 
Este binecunoscut faptul că, în
 p
rimele trei secole creştine, în
 
Biserică au coexistat mai multemoduri de prăznuire, în special a Sfintelor Paşti, deci mai multe calendare. Această situaţie a fostsesizată şi percepută ca un factor de diviziune, au existat încercări de uniformizare venite în special din
 partea papilor 
romani dar fără rezultat.
 
A fost necesară intervenţia providenţială a SfântuluiÎmpărat şi întocmai cu Apostolii, Constantin cel Mare, care a
impus la Niceea în anul 325 în cadrul primuluiSinodEcumenic 
(convocat tot de către el), găsirea unei formule
calendaristice pascale
unice, care să fie valabilă în Biserică
în
modul catolic, universal în toate locurile şi timpurile.
 
Acest lucru s-
a şi realizat prin insuflarea Duhului
Sfânt,
dar a fost necesară scurgerea mai multor secole pentruca el să se realizeze în practica bisericii de pretutindeni
(ecumenice). Este greu de datat exact când s-a produs acest
lucru dar este general acceptat că data cea mai târzie ar fi
secolul al VIII-lea.
Iată că însă, la 500 de ani de la „marea schismă”, adesprinderii bisericii apusene de cea Ortodoxă a Răsăritului,
s-
a conturat o „reformă calendaristică” ce ar fi capabilă sărezolve două abateri de la regulile de la Niceea: dataechinocţiului real astr 
onomic
 – 
 
21 martie, şi luna primă pascală de după acest echinocţiu.
 
 Nu vom intra acum în detalii de natură astronomică,
dar 
indicăm pe scurt faptul că, în mecanica cerească alcătuită minunat de către Dumnezeu, există treimişcări importante – 
 
diurne şi anu
ale -
ale soarelui, lunii şi stelelor fixe în jurul Pământului staţionar aflat în centrul universului. În urma faptului că aceste mişcări se efectuează în rate diferite se produc întimp anumite decalaje. Astfel întâlnim nişte „întârzieri” ale mişcărilor:
 -
soarelui faţă de stele (zodii), numită „precesia echinocţială”, ce ar duce la un decalaj de 1zi/300 de ani (sau după măsurătorile gregoriene 128 de ani);
 -
lunii, numită „proemptoza lunară” cu rata 1 zi/304 ani.
 
Din aceste motive, atât data echinocţiului cât şi luna plină pascală suferă din timp în timp acelefluctuaţii, care ar părea că afectează hotărârile pascale de la Niceea. Menţionăm în treacăt că printrecele 4 hotărâri, nu există nici o menţiune expresă a datei fixe şi obligatorii a echinocţiului
 
de primăvară
:
21 martie, ci ea este dedusă din intervalul pascal 22 martie – 
25 aprilie.În ciuda acestui fapt, în secolul al XVI-
lea papalitatea a iniţiat un curent de reformă acalendarului, susţinând nici mai mult nici mai puţin că hotărârile de la Niceea nu se mai aplică întrucât
s-
au produs nişte decalaje nepermise, şi în urma acestor iniţiative a promulgat în anul 1582 celebra bulă„Inter Gravissimas” ce marchează inovaţia numită de atunci „calendarul gregorian
 
 
 2
Istoria implementării acestui calendar a fost una foarte agitată, întrucât el constituia o nouăruptură faţă de Tradiţie şi de Biserica Ortodoxă a Răsăritului fidelă acesteia. În urma încercării deimpunere a acestui calendar în Răsărit p
atriarhul ecumenic Ieremia al II-lea a convocat un sinod panortodox la Constantinopol la anul 1583, la care a participat
şi
 patriarhul Silvestru al Alexandriei în
cadrul căruia
au osândit
 printre alte abateri dogmatice şi canonice papale noul
calendar gregorian.
Iată mai jos
extrase din Actul Sinodal al acelui Sinod. Patriarhul Ieremia
a spus următoarele
:
„Fiindcă iarăşi
biserica papei Romei cei vechi
, ceea ce se mulţumeşte întru
născociri noi
, fără asocoti cât de puţin, adică primejdia
-,
 s-
au învoit cu astronomii ei şi au mutat pe acelea care se făceaubine de dreptslăvitorii creştini
-
 pentru Sfintele Paşti
-
cele de Sfinţitul a toată lumea Sobor al celor 318de Dumnezeu purtători Părinţi cele poruncite şi hotărâte şi de celelalte Sfinte Soboare pecetluite şi primite de cei de peste tot pământul ortodocşi creştini, şi săvârşite după cum s
-au poruncit.Drept aceea, pricina aceea -
a născocirilor papei
, -
de mare sminteală, s
-
a făcut.
 
Şi pentru aceea ajungând înaintea smereniei noastre nişte bărbaţi din Armenia, întrebând şizicând, că
-
i sileşte pe dânşii papa ca să primească şi ei acele născociri
-
în privinţa calendarului,
- au
mai zis: Rugămu
-
vă pe voi, ca să ne spuneţi ce au hotărât dumnezeieştii Părinţi?
 
Iar smerenia noastră socotind
u-
se dimpreună cu Fericitul Patriarh al Alexandriei,
întru Duhul 
Sfânt desluşind şi explicând 
, înfăţişează curat şi limpede cele hotărâte de Sfinţii Părinţii noş
tri pentruacestea:Întâi:
Întru această întâi expunere, lămureşte şi documentează pe
 
larg Sfântul Sinod acesta, cum căArmenia, conform hotărâtelor Sfintelor Soboare Ecumenice, latură este în dioceza PatriarhieiConstantinopolului, iar nicidecum sub Roma cea veche, punând de faţă întreaga istorie ce a urmat cuepiscopii Armeniei; şi bazat
pe Canoanele Sfintelor Soboare Ecumenice, zice:
Că obiceiurile cele din început au poruncit ca să le ţinem, iar papii se opintesc ca afară de enorialor a stăpâni cu sila, care împotriva învăţăturilor lui Hristos este. Căci Mântuitorul acestea a zis
trimi
ţând în lume pe Sfinţii Apostoli: «Pe toţi învăţaţi, zice, şi nu
-
i siliţi»; şi «cel ce voieşte a veni cătreMine....», şi câte în Sfinţitele Evanghelii de acestea se urmează.
 Se cuvenea acestor 
apuseni
, dar, ca să nu
-
i înveţe
 scornituri şi străine învăţătu
ri
, pricinuitoare
de sminteală; însă Biserica Domnului nostru Iisus Hristos – 
 
cea Ortodoxă de Răsărit, pe moştenireaApostolilor şi a Sfintelor Soboare şi câte sunt ale dumnezeiescului Duh, păzeşte.
 
Iar al doilea: Asigurăm şi întărim pe tot creştinul ortodox, cel ce pofteşte, să cunoască adevărul,
cum că nu este nici o neconglăsuire întru a noastră pascalie
; Ci urmând cineva rânduielilor Sfinţilor Părinţi,
rămâne drept şi în veac statornic
, întrucât
 păzeşte rânduiala care a primit 
-o dintru început 
nestrămutată, cea cu bună cuviinţă şi cu dreaptă socoteală dela dumnezeieştii Părinţi.
 
Căci nimeneadin cei de acum, ori cu ştiinţa, ori cu astronomia după cei aleşi ai lor, nici o sfinţire au, fără numai păreri deşarte, iar de cele ale Adevărului sânt departe.
D
eci, în patru se adună hotărârile pentru Sfintele Paşti: Ce porunceşte că: se cuvine dupăisimeria cea de primăvară a săvârşi Paştele; Al 2
-
lea, nu întru aceiaşi zi cu jid
ovii
să prăznuim Paştele;
Al 3-
lea, că nu prost după isimerie ci întru întâia lună
-pl
ină care va fi după isimerie; şi al 4
-
lea, că şidupă luna
-
 plină îndată în duminica săptămânii dintâi.
 Pentru aceasta,
nimeni cu totul să cugete pentru cei prea cunoscători acei Sfinţi Părinţi, cum că
 s-
au amăgit întru aceasta şi au greşit 
,
care acum de cei noi astronomi, precum zic ei, mai bine s-auîndreptat.
 Fiindcă cu Darul lui Hristos
dela Sfântul întâiul Sobor până acum, pururea
Sfintele Paşti
, după pasca legii se fac şi în duminică;
ci nici o turburare n-
am cunoscut, ca să ne sculăm
-
 să le îndreptăm.
 Bine dar s-
au rânduit de Sfinţii Părinţi şi în veci rămâie nestrămutate.
 
 Foarte rău dar, de cei de acum noi astronomi ai Romei
vechi s-
au scă
zut cele 10 zile dela luna
lui octombrie; Deoarece, afară de altele, şi confuzie (turburare) se aduce înlăuntru întru acest nousistem de calendar, şi socotindu
-
se şi privindu
-se.
 Pentru că întru toată perioada cea de 13 de ani, o zi
 
 3
numai se zice că prisoseşte. Şi cum cunoscut fiind că dela întâiul Sfântul Sobor, 1265 de ani trecând  până acum, (314 scăzându
-
i) numai 9 zile şi ceasuri 10 fără o jumătate de secundă s
-
ar aduna şi ar lipsi; şi de este aşa, atunci nu ajunge a se face 10 zile. Iar dacă în 120 de
 
ani 1 zi se adună, atunci vor  fi zile 10 şi ceasuri 10 şi vor trece peste cele 10 zile. Acestea cu totului tot cu greşeală se arată de ei.
 
Ci şi după cei minunaţi şi înţelepţi cititori şi văzători de stele, după marele Ptolomeu şi alţii, greşite acestea se află, că în 300 de ani, acei, şi ceva mai mult zic, că o zi se adună, arătând şi aceasta,nu de la a soarelui mişcare adică – 
 
că liniştită îşi face mişcarea şi neschimbată
-
ci, după măsurarea zilelor anului. Şi după unii ca aceştia, zile 4, ceasuri 5 şi
 
 secunde 13 dela Sfântul Sobor din Niceea şi până acum s
-ar face.
Acestea toate socotindu-
se, şi după a elinilor (filosofilor) înţelepciune, se arată că afară de tot
cuvântul cele 10 zile ale lui octombrie astronomii Romei le-
au scăzut, numai ca să se arat
e oamenilor 
ca făcând ceva slăvit şi nou pentru schimbare, după cum se cădea lor să nu facă înnoiri ca acestea; căciaduc şi pricinuiesc în Biserica lui Hristos
despărţire nu puţină
, măcar şi silă să nu se aducă.
Pentru aceasta, aceia care
îndrăznesc a face unele ca acestea înnoiri, nu cu bun cuvânt se socotesc credincioşi
, răsturnând cele bine aşezate şi poruncite de Sfinţii Părinţi,
care sânt nu numai cu
bună socoteală ci şi dumnezeieşti.
 
Şi acestea adică noi către amândouă expunerile le zicem, însemnând după adevăr 1583 anul dela
întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, noiembrie 20, indictionul 12:Ieremia, al Constantinopolului,
Silvestru, al Alexandriei, şi ceilalţi ai Sfântului Sobor de faţă Arhierei”
1
...În condica manu
scrisă, purtând nr. 285. a Bibliotecii Sf 
intei Colibe cea din SchitulCapsocalivei
, cu hramul „Lauda Acatistului”,
-
după care am c
itat Actul Sinodal de mai sus, iar în
româneşte tradus de Cuvioşia sa părintele Ignatie dela Schitul Ivir 
on, -
la foaia 1165 se află în rândulhotărârilor ale acestui Sfânt Sobor din 1583 şi
7 anatematisme:
1) dă anatemei pe cei ce zic că Duhul Sfânt purcede şi din Fiul, (Filioque); ,
 
2) dă anatemei pe cei ce nu împărtăşesc şi din Sfântul
 
Sânge pe credincioşii mireni;
 
3) dă anatemei pe cei ce zic că Mântuitorul nu va veni ca să judece dimpreună cu trupurile şi
sufletele;
4) dă anatemei pe cei ce fac Liturghie cu azimă;
 
5) dă anatemei pe cei ce cred în purgatoriu;
 
6) dă anatemei pe cei ce cred pe papa de cap, iar nu H
ristos ca
şi
Cap al Bisericii Sale.Anatematisma a 7-
lea, este îndreptată împo
triva reformelor calendaristice:
7) Cei ce nu urmează obiceiurile Bisericii lui Hristos, după cum cele 7 Sfinte Soboare de atoatălumea au aşezat şi Sfintele Paşti şi
calendarul bine legiuindu-
l ca să le urmăm ne
 schimbate,
şi
voieşte a
urma cea de nou pa
 scalie şi calendarul lui papa Grigore
 
 şi acelor fără de Dumnezeu astronomi, şi seîncontrează la toate acestea
-
ale Sfinţilor Părinţi
-
 şi voieşte a le răsturna şi a le strica, lasă să aibă Anatema şi afară de Biserica lui Hristos şi din adunarea celor credincioşi să fie.
 
Iar voi cei bine-
credincioşi drept slăvitori creştini rămâneţi în cele ce v
-
aţi învăţat şi v
-
aţi născut – 
 
 prin Botez şi v
-
aţi crescut, şi când va chema vremea şi însuşi sângele vostru să
-
l vărsaţi ca să păziţicredinţa cea de Părinţi predată şi mărturisirea; şi să vă păziţi şi să vă luaţi aminte despre unii ca aceştia,ca, şi Domnul nostru Iisus Hristos să vă ajute totdeauna şi smeritele noastre rugăciuni să fie cu voi cutoţi Amin”.
 
La 10 ani după acest sinod,
în anul 1593 patriarhul Ieremia a convocat un nou sinod panortodox
tot în aceeaşi Biserică a Maicii Domnului
„Mângâierea”
 
de faţă fiind şi
 patriarhul Meletie al
Alexandriei ce ţinea locul
 patriarhului
Ioachim al Antiohiei şi
 patriarhului
Sofronie al Ierusalimului şialţi mulţi dintre arhierei din fiecare eparhie a Bisericii Răsăritene ai ortodocşilor. În
acest sinod s-a
1
 
„Biserica
 
Ort. Română”, nr. 12 din 1881.
 

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Dan liked this
Dan liked this
Cornel Lemnaru liked this
alexcojocaru72 liked this
Dan Constantin liked this
Dan liked this
Dan liked this
Dan liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->