You are on page 1of 2

Teoria celor doua sisteme de semnalizare este adiacenta teoriei tipologiei.

Primul sistem de semnalizare consta in asocieri de stimuli, chiar foarte diferiti intre ei, si chiar in lanturi
complexe.
Al doilea sistem de semnalizare consta in limbaj, prin care, la om, are loc o foarte activa simbolizare stimulativa
si generatoare de provocari sau inhibari, de reactii, conduite si exprimari elaborate.
In functie de predominanta unuia sau a celuilalt dintre sistemele de semnalizare, avem, suprapus celor patru
tipologii definite mai sus, alte doua tipologii:
individul de tip artist sau intuitiv - la care predomina primul sistem de semnalizare;
individul de tip melancolic, intelectual - la care predomina al doilea sistem de semnalizare.
.P.Pavlov a elaborat o tipologie complexa, pornind de la caracteristicile activitatii nervoase superioare (ANS).
Aceasta dispune de trei caracteristici de baza: echilibru, forta, mobilitate. Combinarea acestor caracteristici,
duce, dupa Pavlov, la patru tipuri temperamentale de baza : tipul coleric, sangvin, flegmatic si melancolic.
Tipul coleric este neechilibrat, are forta si mobilitate.
Tipul sangvin este echilibrat, are forta si mobilitate.
Tipul flegmatic este echilibrat, fara forta si fara mobilitate.
Tipul melancolic este neechilibrat, fara forta si fara mobilitate.
La fiecare, din cele patru tipuri, pot predomina, primul sau cel de al doilea sistem de semnalizare; primul,
constand, in asocieri de stimuli, chiar foarte diferiti intre ei, si chiar in lanturi complexe, iar cel de-al doilea
sistem de semnalizare consta in limbaj, prin care, la om, are loc, o foarte activa simbolizare stimulativa si
generatoare de provocari sau inhibari, de reactii, conduite si exprimari elaborate.
La fiecare tip de temperament din cele patru (mai sus amintite), poate domina primul sistem de semnalizare
ceea ce va determina colerici, sangvini, melancolici si flegmatici, de tip artist sau intuitiv, sau tipul meditativ,
intelectual la care domina al doilea sistem de semnalizare.
Aceste variante tipologice la randul lor pot fi variante pozitive sau negative.
Asadar, primul sistem de semnalizare, se implica, in identificarea obiectelor, si a diferitelor insusiri ale
acestora, ca “semnale” concrete, receptate, in permanenta, in mediul ambiant, si asociate, de anumite trebuinte
(de baza, naturale sau ereditare si dobandite). Semnalele devin stimulatoare de conduite dobandite (RC), ce
impreuna cu conduitele innascute (RN- reflexe neconditionate), largesc fluiditatea si eficienta adaptarii,
impregnand-o de structurile mediului. La om, cel de al doilea sistem de semnalizare (limbajul), creeaza cuvinte,
cu o forma de semnalizare specifica, de mare importanta, care faciliteaza, cu tendinte de maximizare, la
adaptarea la conditia umana.
Cand utilizarea acestui sistem de semnalizare, devine supla si dominanta, conduitele se intelectualizeaza, foarte
mult, si ca trebuintele dobandite; limbajul, verbalizarea interna si externa, se dezvolta mult in copilarie, si, in
genere, sunt foarte complexe la omul modern. In cazul dominatiei primului sistem de semnalizare, conduitele
sunt mai concrete si primare. In cazul dominatiei celui de al doilea sistem de semnalizare, corelat cu primul, pe
care-l domina, se manifesta tipul meditativ, intelectualizat. Acesta poate stoca un foarte mare numar de conduite,
dar, mai ales, de idei-informatii, cu care se opereaza, in mod curent.
Sangvinicul - reactivitate emotionala moderata, mare mobilitate a sentimentelor si traire superficiala ca
intensitate.
Flegmaticul - reactivitate emotionala moderata, desfasurare lenta a emotiilor, sentimente stabile.
Melancolicul - temator si cu dispozitii afective astenice, plange usor.
Vointa. Se formeaza prin educatie, dar pe baza temperamentului. In conditii de buna educatie, la tipul puternic se
obtine o vointa puternica (independenta, perseverenta) si o buna stapanire de sine. In ceea ce priveste
promptitudinea deciziei, sunt avantajati colericii, care pot fi si pripiti daca nu se educa rabdarea.
Deprinderi. La tipul inert si la cel slab, deprinderile se formeaza lent, dar sunt stabile; de aceea trebuie facute de
la inceput corect si cu rabdare. la tipul mobil, deprinderile se formeaza mai rapid.
Aptitudini. Deoarece au o baza innascuta, predispozitiile, aptitudinile nu depind de temperament. Au existat si
vor exista oameni capabili peste nivelul mediu in cadrul oricarui tip temperamental.
O mare problema psihologica, inca putin elucidata, este relatia dintre temperament si caracter. In planul
observatiei superficiale, de multe ori se confunda manifesta rile din cele doua planuri. Perspectiva genetica, a
originii caracterului este cea mai provocatoare. Intr-adevar, educarea caracterului are un puternic si permanent
sprijin in tipul temperamental. Esecurile se pot datora in mare parte desconsiderarii trasaturilor temperamentale
in procesul indelungat al formarii personalitatii: a trata unele trasaturi ca pozitive si altele ca negative duce la
distorsionari.

16.s. Portrete temperamentale


Ca dat natural al omului, temperamentul cuiva nu trebuie evaluat dupa criteriul binelui sau raului, cum este cazul
cu caracterul. Nu exista temperamente mai mult sau mai putin bune. Fiecare temperament are caracteristici care
pot fi considerate ca dezirabile si caracteristici mai putin acceptabile mai ales prin raportare la situatii si
activitati. Se intalnesc foarte rar oameni cu temperament pur. In realitate, se intalnesc oameni la care
caracteristicile temperamentale se combina in diferite proportii. Portretele temperamentale descrise mai jos sunt
cazuri teoretice pentru situatia predominarii evidente a insusirilor unui tip sau altul. Se va vedea ca referirile
caracteriale nu pot fi evitate.

Sangvinicul
Insusiri dezirabile: energic (plin de viata), voios, sociabil, amabil, antrenant (ii face pe altii sa se simta bine), are
farmec in relatiile cu altii, optimist, intotdeauna bine dispus, atasabil, entuziast.
Insusiri mai putin dezirabile: obraznic, obositor prin repovestirea de istorii pentru a amuza, ii lipseste disciplina
mintala, mai mult vorbeste decat asculta, ii intrerupe pe altii, vrea sa fie centrul atentiei, promite ca ajuta dar uita,
nu are o maniera logica de a face lucrurile, indulgent pentru a nu fi dezagreabil, se supara usor dar uita usor, se
da in spectacol, inconsecvent, flecar, incearca sa-i manipuleze pe cei din anturajul sau, nestatomic (cauta noi
activitati, noi relatii, are nevoie de schimbari ca sa nu se plictiseasca).

Colericul
Insusiri dezirabile: angajant, darz, combatant, actioneaza repede in toate situatiile, sigur pe sine, este convins ca
va finaliza orice actiune daca depinde de el, rareori ezita sau oscileaza, vorbeste direct si fara rezerve, comanda,
isi asuma riscuri convins de propriile aptitudini si de succesul sau, pare sa aiba putina nevoie de ajutor, decis (ia
repede si definitiv o hotarare), conducator pe care altii il urmeaza, nu se lasa pana nu realizeaza scopurile ce si-a
propus.
Insusiri mai putin dezirabile: considera ca este greu de crezut ca cineva sa faca treaba mai bine decat el,
neinduplecat, se impotriveste sau ezita sa urmeze alta cale decat cea proprie, nu suporta sa astepte, nu suporta
iritarea altora, nu este interesat de ce spun altii sau de activitatile altora, trufas (o stima de sine puternica
sustinand ca are dreptate), certaret (provoaca discutii pe motiv ca are dreptate), curaj uneori in sens negativ,
dependent de munca, pe care ar face-o incontinuu, lipsit de tact jigneste usor), inflexibil ( nu accepta punctele de
vedere ale altuia sau atitudinile altuia), ajunge usor sa fie nemultumit, chiar daca nu ajunge la un nivel emotional
inalt, incapatanat, dominator, isi manifesta furia cand ceilalti nu actioneaza destul de repede, judeca adesea
exprimand reactii negative, poate sa actioneze pripit.
Melancolicul
Insusiri dezirabile: ii place sa analizeze pentru a vedea relatiile logice, convinge prin logica si fapte, renunta din
proprie initiativa la interesele sale (altruist), respectuos (ii trateaza pe ceilalti cu respect si onestitate), sensibil (se
intereseaza de ceilalti), prevazator, nu provoaca usor o conversatie, organizat, ordonat, statornic (devotat), se
poarta diplomat, cu tact si sensibilitate, are aspiratii intelectuale si artistice, idealist (simte nevoia sa se ridice la
standarde inalte), profund (ii displac conversatia si lucrurile superficiale), iubitor de muzica ca forma a arte iar
nu ca spectacol, politicos, loial, nu este invidios, face totul in modul cel mai discret.
Insusiri mai putin dezirabile: are complexe de inferioritate, capabil sa poarte ranchiuna, nu iarta usor, poate sa se
supere pentru ofense imaginare, sentimente de ingrijorare, neincredere, anxietate, interiorizat (nu-si arata deschis
tandretea), uneori pune standarde stat de inalte ca este greu de satisfacut, vede intai partea neagra a lucrurilor
(pesimist), se simte marginalizat, susceptibil (se simte jignit cu usurinta), nu are increderea ca va reusi, traieste in
el insusi (introvertit), suspicios ( nu crede, se intreaba cu privire la motivul din spatele cuvintelor), singuratic,
razbunator, ii pedepseste pe cei care l-au jignit, impaciuitor, chiar cand are dreptate isi slabeste pozitia.

Flegmaticul
Insusiri dezirabile: adaptabil (se simte confortabil in orice situatie), pasnic, accepta punctul de vedere al altuia,
nu-si manifesta trairile emotionale decat rar, nepretentios, rabdator, ramane calm, nu este afectat de intarzieri.,
organizat (dupa plan), meticulos, stabil emotional, inofensiv (nu spune si nu provoaca ceva nedorit), umor sec,
pacificator, tolerant (accepta gandurile si modul de a fi al celuilalt fara a se impotrivi), bun ascultator (pare
doritor sa suda ce ai de spus), multumit, nu ii plac extremele.
Insusiri. mai putin dezirabile: slab expresiv, apatic, nu se implica, neatent datorita lipsei de interes, nehotarat,
ezitant, lent, anost (nu-si manifesta in nici un fel sentimentele), placid (nu-si stabileste obiective), are o
perspectiva simplista asupra vietii, inchistat, las (se retrage in situatii dificile), indiferent (nu conteaza daca
lucrurile sunt intr-un fel sau in alt fel), bombanitor, mocait, lenes, impasibil (se opune implicarii).

You might also like