Professional Documents
Culture Documents
MODERNE DE
PREDARE-ÎNVĂŢARE
BRAINSTORMINGUL
este un mod simplu şi eficient de a genera idei noi. La ora actuală este cea mai răspândită metodă de
stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. Şedinţele de brainstorming se fundamentează pe
două principii care se materializează în patru reguli :
cantitatea determină calitatea. Participanţii trebuie să emită cât mai multe idei. Cu cât ne vin în minte mai
multe idei, cu atât cresc şansele de a găsi ideile valoroase şi folositoare în soluţionarea unor probleme.
Asociaţia liberă de idei conduce la apariţia unor idei viabile, inedite.
amânarea evaluării ideilor celorlalţi, aceasta dând posibilitatea fiecărui participant să emită orice idee
referitoare la problema în cauză, brainstormingul putând fi caracterizat ca o metodă care nu tolerează nici
un fel de critică. Regulile brainstormingului ce derivă din aceste principii sunt:
stimularea unei producţii cât mai mari de idei
preluarea ideilor emise de alţii şi fructificarea lor prin ajustări succesive şi asociaţii libere asemenea unei
reacţii în lanţ
suspendarea oricărui gen de critică
manifestarea liberă a imaginaţiei
Brainstormingul se poate realiza în perechi sau în grup. Toate ideile produse se notează.Mânuită cu
profesionalism, abilitate, flexibilitate şi inspiraţie, este o metodă accesibilă, relativ simplă şi eficientă de
învăţare care stimulează creativitatea şi, pe această bază, dezvoltarea gândirii critice, constructive.
TEHNICA:GÂNDIŢI/LUCRAŢI ÎN
PERECHI/ COMUNICAŢI
Presupune o activitate de învăţare prin colaborare care constă în stimularea elevilor în a reflecta asupra
unui text/conţinut informaţional, colaborând cu un coleg în formularea ideilor pe care le vor comunica
apoi întregului grup.
Este o tehnică relativ uşor de utilizat, ce nu necesită mult timp şi care se poate folosi de mai multe ori în
timpul unei lecţii sau activităţi didactice.
Presupune următorii paşi:
formarea perechilor
elaborarea răspunsurilor individual
lecturarea soluţiilor, reciproc
negocierea soluţiilor
Exemplu:
Elevii trebuie să observe diferenţele între fiinţa umană şi celelalte fiinţe.Li se cere copiilor individual, timp
de 5 minute să scrie tot ceea ce ştiu despre om sub forma unui scurt eseu,despre activitătile sale, despre
organismul său,despre ceea ce îl deosebeşte de celelalte vieţuitoare.Se foloseste metoda Tehnica
Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi. După aceasta se discută în perechi ceea ce au notat.
METODA MOZAIC
Este o metodă prin care se promovează învăţarea prin colaborare şi cooperare între elevi.acestă tehnică de
predare-învăţare presupune parcurgerea următorilor paşi 81:
construirea grupurilor de lucru iniţiale. Clasa de elevi se împarte în grupuri de câte 4-5 elevi. Se utilizează
diverse criterii de grupare a elevilor. Unul dintre acestea poate fi următorul: elevii numără de la 1 la 5,
astfel încât fiecare elev să aibă un număr cuprins între 1 şi 5.
Profesorul împarte textul pe care îl vor studia în tot atâtea părţi câte grupuri au fost constituite iniţial.
Se constituie grupurile de „experţi” şi se trece la rezolvarea sarcinilor de lucru. Elevii cu numărul 1 vor
forma un grup, cei cu numărul 2 alt grup şamd.
Fiecare grup de experţi are sarcina de a studia o anumită parte din text, repartizată de profesor. Elevii din
fiecare grup trebuie să discute mai întâi conţinutul de idei al părţii din text care le revine, s-o înţeleagă cât
mai bine şi mai adecvat pentru a fi capabili ca, ulterior, sa o predea celorlalţi colegi. Ei hotărăsc împreună,
prin discuţii, dezbateri, care sunt ideile principale ale textului studiat şi cum vor proceda pentru a le preda
colegiloe astfel încât aceştia să înţeleagă cât mai bine.
Revenirea elevilor în grupurile iniţiale şi predarea conţinutului pregătit celorlalţi colegi. Prin predarea
reciprocă se realizează cea mai bună învăţare a unui conţinut informaţional. La sfârşitul lecţiei fiecare elev
trebuie să stăpânească conţinutul întregului text şi nu doar a părţii la învăţarea căreia a participat ca expert.
Când se realizează predarea reciprocă, elevii pot cere expertului lămuriri suplimentare în
legătură cu fragmentul pus în discuţie. Dacă mai există nelămuriri şi neclarităţi, cei în cauză pot
adresa întrebări şi celorlalţi experţi din grup. Dacă persistă anumite dubii referitoare la o
problemă, acestea trebuie cercetate până la lămurirea lor adecvată.
Profesorul monitorizează predarea, asigurându-se că informaţia este transmisă şi asimilată
corect. Dacă elevii se împotmolesc, profesorul îi ajută să depăşească situaţia.
Experţi 1
1. Recunoaşteţi substantivele din textul următor. Precizaţi ce denumeşte fiecare, felul şi numărul.
Când eram şcolar, bunica mi-a dăruit, spre bucuria mea, o carte despre călătoria cu balonul, alta
despre avalanşe şi o cutie cu creioane colorate.
2. Formulaţi alte sarcini pentru textul dat.
Experţi 2
1. Număraţi substantivul şcolar la:
Nr. singular Nr. plural
(un şcolar) (doi şcolari)
2. Daţi cinci exemple de alte substantive care se numără la singular un şi la plural doi.
De reţinut!
Substantivele care primesc, prin numărare, la numărul singular cuvântul un şi la numărul plural
cuvântul doi sunt de genul masculin.
3. Formulaţi alte cerinţe prin care să verificaţi înţelegerea substantivelor de genul masculin.
TEHNICA ŞTIU/VREAU SĂ
ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT
Este utilizată cu precădere în faza de evocare dar şi în faza de realizare a sensului, fiind o
modalitate de conştientizare, de către elevi, a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect,
o problemă şi, totdată, a ceea ce nu ştiu sau nu sunt siguri că ştiu şi ar dori să ştie/să înveţe.
Procedura este relativ simplă în faza de evocare li se cere elevilor să inventarieze-individual, pe
perechi sau în grup- ideile pe care le consideră că le deţin cu privire la subiectul/tema
investigaţiei ce va urma. Aceste idei sunt notate în rubrica „Ştiu”.
Totodată, ei notează şi ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să ştie în legătură cu
tema respectivă,aceste idei fiind noate în rubrica”Vreau să ştiu”.
Urmează studierea unui text, realizarea unei investigaţii sau dobândirea unor cunoştinţe
referitoare la acel subiect, cunoştinţe selectate de profesor. Prin metode şi tehnici adecvate,
elevii învaţă noile cunoştinţe iar în faza de realizare a sensului, ei inventariază noile idei
asimilate pe care le notează în rubrica”Am învăţat”.
Aşadar, rezultă un tabel cu trei rubrici:
Ştiu
Vreau să ştiu
Am învăţat
În fiecare rubrică apar ideile corespunzătoare, evidenţiindu-se foarte clar situaţia de plecare,
aspectele şi întrebările la care au dorit să găsească răspunsuri şi ceea ce au dobândit în urma
procesului de învăţare
Exemplu:
Elevii trebuie să identifice in fragmentele din manual ciclurile de viata ale omului
Se lucrează cu manulalul şi frontal. Se citeşte lecţia din manual şi în paralel se notează în tabelul
realizat la tablă şi în caiete „Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat.” Înainte de a se citi lecţia se
completează cu elevii coloana Ştiu. În timp ce se citeşte lecţia se completează şi coloana Am
învăţat cu noile cunoştinţe. După ce s-a terminat de citit lecţia în curs de cinci minute se lasă
elevii să noteze în coloana „Vreau să ştiu ”ce ar mai dori să afle despre om.