Professional Documents
Culture Documents
C U P R I N S
I. Generality
1.1. Domeniul de aplicare
1.2. Prescriptli ?i standards
1.3. Definifii
I Receploare de curent alternativ
2.1. Tensiunea de alimentare
2.2. Clasificarea si alimentareea receptoarelor . . . .
2.3. Evaluarea puterilor absorbite de receptoare .
II, Sursele de alimentare ?i inatalapa de distribute prin-
cipals
3.1. Alegerea surselor de alimentare
3.2. Scheme de alimentare a instalatiei de distribute prin-
cipale de 0,4 kV
3.3. Dimensionarea surselor de alimentare
I Dlmensionarca si verifiuavea editor de alimentare >ji a.
iHihlpamentului de servicii proprii
'1,1. Dimensionarea Jn regira permanent 5! de suprasarcina
'i is. Verilicarea In regim de scurtcircuit
•I:!. Protectia ?i automatizarea instaJa[iilor
i I'Ai'inplu de calcul
' • I Datele necesare pentru proiectare
• '. Kvaluarea puterilor absorbite de receptoare .
1. GENERALITATI
— PE 111-4/75. Instructiuni pentru proiectarea statiilor latiilor anexe din stabile electrice (instalatii pentru producerea
de conexiuni si transformaro. Conductoare neizolate rigide. aerului comprimat, instalatii de redresare, de incalzire, de
— PE 111-6/75. Instructiuni pentru proiectarea sLatiilor ventilatte, de iluminat si forfa etc.).
de conexiuni §i translormare. Conductoare neizolate fLexibile. 1.3.2. Instalatia de distributie principala
— PE 103/70. Instructiuni pentru dimensionarea si veri- Cuprinde barele colectoare ale serviciilor proprii de 0,4 kV,
ficarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecantce si alirnentate direct de la sursele de alimentare (in sensul
tennice, in condi^iile curentilor de scurtcircuit. pet. 1.3.5.), precum si caile de alimentare respective. Instalatia
— PE 009/75. Nornie de prevenire, stingere si dotare im- de distributie principala serve^te la alimentarea unor recep-
potriva incendiilor pentru rarnura energiei electrice si termioe. toare individuale sau grupe de receptoare.
— PE 124/78. Normativ privind alimentarea cu energie 1.3.3. Instalatia de distribute secundara
electrica a consumatorilor industrial! si similari. Cuprinde intreaga re^ea de distribute, alimentata de la
— PE 829/72. Conditii tehnice pentru aparatajul de joasa instalatia de distribute principala.
tensiune utilizat la servicii interne. 1.3.4. Calea de alimentare
— E-Ip2-69. tndreptar privind proiectarea centralelor Cuprinde totalitatea elernentelor inseriate intre surs§ §i
si statiilor electrice — Izolatoare, armaturi si cleme (I.S.P.E.)- puncLul care trebuie alimentat (bare de distributie sau recep-
— E-Ip3-76. Indreptar privind proiectarea centraMor tor), la care indisponibilitatea oricarui element nerezervat con-
si statiilor electrice — Sigurante luzibile (I.S.P.E.). duce la intreruperea alimentarii.
— C 5.11. (1969). Indreptar pentru protectia prin relee a Doua cai de alimentare se considera independente, daca
motoarelor de servicii proprii la CTE (I.S.P.E.). un defect unic sau lucrarile de rcparatie si intretinere la ele-
mentele unei cai nu conduc la scoatcrea din funciiune a celei-
• 1.2.2. Standarde lalte cai.
—- 4936 — 71. Centrale si sta^ii electrice de conexiuni si 1.3.5. Sursa de alimentare a instalatiilor de servicii proprii
transformare. Bare §i barete colectoare. Marcare. Cuprinde elementele de la care se face alimentarea insta-
— 7334 — 78. Instalatii electrice de 1000 V si peste latiei de distribute principala, prin intermcdiul unor cai de
1 000 V. Instalatii de legare la parnfnt de protectie. alimentare, ca de exernplu : bare colectoare, linii electrice, infa-
_ 6616 _ 78. Instalatii electrice pina la 1 000 V. Instalatii ^urari tertiare ale (auto) transformatoarelor, grupuri electro-
de legare la nul de protectie. gene etc.
—- 5358 — 68. Tablouri de distribute inchise pentru 1.3.6. Surse de alimentare independente
500 V.c.a. si pina la 630 A. Conditii speciale. Doua surse de alimentare se considera independente daca sint
indeplinite concomitent urrnatoarele conditii :
—• un defect sirnplu, afectlnd un singxir element al siste-
1.3. Defines! mului de alimentare (linie, celula de statie, sectie de bare
colectoare etc.), care scoate din functiune una dintre surse, nu
conduce obligatoriu, ca o consecinta, si la scoaterea din
1.3.1. Instalatia de servicii proprii de curcnt alternativ functiune a celei de a doua surse, cu conditia lunctionarii
Cuprinde totalitatea instalatiilor electrice de curent alter- corecte a automaticii sistemului;
nativ dintr-o stape electrica, care asigura alimentarea cu ener- —- scoaterea din functiune temporara, voita, a unui singur
gie electrica a circuitelor secundare, a instalatiilor si dispozi- element al sistemului de alimentare nu afecteaza concomitent
tivelor de actionare, autoraatizare si reglaj, precum si a insta- ambele surse.
PE 111/8 PE 111/8
. Sen i pmuri
Grupa A. Receptoare a caror alimentare urmeaza a fi pre- — prize pentru alimentare, iluminat sau for^a ;
luata de sursa de alimentare dc siguran^a (daca exista conform — instalatia de centrifugare a uleiului ;
pet. 3.1.3.), ca de exemplu : — instalatiile de ridicat;
— dispozitivcle de actionare ale intreruptoarelor ;
— diverse.
— instalatiile de reglaj la (auto)transformatoare ;
•— instalatiile de stingere a incendiilor ; OBSERVAflE; Receptoarele care nu admit nici un fel de
— echipamentele de telecomunicatii ; intrerupere in alimentare sint racordate la instala^ia de curent
— instalatia de iluminat in camera de comanda ;
— agregatele de redresare (daca servesc la incarcarea 2.2.2. Alimentarea receptoarelor sau a grupelor de recep-
permanenta a bateriilor de acumulatoare) ; toare de la instalatia do distributie principal;} pina la tabloul
— prizele pentru conectarea lampilor de iluminat porta- eel mai apropiat de receptoare trebuie sa se faca astfel :
tive, in punctele iraportante ale instalatiilor (unde exista sau
a) Receptoare de categoria 1 : dubla alimentare de la
de unde sint deservite receptoare din categoriile 1 si 2 sau de doua sectii de bare ale instalatiei de distribute principale.
importanta similara) ;
— instalatia de iluminat din incaperea grupului electrogen. b) Receptoare de categoria 2 : una din urmatoarele doua
variante, pe baza de calcul tehnico-economic :
Grupa B. Celelalte receptoare din categoria 2, de exemplu :
— dubla alimentare in aoeleasi conditii ca mai sus ;
— instalatiile de iluminat bloc comanda, cabine (cutii)
— alimentare in bucla de la dqua sectii de bare ale
relee, cladirc pentru instalatia de stingere a incendiilor etc. ;
— instalatiile de incalzit electric, pentru asigurarea micro- instalatiei de distributie principale.
climatului necesar echipamentului din categoriile 1 si 2 sau In cazul alinientarii in bucla a unui nurnar mai mare
de importan^a similara. de tablouri de distributie sau a unor receptoare importante,
se poate adopta una dintre urmatoarele subvariante :
Categoria 3, Cuprinde receptoarele care permit intreruperea
functionarii pe toata durata unei avarii in circuitele de ali- — doua bucle in paralel, rezervindu-se rcciproc, fiecare
mentare ale serviciilor proprii, ca de exemplu : tablou de distributie fiind racordat la ambele bucle (unul
dintre racorduri deconectat in mod normal) ;
— dispozitivele de ac^ionare ale separatoarelor ;
-— doua sau mai rnulte bucle, alimentind ficcare un numar
— agregatele de redresare (daca servesc numai la incar-
carea ocazionala a bateriilor de acumulatoare) ; mai restrms de tablouri de distribute.
— instalatia de ventilare mecanica a bateriilor de acumu- Serviciile proprii ale grupului electrogen (daca exista) se
latoare, daca ea trebuie sa functioneze numai in perioadele de pot alimenta direct de la bornele grupului, conform schemei
incarcare ocazionala a bateriilor ; indicate de fabrica constructoare.
— instalatiile de iluminat in stabile de inalta si medie c) Receptoare de categoria 3 : de regula simpla alimentare.
tensiune ; d) Tablourile care servesc pentru alimentarea unor recep-
— instalatiile de incalzit electric, pentru asigurarea micro- toare de categorii diferite vor fi racordate conform conditiilor
climatului necesar echipamentului din categoria 3 sau de im- impuse de receptoarele cele mai exigente.
portanta similara ; 2.2.3. Se admit exceptii de la prevederile articolului pre-
— prizele pentru conectarea lampilor de iluminat porta- cedent, in cazul receptoarelor prevazute de intreprinderea
tive, in punctele mai putin importante ale instalatiilor (unde furnizoare cu tablouri de distributie proprii, la care este posi-
exista sau de unde sint deservite receptoare din categoria 3 bila racordarea unui singur cablu. Daca pentru aceste recep-
sau de importanta similara) ; toare este necesara alimentarea dubla sau in bucla, se admite
(DAJ373J ap 03D nnuiiuo^ az3uoii3un>
|4 nu) man] ap oi\
aia-ioo} I
t 2 I
,^..,0 -lauwiniu
-USI5I|SD3 -"-"' — - s ^ud"
d s^ ap 3)iq.
•ni.tdtud po sp Ej
lEipotut jnojqE) BI eurd iGiunu ra
p ipdojd ipiAjas -aauioaia nl^lS
PE 111/8
PE 111/8
. Servicii proprii
Jabefat 7 (continuare)
1 3 1
I
/ 1-2 intre 1.0
• > ;
0,3
(icnare intrerup-
toare (inclusrv re- 3—6 intre 0,5
iistenjele de tn- ruptoare live in functions la
5e considera iluminala
(cutii) relee
minat etc.) >6 Intrerup 0,3 Minimum trei disposi- la fiecare staiie de
tive in func(ione la o anumita tensiune
a'numitatenskine &
° tnstalotia do iluminat cladire 1.0
Instalatii de re- Comanda 2 B pentru instalatia de stingere
1.0 a incendiilor
° Comanda _
Se considera in func-
Instalatia do iluminat cladire
grup electrogen
1.0
manua a
(iune instalatia unui
I'nstalatii de incalzit pentru 1,0
motor
necesar echipamentului din
cotegoriile 1 si 2 sau de
EeblBim.™ d. tel«omurlcotii 1.0
me a de m d" 1,0
Dispozitive de aaiontuu ale - Se considera in func-
Agregate de redresare (nu-
mai peniru regimul de in- Se considera in func-
tiune agregatele de poiitiv tripolar pe fie-
lucru (nu si cele de
riilor de acumulatoore, daca
sint agregate separate) rezervd) ale tuturor SS SU.M
bateriilor. De regu/a.
isirs «°ur£0°eb°-
insa in locul ocesto-
o^^baSor6 (exclu-
v agregatele de re-
a bateriilor ervo 51 cele ale ba-
3 eriilor de reierva)
Prize pentru coneciarea lam-
- Se considers ca debi-
Instalatia de ventilare meca- 1,0
4.1.1. Dimensionarea cailor do curent in regim permanent 4.3.1. Protectia instalatiilor de medie tensiune §i a trans-
de functionare se va face in conformitate cu normativul I 7, cu formatoarelor de servicii proprii se va realiza conform norma-
instructiunile PE 107 si PE 111-4 precura si cu indreptarul tivului PE 501 si indreptarul E-IP 3-76, indicate la pet. 1.2.
E-Ip2-69, mentionate la pet. 1.2. 4.3.2. In cazul prevederii unor transformatoare de servicii
proprii, acestea vor fi racordate pe partea tensiunii primare
4.1.2. Instalalia de distribute principal va fi dimen- (medie tensiune), do regula prin siguran^e fuzibile, cu con-
sionata pentru intreaga putere pe care trebuie sa o debiteze ditia ca separatoarele sa permita conectarea si deconectarea.
in regim permanent de Junctionare oricare dintre sursele do in gol.
alimentare.
4.3.3. Aparatele de protectie alese (intreruptoare automate,
4.1.3. Fiecare tablou de distribute apartinind instala^iei de siguranfe fuzibile) trebuie sa asigure selectivitatea protectiei.
distribute secundare, precum si caile de alimentare respective, '4.3.4. Daca este necesar, se va prevedea o instalatie1 de
vor fi dimensionate pentru regimul permanent de functionare, automatizare, care sa realizeze :
la intreaga putero neccsitata simultan de receptoarele racordate, — deconectarea rapida a sursei defecte ; '.
determinate conform pet. 2.3.2.
•— conectarea rapida a sursei de rezerva ; ;
Cind tabloul de distribute alimenteaza mai multe grupe — conectarea rapida a sursei de siguranta.;
de receptoare, se ia in considerare puterea totala simultana a — efectuarea anumitor sacrificii de receptoare, care nu pot
acestor grupe de receptoare (cap. 2 si 3), fi aiimentate In situatia respectiva.
4.1.4. De regula nu se iau in considerare suprasafcini ale In cazul grupurilor electrogertc, in locul porhirii' auto-
receptoarelor, decit in cazuri justificate (de exemplu curen^il mate, se poate prevedea pornirea manuala, cu comanda la
distanta. ..':..-..
PE 111/g
PE 111/8
Se face dimensionarea t irselor de alitnentare ale insta- 5.2.1. Pentru fiecare tip (grupa) de receptoare a fost deter-
latfei de servicii proprii in . minate puterea totala, iar prin multiplicare cu coeficientul de
400/220 kV. irent alternativ, la o statfe de simultaneitate k S l , corespunzator, puterea efectiv absorbita.
5.2.2. Valorile coeficientilor de simultaneitate k s sint fie
adoptate dupa cxemplele din tabelul 1, fie apreciate de la caz
5.1. Datele necesare pentru proiectare la caz.
5.3. Alegerea surselor de incarcare
5,1.1. Profilul stafiei
a) Stadia de 400 kV : 5.3.1. Intrucit stadia de trans for mare csle echipala cu doua
autotransformaloare de 400/220/22 kV, cu mfasurari tertiare la
— 5 celule de linie ;
tensiunca de 22 kV, KC prevad ca surse de aliment are a servi-
— 2 celule de autotransformator ; ciilor proprii in curent alternativ aceste infas.urari tertiare. Ali-
— 2 celule cupla" de transfer ; mentarea se va face prin doua transformatoare de servicii pro-
— 1 celula cupl§ longo-transversala. prii de 22/0,4 kV, racordate la inFasurarile tertiare.
Posibilitatilc si domeniul de reglaj al lensiunii : ±5"/0 sub
b) Statia de 220 kV : tensiune dar fara sarcina si ±15% sub sarcina, cu ajutoruL
— 6 celule de linie ; unui regulator special.
5.3.2. Celc doua surse vor fi racordate in pcrmanenta la
— 2 celule de autotransformator ; instalatla de distribute principals de servicii proprii, functio-
— 1 celula cupla transversals ; nind ca surse normale.
— 1 celula cupla longo-transversala. 5.3.3. Stadia de transformare data ca exemplu constituie
un obiectiv important, avlrid tcnsiunea de 400 kV, iar pe
5.1.2. Tensiunea nominala a receptoarelor aferente ser- partea de 220 kV fiind un nod de re^ea cu mai mult de trei
viciilor proprii : 3 x 380 V si 220 V c.a.
linii. Din acest motiv, se prevode inca o sursa de alimentare,
Domeniul de tensiune In care pot func|iona receptoarele : de siguran^a, formata dintr-un grup olectrogen, care poate
85—110% din valoarea nominala. intra in functiune in citeva minute. Conform indicator intre-
5.1.3. Lista eptoarelor si Imparti:irea lor pe categorii slnt prinderii constructoare, el nu va putea Tunctiona in paralel cu
cuprinse in tabelul 2. celelalte sursf.
5.1.4. Valoril.e puterilor unita:
tipuri de recept< .re absorbite de diversele 5.4. Schema de principiu a instala(iei
?i ale factorului de putore sint de de distributie de 0,4 kV
menea indicate in tabelul 2.
La motoarele electrice
s-a pornit de la puterea activa i 5.4.1. Schema electricS de principiu a instala^iei de ser-
nala, de la factorul de putere,
put< coeficientul de ini :are si ran- vicii proprii oste prezentata in figura 1. Ea cuprinde doua
t, calculindu-se celelalte valori st'c^ii de bare colectoare principale, pe care debiteaza tele doua
pet. 2.3.1. rela^iile de la
surse normale. Sursa de siguranta poate fi racordata la oricare
dintre cele doua sectii de bare.
8-f
J I § I§ S I g
i r
X X X X
PE 111/8
PE 111/8
Statii clectrico. Ser\
» |
1 buc.
1 buc. I
40500 i
0,50 |
2000
PE 111/8
!. Servicii proprii de c.a.
Jabetu! 2 (continuare)
25000
2000
PE 111/8
Slalueleclrtce. Servic Stajii electrics. Seryicii proprii de c
Jabetul 2 (continuare)
1 • 1 .h I 5
I « ?
. | 9 » ,. IB m Zl
380/22 2A 3 3000 0,7 0,80 0,78 3030 2680 0,67 2,1 1.9 X X X X
! Hidrofor 3SO/22C 2A 1 4000 0.84 0.80 0,82 3900 2500 1,00 3,9 2.5 X X X X
} Pompo 380/22C 2A _
1 5500 0.82 0,30 0.80 5500 3850 1.00 3,9 4
Initalotie lluminat _
220 2B 1 - 1,00 - 1600 1,00
0,50
1,6
0,8 iX X X
_
Prize iluminat lampi portative 24 2A 2 _ 1,00 — 100 1 fauc. 0,1 — X X X X
Incatiit 220 2B 1 _ 1.00 - — 27000 - 1,00 27,0 - X
X
0,50 13,5 X
: Prize utilizer! diverse 220 800
3 1 0.75 - 710 1.00 0,8 0,7 3
Gfupul electrogen
Incaliit 220 2B 1 - 1.00 _ - 12000 - : 1,00
0,50
12,0
6,0
~ X
X X
Installs ilumlnot 220 2A 1 - 1,00 _ - 1600 - 1.00
0,50
1,6
0.8
_
X
X X X
Pri^a incalziri diverse 220 3 1 0,75 — 800 710 1,00 0,8 0.7 3
ReziS,en{6 tnc«lzire grup elect.ogen _ _ _
220 1 0.80 - 1000 1,00 1.0 X X X
—
WA kW kVor
Situatie norma T, 217,3
la in functiune
245 121.4 X
T? 212 200,3 69,5 X
1 2
Total 459 417,6 190,9
Avarie 1: T2
in func(iune
282 252.0 126,4 X
G
T2+G 86 84,8 12.1 X
Total Total 365 336,8 138,5
T,
Avarie 2:
288 264,3 117,3 X
G
in funcpune 85 80.6 21.2 X
T,+G Total 371 344,3 138,5
(T2 avariat)
Avarie 3:
in functiune G 91 83,1 36.1 X
PE 111/8 PE 111/8
i proprii de c.a. '. Scr\ prii de c
Alimenlarea cuUilor de cleme ale celulelor, precum si a nevrele necesare pentru a conecta la bara ramasa in func^iune
dispozitivelor de actionare ale intreruptoarelor si scparatoa- numai receptoarele strict necesare, in limita puterii disponibile.
relor a fost reprezentala o singura data, in dreptul Cabinei do b) Dac3 defectul s-a produs in amonte de barele colectoare,
relee notata cu a, dar ea se face identic de la toate cabinele sursa este de asemenea deconectata automat. Instalatia de
<poz. 11 si 12): : automatizare pune in functiune grupul electrogen si 51 conec-
5.4.2. Toate alimentarilc care pleaca de la barele colectoare. teazft la sec^ia de bare ramasa fara alimentare, facind in ace-
principale sjnt duble. Aceasta se cxplica prin faptul ca recep- lasi timp sacrificiile maxirne pe aceasta bara.
toarele, pcritru care este suficienta o alimentare simpla sint In eadrul acestor sacrificii, sint deconectate toate reeeptoare-
alimentate, in cazul de fat a, de la aceleasi tablouri auxiliare ca le de pe bara respectiva, care nu sint marcate cu x in coloana
si receptoarele care necesita alimentare dubla sau in bucla. La 20 din tabelul 2. Detalii siiplimentare sint prezentate la pet. 5.4.7.
alegcrea sistemului de alimentare au avut prioritate receptoa- Plecarile sacrificate vor putea fi reconectate manual, in
rele cele mai exigente. De exemplu dispozitivele de actionare limita puterii disponibile a sursei, ajungindu-se de exemplu la
ale separatoarelor (poz. 16 din figura 1) pot fi simplu alimen- una din siluatiile indicate in coloanele 17 si 19 din tabelul 2.
tate, intrucit in caz { de necesitate, separatoarele pot li niane- Automatizarea poate fi scoasa din functiune de catre per-
vrate manual. Totusi cutiile de clerae ale celiilelor (poz. 13) sonalul de exploatare, in vederea executarii manuale a maric-
vor avea alimentare in bucla doua cite doua de la o cabina de vrelor necesare si a punerii in functiune a grupului electrogen
relee (poz. 11 si 12), intrucit de la cutiile de cleme so alimen- numai in cazurile de stricta necesitate.
teaza si dispozitivele de actionare ale intreruptoarelor (poz. 14), 5.4.6. La disparitia tensiunii pe ambele sectii de bare colec-
care sint mai exigente. De asemenea, dalorita importance! echi- toare principale se procedeaza astfel :
pamentelor alimentate do la cabinele de relee, precum si dato- a) Daca disparitia tensiunii pe a doua sectie de bare
rita faptului ca fiecare cabina deserveste cite doua circuite pri- urmeaza la citva timp de la disparitia ei pe o prima sectie (in
mare, s-a prevazut alimentarea dubla pentru fiecare cabing. care caz s-a procedat in prealabil conform indieatiilor de la
5.4.3. Racordarea fiecarui receptor la tabloul de distribute pet. 5.4.5.) si nu se datoreaza unui defect de bare, se efec-
eel mai apropiat in amonte este radiala. tueaza automat sacrifiriilc maxime pe aceasta bara, care este
5.4.4. In mod obisnuit, cele doua surse de alimentare nor-, apoi cuplata cu cealalta sectie. Receptoarele sacrificate vor
male vor func^iona simultan, debitind fiecare pe cite una din putea fi reconectate manual, in limita puterii disponibile.
sectiile de bare colectoare principale. Cele doua sec^i de bare In cazul in care automatizarea a fost in prealabil scoasa
vor .Ti separate, in vedcrea lirnitarii curen^ilor de scurtcircuit, din functiune, iar dupa disparitia tensiunii pe o prima sectie
intrucit aparatajul de joasa tensiune disponibil nu este suficient de bare nu a fost necesara punerea in functiune a grupului
de stabil la scurtcircuit in cazul de fata (verificaroa putindu-se. electrogen, el va intra in functiune automat la dispari^ia ten-
face prin calcularea curentilor respectivi). Alimentarile duble siunii pe cea de a doua sectie de bare, fiind conectat la aceasta
in bucla ale receptoarelor vor fi conectate humai la una din din urma (daca defectul nu a fost chiar pe bare), cu efectuarea
sectiile de bare, dupa necesitatile de exploatare, tendin^a fiind sacrificiilor maxime. Sint posibile manevre manuale ulterioare.
de a echilibra, pe cit posibil, incarcarile celor doua transfor- b) Daca disparitia tensiunii are loc concomitent pe ambele
matoare de servicii proprii (coloanele 14 si 15 din tabelul 2). scctii de bare, grupul electrogen este conectat automat la una
5.4.5. La disparitia tonsiunii pe una dintre sectiile de bare dintre sectii (prestabilita la alegere, de catre organele de
principale se procedeaza dupa cum urmeazS : exploatare), cele doua sectii sint cuplate si se efectueaza sacri-
a) Daca defcctul s-a produs pe bare (caz Joarte rar), sursa ficiile maxime, lot automat.
este deconectata automat, raminind in func^iime cealalta secfie In cazurile de mai sus, dupa eTectuarea sacrificiilor maxime
de bare, cu receptoarele care se gaseau conectate in prealabil la pe ambele sectii de bare colectoare, se ajunge in situatia indi-
.aceasta. In decurs de citeva minute, operatorul va putea face ma- cata in coloana 20 din tabelul 2.
PE 111/8
18* PE 111/8
1. DOMENIUL DE APLICARE
vedere la alegerea solutiei, dar care nu este obit- STAS 445/2-75 — Acumulatoare acide cu plumb, cu placi
gatorie; pozilive de mare suprafafa. Dimensiuni 51
•— ,,se admits" indica o solufionare satisfaca- caraclerislici elecirice principale.
toare, care poate ft aplicata in situalii particulare, STAS 3034-72 — Redresoare cu seleniu. Cond^i generale de
iiind obligatorie justificarea ei in protect. calitate.
STAS 8275-68 — Protects impolriva electrocularilor. Termi-
nologie.
2. PRESCRIPT!! TEHNICE §1 STANDARDS STAS 2612-72 — Proteclia impotriva clectrocutarilor. Limile
admise.
* 2.1. Prescript!! tehnice
pel. 6.3.}.
, M r-fcr<i insa I
redresorului la sarcina nominala este de 12%, domeniul de Primele doua trepte trebuie- rnentinute constante pma la
reglaj necesar la sarcina nominala este cuprins intre : atingcrea tensiunii de degajare a gazelor (2,40 V/element).
— valoarea minima 104X 1,90 — 5% — 12% =» 164 V Ultima treapta trebuie prelungita pina la constatarea terminarii
incarcarii, conform 7.3.7. b.
— valoarea maxima 104x2,70 + 3% + 10% «s 318 V Daca ultimele doua trepte sint pulin diferite, treapta
Asupra luarii in considerare a caderii de tensiune interne intermediara trebuie suprimata, incarcarea facindu-se in doua
si a celei din conductoare, sint de facut acelea^i observa^ii ca la trepte.
exempJul de la 7.2.1. b. 7.3.5. Curentul nominal I n al redresorului so alege conform
7.3.4. Pentru incarcarea ocazionala cu curent constant in relabel :
trei trepte, se recomanda urmaloarele valori ale acestor trepte :
— prima treapta : 2—2,5 ori curentul de descarcare de
10 ore al baterici ; Curentul To reprezinta valoarea curentului initial de incSr-
— a doua treapta : circa 40% din treapta precedent^ ; care a bateriei, 51 anume 2 — 2,5 ori curentul de descarcare de
— a treia treapta : conform nomogramei din figura 3 ip 10 ore. Valorile mai mici prelungesc durata incarcarii. Valori
functie de tensiunea finala de incarcare (pet. 5.8.). mai mari nu sint admise.
Curentul Ip reprezinta consumul receptoarelor de lunga
durata care sint alinicntate in paralel c-u bateria, in timpul
incarcarii acesteia.
7.3.6. Puterea sursei de incarcare trebuie sa fie suficienta
pentru a indeplini urmatoarele conditii :
a) In cazul redresoarelor cu reglaj automat : sa debiteze
(.•urentul nominal I n (7.3.5.) la tensiunea U; (7.3.2.).
Pentru exemplul de la 7.3.2., daca redresorul are curentul
nominal de 63 A, puterea corespunzatoare este :
236 V X 63 A ^16 600 W
b) In cazul redresoarelor f&ra reglaj automat :
— sa dcbiteze curentul nominal In la tensiunea finala a
primei treple de incarcare (tinind seama de caderile de ten-
siune in conductoare si de necesitatea compensarii variatiilor
de tensiune din reteaua de aliment are) ;
— sa debiteze curentul ultimei trepte de incarcare (7.3.4.),
marit cu valoarea Ip (7.3.5.), la tensiunea finala de incarcare
(7.3.3.).
u detenninarea relabel inlre < De excmplu, pentru o bait-Tie de 104 elemente, de tip
•are $i tensiunea la borne, la un ni
plumb, cu pl5ci poziiive de mi N = 4, incarcata cu tensiunea finala de 2,70 V/element, curentul
•afata (STAS 445-75): nominal al redresorului fiind In -= 63 A, curentul absorbit de
receploare Ip -— 25 A, caderea de tensiune in conductoare 3%,
iar variatiile de tensiune in reteaua de alimentare intre — 10°/o
si + 5%, calculul se conduce astfel :
PE 112 PE 112
:ontim zn
— Tensiunea finala a prime! trepte (valoarea maxima) : 7.4.2. Limita superioara a domeniului de reglaj al tensiunii
104x2,40 + 3% + 10% ™ 283 V trebuie sa permita reglarea acesteia pina la valoarea corespun-
— Tensiunea finala de incarcare : 318 V (7.3.3.) zatoare pet. 5.9., tinind seama si de caderile de tensiune in
— Curentul final de incarcare raportat : 3,75 A (fig. 3) conductoarele de legatura. De asemenea, trebuie sa poata fi
— Curentul final de incarcare al bateriei : 3,75x4 = 15 A
compensate varia{iile de tensiune din re^eaua de alimentare.
— Curentul final debitat de redresor : 15+25 = 40 A Limita inferioara a domeniului de reglaj este aceeasi ca
— Puterea necesara la prima trcapta : 283x63 -^ 18 000 W pentru incarcarea ocazionala.
— Puterea necesara la ultima treapta : 318X40 ?^ 13 000 W In conditiile exemplului din art. 7.3.3. §i considerind ca
7.3.7. Pornirea si oprirea incarcarii ocazionale se va face incarcarea de egalizare se va face p!na la tensiunea de 2,75 V/
de regula astfel : element, limita superioara a domeniului de reglaj al tensiunii
a) In cazul redresoarelor cu reglaj automat, pornirea §i trebuie sa fie :
oprirea vor fi de asemenea automate. 104 X 2 323 V
Pornirea incarcarii ocazionale, adiea trecerea de la situatia
de functionare tampon la cea de incarcare ocazionala, se va 7.4.3. Valoarea ultimei trepte a curentului de incarcare se
face la revenirea tensiunii alternative, dupa orice intrerupere poate determina cu ajutorul nomogramei din figura 3.
a acesteia a carei durata depaseste o anumita valoare (de 7.4.4. In afara de condole indicate in art. 7.3.6., puterea
exomplu 5 min.).
sursei trebuie sa fie suficienta pentru a putea debita curentul
Oprirea incarcarii ocazionale, adica revenirea la functio-
corespunzator ultimei trepte (art. 7.4.3.) la tensiunea corespun-
narea tampon, se va face dupa trecerea unei durate predeter- zatoare limitei superioare a domeniului de reglaj (art. 7.4.2.).
minate, de la atingeroa tensiunii de degajare a gazelor (2,40 V/
element), sau de la inceputul incarcarii ocazionale, reglabila 7.4.5. In cazuri exceptional (de exemplu cind exista difi-
voit (de exemplu intre 15—25 ore). cultati de procurare a unei surse de incarcare cu caracteristici
Pornirea si oprirea manuala trebuie sa fie totdcauna corespunzatoare, dificulta^i de realizare a ventilarii sau cinci
posibile. ventilarea se face exclusiv mecanic — art. 11.5.), se poate
+ b) In cazui redresoarelor cu reglaj manual, pornirea §i renun^a la incarcarile de egalizare, inlocuindu-se cu incarcari
oprirea vor fi de asemenea manuale. ocazionale, executate in condi^u'le aratate la pet. 7.3.
Pornirea incarcarii ocazionale se va face dupa fiecare intre- In aceasta situate, se accepts reducerea corespunzatoare
rupere a tensiunii alternative, care a condus la o descarcare a duratei de viata a acumulatoarelor. In condi^iile unei exploa-
partiala a bateriei. tari ingrijite, aceasta reducere este de mica important^.
Oprirea incarcarii ocazionale se va face atunci cind timp
de doua ore la sfU'situl ponondc-i de incarcare, valorile tensiunii 7.5. Numarul surselor de incarcare
si densitatii electrolitului ramin nemodificate, (mind seama de
variatia de temperatura.
7.5.1. Fiecare bateric de acumulatoaro va dispune do pro-
pria sursa de incarcare.
7.4. Condi(ii pentru incarcarea de egalizare Kacordarea sursei de incarcare, in cazul bateriilor de lucru,
se va face pe sectia de bare colectoare opusa bateriei. Scopul
acestei dispozitii este acela de a putea separa de baterie, pen-
tru un timp scurt, anumite grupuri de receptoare, in vederea
controlului izola^iei §i al localizarii defectelor, receptoarele
fiind alimentate in acest interval de timp de sursa de incarcare.
PE 112
213
312 •
pol fiind legat la masa. Se preiau prin aceasta riscurile aratate
7.5.2. La orice obiectiv energetic unde exista balerii de la pet. 8.2.
acumulatoare, va fi disponibila cite o sursa de incarcare de b) Cind se alimenteaza inslalatii pentru care exista deja o
rezerva pentru fiecare tip (sorliment) de sursa de incarcare, in practice stabilita in sensul legarii la paminL a unui pol (de
una din urmatoarele variante : exemplu la instalatiile telelonice).
a) Sursa de rezerva racordata in instalatie. putind fi c) Cind legarea la pamint a unui pol este obligatorie prin
coneetata la bateria in cauza prin manevrarea unor aparate de constructia echipamentului.
conectare. In aceasta categoric intra si sursele aferente bate-
riilor de rezerva. 8.4. Legarea la pamint {la masa) este obligatorie in cazul
b) Sursa de rezervS existenta la fata locului (la obiectivul retelelor de curent continuu cu trei conductoare (cu priza inter-
energetic), dar neracordata. mediara la baterie, conform pet. 4.2.). La acestea se leaga la
c) Sursa de rezerva existenta intr-un deposit central, care pamint polul median.
deserveste mai multe obiective energetiee. Scopul legarii la pamint este acela de a evita supra-
Alegerea solutiei se va face pe criterii tehnico-economice, solicitarea izolatiei circuitelor alimcntate de una din sectii si
tinind seama de tjmpul necosar pentru inlocuirea sursei defecte. izolate corospunzator, cind se produce o punere la pamint a
polului opus.
8.5. Legarea la pamint (la masa) a unui pol al instala\iei
ALEGEBEA APARATAJULUI DE CONECTARE de curent continuu se va face, de regula, la tabloul principal
de distribute si va fi demontabila, in scopul masurarii rezis-
$1 PROTECTIE $1 A CONDUCTOARELOR tentei de izola^ie fa^a de pamint a retelei.
8.6. Aparatcle de conectare si de protectie se monteaza pe
8.1. La elaborarea schemeloi1 electrice ale instalatiilor de ambele conductoare ale circuitului respectiv.
curent continuu si la alegerea aparatajului s.i a conductoarelor, Fac exceptic re^elele cu un pol legat la pamint, la care
sint valabile principiile generale utilizate la proiectarea insta- aparatele se monteaza numai pe conductoarele legate la polul
latiilor electrice de joasa tensiune. izolat.
8.2. Retelele electrico de servicii proprii in curent continuu 8.7. Protectia circuitelor se poate realiza prin intremptoare
ale centralelor si statiilor electrice sint, de regula, complet automate sau prin sigurante fuzibile. Aceste aparate trcbuie sa
isolate fata de pamint. Prin aceasta se urmarestc realizarea fie astfel alese, incit sa fie indeplinite urmatoarele condiHi :
unei siguranle marite in functionarea anumitor rcceptoare im- — curentul de lunga durata absorbit de receptoare sa fie
portamc (de exomplu drcuite secundare), intrucit numai la o suportat fara inconveniente ;
duhla punere la pamint se poate produce o functionarc gresita. — curentii de suprasarcina de durata limitata (inclusiv cei
In acelasi timp, o simpla punere la pamint nu scoate imediat de pornire ai motoarelor electrice, daca exista) sa nu conduca
din funcfiune circuitul sau instalatia. la intrerupcrea circuitelor, in masura in care ei nu depa^esc
8.3. Se admite legarea la pamint (la masa} a unui pol al valorile admise, ca marime si durata ;
retelei de curent continuu (de obicei polul pozitiv, in scopul — curentii de scurtcircuit s3 fie intrerupti in eel mai
evitarii corodSrii cailor de curent), daca tensiunea nominala a scurt timp posibil, chiar daca alimentarea retelei se face nnmai
retelei nu depaseste 60 V, in unul din urmatoarele cazuri : de la sursa de incarcare, bateria de acumulatoare fiind deco-
a) Cind sc urmaresle reducerea numarului dc conductoare nectata ;
in instala^iile complicate sau in instalatiile in care sectiunile — caracteristicile timp-curent sa asigure select ivitatea
nect'sare ale conductoarelor sint mari. Pentru fiecare circuit functionarii.
sau receptor este necesar astfel un singur conductor, celalalt
PE 112 PE 112
814 Instalalii de curent uontinuo IngtalgtU de_
8.8. Conductoarele trebuie sa fie astfel alese, inclt sa fie Valorile determinate conform indicatiilor de mai sus sint
indeplinite urmatoarele conditii : valabile pentru bateriile complet incarcate si pentru momentul
— curentul dc lunga durata absorbit de reccptoare, precum initial al scurtcircuitului. Curentul de scurtcircuit scade repede
si curen^ii corespunzatori ai suprasarcinjlor de durata limitata, in tirnp, din cauza reducerii concentratiei electrolitului.
sa fie suportati fara inconveniente ; b) Aportul surselor de incarcaro la curentul de scurtcircuit
— caderile de tensiune sa se mentina in limitcle permise ; este aproximativ urmatorul :
— sa fie asigurata protectia la scurtcircuit si suprasarcina
a conductoarelor, de catre aparatele de protec^ie alese conform — redresoare cu reglaj automat, cu lirnitare de curent :
criteriilor indicate la pet. 8.7. Ii — 2 In
8.9. Protectia bateriilor, a barelor colectoare principale $i d — redresoare fara reglaj automat :
conductoarelor de legatura intre baterie si barele colectoare se Ii « (4 ... 5) I n
va face, de regula, prin intreruptoare automate. Acestea trebuie
sa posede contacte auxiliare, in scopul seinrtalizarii declansarilor unde:
automate. Ik cstc aportul sursei de incarcare la curentul de scurt-
In lipsa inlreruptoarelor automate, se admite inlocuirea lor circuit (A) ;
prin sigurante fuzibile, controlate corespunzator {pet. 9.5.). I n — curentul nominal al sursei de incarcare (A).
8.10. Curentii de scurtcircuit care pot lua nastere £n Valorile astfel determinate corespund scurtcircuitelor pro-
instalatiile de curent continuu se datoresc in cea mai rnare duse in apropierea sursei.
parte bateriilor de acumulatoare §i in mai mica masura
sursclor de incarcare. 8.11. Pentru verificarea functionarii protecfiilor, se vor lua
a) Pentru dcterminarea curentului de scurtcircuit datorat in considerare scurtcircuite produse atit la bornele aval ale
unei baterii de acumulaloare stationare acide cu plumb, se dispozitivelor de protecfie, cJt si in punctele cele mai indepar-
considers ca tensiunea clectromotoare are valoarea aproxima- tate ale circuitelor protejate.
tiva de 2,0 V/element, iar rezisten^a interna a unui element 8.12. Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie asigurata
se determina cu rela^ia : pentru toate valorile posibile ale curentilor de scurtcircuit. Se
men(ioneaza ca la valori mari ale curentilor dc scurtcircuit, este
posifail ca pentru doua sigurante luzibile succesive sa nu fie
suficienta o diferentii de o singura treapta a curentului nominal,
alegerea trebuind sa fie facuta cu ajutorul caracteristicilor
timp-curent.
rj este rezisten^a interna a unui element, Q ;
c — un coelicient depinzind de tipul placilor ; Caracteristicile pentru curent continuu ale sigurantelor
fuzibile nu sint identice cu cele pentru curent alternativ.
Cio — capacitatea elementului la durata de descarcare de
10 ore (Ah).
In cazul acumulatoarelor stationare conform STAS445-75,
coeficientul c are valorile :
9. APARATE DE MASURA $1 CONTROL
0,14 pentru elemcntele care contin placi pozitive de tip LI ;
9.1. Aparatele de niasurat indicatoare din instalatiile de
0,17 pentru elementcle care contin placi pozitive de tip L2 ; curent continuu vor fi, de regula, magnetoelectrice, avind de
0,20 pentru elementele care confin placi pozitive de tip L4. preferin(a clasa de precizie 1, 5.
I PE 112
216
9.2. Masuri
Jnsl Li rnt c
Postaraentele de lernn Irebuie, de asemenea, sa lie izolate 10.31. In interiorul camerelor de acumulatoare, conexiunile
fata de parcioseala. electrice la baterii vor fi realizate cu bare metalice rotunde
Izolatia va fi astM realizata, incit in decursul exploatarJi neizolate sau cu condiictoare izolate electric cu materiale
rezistenta de izola^ie a retelei de curent conlinuu sa nu scada rezistentc la umidjtate si electrolit.
sub limitele admise. In cazul acumulatoarelor acide cu plumb, materialul con-
La baleriile noi, montate pe postamente noi (daca este ductoarelor va fi cuprul. In cazul acumulatoarelor alcaline, se
recomanda folosirea conductoarelor de otcl.
cazul), rezistenta de izolatie a bateriei fata de pammt nu Ire- Conductoarele neizolate se vopsesc cu lac rezistent la elec-
buie sa fie mai mica de 1 MtJ. irolit sau se ung cu vaselina.
10.26. Intre §irurile de acumulatoare ?i pereti trebuie sS 10.32. Montarea conductoarelor electrice si a conductelor
existe un spatiu liber de minimum 50 mm pentru circulatia de .instalatii deasupra acumulatoarelor va fi evUata.
aerului. 10.33. Trecerile conductoarelor electrice si ale conductelor
10.27. Pentru fiecare sir de acumulatoare trebuie sa exists de instalatii prin peretii camerelor de acumulatoare trebuie
un coridor de acces eel pu^in pe o parte. Latimea libera minima sa fie etansate cu materiale rezistente !a umezeala si clectrolit.
a coridoarelor este de 0,80 m. Cind exista acumulatoare pe ]n acest scop, pentru conductoarelc neizolate pot fi folosite
arnbele parti ale coridoarelor, se recomanda o latime libera de • de cxernplu placi de trecere din PVC dur sau din polimeri acri-
lici (plexiglas), iar pentru conductele si cablurile izolate cu
eel pu^in 1 m. PVC, tuburi de trecere etansate cu vata dc stjcla.
10.28. Sc va evita instalarea acuraulatoarelor In imediata
10.34. Elementele fiecarei baterii de acumulatoare vor fi
apropiere a ferestrelor. Manevrarea ferestrelor trebuie sa fie
numerotate. Numerele trebuie sa fie scrise vizibil pe postament
posibila din coridoarele de acces dintre acumulatoare, iar in sau chiar pe corpul acumulatorului, cu vopsea rezistenta la
pozitia deschis e]e nu trebuio sa se gaseasca deasupra ele- clectrolit sau cu alte mijloace cores pun zatoare.
mentclor. Daca in aceeas.i camera exista mai multe baterii de acu-
10.29. Dispozitia elementelor si a conductoarelor trebuie mulatoare, se vor prevedea inscriptii distincte, astfel incit sa fie
sa fie astfel aleasa, incit o persoana sa nu poata atinge simultan evitate confuziile.
doua parti neizolate aflatc sub tensiune si situate la o inalUme
mai mica de 2 m, intre care exists o tensiune nominala mai
mare decit 220 V. Aceasta condole se considers indeplinita, de 11. VENTILABEA §1 INCALZIREA CAMERELOR
exemplu, daca distanta intre parole respective este mat maro DE ACUMULATOARE $1 A INCAPERILOR ANEXE
de 1,50 m sau daca st: iau alte masurj corespunzatoare (do
exemplu perc^i despartitori). 11.1. Camorele rie acumulatoare trebuie sa fie permanent
Tensiunea nominala a unui acumulator acid cu plumb se ventilate, indiferent daca bateriilc se gasesc in incarcare, in
ronsidora egala cu 2 V. dcscarcare sau in repaus.
Ventilarea are doua scopuri :
10.30. Daca in aceeagi camera de acumulatoare se insta- — diluarca amestecului de hidro^en, pentru inlaturarea
leazS mai multe baterii, se recomanda ca distanta dintre ele- pericolului de explozie ;
mentele apartinind unor baterii diferite sa nu fie mai mica — diluarea si evacuarea dcgajarilor du electroliL in aer,
de 1 m. data fiind nocivitatea acestor substante pentru personalul de
PE 112
Instalatn de cureiit contimiu 2Z1
deservire, precum si in vederea reducerii gradului de agresivi- unde Ig este curentul de ine&rcare in perioada dygajarii gazelor;
tatc asupra materialclor. — daca nu exista blocajul indicat mai sus :
Amestecul de hidrogen si aer este exploziv daca contine I = I max (A)
intre 3,8—750/0 hidrogen (in volume), iar temperatura de auto-
aprindere a amestecului este de 580°C. unde Imilx este curentul maxim care poate Ii debitat de sursa
de incarcare, sub o tensiune la borne egala cu tensiunea de
11.2. Debitul de aer Q necesar pentru ventilatic rezulta degajare a gazelor la baterie.
din relatia :
c) In timpul incarcarii perrnanente, in caaul func^ionarii
Q = . d.q.s.n.I (mVh)
in tampon :
— acumulatoare acide cu plumb : I = 0,01 do (A)'
— acumulatoare alcaline : I — 0,01 C$ (A)
d— = 26 (factorul de diluare necesar pentru ca ames-
d) In timpul incarcarii permanente la bateriile de rezerva :
tecul de hidrogen si aer sa nu fie exploziv) ; — acumulatoare acide cu plumb : I = 0,01 C1() (A)
q = 0,42x10-" mVAh '(debitul de hidrogen produs de lie- — acumulatoare alcaline : I = 0,01 C:, (A)
care clement la 0°C ?i 760 Torr) ; e) In timpul descarcarii sau in repaus :
. s = 5 (coeficientul de siguranta) ; — acumulatoare acide cu plumb : I = 0,0033 Cio (A)
— acumulatoare alcaline : I = 0,0033 Cr, (A)
n — numarul de elernente ;
In relatiile indicate in acest articol C ] 0 ?i Cs sint capaci-
I •— curontul care strabate bateria, A. tatile nominale ale bateriilor, in regimurile de descarcare de
Pe baza valorilor indicate, rela^ia de mai sue devine : 10 si 5 ore.
Q= ! 55-10- a -n-I (m'/h) 11.4. Debitele de aer determinate conform indicatiilor pre-
Se neglijeaza influenta temperaturii. cedente trebuie sa fie aaigurate in mod specific pentru fiecare
11.3. Curontul I care intervine in rela^ia din articolul pre- situatie de functionare a bateriilor.
cedent are valoarea : 11.5. Ventilarea camerelor de acumulatoare va li, pe clt
a) In timpul incarcarii ocazionale cu ajutorul unei surse posibil, naturala. Daca ventila^ia naturala nu este suficienta,
auiomatizate, tensiunea linala de incarcare fiind limitata ea poate fi completata c\i o ventilare mecanica, care sa
automat, astfel Inert sa nu depaseasca tensiunea de degajare a func^ioneze nurnai in perioadele de incarcare ocazionala sau de
gazelor : egalizare a bateriilor, raminind ca In pt'rioadelc de incarcare
permanenta, descarcare si repaus sa se faca numai ventilarea
— acumnlatoare acide cu plumb : I = 0,02 C IO (A) naturala.
— acumulatoare alcaline : I = 0,04 Cj (A) Se admite sa se facS exclusiv ventilare mecanica, c-u
b) In timpul incarcarii ocazionale cu ajutorul unci surse functionare permanenta, in cazuri bine justificate, ra do
cu reglaj manual si In timpul incarcarii de egaliaare : exemplu :
— daca exista un blocaj care, dupa atingerea tensiunu de — la centrale hidroelectricc subterane ;
degajare a gazelor, intrerupe incarcarea cind valoarea curen- —- pentru camere de acumulatoare fara legatura directs
tuluj de incarcare care strabate bateria depa?este cu mai mult cu exteriorul;
de 10% pe cea stabilita pentru perioada dcgajarii de gaze, pe — cind exista dificultati in realizarea debitului necesar
o durata mai mare de 5 min : prin ventilare naturala etc.
La terminarea incarcarii ocazionale, ventilatia metianicil va
I = Ig (A) func^iona in continuare eel pu^in 1,5 ore.
PE 112
PE 112
11.6. In cazul prevederii unei ventilari mecanice, trebuie
sa fie indeplinita una dintre urmatoarele conditii : De asemenea, chid exista o instala^ie de ventilare mecanica,
a) Incarcarca ocazionala sa se faca cu o sursa automati- organelc de exploatare trebuie sa ia toate masurile organiza-
zala, tcnsiunea de incarcare fiind limitata automat la n valoare lorice necesare pentru instruirea personalului de deservire, in
care nu depas.esl.e tensiunea de degajare a gazelor. Se renunta ^^ederea exploatarii corecte si evitarii incidentelor de exploatare
la mcarcarile do egalizare, inlocuindu-se cu jncarcari ocazionale. si a accidentelor.
b) Sa cxisto un sistera de blocaj, care sa intrerupa automat 11.11. Indifercnt daca ventilatia este naturala sau meca-
incarcarea ocazionala sau de egalizare daca nu funciioneaza nica, intrarea aerului proaspat trebuie sa se fata in apro-
inslalaHa d<> ventilate mecanica. pierea pardoselii.
Cind exista numai ventilarc mecanica pentru toate situa- Daca exista pericolul introducerii unei cantita^i de peat
tiik- do i'unctionare ale batoriei, ventilatoarele si motoarete de daunatoare, odata cu aerul de ventilatie, se vor lua masuri
antrenare trebuie sa fie dublate, constituind o instala[ie de pentru purificarea aerului proaspat.
rezerva, cu intrare automata in functiune, la oprirea instalatiei Evacuarea aerului trebuie sa se faca pe partea opusa
de ba2a. In acest caz se recomanda de asemenea adoptarea intrarii, in apropierea plafonului. Cind incartarea ocazionalii
solu^iei de la pet. a de mai sus. se face cu depasirea tensiunii de degajare a gazelor, precum si
atunci cincl se prevad incarcari de egalizare, este necesar sa se
11.7. In cazul bateriilor montate in cutii (dulapuri), vcnti- prevada orificii de evacuare a aerului si in apropierea pardo-
larea mecanica este obligatorie, daca puterea maxima de selii. In acest caz, sectiunea totals de evacuare va fi repartizata
incarcare (definita ca in pet. 10.2. d) depa?e§te 2 kW.
aproximativ astfel : 2/3 in apropierea plafonului s.i 1/3 in
11.8. Pentru camerele tampon si pentru depozitele de apropierea pardoselii.
electrolit trebuie sa se prevada o ventilare naturala sau meca- Aerul proaspat trebuie sa circule pe cit posibil deasupra
nica, dupa caz. Se recomanda ca schimbul orar de aer sa tuturor elementelor.
reprezinte de circa trei ori volumul incaperii, fara a depasi In cazul bateriilor cu puterea maxima de incarcare (defi-
insa marjmea schimbului prevazut pentru camera de acumula- nita conform pet. 10.2. d) mai mica decit 2 kW, instalate in
toare propriu-^isii. Incaperi al caror volum este de eel pu^in 2,5 ori mai mare
11.9. La puntrea in func^iune a bateriilor de acumulatoare, decit debitul orar de aer necesar pentru ventilare, introducerea
in functie do operatiile pe care le prevede in acest scop si evacuarea aerului se pot face pe aceeasi parte a Jncaperii.
inLreprinderea furnizoarc, poate fi necesara o ventilare cu un 11.12. In cazul bateriilor instalate in cutii (dulapuri), con-
debit mai mare decit eel necesar in cursul exploatarii normale. form pet. 10.2. b. aerul de ventilate poate fi preluat din fnca-
In astfel de cazuri. ventilarea va putea fi ameliorate prin perea in care se gaseste cutia (dulapul), sau din incaperilc
descliiderea tuturor ferestrelor si eventual cu ajutorul unei vecine, si apoi evacuat tot acolo ; daca puterea maxima de
inslalaiil de ventilate mobile. incarcare (definita conform pet. 10.2. d) nu depaseste 2 kW,
incaperea este bine aerisitS (avind, de exemplu, ferestre spre
11.10. Intreruperea nodorita a alimentarii cu energie elec- exterior pe eel pu^in doi pere^i), iar volumul s5u liber este de
instalatiei de ventilare mecanica, precum si defectele pe eel pu^in 2,5 ori mai mare decit debitul orar de aer necesar
eiec'lrica, vor fi ; nnalizate.
pentru ventilatie.
Defectele pe partea mecanica a instalaliei de ventilare (la 11.13. Golurile §i canalele de ventilare pentru instalatiilo
curelele de antrenare, la burdufurile dintre ventilator si cana- de acumulatoare nu trebuie sa fie in legatura cu celelalte
lele de ventilate, la lagare, la rotorul veiitilatorului etc.) vor canale de ventilate ale cladirii, nici cu cosurile de evacuare.
fi evitate pe baza unor revizii saptaminale obligatorii. Canalele de ventilare vor fi executate din materiale
rezistente la umiditate 51 electrolit. In cazul acumulatoarelor
PE 112
Instalatii dc c 831
acide cu plumb, se poate folosi tabla de otel galvanlzata, pro- distanta lor pina la vascle acumulatoarelor nu va fi mai mica
tejata cu vopsea rezistenta la acid. de 0,75 m.
Canalele dc ventilare de evacuare vor avea iesirea in aor La dispunerea corpurilor de incalzire, se va urmari incal-
liber situata la inaltime suficienta si se vor lua masuri pentru zirea cit mai un if or ma a bateriei.
evitaroa degradarii rapide a par^ilor de constructie din apro-
piere, daca acestea sint realizate din materials sensibile la
electrolit.
In eazul evacuarii deasupra acoperisului, daca nu se i'axt
alte masuri de protectie, se considera de regula ca aceste con-
ditii sint indeplinite, cind golul de evacuare se gaseste la inal- 11.19. Se recomanda prevederea unei automatizari sau a
timea de minimum 1 m fata de acoperjs. unei semnalizari, pentru pornirea si oprirca instalatiei de incal-
Golurile de ventilare vor fi protejate contra precipitatiilor zire. La instala^iile fara personal permanent estc necesara
atmosferice. automatizarea.
Canalele de ventilare pe sub care se circula vor fi astfel Reglajul instalatiei de automatizare trebuie sa poata fi
amplasate, incit sa sc asigure o inaltime libera de circulate realizat astfel, incit temperatura in camera acumulatoarelor sa
do ccl pm;in 2 m. nu scada sub valoarea minima admisa (pet. 11.16.) si sa nu
11.14. Cind existii ventilatie mecanica, ea va fi realizala creasca peste J-25°C datorita instalatiei de incalzire.
astfel : 11.20. Camerele tampon si depozitele de electrolit si apa
— in depresiune in camera acumulatoarelor §1 in depo- distilatii trebuie sa fie construite astfel, incit temperatura
zitul de electrolit ; interioara sa nu scada sub valoarea de ^|-5°C. Daca este
— in suprapresiune in camera tampon. necesar, trebuie sa se prevada instala^ii de incalzire corespun-
zatoare.
11.15. Ventilatoarele si motoarelo electrice de antrenare
se vor g£si in afara camerei acumulatoarelor.
Ventilatoarele vor fi rezistente la umiditate si electrolit. 12. MATERIALE DE REZERVA §1 AUXILIARE
Se recomanda ca rotoarele ventilatoarelor sa fie constniite
dintr-un material care nu se incarca electrostatic §i nu produce
scintei la lovirea cu un corp strain. 12.1. Instalatiile de acumulatoare trebuie sa fie prevazute
cu niaterialele de rezerva necesare, in concordan^a si cu indi-
11.16. Temperatura minima admisa in camerele de acu- catiile intreprinderii furnizoare.
mulatoare, in cazul acumulatoarelor acide cu plumb, este de Pentru bateriile sta^ionare cu plumb se indica informativ
+ 5°C. Se recomanda insa valoarca de +10°C. urmatoarele :
Se admit temperaturi mai joase (pina la minimum 0°C), — vase de sticla (in cazul elementelor montate in astfel
cu conditia dimensionarii corcspunzatoare a bateriei, pentru a de vase), placi, betisoare izolante, separatoare (plansete),
tine seama de scaderea capacitatu ?i de cresterea caderilor de arcuri, pun^i, izolatoare, in cantitate de circa 5y0 din cele
tensiune la §ocuri de curent. montate ;
11.17. Daca este necesar, trebuie sa se prevada instala^ii — geamuri de sticla pentru acoperirea elementelor, In
de incalzire a camcrelor de acumulatoare. cantitate de circa 10°/<j din cele montate ;
Corpurile de incalzire vor Ji rezistente la umiditate si elec- — o cantitate de acid si de apa distilata, eventual si elec-
tr.olit, temperatura lor superficiala nu va depasi +2006C, iar trolit gata preparat.
PE 112 PE 112
12.2. Se vor prevedea, de asemenea, urmatoarele materials d) In camerele de acumulatoare trebuie sa existe :
auxiliare : — un indicator galben de securitate : SUBSTANTE
— densimetro si tcrmometre pentru masurarea densitatii si CAUSTICE, ACID SULFURIC SI PLUMB. INTERZIS A
temperaturii electrolitului {cite 2—5 buc.) ; MlNCA SI A BEA (STAS 297/1-68 si 297/2-68) ;
— terniometre pentru masurarea temperaturii mediului . — un indicator albastru auxiliar : LUCRATI NUMAI CU
ambiant (1—2 hue.) ; ECHIPAMENT DE PROTECTIE (STAS 297/1-68 §i 297/2-68).
— voltmetre portative de curent continuu cu scara de 13.2. In legatura cu tehnica sceuritatH, se mentioneaza :
3—0—3 V (2 buc.) ; a) Conform STAS 8275-68 ..Protec^ia impotriva electro-
— lampi portative (2—3 buc.) de constructie antit?xplo- cutarilor. Terminologie", retelele izolate fata de pamint, cu
7,iva, rezistente la uraiditate si electrolit, aliracntate de la o tensiunea intre conductoare mai mica dectt 1 000 V, precum si
sursa portativa inter ioara (in vederea lucrului la o distanta mai retelele legate la pamint, cu tensiuni pina la 250 V fata de
mica de 1 m dc acumulatoare) ; pamint, sint considerate ca instala^U de joasa tensiune.
— cani de sticia sau din material plastic, pentru com- Instalatiile de curent continuu din centralele si statiile
pletarea electrolitului (2—3 buc.) ; electrice fac parte din aceasta categorie.
— o trusa cu reactivi, eprubete gi pipete, pentru analiza b) Incaperile instala^iilor de acumulatoare sint considerate
electrolitului si a lichidelor de reumplere ; incaperi speciale pentru echipamente electrice, accesibile numai
— echipament de protec^ie (cap. 13) ; persoanelor calificate.
— alte materials auxiliara indicate de intreprinderea c) La bateriile cu tensiunea nominala de 220 V, se reco-
furnizoare a acumulatoarelor. manda sa se prevada pe coridoarele de acces dintre sirurile de
acumulatoare, gratare sau platforme izolante.
d) Inainte de punerea in functfune a bateriilor de acumu-
13. IGIENA MUNCH, TEHNICA SECURITATII, latoare, se va controla respectarea distantelor indicate la
pet. 10.29. ;ji 10.30.
PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR
13.3. In legatura cu protec^ia contra incendiilor si a cxplo-
§1 A EXPLOZIILOR ziilor se mentioneaza :
a) Pentru evitarea pericolului de explozie, se prevad urma-
13.1. In legatura cu igiena muncii, se mentioneaza : toarele masuri :
a) La fiecare instalatic de acumulatoare se prevede echi- — realizarea camerelor de acumulatoare si a anexelor, a
pament de prolectie pentru doua persoane, compus din : §ort, instalatiilor electrice, a instalatiilor de ventilare si de incalzire,
galosi, manusi si ochelari de protectie. In cazul acumulatoa- precum si a instalatiilor tehnologice, conform indicatiilor din
relor acide cu plumb, se vor prevedea, de asemenea, costume capitolele 10 si 11 ;
antiacide. Galosii 51 manusile vor fi si electroizolante. — instalarea pe usile camerelor de acumulatoare a unui
b) In apropierea camerei acumulatoarelor, pe cit posibil indicator rosu de securitate : NU INTRA CU FOC (STAS
in camera tampon, va exista o chiuveta §i un robinct de apa 297/1-68 si 297/2-68);
racordat la re^ea sau la un rezervor. —• prevederea in interiorul camerelor de acumulatoare a
c) In vederea eventualelor accidente prin atingere cu unui indicator rosu de securitate : FUMATUL SI FOCUL
clectrolitul, va exista in camera tampon sau in apropiere (dar DESCHIS STRICT INTERZISE {STAS 297/1-68 si 297/2-68) ;
nu in camera acumulatoarelor) un antidot adecvat, de oxemplu — elaborarea de catre organele de exploatare a unor
solutie de borax 2,5% contra acidului sau solutie de acid instruc^iuni de exploatare amanuntite si instruirea periodica a
boric 3% contra electrolitului alcalin. personalului.
PE 112
Normativ pentru proiecta- PE 113/77
rea instalatiilor electrice de
Ministerul servicii proprii de curent
b) Camerele de acumulatoare si camerele tampon se inca- Grupa 1
dreaza in categoria D de pericol de incendiu, daca se respecta Encrgiei alternativ ale centralelor
masurile prevazute la pet. a de mai sus si daca este inde- Electrice Electro-
termoelectrice iji de termo-
plinita In plus una dintrc conditiile urmatoare : energetica
— incarcarea ocazionala se face cu o sursa automatizata, ficare
tensiunea de incarcare fiind limitata automat la o valoare care
nu dep5seste tensiunea de degajare a gazelor ; se rominta la C U P R I N S
incarcarile de egalizare, inlocuindu-se cu incarcari oeazionale ;
— exista un sistem de blocaj, care intrerupe automat 1. Generalitati 237
incarcarea ocazionala sau de egalizare, daca nu func^ioneaza 1.1. Domeniul de aplicare 237
instala^ia de ventilate mecanica ;
—• exista o ventilare naturala care satisface condtyiile din 1.2. Defiuiyi 237
2. Alegerea schemelor de alimentarc a inslala^iilor
capitolul 11, In toate situaflile de functionare a bateriei; de servicii proprii 239
— camera de acumuiatoare cuprinde o singura bated? cu 2.1. Tensiuni de alimentare .239
tensiunea nominala de maximum 48 V, puterea maxima de 2.2. Categorii de receptoare 240
incarcare nedepa§ind 2 kW.
2.3. Principii de alimentare a receptoarelor . . 241
Tensiunea nominala a bateriilor si puterea maxima de 2.4. Scheme de alimentare 242
incarcare fie determina conform indicatiilor de la pet. 10.2. 3. Alegerea si dimensionarea surselor de alimentare 246
Cind condi|iile de mai sus nu sint indeplinite, camerele de 3.1. Principii generale 248
acumuiatoare §i camerelt? tampon respective se incadreaza in 3.2. Alegerea si dimensionarea surselor dc ali-
categoria A de pericol de incendiu. mentare de medie tensiune 247
Celelalte incaperi anexe se incadreaza intotdeauna in 3.3. Alegerea si dimensionarea surselor de ali-
categoria D de pericol de incendiu. mentare de joasa tensiune 249
c) Cind instalarea acumulatoarelor se face in incaperi de 3.4. Verificarea surselor de alimentare . . .250
produces industrials (conform pet. 10.2.) sau in laboratoare sau 4. Alegerea motoarelor eleetrice si dimensionarea
incaperi similare (conform pet. 10.3.), se considers ca incaperile cailor de curent 253
respective nu isi schimba categoria de pericol de incendiu 4.1. Alegerea motoarelor electrice 253
datorita prezenjei acumulatoarelor. 4.2. Dimensionarea cailor d e curent . . . . 2 5 3
5. Conditiile de functionare a insiaial.iilor de co-
manda, control si automatizare 254
6. Dispozitia si realizarea constructiva a instalat'iilor
electrice de servicii proprii 257
1. GENERALITAfI
2.4. Scheme de alimentare 2.4.2. Centrale cu scheme bloc generator-trans forma tor
2.4.J. Criterii generate de alcatuire a schcmelor Schemele electrice de alimentare a serviciilor de c.a. ale
Gruparea receptoarolor pe barele de distribute se va face centralelor electrice cu schema bloc gerierator-trarisformator
astfel : vor fi realizato dupa cum urmeaza :
a) Receptoarele de categoria O.a. §i O.b. vor fi grupate pe a) Receptoarele care deservesc in exclusivitate un bloc
sectii de bare distincte si separate de cele ale receptoarolor din {inclusiv receptoarele auxiliare aferente mecanismelor princi-
celelalte categorii. pale ca : pompe ulei, ponipe si ventilatoare racire, termo-
rezisten^e etc.) si care conform pet. 2.2.2. se incadreaza !n
^ b) Receptoarele de categoriile I, a Il-a si a Ill-a vor fi, categoria I principals, se vor racorda numai la bare de servicii
de asernenea, racordate ficcare pe sectii separate ; atunci cind
acest mod de racordare nu se justifica tehnico-economic, se proprii de bloc. Aceste receptoare trebuie sa-si reia functio-
admite gruparea pe aceleasi sectii ale receptoarelor din cate- narea dupa pauze de 3 s pe aceste bare.
gorii diferite, cu condi|ia asigurarii alimentarii conform cerin- Receptoarele generale de categoria I, care nu deservesc
telor receptoarelor din categoria cea mai exigenta si finind exclusiv un bloc, dar sint esen^iale pentru asigurarea conti-
seama si de prevederile art. 3.4.3. b. nuita^ii functionarii blocurilor in sensul ca orice intrerupere in
c) Instalafiile de distribute, principale si secundare, vor alimentarea lor pe durate rnai mari de 3 s ar putea duce la
H alimentate din sta^ji si tablouri realizate cu simplu sistem oprirca blocurilor, vor fi racordate, de regula, la barele de ser-
de bare colectoare. vicii proprii de bloc sau se vor grupa pe bare de distribute
alimentate din barele a doua sau trei blocuri.
Sec^ionarea barelor colectoare si gruparea receptoarelor
pe soc|ii trebuie facuta astfel, inciL la iosirea din functiune a Din aceasta categoric de receptoare fac parte de exemplu :
unei sectii, procesul tehnologic sa fie afectat cit mai pu^in, iar pornpele de pacura treapta I $i a Il-a, compresoarele de aer
sarcina sa fie repartizata cit mai uniform. instrumental, pompele de apit demineralizata etc., precuni si
auxiliarele acestora.
PE 113
PE 113
intrale. Seiyicii proprii de c 845
Pentru aceste receptoare se vor lua masuri, pe partea teh-
nologica electrica, pentru desensibilizarea protec^iilor la caracteristicile si performance echipamentelor. Acest timp va
pauzele de tensiune araintite. rezulta din insumarea duratelor manevrelor nccesare pentru
DC asemenea, pentru toate receptoarele monyonate se vor alimentarea receptoarelor de servicii proprii generale, fie din
lua, pe partea tehnologicii termomecanica, masuri corespunza- sistem, fie de la serviciile proprii de bloc ale blocurilor in
toare care sa asigure pe toata durata pauzelor de tensiune do functiune, !n masura in care exista putere disponibila la
3 s, mentinerea prcsiunii fluidelor, astfcl incit sa nu se pro- acestea.
duca oprirea bloeurilor prin protective tehnologice ale lor (de In cazul centralelor in care receptoarele generale au o
exemplu, rezervoare tampon, rezervoare de aer compriraat etc.). pondere redusa (de exemplu in centralele de condensable) §i
Alimentarea receptoarelor de bloc care constitute rezerva cind condi^iile tehnologice o permit, aceste receptoare vor fi
pentru doua receptoare racordate la doua sectii diferite de ban.1 repartizate partial sau total pe barele instala(iei de distribute
de bloc, se va face la ambele sectii de bloc. de bloc. Pentru aceasta instalatie urmeazg a fi folosite bare
Rcceptoarele de rezerva, comune la doua blocuri si inoa- secfionate sau nesecticnate, conform prevederilor de ]a
drafc in categoria I (de exemplu, pompa de alimentare de pet. 2.4.1.0.
rezerva, excitatoare de rezerva etc.) vor avea asigurate all- Racordarea transformatoarelor de servicii proprii generale,
men tari de la barele ambolor blocuri. de rezerva si pornire se va face prin cai de alimentare inde-
La gruparea receptoarelor si a surselor pe barele de ser- pendente din sjstern, cu o siguranja corespunzatoare eategoriei
vicii proprii de bloc se va avea in vodere asigurarea condi- I de receptoare.
tiilor de insularizare a blocurilor in cazul avariilor extinse de 2.4.3. Centrale cu bare colecto; la tensiunea genera-
sistem.
toarelor
La centralele electrice, la care se intrevcde posibtlitatea Sr.hemele electrice de alimentare a serviciilor proprii de
ca in cadrul unei perechi de blocuri sa se func^ioneze cu cazanui c.a. ale centralelor cu bare colectoare la tensiunea genera-
unui bloc si turboagregatul ccluilalt bloc, schema electrica va toarelor vor fi realizate dupa £um urmeaza :
trebui sa permita acest lucru, prin manevre cit mai simple. a) In cazul centralelor electrice de termoficare, instalatiile-
La centralele electrice, la care alimentarea de rezerva a de distribute ale serviciilor proprii vor fi prevazute, de regula.
barelor de servicii proprii de bloc se va face prin magistral^ cu cite o sec^ie de bare colectoare pentru fiecare cazan. In
de mcdie tensiune, alimentate din. transformatoarele de ser- acest caz, receploarele aferentc fieearui cazan se racordeaza la
vicii generale, de rezerva si pornire, se va prevedea sectionarea secfia de bare corespunzatoare. Receptoarele de interes general
magiKtralelor la /iecare doua blocuri (prin intreruptoare sau pentru centrala vor fi repartizate pe sec^iile de bare ale caza-
separatoare). Fiecare sec^ie de magistrala care rezulta in urma nelor sau pe sec^ii separate, cu respectarea prevederilor de la
sectionarii va avea cite o alimentare distincta din transforma- pet. 2.4.1.
toarele de servicii proprii generale, rezerva si pornire.
b) Receptoarele generale pentru intreaga central^ sau gruparea mai multor cazane pe o sectie, cu conditia ea debitul
pentru un numar de grupuri, incadrate in categoria a Il-a maxim al cazanelor grupate pe sectie sa nu depaseasca 240 t/h.
spcundara, care nu condi|ioneaza continuitatea functionarii In cazul centralelor de condensable, instala^iile de distri-
blocurilor, chiar la mtreruperile de 13—20 rain in alimentarea butie vor fi prevazute, de regula, cu cite o sec^Ie de bare
lor, vor fi racordate, de regula, la o instalatie de distributie colectoare pentru fiecare grup. Barele colectoare de medie-
distincta, de servicii generale. Tinipul admisibil de intrerupere tensiune pot fi duble, In cazul unor instalatii foarte dezvoltate
In alimentarea cu energie electrica a acestor receptoare se va si cind sint justificate tehnico-economic.
stabili pentru fiecare centrala in parte, in fune^ie de concep^ia, b) Se admite folosirea barelor colectoare ale centralelor
drept bare de alimentare directs a receptoarelor de servicii
PE 113
PE 113
i^ proprii de
proprii, in cazul in care putorea unitara a grupurilor din cen-
trala nu depaseste 12 MW. cu pornire rapida, care servesc ca surse de siguranta pentru
In acest caz, se admite ca numarul de sec^ii de bare sa fie receptoarele de categoria O.b., care servesc la oprirea grupu-
mai mic decit numarul cazanelor, indiferent de numaru] rilor in deplina securjtate, in caz de avarie.
acestora, dar eel putin egal cu doua si numai daca o asemenea 3.1.3. Atlt sursele de alimentare normals cit si sursele
schema ofera gradul de siguranta In alimentarea cu energie de rezerva trebuie astfel dimensionate, incit sa asigure ali-
electrica sau termica, cerut de consumatori. mentarea receptoarelor de servicii proprii in condi^iile de
In cazul in care barele colectoare ale centralei sint duble, func^ionare prevazute atit din punctul de vedere al calitatii,
solu-fia de folosire a acestora ca bare de alimentare directa a cit si al cantitSfli energiei livrate.
receptoarelor de servicii proprii trebuie comparata din punct
de vedere economic cu solu^ia unor bare de servicii proprii 3.1.4. Se recomanda ca la conectarea sursei de alimentare
separate, indiferent de puterea unitara a grupurilor. de rezerva sa se comande nuraai intreruptoarele de pe sosirea
c) In toate cazurile in care barele colectoare ale centralei la barele pe care sursa intra In caz de avarie.
au o tensiune nominala diferita de aceea a receptoarelor de 3.1.5. Sursele de alimentare normala si de rezerva tre-
medie tensiune, se vor prcvedoa instala^ii de distribute sepa- buie sa fie dimensionate conform pet. 3.2. si pet. 3.3. si veri-
rate pentru alimentarea serviciilor proprii. ficate conform pet. 3,4.
Se recomanda a sc prevedea instala^ii de distribute sepa-
rate pentru alimentarea serviciilor proprii si in toate cazurile 3.1.6. Indiferent de puterea ce ar rezulta din conditiile
de dimensionare a surselor de rezerva, acestea nu vor avea
in care puterea de scurtcircuit pe barele colectoare ale cen-
tralei depaseste nivelul puterilor de scurtcircuit admisibil din o putere inferioara sursei de alimentare normala pe care o
inlocuiesc.
punct de vedere economic, in instalatiile de servicii proprii.
d) In cazul avariilor extinse de sistem, conceptia schemelor 3.1.7. Sursele de alimentaro de siguranta trebuie dimen-
de servicii proprii va avea in vedere asigurarea conditiilor de sionate numai pentru sarcina receptoarelor de categoria 0.
insularizare a unor grupuri.
transformatoare sau cSi de alimentare normale, daca este din acest punct de vedere pe bara sec^iei respective, nu
sursa de rezerva nedistincta.
trebuie sa depaseasca 15% U n pentru motoarele de medie
3.3.3. Pentru alimentarea instalatiilor de iluminat normal tensiune si 20% U n pentru motoarele de joasa tensiune.
al centralei trebuie prevazute surse (transformatoare) separate, In baza calculelor amanun^ite ale regimurilor dinamice In
daca puterea maxima simultan§ ceruta pentru iluminat este reteaua de servicii proprii si cu acordul furnizorului meca-
mai mare de 200 kVA, sau, indiferent de puterea ceruta, nismelor si al motoarelor de antrenare de medie tensiune, se
daca, prin racordarea iluminatului pe alte bare de jc ten- pot admite valori inferioare celor de mai sus, eorelate cu
siune, puterea surselor (transformatoarelor) de alim itare a timpul In care se realizeaza pornirea motorului considerat,
acestor bare depaseste 1 000 kVA. fara a afecta functionarea instalatiilor aliraentate de la ace-
3.3.4. Nu se recornanda prevederea unor transformatoare lea?i bare. In calcule se va lua curentul de pornire nominal,
pentru alimentarea instalatiilor de distribute de joasa ten- afectat de toleranta maxima admisa de STAS sau NI a elec-
siune cu puteri unitare mai mari de 1 000 kVA. tromotorului.
3.3.5. In instalatiile de servicii proprii ale centralelor 3.4.3. Regimul de autopornire
termoelectrice nu este necesar a se prevedea surse dc putere a) Atit sursele de alimentare normala cit si cele de ali-
reactiva in scopul imbunatatirii factorului de putere. mentare de rezerva, cu anclansare automata, trebuie verifi-
cate la conditiile de autopornire a motoarelor, in cursul dispa-
ri^iei totale sau scaderii temporare a tensiunii de alimentare,
3.4. Verificarea surselor de alimentare cu frinare totala sau par^iala a motoarelor ?i mecanismelor
antrenate de acestea.
3.4.1. Regimul normal Tensiunea de revenire la autopornire trebuie sa asigure
Sursele de alimentare precum si eventualul reglaj de ten- autopornirca in condi^iile prescrise de procesul tehnologic,
siune pe acestea, inclusiv tolerantele la valorile stabilite, tre- lulnd in considerare §i caracteristicile motoarelor de antre-
buie astfel dimensionate, incit Sn regim normal de functio-
nare variable de tensiune la bornele receptoarelor s3 nu ^ b) La stabilirea conditiilor de calcul se va avea In
depaseasca valorile de mai jos : vedcre ca o parte din receptcare pot fi deconectate si repor-
— pentru motoare de medie si joasa tensiune +5% Un nite (manual sau automat), dupa terminarca procesului de
autopornire a receptoarelor ramase conectate.
— pentru receptoare de iluminat —8%Un
Stabilirea receptoarelor care pot fi deconectate se face pe
— pentru alte receptoare, conform prescripfiilor fabri- transe de sacrificiu, de la caz la caz, in lunctie de conditiile
cilor producatoare.
specifice de functionare a centralei si categoria receptoarelor.
In cazuri de avarii, pe durata acestora, se adniite o sca- c) In cazul surselor de rezerva distincte Verificarea la
dere de tensiune de 10% la bornele tuturor motoarelor. Limite
autopornire se va face dupa cum urmeaza :
mai largi de variable a tensiunilor pot fi admise cu acordul
fabricii furnizoare a mecanismelor si motoarelor de antrenare — la centralele cu schema bloc generator-transformator,
si daca aparatele de protecfie, comutatie, semnalizare vor aceste surse vor fi verificate, considerind ca se cupleaza prin
functiona normal la aceste tensiuni. AAR pe barele de bloc sau generale ;
— la centralele cu bare colectoare la tensiunea genera-
3.4.2. Regimul de pornire a celui mai mare motor
toarelor, condi^ia este aceoasi ca mai sus, referirea facindu-se
Scaderea tensiunii la bornele motoarelor in functiune, la sectia de bare care determina conditiile cele mai grele din
la pornirea motorului care determina cele mai grele conditii acest punct de vedere.
PE 113 PE 113
252 . Sen
Aprobat cu
JData intrarii
Ordinul
M.E.E. Tnlocuicstc : in vigoare :
nr. 336/
01.06.1976
8.IV.1976
PE 137
1. GENERALITA?!
3.2. Alegerea §i dimensionarea surselor de alimentarc 4.2. La alegerea caractei-isticilor motoarelor electrice se
va tine seama de urmatoarele :
3.2.1. Tensiunea de alimentare ;i barelor de servicii proprii — Pulerea nominala a motorului sa fie de regula mai
fi asigurata in urmatoarele limite mare cu 10—15% dectt puterea ceruta de consumator.
a) In regim normal : — Caracteristka mecanica a motorului sa fie corelata cu
(0,95 . . . . 1,05) U0 pentru inalta tensiune caracteristica mocanica s. receptorului, astfel incit sa asigure
(0,90 1,05} U n pentru joasfi tensiune func^ionarea €orespunzatoare a acestuia in regim de functio-
b) In regim de pornire a motorului nare normala, de pornire, si daca este cazul de autopornire,
(0,85 U n ) la malta tensiune in 'Oonditiile do variafie a tensiunii si frecventei surselor de
(0,80 U n ) la joasa tensiune alimentare.
c) In regim de autopornire va fi eel pu^in egala cu 0,7 Un. — Motoarele de antrenare trebuie si asigure numarul de
3.2.2. Sarcina de durata de calcul a consumatorilor se face porniri orare cerute de schema in care ; !nt incadrate.
indu-se searna de urmatorii factori : 4.3. MotoareJe electrice trebuie sa cc •espunda func^ionarii
— ooeficientul de inearcare a receptorului ; in mediul ambiant in care urmeaza ; e monta, si anume :
— coe.ficientul de simultaneitate ; •— sa aiba o protecfie orespunzatoare impotriva patrun-
— factorul de putere ; derii prafului, umezelii sa apei, sau impotriva agen^ilor
— randamentul receptorului.
3.2.3. Surscle dc- alimentare normala si de alimentare de — in cazul incaperilor cu pericol de explozie sa aiba o
erva trebuie sa fie dimensionate pentru sarcina de durata protec(:ie corespunzatoare ;
calcul a consumatorilor racorda^i. — se recornanda ca nivelul de zgomot al fiecarui motor
3.2.4. Sursele de alimentare de intervenpe vor fi dimen- sa nu depaseasca 80 dB ;
late pentru sarcinile de calcul ale consumatorilor ment,io- — sa aiba o clasa de izolafie corespunzatoare tempera-
i Ja pet. 3.1.6. turii maxime a mediului ambiant.
4.4. Instala^iile >de mare importanfa (oonsumatori de cate-
goria 1) vor avea dublate anumite elemente, cum ar fi : elec-
3.3. Verificarea surselor de alimentare tromotoare, electroventile, electrobobine etc. pentru a rnari
gradul de asigurare in funcfionarea instalatiei.
3.3.1. Toate sursele de alimentare trebuie verificate 3a
condi^iile de pornire 51 de autopornire a motoarelor, in cazul
disparitiei totale sau al scaderilor ternporare ale tensiunii de 5. DIMENSIONAREA CAILOR DE CURENT
alimentare.
3.3.2. Sursele de alimentare vor fi verificate la autopor- 5.1. Caile de curent pentru alimentarea instalatiilor de
nire — de regula — considerind ca in timpul scaderii sau disLi'ibu^ie principale si secundare se dimensioneaza pentru o
dlsparitiei tensiunii, motoarele s-au oprit. putere egala cu puterea surselor de alimentare (transformatoa-
relor) ^inindu-se seama si de posibilitatea de supramcareare
a acestora.
4. ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE
5.2. Toate caile de alimentare vor fi verificate la efectele
curen^ilor de scurtcircuit, precum si la caderea de tensiune
4.1. Motoarele electrice se vor alege —- de regula — de admisibiia pentru regim de func^ionare normal de pornire
tip asincron, cu rotorul In scurtcircuit, in funcfie de necesitati. si autopornire.
PE 137 PE 137
intrale. Servicii proprii do c
NOTA
In prezentul normaliv se folosesc urmatorii ter-
meni pentru indicarea gradului de obligativitate a
preuederiloT :
PE 503 PE 503
Instalapi de comanda-coi Instatetii__de_ c mlrol 339
— ,,trebuie", ,,este necesar", ,,urmeaza" indica Tablourile de cornanda suit denumite tablouri electrice
obligativitatea stricter, a respectarii prevederilor In atunci cind servesc in exclusivitate pentru comanda si con-
causa.; Irolul instala(lilor electrice sau tablouri de comanda tehnologice
cind servesc pentru comanda si oontrdlul atrt a instalatiilor
— ,,de reguld" inseamna ca prevederea respec-
electrke, cit §i a celor termo si hidromecanice.
tiva trebuie sa fie aplicata in majoriiatea cazitrilor,
iar nerespectarea prevederii este permisa, dar tre- 1.3.4. Camera de comanda este acea incapere din care se
buie justificatd in proiect; efectueaza centralizat ccmanda si controlul de la distan^a a
— ,,se admite" indica o solufie satisfacatoare instala{iilor deservite. In func^ie de instalatiile deservite si de
care poatu ft aplicata numai in situafii particulare. modul de organizare, camera de comanda poate fi : camera
ftind obligatnrie justijiciirea ei in proiect; de comanda electrica, camera de comanda tchnologica, camera
de comanda de dispecer, sala de comanda etc.
— ,,se recomanda" indica o solufie preferabila
care trebuie auuta in vedere, dar care nu este obli- 1.3.5. Tabloul de supraveghere este format din ansamblul
gatorie. aparatelor si dispozitivelor care servesc la informarea operativa
(semnalizari si masuri) a personalului de exploatare asupra
starii instalatiilor deservite.
1.3. Terminologia utilizata
1.3.6. Camera de supraveghere este incaperea separata in
care se afla tabloul de supraveghere. Din aceasta camera nu
1.3.1. Circuitele de comanda sint acele circuite care ser-
se .pot electua comenzi de aparate de conectare.
vesc la ac[ionarea de la fa^a locului sau de la distan^a a diver-
selor rnecanisme apar^inind aparatelor de conectare si reglare. 1.3.7. Obiective energetice de importanta deosebita sint
considerate C.T.E. cu grupuri de 200 MW si mai mari, C.E.T.
1.3.2. Circuitele dc control sint circuitele care deservesc cu grupuri de 50 MW si mai mari CHE cu puteri instalate
Instala^iile de protec^ie, automatizare, masurare, semnalizare de 100 MW $i mai mari, stabile de 400 si 220 kV de interco-
si blocaj.
nexiune intre zonele sistemului energetic prevazute sa poata
func^iona izolat in cadrul planului general de zonare a siste-
OBSERVAflE : mului energetic national, precum §i stabile principale de co-
Se considera circuite dc comanda-icontrol $i cir- nexiuni de 110—400 kV aferente marilor platforme industriale.
cuitele care servesc la acfionarea vanelor, 'dapetelor 1.3.8. Statii electrice cu personal permanent sint acele
$i a allor utilaje cu funcfconare intermitenta, pre- sta^ii la care personalul de exploatare se afla permanent in
cum $i cele de iluminat $i incalzire locald (in dula- instala^ie 24 de ore zilnic.
puri, celule) daca pe circuitele respective nu se
1.3.9. Staj:ii electrice cu personal semipermanent smt sta-
depa$e$te o putere simultand de 10 kW.
tiile la care personalul de exploatare este prezent zilnic 8 (16)
ore. In restul de 16 (8) ore, personalul se afla la domiciliu
1.3.3. Tabloul de comanda este ansamblul aparatelor si
situat in apropierea statiei.
dispozitivelor amplasate in confectii metalice adecvate, utili-
zate la efectuarca operafiilor de comanda si informare opera- 1.3.10. Statii electrice fara personal sint stabile care nu
tiva (semnalizari si masurari) a personalului de exploatare au personal permanent sau semipermanent de exploatare.
asupra starii instala^iilor deservite. Aceste sta^ii sint belemecanizate sau numai supravegheate de
PE 503
PE 503
Instalalii de nmda-control
2. ORGANIZAREA INSTALA'pILOR
la un punct central cu personal permanent de exploatare. La
nevoie, personalul de intervenfie poate ajunge in stable intr-un DE COMANDA-CONTROL
interval dt> timp care, de regulS, nu trebuie sa depaseasca
30 minute. 2.1. Conditii generate
1.3.11. Dispimerea centralizata a instalatiilor de comanda-
control <:orespunde amplasarii intr-o camera de comanda unica Instalatiile de comanda-^ontrol trebuie sa indeplineasca
a ansamblului organelor de comanda, semnalizarc §i masurarc urmatoarele functiuni :
la distan{a, precuni si a releelor de protec^ie si autoniatizare. a) comanda centralizata sau locala a instalatiilor deservite ;
b) controlul asupra starii si comportarii echipamentelor si
1.3.12. Dispunerea des centralizata a mstahiliilor de co- instalatiilor energetice ;
manda-control corespunde amplasarii in imediata vecinatate a c) probec^ia echipamentelor si instalatiilor Impotriva ava-
frecarei instalatii sau eel mult a unui grup de instala^ii deser- riilor si regimurilor periculoase (conform prevederilor norma-
vite, a organelor de 'comanda, semnalizarc si masurare, precuni tivului PE 501) ;
si a releelor de protectie si automatizare. d) asigurarea calitatii energiei Hvrate si a debitelor de apa
1.3.13. Sistenml de comanda directa este sistemul la care §i abur necesare altor utilizari ;
circuitul de excitare a dispozitivului de actioriare este stabilit e) marirea gradului de siguranta in func^ionare si a dis-
direct prin contactele organului de comanda (buton de co- ponibilitafii instalatiilor si echipamentelor electrice ;
manda, cheie de comanda etc.). f) asigurarea automatizarilor de separare in zone a siste-
mului energetic in caz de avarii grave (conform prevederilor
1.3.14. Sisfcmul de comanda indirccta — sistemul la care normativului PE 501) ;
circuitul de excitare al dispozitivului de actionare este stabilit g) asigurarea conducerii centralelor termoelectricc atit in
prin intermodiul unui organ diferit de col de comanda (releu regim de functionare interconectata, cit si in regim insular, cu
intermediar) etc, consumatorii de pe platform^, — pentru centralele de pe plat-
fonmS —• si pe serviciile proprii — pentru centralele de con-
1.3.15. Instalafiile de blocaj sint acele instalatii care se
densatie si de termoficare.
realizeaza pentru evitarea manevrelor gre^ite (blocaje opera-
tive), a protecfiei personalului de exploatare {blocaje de sigu-
ranfa) si a protec^iei instalatiilor tehnologiee (blocaje tehno- 2.2. Instala^iile de comanda-control in centralele
logice). termoelcctrice (C.T.E.), centralele electrice
1.3.16. Evidcn^a comerciala a encrgiei electrice rcprezinta de tcrmoficare (C.E.T.) §1 in centralele termice (C.T.)
totalitatca opera^iilor care servesc la stabilirea valorica a ener-
giei electrice ?i decontarea ei, mtre furnizori si consumatori. 2.2.1. La centralele electrice(C,T.E. si C.E.T.) cu schema
Contoarele electrice utilizate pentru evidenta comerciala se bloc generator-transforxnator, comanda si controlul instalatnlor
numesc contoare de decontarc. se vor realiza astfel :
a) comanda $i a^ntrolul circuitelor electrice aferente blocu-
1.3.17. Eviden^a tehnica a energiei electrice reprezinta to- lui generalor-transformator (inclusiv excita^ia si sincronizarea)
talitatea operatiilor necesare controlului consumului de ener- se vor face de la tabloul de comanda tehnologic amplasat in
gie olectrica In cadrul centralelor electrice, al statiilor electrice camera de comanda tehnologica {de regula o camera de co-
etc. Contoarele electrice utilizate pentru eviden^a tehnica se manda la doua blocuri) ; unele din aceste operatn se vor efec-
numesc contoare de control.
PE 503 PE 503
343 Instalatii de comanda-c ii de c ntrol •tt
tua si din camera de comanda a sta^iilor pe ale caror bare 2.2.3. La centralele termico (C.T.) comanda si controlul
debiteaza blocurile ; instala^iilor se vor realiza astfel :
a) comanda si controlul circuitelor eleetrice aferente sta-
b) comanda si controlul circuitelor eleetrice ale serviciilor
tiilor de servicii proprii de mcdie si joasa tensiune, precum si
proprii de bloc si ale celor generale, in masura in care acestea
se rezerveaza reciproc cu cele de bloc (inclusiv comanda in- transformatoarelor de alimentare din sistem se fac de la ta-
treruptoarclor de medie si joasa tensiune ale transformatoare- bloul de comanda electric amplasat in camera sau sala de co-
lor de 6/0,4 kV), se fac de pe tabloul de comanda electric, am- manda a centralei ;
b) comanda si controlul circuitelor eleetrice de alimentare
plasat in camera de comanda tehnologica ;
c) comanda si controlul circuitelor eleetrice ale serviciilor a receptoarelor tehnologice se vor face de la tablouri de co-
generale si a legalurilor acestora cu sistemul energetic se efec- manda tehnologice amplasate, dupa caz, in camere de comanda,
tueaza de la tabloul de comanda electric arnplasat in camera sali de comanda sau local, linga utilajul deservit.
de comanda de dispecer (in cazul cind exista) sau in camera 2.2.4. Comanda si controlul surselor autonome de siguranp
de comanda tehnologica in cazul organizarii serviciilor proprii (baterii de acumulaioare, grupuri electrogene etc.) si a recep-
pe perechi de blocuri ; se recomanda ca centralele cu un numar toarelor vitale se vox- efectua de la tabloul de comanda electric
mai mare de 4 blocuri sa fie provazute cu o camera de comanda al blocului in cazul prevederii acestor surse la fiecare bloc
de dispecer din care se vor putea efectua §i unele operatii de sau pereche de blocuri si, respectiv, de la tabloul de comanda
comanda-control aferente serviciiior proprii de bloc ; electric al serviciilor proprii generale in cazul prevederii aces-
d) comanda si conlrolul circuitelor eleetrice de alimentare tor surse comune pe intreaga centrala.
a receptoarelor tehnologice de categoriile ,,0" si ,,I" (definite
conform PE 113, cap. 2) se vor face de la tablourile de co-
manda tehnologice amplasabe in camerele de comanda tehno- 2.3. Instalafiile de comanda-control in centralele
logice ; hidroelectriee
e) comanda si controlul circuitelor eleetrice de distribute
la instala^iile si receptoarele de categoria ,,II" (definite con- 2.3.1. La centralele hidroelectriee operatiile principale de
form PE 113, cap. 2. — tratarea chimica a apei, gospodariile eomanda-control se asigura fie din camera de comanda, fie
de cornbustibil etc.), se vor face de la tablourile de comanda local din sala masinilor.
tehnologice amplasate m salile de comanda din zona instala-
Necesitatea camerei de comanda se stabileste in functie de
-tiilor respective sau local linga utilajele deservite.
urmaboarele criterii :
2.2.2. La centralele eleetrice (C.T.E. si C.E.T.) cu scheme — irnportanta centralei in sistem ;
cu bare colectoare la tensiunea generatoarelor, comanda si con- — complexitatea sta|ie?i de conexiune ;
trolul instalatiilor se vor realiza dupa cum urmeaza : — func^iunile indeplinite in cadrul anienajarii hidro-
a) comanda si controlul circuitelor eleetrice aferente ge- tehnice ;
neratoarelor eleetrice, Iransformatoarelor de legatura cu siste- — obiectivele deservite (centrala, baraj, static, castel,
mul serviciilor proprii, precum si circuitelor de distribute la priza etc.) ;
tensiunea gcneratorului se vor efectua de la tablourile de co- — numarul si puterea unitara a agregatelor ;
manda eleetrice amplasate in camera de comanda a centralei ; — modul de exploatare ;
b) comanda si controlul circuitelor eleetrice de alimentare
a receptoarelor tehnologice se fac de la tablourile de comanda — incadrarea cu personal operativ.
tehnologice amplasate, dupa caz, in camerc de comanda, sail La centralele subterane se recomanda amenajarea came-
de comanda sau local, linga utilajul deservit. relor dc eomanda in exterior (suprateran) daca puterea centra-
PE 503 PE 503
344 Itistalatii de c
lei depaseste 100 MW si complcxitatea stajaei de sistem im- 2.4.4. In cazul sta^iilor interioare, aparatajul de comanda-
pune un nuinar mai mare de cinci celule de intreruptor. control va fi instalat, de regula, descentrallzat, la celula.
Centralele supraterane cu o putere instalata de pesto In functie de important si complexitatea instalatiilor,
100 MW, echipate cu eel pu(in doua agregatc, vor fi preva- precum si in situatiile indicate la pet. 3.1.2. anumitoe comenzi,
zute, de regula, cu camere de comanda. semnalizari si masurari vor fi roalizate si din camera de
Centralele cu puteri pma la 100 MW se vor comanda local comanda.
din sala masinilor de la panoul agregatelor ; supravcgherea se
va realiza centralizat dintr-o sala sau cabina cu vmbilitate spre 2.4.5. La statiile de tip exterior, o parte din aparatajul
sala masinilor. de comanda-control va fi dispus, de regula, desoenlralizat in
cabine arnplasate in statiile eleetrice exterioare, prevazindu-se
2.3.2. Volumul echipamentului de cornanda-control se alege in general cite o cabina pentru doua celule la statiile de
tinmdu-se seama de : tipul si dispozi^ia obiectivelor hidroener- 220 kV si 400 kV si cite o cabina pentru patru celule la sta-
getice, tipul si construc|ia echipamentului de baza si regimul tiile de 110 kV.
de exploatare. De asemenea, se vor lua in considerare : pozi^ia
si rolul hidrocentralei in cadrul cascade!, regimul de utilizare 2.4.6. Disipunerea aparatajului de comanda-control la ce-
a apelor acumulate pcntru alte cerinte, precum si descarcarea lulele de inalta tensiune ale statiilor electrice se va face, de
acumularii pentru prcluarea undei de viitura. regula, astfel incit sa fie posibil accesul si deservirea lor fara
pericol, instalatia primara fiind sub tensiune.
2.4.7. Alegerea solutiei pentru realizarea camerelor de
2.4. Instalatiilc de comanda-control in slaliilc comanda trebuie facuta avindu-se in vedere perspective^ de
de transformare extindere cunoscute la data intocmirii proiectului, pentru o
perioada de aproximativ 10 ani.
2.4.1. Volumul instalatiilor de comanda-control, in cazul 2.4.8. La toate tipurile de sta\ii se va asigura posibUitatea
statiilor electrice, se va stafaili In functie de modul de ex- de telemecanizare eel putin prin prevederea spatiilor necesare
ploatare preconizat pentru aceste instala^ii (stafii cu personal pentru montarea aparatelor, a sirurilor de cleme, a cablurilor
permanent, stafii cu personal semipermanent, sta^ii fara per- corespunzatoare etc.
sonal — telomecanizate sau telealarrnate).
2.4.2. Stabile electrice cu personal permanent sau semi-
permanent trebuie sfi cuprinda o camera de comanda, in care 3. CIRCUITELE DE COMANDA
sa fie centralizate total sau partial, eel pu^in urmatoarele cate-
gorii de circuite : 3.1. Generalitati
— circuite de comanda ;
— circuite de semnalizare ; 3.1.1. Sistemul de comanda pentru o centrala sau pentru
— circuite de masurare. o static electrica (comanda directs sau comanda indirecta lo-
cala sau de la distan^a) se alege in functie de urmatorii para-
2.4.3. La stabile electrice fara personal, care au instala^ii metrii :
•exterioarc, se va prevedea de regula o camera de suprave-
— complexitatea instalatiei ;
ghere. In aceasta camera vor fi centralizate elementele de —- modul de dispunere a echipamentului primar (in clS-
masurare $i de semnalizare ale intregii instala^ii sau eel pu^in dire, in aer liber) ;
ale instalatiilor exterioare, ori numai cele ale circuitelor pri- —• modul de exploatare a instalatiei (cu personal perma-
maro mai importante.
nent, semipermanent, fara personal) ;
PE 503 PE 503
Inatalalii de c
— pe toate sec^iHe de bare colectoare, inclusiv celc ale lor de puteri active, in vederea controlului regimului de func-
bateriilor dc acumulatoare ; tionare a sisiemului energetic.
— pe liniile interconectate pe care se poate primi lensiu- 4.1.4.2. Pe circuitele care impun urmarirea graficelor de
nea de la retea (se admite inlocuirea masurarii aeestei tensiuni sarcini se vor prevedea wattmetre inregistratoare, si anume :
printr-o semnalizare optica a prezentei tensiunii) ;
— circuitele generatoarelor electrice cu puteri peste
— la tablourile de distribute din sec£ii care alimenlcaza
25 MVA inclusiv ;
grupe de rnotoare sau motoare importante (se admite inlocuirea
— circuitele liniilor interconectate de 220 kV si 400 kV.
masurarii tensiunii printr-o semnalizare optica a prezentei
Pentru cazurile mentionate mai sus, se admite ca wattme-
trele Inregistratoare prevazute cu ac indicator sa inlocuiasca
4.1.3.2. Voltmetrul care masoara tensiunea pe barele de watlmetrele indicatoare, cu condi^ia ca ele sa fie montate
medie tensiune alimentate prin transformatoare prevazute cu in camera de comanda (de regula, in conturul operativ al ca-
reglaj sub sarcina de la distance va fi amplasat in camera de moroi de comanda).
comanda, linga dvspozitivele respective de comanda la distan^a. 4.1.4.3. Pe circuitele pe care este posibila circulajia de pu-
4.1.3.3. In cazul circuitelor trifazate la care shit racordat.i teri in ambele sensuri, wattmetrele trebuie prevazute cu zero
consuniatori cu sarcini monofazate importante, care conduc la la mijlocul scalei.
asiinetrii pronun^ate de tensiuni, tensiunea trebuie niasurata
4.1.5. Masurarea puterii reactive
pe fieeare faza si respeetiv intre faze.
4.1.5.1. Puterea reactivS se masoara cu varmetre indica-
4.1.3.4. Pentru controlul izolatiei in reticle cu neutrul
toare pe urmatoarcle circuite :
izolat sau tratat prin bobina de stingere, se va masura, de —- circuitele generatoarelor si compensatoarelor sincrone
regula, tensiunea intre fiecare faza $i pamint cu un grup de
cu puteri peste liOOO kVA ;
3 voltmctre.
— circuitele transformatoarelor (220 kV ^- 400 kV) si linii-
Se admite si masurarea tensiunii intre fiecare faza si pa-
lor electrice interconectate (400 kV, 220 kV si 110 kV cu rol
mint cu un singur voltmetru cu ajutorul unui comutalor. de interconexiune) pe care este necesara masurarea puterii
4.1.3.5. In situa^ia in care exista rnai rnulte sec^ii de bare reactive, in vederea controlului regimului de funcfionare a
colectoare de aceeasi tensiune nominala, se admite conlrolu] sistemului energetic.
izolatlei cu un singur grup de 3 voltmetre prevazute cu posi-
4.1.5.2. Se vor prevedea varmetre inregistratoare pe cir-
bilitatea de comutare la fiecare sec^ie.
cuitele care impun urmarirea graficelor de sarcina, si anume :
4.1.3.6. In cazul stafiilor electrice de inaltS tensiune (110-^ —- circuitele generatoarelor si compensatoarelor sincrone
400 kV) so va prevedea un voltmetru Inregistrator pentru cu puteri peste 25 MVA inclusiv ;
fiecare sistern de bare colectoare, racordat fix intre doua faze. — circuitele 'liniilor interconectate de 220 kV si 400 kV.
4.1.4. Masurarea puierii active
4.1.5.3. Pe circuitele pe care este posibila circulatia de
4.1.4.1. Mastirarea puterii active se va efectua cu watt- puteri in ambele sensuri, varrnetrele vor fi prevazute cu zero
metre indicatoare astfel : la mijlocul scalei.
— in circuitele generatoarelor, motoarelor §i t>am.pensa- Pentru cazurile men^ionate mai sus, se admite ca varme-
toarelor sincrone cu puberi 'pestc 100 kVA ; trele inregistratoare prevazute cu ac indicator sa inlocuiasca
— in circuitele de transformatoare (220 kV §i 400 kV) si varmetrele indicatoare cu condi^ia ca ele sa fie montate in
de linii electrice importante (400 kV, 220 kV si 110 kV cu rol camera de comanda (de regula, in conturul operativ al camerei
de interconexiune) pe care este necesara masurarea circulatii-
PE 503
istalatii de imanda-control 353
4.1.6. Masurarea energiei clectrice active 4.1.7. Masurarea energiei electrice reactive
4.1.6.1. Masurarea energiei electrice active se va face cu 4.1.7.1. Masurarea energiei clectrice reactive cu ajutorul
contoarele electrice pentru : contoarelor trebuie facuta pentru determinarea cantitatii de
a) determinarea cantitatii de energie electrica produsa de energie reactiva produsa de generatoarele electrice din cen-
generatoare si consumatii in centralele electrice pentru servi- trale, precum 51 de -compensatoarele sincrone si bateriile de
ciile lor 'proprii sau de consumatorii auxiliari alimenta^i direct eondensatoare instalatc in centralele si stabile electrice.
din central^ ; De asemenea, se va masura energia reactiva pe circuitele
b) delerminarea cantitafii de energie electrica vehiculata transformatoarelor {cu excep^ia color de rnedic/joasa tensiune)
prin transi'ormatoarele sta{iilor electrice ca si a celei consu- si pe liniile de inalta tensiune (110-^-400 kV) la care se face
mate pentru serviciile proprii ale sta^iilor ; masurarea energiei active. In cazuri justificate se admite pre-
c) determinarea cantitatilor de energie electrica transpor- vederea de contoare de energie reactiva §i la liniile de rnedic
tata prin plecarile de linii din centrale §i stajii electrice. tensiune radiale, ctnd acestea alimenteaza un consumator unic.
4.1.6.2. Pentru aceasta se vor monta contoare de energie 4.1.7.2. Pe circuitele undo este posibila circulatia energiei
activa pe urmatoarele circuite : in arnbele sensuri, se vor monta doua contoare, cu blocarea
— circuitele genei-atoarelor, motoarelor si compensatoare- unuia din sensuri.
lor sincrone ; 4.1.8. Masurarea frecven|ci
— circuitele motoarelor de medie tensiune, in cazuri justi- 4.1.8.1. In centralele electrice pe circuitele gene^atoarelor
ficate de efectuarea unor bilanturi de consum propriu ; frecvent-a va fi masurata cu frecven^metro indicatoarc.
— pe partea de inalta tensiune a transformatoarelor. 4.1.8.2. In centralele cu schema bloc generator-transforma-
tor masurarea frecven^ei se va efectua cu frecventmetre inre-
NOTA gistratoare, si anume :
— in cazul in care stadia de racord este in centrala, ma-
Sc Tecotnandd masurarea energiei active pe par- surarea se face pe fiecare sec^ie de bare a sta^iei ;
tea de joasa tensiune a transformatoarelor in situa- — in cazul in care stadia de racord este departata de cen-
fiile in care s-ar impune necesitatea prevederii nu- trala masurarea se lace pe fiecare circuit de generator In parte ;
mai in acest scop a transformatoarelor ds intensi- in aceasta situate se poate renun^a la frecvontrnetrul indicator.
tate pe partea de inalta tensiune a transformatoa- 4.1.8.3. Masurarea Irecven^elor prin instala^ia de sincro-
relor (ex. : stafii de record adinc, transformatoqre de nizare se va face, de regula, in instala^iile in care :
servicii proprii ale stafiilor electrice etc.) : — pot aparea in mod normal sau accidental par^i functio-
— in cazul transformatoarelor cu trei infd$urari nind la frecven^e diferitc ;
coboTitoare sau ridicdtoare trebuie montate contoare . — este necesar sa se ac^ioneze in direc^ia punerii In pa-
pe toate cele trei mf&furari : ralel (sincronizare) a par^ilor functionind la frecven^e 'diferite.
— pe plecarile de linii din centrale $i din stafii 4.1.9. Instalafiilc de sincronizare
electrice, de regula, pentru tensiunea de 110 kV & 4.1.9.1. Se vor monta dispozitive de sincronizare, alcatuite
mai mare; se recomanda prevederea de contoare din dublu voltmetru sau voltmetru diferen^ial, dublu frecvent-
numai la un singur capdl al liniei.
metru si sincronoscop in :
•— centrale electrice, si anume :
4.1.6.3. Pe circuitele pe care este pasibila circulatia de a) pc sectiile de bare ale sta^ici de racord ;
energie in ambele sensuri se vor monta doua contoare, cu b) pe fiecare circuit de generator conectat in schema bloc-
blocarea unuia din sensuri. generator-transformator ;
PE 503 PE 503
Instalatii de iand& Ingtalatii de comanda-controt 355
— nodurile importante ale re^elelor in care poate aparea pentru alimentarea dispozitivelor de protecfie prin
necesitatea punerii in paralel a doua par];i ale sistemului ener- relee).
getic, respectiv care nu sint sincronizate intre ele. In acest caz insa, de la astfel de transforma-
4.1.9.2. Centralele si sta^iile electrice ale centralelor vor fi toare se VOT alimenta numai volt-metre $i amperme-
prevazuto, de regula, cu instala^ii de sincronizare automata. tre, cu condtyia verificarii stabilitafii dinamice a
aparateloT de masura.
4.1.9.3. In cazul centralelor cu blocuri generator-transfor-
mator fara intreruptor pe conexiunea generator-transformator,
c) limits superioara de masurare a instrumentelor de ma-
cind intreruptorul blocului este amplasat intr-o statle la o
sura si a transformatoarelor de masura, a sunturilor si a rezis-
distan^a mai mare de 1 km de centrala, se admite sincronizarea
ten^elor adi^ionale, trebuie sa corespunda in scara standardi-
cu instalatii semiautomate (reglarea parametrilor se executa
zata Ireptei egale cu 1,2 Vn (Vn fiind valoaroa nominala a
manual, iar controlul sincronismului ?i impulsul de anclansare
marimii ce se masoara) sau daca pe scara standardizata nu
se executa automat).
exista treapta 1, 2 Vn, aceasta va corespunde treptei imediat
4.1.10. Aparatele de masura superioarc acestei valori.
4.1.10.1. Instrumentele electrice de masurare indieatoare si Fac excepjie ampermetrele din circuilele in care se produc
virfuri dese de sarcina, de scurta durata (circuite care contin
cipale : moloare electrice cu rotorul In scurtcircuit, transformatoare
a) instrumentele folosite la tablourile de comanda vor pentru cuptoare electrice etc.) si din circuitele in care se admit
avea eel pu^in clasa de precizie 2, 5. in conformitate cu prescripjiilc specifice, suprasarcini de du-
Pentru masurarea frecven^ei sistemelor energetics si a rata liniitata in caz de avarii (la goneratoare, transformatoare).
tensiunii pe barele controlate de dispecer se recomanda in- Aceslea se vor alege cu scari corespunzatoare supraincarcari-
lor efective (translormatoarelo de curent respective vor fi alese
strumente cu clasa de precizie 1 ;
insa tot pentru treapta 1, 2 Vn).
b) transformatoarele de masurare, sunturile sau rezisten-
tele adi£ionale prin care se conecteaza instrumentele de ma- d) curentul nominal sccundar al transformatoarelor de cu-
sura Irebuie sa corespunda eel pu^in elasei de precizie indicata rent trefauie sa fie, de regula, de 5 A sau 1 A ;
in tabelul de mai jos : e) transformatoarele de masura" se vor incarca numai in
limitele indicate de fabricile producatoare pentru a ob^ine pre-
cizia elasei la care se utilizeaza. Se recomanda ca incarcarea
mfasurarilor de masura sa fie cit mai apropiata de oea no-
minala.
4.1.10.2. In locurile de asezare a aparatclor de masura so
vor asigura conditiile tehnice si climaticc indicate in standar-
dele sau normele interne de produs.
4.1.10.3. Clasa de precizie a contoarelor va fi cea indicata
in cele ce urmeaza (sau mai buna) :
NOTA a) pentru contoarele de energie activa situate pe partea
In mod exceptional se admite pentru masurari de inalta tensiune a blocurilor generator-transforrnator 51 care
electrice utilizarea transformatoarelor de masurat masoara energia livrata de generatoare in re^eaua dc inalta
avind clasa de precizie 3 (folosite in mod normal tensiune : de regula, elasa 0,5 ;
PE 503 PE 503
356 Tnslalatii de c mtml
zari apar^inind •cult priraar sub foi grupatc impreuna si amplasate pe cit posibil mai central in
unice. cadrul tabloului de comanda-control.
4.2.3.7. Se recomanda ca semnalizarea de avarie a intre- 4.2.5. Semnalizari speciale in stabile fara personal
ruptorului de po partea de inalta tensiune a blocului genera- 4.2.5.1. In cazul stafiilor f^ra 'personal permanent trebuie
tor-transforraator, atunci cind nu exista intreruptor pe cone- sa se transmits spre centrul de interven^ie sau locuin^a perso-
xiunea generator-transformator, sa fie data atit in camera de nalului un semnal de avertizare comun pentru intreaga insta-
comanda termica, cit §i in camera de comanda electrica. lafie si independent do sursa de curent operativ din statie care
4.2.4. Semnalizari preventive sa informeze eel putin asupra urmatoarclor situa^ii :
4.2.4.1. Semnalizarea preventiva are ca scop avertizarea — deconectari prin protec^ie ;
optica si acustica a personalului de exploatare de abaterea de — semnalizari preventive.
la regimul normal de func£ionare, abatere ce poate conduce In 4.2.5.2. De asemenea, trebuie prevazuta posibilitatea intre-
timp la situatii de avarie (suprasarcina la transformatoare etc.). ruperii semnalizarilor electrice locale la plecarea personalului
4.2.4.2. Semnalul acustic de prevenire (de regula, sonerie) de exploatare din statfe.
trebuie sa fie unic ipentru toata camera de comanda si dife- 4.2.6. Inregistrarea automata a evi:nimenielor
renfiat de semnalul acustic de avarie. La obiectivele energetice de important deosebita se vor
4.2.4.3. Semnalul optic de prevenire (lampa, caseta lumi- prevedea aparate pentru inregistrarea automata si cronologica
noasa sau releu de semnalizare) serveste la identificarea ele- a evenimentelor (manevrc, Eunctionarea protec^iei etc.) si a pro-
mentului afectat si, 'de regula, si a naturii defectului. ceselor tranzitorii (tensiuni, curenti etc.). In aoest scop se vor
4.2.4.4. In camercle de comanda ale staftilor cu personal utiliza inregistratoare cronologice do evenimente si (sau) oseilo-
permanent si ale eentralelor electrice cu grupuri mici §i cu perturbografe sau microealculatoare de proces.
volum redus de semnalizari se vor utiliza, de regula, scheme La centralele electrice la care se prevad calculatoare de
simple in care se pune in evidenta numai aparitia deranja- proeeK pe partea tehnologica, acestea vor asigura si urmarirea
mentului printr-un semnal optic ?i acustic, dispari^ia semna- principalelor marimi electrice (tensiuni, curen^i, factor de pu-
lului producindu-se sirnultan cu Hcbidarea deranjamentului, tere, frecven^a, unghi intern la generator etc.), inclusiv ana-
fara alta avertizare acustica. liza postavarie.
4.2.4.5. In centralele electrice cu un volum important de
semnalizari se vor utiliza scheme cu semnalizarea distincta, 4.3. Jnstalaiiilc de blocaj
optica $i acustica, atit a apari^iei dofectelor, cit si a disparitiei
lor in raport cu cele aflate in func^iune (de exemplu prin
folosirea unei scheme cu pilpiirc cu doua frecven^e deosebite 4.3.1. Generalitati
?i semnal acustic). 4.3.1.1. Blocajele irebuic efectuate in circuitele elemente-
4.2.4.6. In cazul instalatiilor descentralizato se vor trans- lor de execute. In caioiri speciale (de exemplu : comandS dupa
mite in camera de comanda sau de supraveghere toate semna- program) sau cind realizarea jnstala|iei nu comporta circuite
lizarile preventive ale aparatelor dispuse descentralizat. sau aparate suplimentare, se recomanda realizarea unor blocaje
In vederea reducerii numarului de semnalizari in camera §i la nivelul circuitelor de comanda.
de comanda, se admite gruparea unor aemnalizari apartinind Dupa felul lor blocajele pot fi :
unui circuit primar sub forma de seninale unice. — blocaje operative ;
4.2.4.7. Semnalizarile optice preventive privind functiona- — blocaje de siguran^a ;
rea unui ansamblu de circuite primare se recomanda sa fie — blocaje tehnologice.
PE 503 PE 503
istalatii de c Instalatii de an da-control 361
c) continuiiat'ea in alimentar>ea instala^iilor de coraanda- 5.8. In cazul unei defecfiuni aparute pe buclele de ali-
control trebuie asigurata independent de starea circuitelor pri- rnentare trebuie sa existe posibilitatea izolarii portiunii defecte
mare de deservire {regimuri de avarii, pertunba^ii etc.) ; .(care va fi limitata la strictul necesar).
d) lensiLinca operativa de alirnentare la bornele oonsuma- 5.8. Atunci cind circuitele individuate racordate la buclele
torilor, in toate regimurile de func^ionare, trebuie pastrata in •de alimentare sint protejate prin mtreruptoare automate este
limitele admisibile impuse de aparalajul de comanda-control necesar sa se faca supravegherea tensiunii pe buclele de ali-
utilizat ;
mentare.
e) se recomanda ca in cazul dispunerii descentralizate a
instalatiilor de comanda-control, alimentarea cu tensiune ope- 5.10. Se recomanda ca retelele de alimentare a dispozitive-
rativa sa se realizeze astfel, incit exploatarea din sta^ie sa fie lor de actionare trifazate ale elementelor primare sa se alimen-
posibila chiar si in caz de indisponibilitate a camerei de co- teze prin mtreruptoare automate care sa intrerupa simultan
toate fazele.
5.2. Valorile nominale normate ale tensiunii operative pen- 5.11. In fiecare celula de inalta tensiune se recomanda
tru alimenlaroa instalatiilor de comanda-control sint urma- rrnontarea unui dispozitiv prin care sa se poata intrerupe ali-
toarele : menlarea circuitelor prin care se acfioneaza voit sau automat
— curent continue : 24 ; 48 (60) ; 110 ; 220 V ; •aparateie de comutare de inalta tensiune, precum si circuitele
— .curent alternativ 50 Hz : 24 ; 48 ; 100—110 ; 220— care ar permite returul de tensiune la transformatoarele de
380 V. tensiune. Acest dispozitiv trebuie sa poata fi blocat in pozitia
5.3. Alegerea tensiunii operative pentru alimentarea insta- deschis.
latiilor de comanda-control se va face in func^ie de marimea 5.12. Se recomanda, de asemenea, ca clemele circuitelor
instalatiilor, caraeleristkile aparatajului de comanda-control, care riu pot fi scoase de sub tensiune (circuite de blocaj, barete
lungimea circuitelor si puterile consumate de receptoare etc. de semnalizare etc.) sa fie grupate in siruri de cieme separate,
5.4. In cazul centralelor electrice si al stafiilor de Irans- astfel incit sa poata fi acoperite cu carcase izolante din rnate-
formarc cu tensiuni de 110 kV ?i mai mari, curentul continuu riale incombustibile sau greu combustibile, de preferin^a trans-
operaliv pentru instalatiile de comanda-control va fi asigurat, parente.
de rcgula, la tensiunea de 220 V c.c.
5.5. In cazul sistemelor de comanda indirecta se vor Eolosi,
de regula doua tensiuni de alimenlare, si anume : 6. PROTECTIA CIRCUITELOR
— una penlru actionari {de regula. 220 V curent conti- DE COMANDA-CONTROL
nuu) ;
— alta pentru comenzi si pentru semnalizari (24, 48, 60 V 6.1. Protectia circuitelor de curent operativ
curent continuu).
5.6. Se reeomanda realizarea de re^ele separate pentru 6.1.1. Circuitele de curent operativ vor fi protejate prin
alimentarea circuitelor de comanda, protec^ie, automatizari ai sigurante fuzibile calibrate sau prin mtreruptoare automate.
pentru restul circuitelor (de semnalizare, de folocaj) de alimen-
tare a solenoizilor etc. 6.1.2. Se recomanda ca circuitele de comanda-control ale
fiecarei unitajl (celula, intreruptor) sa fie protejate prin sigu-
5.7. Cind alimentarea circuitelor operative se face prin in-
ran^e sau intreruptoare automate separate.
termediul buclelor, acestea se vor racorda, de regula, de pe
secfii separate ale barelor tablourilor de tensiune operaliva si 6.1.3. In cadrul aceleiasi unita^i (celula), protectia circui-
vor functiona sectionat. ielor de comanda si a circuitelor de semnalizare se va face,
PE 503 PE 503
__ Instate tii de inda-c ntrol
de regula, .prin .sigurante sau intreruptoare automate separate, 6.3.3. Circuitele de intensitate vor fi dimensionate con-
controlate in mod permanent. form instructiunilor de proiectare pentru transformatoarele
6.1.4. Se recomanda ca alimentarea organelor de acfionare de curent.
ale intreruptoarelor sa se faca din refcele distincte de cele de
comanda, prin intreruptoare automate.
6.4. Supravegherea tensiunii operative
6.2. Protecfia circuitelor de joasa tensiune 6.4.1. In cazul protejarii circuitelor cu intreruptoare auto-
ale transformatoarelor de tensiune mate, supravegherea lor poate fi realizata acustic si optic, folo-
sind contactul auxiliar de semnalizare al intreruptoarelor.
6.2.1. Protec^ia circuitelor de joasa tensiune ale transfor-
6.4.2. In cazul circuitelor de comanda, protectfe, automa-
matoarelor de tensiune se va realiza prin sigurant-e fuzibile
tizare, protejate prin sigurante fuzibile, controlul tensiunii
sau intreruptoare automate, astfel :
operative se va realiza acustic si optic cu relee de suprave-
a) la transformatoarele monofazate — pe o faza §i anume
gherc sau prin contactele releelor de multiplicare a pozi£iei
pe aceea care nu este legata la pamint ;
b) la grupurile de transformatoare conectate in ,,V" — pe intreruptorului.
doua faze. Nu se monteaza sigurante pe legatura comuna a 6.4.3. Se recottianda supravegherea siguran^ei din circui-
celor doua infasurari care se pune, de regula, la pamint ; tele de semnalizare in urmatoarele variante :
c) la grupurile de trei transformatoare monofazate si la a) controlul optic — In stabile cu personal permanent de
transforrnatoarele trifazate — pe cele trei faze ; exploatare — prin lampile de pozitie ale elementelor, prin
In cazul legarii la pamint a fazei S, neutrul mfasurarii indicatoarele de pozitie ale acestora ;
trebuie protejat printr-un eclator ; b) controlul optic si acustic In stabile fara personal per-
d) infasurarile in triunghi descliis se vor proteja'cu ajuto- manent de exploatare, inclusiv semnalizarea la centrul de
rul unei sigurante. exploatare sau la locuin^a personalului.
6.2.2. In cazul folosirii siguran^elor fuzibile este necesara Observa(ie. !n stabile cu numar mic de celule se admite
supravegherea starii acestora. alimentarea tuturor circuitelor de semnalizare prin sigurante
comune permanent controlate ; in acest caz, in oclule se vor
6.2.3. In scopul supravegherii circuitelor de joasa tensiune
monta numai elemente de separare pentru deconectarea voita
ale transformatoarelor de tensiune de 110 kV si mai mult
a circuitelor respective la revizii sau avarii ;
se vor utiliza, de regula, intreruptoare automate cu contact
c) sigurantele aferente semnalizarilor generate trebuie sa
de semnalizare.
fie permanent controlate.
6.3. Protecfia circuitelor de intensitate
7. AMENAJAREA LEGATURILQR ELECTRICE
6.3.1. Circuitele de intensitate se vor realiza in asa fel,
incit sa se excluda posibilitatea raminerii in gol a seeundare-
lor transformatoarelor de intensitate. 7.1. Conductoare izolate
Pentru aceasta se vor folosi blocuri de incercare, cieme de
scurtcircuitare etc. 7.1.1. La proiectarea si la execiutia legaturilor electrice ale
6.3.2. De regula, una din extremitatile infasurarii secun- circuitelor de comanda si control, trebuie sa se utilizeze numai
dare a transformatoarelor de intensitate se va lega It. pamint. conductoare din cupru.
PE 503
Instala(ii de ! 367
Prin exceptle, se admite utilizarea conductoarelor din alu- d) in cazul racordarii legaturilor la aparale care prin con-
miniu cu sectiuni de minimum 10 mm2 (mai putin pentru cir- structie irnpun sec£iuni superioare, se vor lua masuri speciale
cuitele transformatoarelor de curent in cazurile in care lega- pentru marirea secfiunii la valoarea indicata de fabricantul
turile la capete se executa cu papuci (de exemplu : la placi de aparatului.
borne). Este interzisa racordarea conductoarelor de aluminiu 7.1.5. Izolajia conductoarelor trebuie sa fie aleasa in func-
la cleme de sir sau in alt mod de racordare care nu asigura tie de tensiunea nominala a circuitelor pe care le deservesc.
rezistenfa mecanica a legaturii in exploatare. Se indica orientativ urmatoarele valori minime ale tensiunii
7.1.2. Alegerea secfiunii conductoarelor izolate se va face de ineercare :
in conformitate cu conditiile cerute de functionarea normala. — 1000 V, 50 Hz timp de 1 minut pentru conductoare-
Se vor avea in vedere erorile de masurare, c&derile de ten- izolatc utilizate la o tensiune de eel mult 60 V curent continuu
siune etc. si stabilitatea la scurtcircuit, rezistenta mecanica si sau curent alternativ ;
efectele mediului ambiant (coroziune, temperatura etc.). — 2000 V, 50 Hz timp de 1 minut pentru conductoarele
7.1.3. In locurile cu pericol de rupere a conductoarelor izolate utilizate la o tensiune de eel mult 250 V curent con-
izolate datorita solicitarilor mecanice ce pot aparea in exploa- tinuu sau 400/231 V curent alternativ, inclusiv conductoarele'
tare (trepidatii, vibrafii, legaturi electrice de pe usile panou- folosite pentru circuitele de intensitate.
rilor si dulapurilor etc.) se vor utiliza conductoare izolate 7.1.6. Izolatia conductoarelor trebuie sa fie confec^ionata.
flexibile. din rnateriale rezistente la foe sau cu intirziere la propagarea
In locurile in care izolafia conductoarelor poate fi supusa flacarii.
unei uzuri anormale {datorita solicitarilor mecanice, efectelor 7.1.7. Conductoarele izolate vor fi prevazute cu o ecranare-
termice si chimiee ale mediului ambiant. radiatiilor solare etc.) irnpotriva ac^iunii cimpurilor exterioare in cazul cind acestea
se vor lua masuri speciale de protejare a instala^iei in zona pot induce in conductoare forte electromotoare sau sarcini
expusa. electrice, ce pot perlurba functionarea corespunzatoare insta-
7.1.4. Conductoarele izolate din cupru trebuie sa aiba ur- latiilor de comanda-control sau sint periculoase pentru perso-
matoarele sectiuni, respectiv diametre minime : nalul de exploatare. In cazul in care ecranul este stabil termic,
a) in circuitele funcfionind la tensiuni de serviciu pina la se va lega la pammt la ambele capete ; clnd nu este stabil
60 V inclusiv : 0,5 mm diarnetru (mai pu^in circuitele racor- termic, ecranul va fi legat la pamint numai la un singur capat.
date la secundarele transformatoarelor de curent, in care sec- 7.1.8. A^ezarea conductoarelor izolate de comanda si con-
'tiunea minima admisa va fi de 1,5 mm2) ; trol In intcriorul celulelor din instalatiile electrice de conexiuni
b) in circuitele functionind la tensiuni de serviciu mai si transformare cu tensiuni mai mari decit 1000 V se va face
mari do 60 V : 1,5 mm2 (mai pu^in circuitele de semnalizare la numai pe por^iuni scurte si numai in masura in care acest
care se admit secfiuni minime de 1 mm2) ; lucru este necesar pentru realizarea legaturilor la aparatele
c) la legaturile aparatelor in execute miniaturizata, care primare din aceste celule.
Aceste conductoare vor fi prolejate in ^evi sau tuburi me-
nu permit din motive constructive sectiunea de 1,5 mm2, res-
talice legate la capete la paraint, realizlndu-se astfel o protec^
pectiv 1 mm2, se admite sectiunea minima de 0,8 mm3 in urma- contra contactului lor cu tensiunea inalta, precum si o ecra-
toarele conditii : nare impotriva cimpurilor electromagnetioe puternice, daca
— legaturile la aparate se fac prin lipire ; este cazul.
— clemele de sir (folosite pentru racordarea capetelor 7.1.9. Se permite utilizarea conductoarelor izolate pentra
opuse ale legaturilor) corespund secfiunii minime de 0,8 mm2 ; legaturi la aparate montate in zona cu temperaturi ridicate, cu.
PE 503 PE 503
pentru energie
Prescripfii tehnice
PE 010/71 Normally pentru proiectarea ?L executarea construcfiilor
diilor.
PE 101/77 Normativ pentru construcfia instalatii'or dc conexiuni
$i transformare cu tensiuni paste 1 kV.
PE 503
,ff,ii H^ & ^W=
Offl®
PE 103/69 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de conexiuni
si distribute cu tensiuni p?na la 1000 V c.a. in unitat'le i 0
energetice.
PE 107/78 Normativ pentru proiectarea ?i execufia refelelor de ca- O00 % e si & B © E; •sets
bluri electrice.
PE 111/75 Instructiuni pentru proiectarea stafiilor de conexiuni ?i 0 ©
transformare.
PE 112/75 Instructiuni privind proiectarea centralelor §i stafiilor 0
PE 113/77
electrice. Instalatii de curent continuu.
Normativ pentru proiectarea instalatiilor electrice de syg m ®@©
moelectrice 51 de termoficare. 0/3
PE 113/71
PE 501/77
Norme de protecfie a muncii pentr.u instalatii electrice.
Normativ privind proiectarea instala(ii'Ior de protectie s
• OS SB eoe
prin relee si automatizare. ©©©
f f4 V
PE 505/73 Regulament de exploatare tehnica a camerelor de co-
PE 50C/74
rnanda $i de supraveghere a instalatiilor electrice.
Regulament de exploatare tehnica a instalatiilor de cir-
„,:,!, 0 -i
PE 861/74
cuite secundare.
Conditii tehnice pentru dulapuri de comanda §i protec-
:.,:,.„„„,:
0 (!) ®a g a H@
tie, stelaje 5! panouri din conturul operativ aferente
partii electrice. 1 ,.,. ,„>,,', 0 gi
PE 883/76 Conditii tehnice pentru inregistrafoarele de evenimente :,:,„„„„„ 0 ia
1.7—78
INCERC
Normativ pentru proiectarea, executarea ?i receptionarea
lucrarilor de instalatii electrice cu tensiuni pina la
a
1000 V la construct^ civile ?i industrials.
0
: :.,-> ® .©(f 0 §E f g
0 ®
,i, 0
.. © a H
^ 0 ^ - fE\ f=t
H EJ gH
" «*"<»<>' n-'
n- ~