Colegiul Naţional Economic „Ion Ghica” Târgovişte

2008

PROIECT DE SPECIALITATE

Pentru obţinerea Certificatului de competenţe profesionale

Profilul: technician în activităţi economice

Profesor îndrumător:
 Pătraşcu Daniela
 Georgescu Roxana

Elev:
Ionescu Aurelian
Clasa a XII – a E

Colegiul Naţional Economic „Ion Ghica” Târgovişte

2008

1
CUPRINS:
Argument....................................................................................................5

PREZENTAREA SOCIETĂŢII
S.C. PETROM S.A.

1. Prezentarea firmei.....................................................................................6
2. Scurt istoric...............................................................................................6
3 Obiectul de activitate.................................................................................7
4. Structura organizatorica..........................................................................8
5. Relaţiile cu mediul extern........................................................................10
5.1. Relaţiile cu clienţii......................................................................10
5.2. Relaţiile cu banca.......................................................................11
5.3. Relaţiile cu concurenţii..............................................................11
6.Activitatea firmei.......................................................................................13
7.Oferta de produse.....................................................................................15
8.Promovarea ofertei de produse...............................................................15
9. Pozitia a piata...........................................................................................16
10. Analiza SWAT.........................................................................................17
11. Analiza stisfacerii clientilor............................................................Anexa

2
 FUNDAMENTĂRI TEORETICE PRIVIND
DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR

2.1. Structura imobilizărilor..............................................................................19

2.2. Amortizarea imobilizărilor..........................................................................23
2.2.1. Contabilitatea operatiunilor privind intrarile de imobilizari..........23
2.2.2. Contabilitatea amortizării calculate................................................25
2.2.3. Contabilitatea amortizării şi fiscalitate...........................................26

PROCEDEE DE CALCUL ŞI CANTABILIZARE

A DEPRECIERII IMOBILIZĂRILOR
LA PETROM TÂRGOVIŞTE

3.1. Gestiunea mijloacelor fixe. Documente folosite.................................29

3.2. Metoda de amortizare folosită de PETROM Târgovişte....................31
3.3. Aplicaţii la S.C. PETROM S.A Târgovişte..........................................33

Concluzie.......................................................................................................40

Biografie........................................................................................................41

Anexă.............................................................................................................42

3
 Argument

Activele imobilizate reprezintă una din cele mai importante structuri

patrimoniale şi ca urmare am ales să îi acord o atenţie deosebită la cea mai
mare companie petrolieră de la noi din ţară S.C.PETROM S.A.
Practica realizată la agentul economic mi-a permis realizarea prezentei
lucrări structurată pe trei capitole în care am dezbătut pe larg imobilizările
Schelei de petrol Târgovişte.
Primul capitol este intitulat sugestiv – Prezentarea societăţii comerciale –
conţine informaţii cu privire la obiectul de activitate şi numeşte principalele
activităţi desfăşurate de firma cu scopul de a obţine cele trei produse de bază :
petrol, gaze naturale şi gazolină. Am realizat şi o scurtă analiză a structurii
organizatorice, am prezentat realtiile societătii cu mediul extern, oferta de mărfuri
si servicii, pozitia pe piata a societatii
Capitolul al doilea - o prezentare a activelor din punct de vedere teoretic
incluzând definiţii, structuri si clasificări.
Ultimul capitol se afla in strânsa legătura cu cel de al doilea cu specificaţia
ca aici activele imobilizate sunt analizate din punt de vedere contabil, fiind
prezentate operaţiile cu activele economice şi tipurile de amortizări pe care le
suportă acestea de-a lungul timpului.
In paginile de final ale atestatului poate fii constatata existenta unei anexe
ce conţine date contabile.

4
 Capitolul I .Prezentarea societăţii
S.C. PETROM S.A. Schela Târgovişte
Schela de petrol Târgovişte este o subunitate a Sucursalei ’’PETROM’’
Târgovişte. Ea are in administraţie şi folosinţă mijloace circulante, buget de
venituri şi cheltuieli limitate şi dispune de forţa de muncă necesară îndeplinirii
activităţilor ce-i revin. Sucursala ’’PETROM’’S.A. Târgovişte este o unitate de
producţie în cadrul S.C.’’PETROM’’S.A. Bucureşti, fără personalitate juridică,
înfiinţată în baza deciziei nr. 334/03.06.1997.

2) Scurt istoric
- Activitatea de exploatare a zăcămintelor -
S.P. Târgovişte are în exploatare 40 de zăcăminte( 32 zăcăminte de ţiţei şi
8 zăcăminte de gaze). Extracţia este realizată în acest moment prin 481 de
sonde( din care 16 de gaze), cu adâncimi cuprinse între 200m şi 3600m.
S.C.PETROM S.A. Târgovişte produce şi livrează 3 produse:
-> ţiţei;
-> gaze
-> gazolina

Evoluţia producţiei de ţiţei, gaze şi gazolina în perioada 1996-1999,pe

categorii de sonde, vechi şi noi* este redată tabelele următoare:
Anul Ţiţei Gaze Gazolina
Produs Livrat Produs Livrat Produs Livrat
Tone Tone MII MII ~ MII MCN MII~
MCN
1995 183,801 180,440 137,043 101,655 8,823 8,823
1996 181,289 178,735 136,468 48,643 8,416 8,416

1997 181,252 177,940 145,955 105,795 7,905 7,905

1998 173,528 167,103 147,062 101,164 7,870 7,870

5
1999 155,040 151,543 139,706 103,940 7,945 7,107

`Extracţia ţiţeiului se realizează în 5 secţii şi un sector de producţie.

3) Obiectul de activitate

Activitatea de exploatare a ţiţeiului şi gazelor privită ca un proces

tehnologic în flux continuu, are un flux de bază compus din:
• descoperirea şi punerea în producţie a zăcămintelor de ţiţei şi gaze;
• extracţia ţiţeiului şi gazelor , împreună cu impurităţi lichide (apa) şi
uneori solide (nisip de strat) din zăcământ şi colectarea amestecului în parcuri de
separatoare şi rezervoare; şi un flux secundar compus din:
 activitatea de intervenţii la sonde;
 activitatea de reparaţii capitale la sonde;
 activitatea de reparaţii la suprafaţă;
 activitatea de producere şi distribuire a apei potabile şi industriale;
 activitatea de producere şi distribuire a aburului;
 activitatea de întreţinere a liniilor electrice a transformatoarelor:
 activitatea din cadrul atelierelor mecanice şi electrice;
 activitatea de reparaţii pompe de adâncime;
 activitatea din cadrul atelierului AMC;
 activitatea de transporturi;
 activitatea socială.
Din acest flux, S.C. PETROM S.A. Târgovişte are ca obiect de activitate
următoarele:
 exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze de pa structurile pe care le deţine;
 transportul ţiţeiului prin retele proprii de distribuţie;
 lucrări de intervenţii, punere în producţie şi reparaţii sonde;
 lucrări de întreţinere şi reparaţii utilaje, scule şi echipamente;

6
 aprovizionare tehnico-materială, transport auto propriu de persoane şi
materiale pentru operaţiuni tehnologice şi lucrări specifice;
 activitate medicală şi socială pentru salariaţii proprii şi terţe persoane.

4) Structura organizatorică

Structura organizatorică a S.C.PETROM S.A. Târgovişte, este formată

din:
• structură de producţie;
• structură a serviciilor;
• compartimente funcţionare;
Structura organizatorică de tip ierarhic funcţional cuprinde:
• 5 secţii şi un sector de producţie ţiţei;
• secţie de producţie gaze şi gazolină;

Structura serviciilor cuprinde:

• secţie de probe şi reparaţii sonde;
• un atelier de întreţinere şi reparaţii utilaje, scule, echipamente şi pompe
de adâncime;
• 2 formaţii de transport-tratare ţiţei;
• secţie de servicii interne;
• un dispensar medical;

Compartimentele funcţionale sunt:

• serviciul producţiei ţiţei şi gaze;
• serviciul resurse umane;
• serviciul financiar –contabil;
• serviciul geologic;
• serviciul mecano – energetic ;
• biroul tehnic;

7
 • biroul aprovizionare;

Conducerea schelei este numită de directorul general al

S.N.P.’’PETROM’’ S.A. Târgovişte la propunerea sucursalei şi are următoarea
componentă:
 director;
 director adjunct producţie;
 director adjunct economic;
geolog şef.
O secţie de producţie are următoarea alcătuire:
1) personal de conducere: - un şef secţie
 un adjunct şef secţie
- trei ingineri specialişti la schimb
2)personal tehnic operativ:
 conducători de formaţii extracţie( maiştri sau ingineri)
 conducători de formaţii intervenţie(maiştri sau ingineri)
 ingineri, subingineri şi tehnicieni.
În cadrul unei secţii de producţie ţiţei se efectuează 2 activităţi:
 activitatea de producţie( urmărirea, întreţinerea curent şi supravegherea
funcţionării sondelor, etalonarea şi urmărirea producţiei sondelor în parcuri
de rezervoare şi pomparea ţiţeiului către staţiile de tratare), este realizată de
către formaţiile de extracţie, compuse în medie din 15-20 muncitori şi un
conducător de formaţie.
Structura muncitorilor este următoarea:
 operatori principali – coordonează muncitorii dintr-un schimb ;
 operatori parc-etalonează sonde, urmăresc producţia din parcuri şi
efectuează pomparea ţiţeiului;
 operatori extracţie – urmăresc şi supravegherea sondelor;
 operatori transport conducte – verifică traseele conductelor magistrale.

8
 Urmărirea producţiei este realizată în parcuri de rezervoare. Numărul
parcurilor din secţii variază în funcţie de gradul de răspândire a sondelor, de la 2
parcuri( secţia Doiceşti) la 8 (secţia Măneşti).
 activitate de intervenţie.
Este activitatea prin care sunt repuse în producţie sondele care nu produc,
prin diverse lucrări.
O formaţie de intervenţie este formată din 14-19 muncitori şi este condusă
de către un conducător de formaţie. O echipă de intervenţie are următoarea
componenţă: * un sondor şef;
* un ajutor sondor şef;
* un sondor podar;
* un sondor.
Unul din componenţii echipei este şi şofer pe autoinstalaţie.
Numărul formaţiilor de intervenţie dintr-o secţie este stabilit in funcţie de numărul
sondelor, variind intre două formaţii (secţia Doiceşti) şi 8 formaţii (secţia Gura
Ocniţei).
5. Relaţiile cu mediul extern.
5.1. Relaţiile cu clienţii
Piata firmei este analizata din punct de vedere al formei juridice Si al importantei
pentru societate. Astfel. ponderea cea mai importanta o detin persoanele
juridice. in raport cu aria geografica pe care o acopera prin activitatea sa,
putem vorbi de o piata nationala si una internationals, societatea
dezvoltand relatii de schimburi cu agentii economici din principalele
regiuni ale tarii.
In Tabelul I sunt prezentati principalii clienti atat interni cat si externi si
principalele obiecte ale tranzactiilor efectuate.

Nr.crt Denumirea Obiectivul Ponderea

societatii tranzactiei detinuta ( % )
1. TERMOELECTRICA CET-uri, 30%
externalizare,
centrals termite
2. PRIMARII, CONSILII Combustibil lichid 15%
LOCALE usor

9
 3. AGENTII ECONOMICI Combustibil lichid 18%
PRIVATI SI REVANZTORI usor
4. SHELL, GPL (gaz petrol 20%
GAS, ROMANIA ficheriat)
5. S.C. OLCHIM Etilena si 10%
Ramnicu Valcea propilena
6. S.C. TOFAN GROUP Negru de fum 7%

5.2. Relaţiile cu banca

De-a lungul activităţii sale, a urmărit dezvoltarea unor relaţii cu parteneri

puternici şi de încredere. În acest sens, a structurat diverse programe de
refinanţare adaptate fiind la condiţiile pieţei interne cu puternice băneşti
româneşti şi internaţionale.
Printre principalii parteneri bancari ai firmei, se enumeră: Raiffeisen Bank,
Bancpost, ING Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Alpha
Bank, Citibank şi Banca Românească.

5.3. Relaţiile cu concurenţa

Din analiza micromediului si a principalelor relatii dezvoltate de

societate pe piata, al influentelor resimtite si a celor dezvoltate, pozitia
societatii pe piata este reprezentata in Tabelul 3 prin calculul si raportarea
cotei de piata, ca informatie ce corespunde ponderii detinute de societate din
totalul tranzactiilor desfasurate pe piata pe care aceasta activeaza si care
permite stabilirea unei ierarhii. Concurentii sunt companii cu renume care
activeaza pe piata romaneasca. Principalele domenii concurentiale sunt:
distributia de gaze naturale, produse de rafinarie, produse petrochimice, gaz-
petrol- lichefiat. Concurenta se desfasoara la un nivel ridicat si locurile
fruntase se schimba lunar.

Nr.crt. Denumirea Obiectivul activitatii

socitatii
1. Gaze naturale
S.N. ROMGAZ S.A.
Medics

2. S.C. LUKOIL Rafinarie

10
3. PETROTEL S.A. Rafinarie
Ploiesti
4. S.C. RAFO Onesti Rafinarie
5. Rafinarie
S.C. ASTRA S.A.
Ploiesti
6. OLTCHIM Rm.Valcea Petrochimie
7. Petrochimie
SOLVENTUL
Timisoara
8. Petrochimie
S.C. CARON S.A.
Onesti

9. SHELL Distributia cu amanuntul a produselor petroliere

10. MOL Distributia cu amanuntul a produselor petroliere
11. LUKOIL Distributia cu amanuntul a produselor petroliere
12. AGIP Distributia cu amanuntul a produselor petroliere
13. OMV Distributia cu amanuntul a produselor petroliere
14. ROMPETROL Distributia cu amanuntul a produselor petroliere
15. Distribuitori Distributia cu amanuntul a produselor petroliere
particulars
16. SHELL GAZ Romania Distribuirea G.P.L.
17. BUTAN GAZ Distribuirea G.P.L.
Romania
18. ROMPETROL Distribuirea en-gros a produselor petroliere
19. S.C. RAFO Onesti Distribuirea en-gros a produselor petroliere

6. Activiatea firmei
6.1)Extracţia gazelor
Extracţia, transportul şi distribuţia gazelor este în cadrul secţiei gaze.
Secţia este compusă din:
o formaţie de extracţie gaze;
două formaţii de transport şi distribuţie gaze;
o formaţie de dezbenzinare,şi este condusă de un şef şi un adjunct
şef secţie.

11
 6.2)Producţia de gazolină
Gazele captate sunt trimise în staţia de dezbenzinare pentru a se reţine
fracţiile bogate în gazolină.
Instalaţia este condusă de un conducător de formaţie şi este deservită de 2
distilori pe schimb. Formaţia este subordonată sefului secţiei gaze.

6.3.)Activităţi auxiliare
1)Activitatea de probe producţie şi reparaţii sonde
Deşi nu este o activitate din fluxul de bază al producţiei aceasta reprezintă o
activitate foarte importantă pentru schela. Se desfăşoară in cadrul unei secţii
condusă de un sef şi un adjunct şef de secţie şi are în componenţă 9 formaţii de
lucru( formaţia are aceeaşi alcătuire ca şi formaţia de intervenţie).

2) Activitatea de tratare ţiţeiului

Din parcurile de rezervoare ale secţiilor de producţie, ţiţeiul este pompat la 2
staţii de tratare:Ochiuri şi Teiş. În aceste staţii ţiţeiul trebuie adus la un anumit
standard de calitate. Tratarea constă în decantarea prin încălzire cu abur a
rezervoarelor şi tratarea chimică cu dezemulsionanţi în vederea reducerii
impurităţilor de la 40%-98%( funcţie de zăcăminte) la sub 1%, procent maxim
admis de beneficiar, CONPET S.A.. Cele 2 staţii de tratare sunt deservite de 32
de muncitori( 2 formaţii de lucru conduse de 2 conducători de formaţie).

3) Activitatea de reparaţii pompe de adâncime

Activitatea se desfăşoară în cadrul unei formaţii de lucru compusă din 10
muncitori. Repararea pompelor de adâncime constă în lucrări de înlocuire lynere,
cămăşi, supape ale pompelor uzate extrase din sonde. Tot aici se ţine evidenţa
tipurilor de pompe şi a zilelor de funcţionare ale acestora.

4) Activitatea de întreţinere şi reparaţii scule şi utilaje

Această activitate se desfăşoară în cadrul rampei Toolman de către o
formaţie de lucru care are pa lângă obiectul inclus în titlu şi o altă

12
sarcină:transportul materialului tubular de pe rampa la sonde şi invers. Această a
doua activitate ocupă în proporţie de 85% timpul disponibil de lucru al formaţie
compusă din 20 muncitori.

5) Activitatea de recondiţionare a materialului tubular

Această activitate se desfăşoară tot în cadrul rampei Toolman de către o
formaţie de lucru compusă din 12 muncitori şi constă în recondiţionarea ţevilor de
extracţie folosite în sonde prin probarea acestora la presiune interioară de 180
at. şi refiletarea cepurilor uzate.

6)Activitatea de transporturi
Activitatea se desfăşoară în cadrul unei coloane auto ce cuprinde:autoturisme
ce deservesc conducerea schelei şi a sucursalei, autoturisme de teren pentru
transport de persoane şi materiale uşoare, autospeciale PSI şi pentru operaţii
tehnologice la sonde. Parcul cuprinde autovehicule iar personalul aferent este de
41 de şoferi.

7 )Activitatea de măsurători speciale

Activitatea constă în efectuarea de măsurători clasice( talpa şi nivel static),
precum şi în stabilirea nivelului dinamic al sondei cu ajutorul unui aparat numit
econometru, de mare ajutor în stabilirea regimului de funcţionare a sondelor.
Este efectuată de 15 operatori măsurători speciale şi 2 ingineri şi este
subordonată serviciului producţie.

8) Activitatea socială
S.P. Târgovişte are în patrimoniu 5 cămine de nefamilişti( 2 Ochiuri, 2 la
Târgovişte, 1 la Măneşti), in care locuiesc 63 de salariaţi. Schela poseda cantină
proprie cu gospodărie anexată de creă de creştere a animalelor. Schela deţine o
bază sportivă cu 2 terenuri de fotbal, 2 terenuri de tenis, un ştrand şi o popicărie.
Întreţinerea întregului patrimoniu se face cu personal propriu. Paza obiectivelor

13
este asigurată de asemeni cu personal propriu. Secţia interne cuprinde şi
activitatea de PSI datată cu 2 autospeciale deservite de 20 de pompieri.

7.Oferta de marfuri

Principalele sortimente de marfuri aflate pa piata sunt:

1. Combustibil lichid usor:

 Benzina Premium;
 Benzina cu Plumb;
 Benzina fara Plumb;
 Motorina Euro;
 Motorina Super- Euro.
2.GPL (gaz petrol lichefiat)
3.Etilena si propilena
4.Negru de fum
5.CET-uri
6.Centrale termice

8. PROMOVAREA OFERTEI DE MARFURI PE PIATA

Promovarea ofertei de marfuri pe piata se face prin

1.SITE
2.Mass-Media
3.Afise 4.Pliante
5.Catalog
6.Brosura

1.SITE-ul firmei este www.PETROM.ro si este un SITE complex cu

principalele rubrici:
 Istoricul firmei;
 Oferta de marfuri;
 Principalele statii din tara;
 Petrom- Service;
 Contul de profit si pierdere.
 Comertul exterior;
 Reclamatii, sugestii.
De asemenea. pe SITE este vizibila si sigla firmei in culorile cunoscute:
rosu, galben si albastru. Motto- ul firmei este ,PETROM, esenta miscarii" care
se aprinde succesiv in cele 3 culori ale firmei.

14
 2. Datorita renumelui pe care PETROM il are pe piata romaneasca
publicitatea in Mass-Media este dezvoltata atat in ziare cat si la Radio si
televiziuni locale sau nationale. Multe din televiziunile nationale au spoturi
publicitare la PETROM. Dintre aceste televiziuni cele mai importante sunt:
ANTENA 1, TVR 1 si 2, PRIMA TV ETC. Cel mai cunoscut spot publicitar este
cel cu lupul, care reprezinta sigla PETROM si care in trecerea lui pe langa o
motocicleta, masina, barca cu motor si o navel maritima le ofera energia
necesara pentru a se pune in miscare.
3.Afise cu PETROM sunt puse in apropierea statiilor PECO pentru a
informa prezenta acestora, a unor statii de unde se pot procura combustibili la
un nivel calitativ superior. Astfel aceste afise sunt exterioare, dar in interiorul
statiilor PECO exista si afise interioare adresate tot clientilor. Afisele sunt in
culorile proprii firmei si dezvolta motto-ul.
4. Promovarea prin intermediul pliantelor se face in interiorul statiilor
PECO prin expunerea lor. In aceste pliante pe langa sigla si motto este
prezentata si oferta de marfuri.
5.Catalogul descrie firma in amanunt ilustrand si statiile moderne sau cum
sunt prestate serviciile. Tot aici oferta de marfuri este prezentata amplu.
6.Brosura include elemente din catalog, dar si un scurt istoric al firmei sau
informatii despre privatizarea firmei. Atat brosura cat si catalogul pun sigla si
motto- ul firmei pe fiecare din pagini.

15
 9. Pozitia pe piata

Divizia Marketing din cadrul Petrom reprezintă interfaţa companiei cu clienţii. Prin
intermediul unei largi reţele naţionale de staţii de distribuţie, dar şi prin
canale specializate de vânzări, Divizia Marketing furnizează produse de
înaltă calitate atât clienţilor privaţi cât şi comerciali.

• Petrom este lider pe piaţa românească de vânzări cu amănuntul, având o

reţea de aproximativ 500 de staţii de distribuţie. În cadrul unei pieţe în
care există o concurenţă din ce în ce mai mare din partea Rompetrol,
Lukoil, Mol şi Agip, Petrom are un avantaj categoric prin faptul că oferă cel
mai bun raport calitate-preţ în cadrul celor mai bine plasate staţii de
distribuţie.
• Pe piaţa En gross, Petrom este un partener major pentru companiile şi
instituţiile din cadrul sectoarelor economice cum sunt Transporturile,
Industria, Construcţiile şi Mineritul, Agricultura sau Autorităţile Publice şi
Civile. Prin reţeaua depozitelor regionale sau direct prin cele 2 rafinării,
Petrom livrează produse petroliere către mai bine de 5500 de clienţi
comerciali.

Rezultate remarcabile pentru anul 2007

• Volumul Vânzărilor de 5,5 mil. de tone

• Vânzări pe Piaţa Internă de 3,2 mil. de tone
• O cotă de 31% din Piaţa Vânzărilor cu Amănuntul şi o acoperire de 28 %
din Tranzacţii
• Vânzări în Medie per staţie de 2,4 mil. de litri
• Vânzările de Produse complementare au crescut cu 44%
• EBIT-ul Rafinare şi Marketing: 1 136 mil. RON
• Vânzări prin Sistemul PetromCard de 57,3 mil. de litri
• Toate staţiile de distribuţie au început să funcţioneze în conformitate cu
Sistemul Full Agency
• Numărul de staţii PETROMV a ajuns la 109 (cifre pentru sfârşitul anului
2007)

16
 10.Analiza SWOT

Analiza făcută asupra activităţii şi rezultatelor obţinute pe parcursul celor 3

ani ne permite să identificăm principalele puncte tari, slăbiciunile, oportunităţile
şi riscurile la care se poate aştepta firma în viitor.

A. Capacităţi sau puncte forte

Punctele forte sau capacităţile firmei existente în condiţiile actuale îi dau

acesteia posibilitatea să funcţioneze şi să obţină rezultate bune. Aceste
puncte forte sunt:

 existenţa unui contract avantajos cu principalul beneficiar al S.C.

’’PETROMSERVICE’’ TÂRGOVIŞTE şi anume S.A. ‘’ PETROM ‘’ ;
 extinderea domeniului de activitate altul decât cel de bază ( servicii în
domeniul petrolier)
 conducerea este bine pregătită profesional, fermă şi doritoare de
succes;
 nivelul de independenţă a firmei şi rentabilitatea economică şi
financiară bună sunt premise favorizante pentru obţinerea de credite în
vederea dezvoltării ;
 personalul este bine pregatit ,formând un colectiv energic, cu iniţiativă,
adaptat rapid la rigorile economiei de piaţă ;
 experienta in domeniul serviciilor petroliere.

B. Constrângeri, servituţi sau puncte slabe

 datorită unor lucrari de durată mai mare, contravaloarea serviciilor se

încasează cu întârziere, în timp ce plata furnizorilor se execută imediat,
ceea ce conduce la micşorarea volumului lichidităţilor;
 volumul mic al disponibilităţilor;
 uzura mare a parcului auto din cauza căreia se fac costuri suplimentare
de întreţinere şi reparaţii;
 dotare tehnica invechita.

17
C. Oportunităţi sau elemente favorizante

 dezvoltarea sectorului privat care solicită tot mai multe servicii care pot
fi satisfăcute de întreprindere ;
 orientarea către sectorul public a activităţii de construcţii şi instalaţii;
 diversificarea activităţilor, a serviciilor, concomitent cu perfecţionarea
pregătirii personalului şi a stabilităţii acestuia în unitate;
 existenţa unei pieţe interne cu cereri bune pentru întreaga gamă de
activităţi;
 intrarea pe pietele straine;
 Cote de piata posibil de acaparat de la concurenta ;

D. Ameninţări provenite din mediul de funcţionare al firmei

 apariţia unor firme cu tehnologii mai moderne şi cu tarife mai mici;

 planul de reducere a cheltuielilor şi restructurare a activitaţii pricipalului
beneficiar “PETROM”
 concurenta pe piata externa din partea unor mari companii de profil

18
 Capitolul II Fundamentări teoretice privind
deprecierea imobilizărilor
2.1 Structura imobilizărilor

Imobilizările sunt bunuri sau valori de folosinţa îndelungată caracterizate

prin următoarele însuşiri:
1. perioada lor de utilizare mai mare de un an;
2. nu se consumă şi nu se înlocuiesc la prima utilizare;
3. nu-şi schimbă forma pe parcursul utilizării lor;
4. nu sunt destinate comercializării;

Imobilizările necorporale, denumite şi imobilizări nemateriale sau active

intangibile, cuprind toate acele valori economice de investiţie care nu îmbracă
formă de bunuri materiale concrete. Ele sunt reprezentate de:
• Cheltuieli de constituire sau faliment, denumite şi de fondare,
Cuprind cheltuielile cu înfiinţarea, dezvoltarea şi fuzionarea societăţilor
comerciale, cum sunt cele privind taxele şi ale cheltuieli de înscriere şi
înmatriculare;
• Cheltuieli de cercetare aplicată şi dezvoltare, includ resursele economice
alocate pentru tehnologii noi şi investiţii utile şi eficiente. In raport cu
societatea aceste cheltuieli se amortizează, in general, in maxim 5 ani.
Cheltuieli de descoperire a rezervelor de substanţe minerale utile,
neconcretizate în mijloace fixe, la zăcăminte de exploatare;
• Concesiuni, brevete, licenţe, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare
cuprind toate cheltuieli efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de
exploatare a unui bun de activitate sau serviciu, etc. Toate aceste
cheltuieli sunt amortizabile pe toată durata cât întreprinderea a achiziţionat
dreptul de exploatare / de utilizare a unor astfel de imobilizări;

19
• Fondul comercial reprezintă cheltuielile efectuate pentru menţinerea sau
dezvoltarea potenţialului de activitate al întreprinderii(clientela, vadul
comercial, firma, segmente de piaţă etc.). De regulă fondul comercial nu
se amortizează. Dacă se constată o depreciere reversibilă, aceasta poate
fi amortizată;
• Alte imobilizări, inclusiv programele informatice create de agenţii
economici sau achiziţionate de la terţi.

Imobilizările corporale, denumite şi imobilizări materiale sau active fixe

tangibile, reprezintă bunuri materiale de folosinţă îndelungată în activitatea
unei întreprinderi. Ele se găsesc sub formă de terenuri şi mijloace fixe. Se
consideră mijloace fixe, obiectul singular sau complexul de obiecte ce se
utilizează ca atare şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
*au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită de lege / Guvern -
în prezent 1.500 lei.
*au o durată normală de funcţionare mai mare de un an.
Pentru obiectele de inventar care sunt folosite în loturi, seturi sau care
formează un singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere
valoarea întregului corp, lot sau set.

Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe următoarele categorii:

- clădiri;
- construcţii speciale;
- maşini, utilaje şi instalaţii de lucru;
- aparate şi instalaţii de măsură, control şi reglare;
- mijloace de transport;
- animale de muncă;
- plantaţii;
- unelte, inventar gospodăresc şi alte mijloace fixe;
Sunt asimilate mijloacelor fixe şi se supun amortizării urmt:
a) investiţiile efectuate la mijloace fixe luate cu chirie;

20
 b) capacităţile puse în funcţiune parţial, pentru care s-au întocmit formele de
înregistrare ca mijloace fixe;
c) investiţii de descoperire în vederea valorificării de substanţe minerale
utile, de cărbune şi alte zăcăminte, etc.
d) investiţii de efectuat la mijloacele fixe pentru îmbunătăţirea parametrilor
tehnici iniţiali, în scopul modernizării acestora şi care majorează valoare
de intrare a mijloacelor fixe;
Cheltuieli efectuate la mijloace fixe în scopul modernizării acestora trebuie
să aibă următoarele efecte:
 să îmbunătăţească efectiv performanţele mijloacelor fixe faţă de
parametrii funcţionali stabiliţi anterior;
 să asigure obţinerea de venituri suplimentare faţă de cele realizate cu
mijloace fixe iniţiale;
In contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele
grupe: terenuri agricole şi silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu
zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele. Terenurile se înregistrează în
contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoare stabilită potrivit legii, în
funcţie de clasele de fertilitate, suprafaţă, amplasarea acestora şi alte criterii,
la costul de achiziţie sau valoarea de aport. Terenurile nu sunt supuse
amortizării.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor,
terenurilor şi altor lucrări similare sunt supuse amortizării.
Mijloacele fixe intră în patrimoniu, se înregistrează în contabilitate la
valoare de intrare şi altor lucrări sunt supuse amortizării.
Mijloacele fixe la intrarea în patrimoniu, se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, prin care se înţelege:
- costul de achiziţie, pentru care mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
- costul de producţie pentru mijloacele fixe construite / produse de unitatea
patrimonială;

21
 - valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ ţinând seama de
valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate,
pentru mijloacele fixe obţinute cu titlu gratuit;
- valoarea de aport( de utilitate) acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe
intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc., conform statutelor şi
contractelor;
- valoarea rezultată în urma reevaluării, pentru mijloacele fixe reevaluate în
baza unor dispoziţii legale exprese.
Prin reevaluarea mijloacele fixe se înţelege operaţiunea de stabilire a
valorii actuale a fiecărui mijloc fix existent în patrimoniul societăţii. Valoarea
actuală a mijlocului fix se stabileşte, de regulă, avându-se în vedere valoarea de
intrare din contabilitatea unităţii patrimoniale, utilitatea şi preţul pieţei, precum şi
gradul de uzură estimat al mijlocului fix la data reevaluării.
Activele imobilizate corporale, cu excepţia terenurilor, îşi pierd din
valoarea lor ca urmare a uzurii determinată de utilizarea lor, de acţiunea agenţilor
naturii şi progresului. Constatarea contabilă a pierderii de valoare suferită de
activele fixe materiale şi includerea sa în costuri poartă numele de amortizare.
Imobilizările financiare, denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu
cuprind valori financiare investite de întreprindere în patrimoniu altor societăţi sub
forma titlurilor de participare, creanţelor ataşate participaţiilor, împrumuturilor
acordate şi alte imobilizări financiare.
• Titlurile de participare , reprezintă drepturile sub formă de acţiuni sau alte
titluri de valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale, care asigură unităţii
deţinătore exercitarea unui control sau a unei influenţe notabile, respectiv
realizarea unui profit;
• Titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu şi alte titluri imobilizate
constau în acele titluri pe care unitatea patrimonială le dobândeşte în
vederea realizării unor venituri financiare, fără a putea intervenii în
gestiunea societăţii emiţătoare, precum şi alte titluri de plasament deţinute
pe o perioadă îndelungată.

22
 La intrarea în patrimoniu, titlurile de participare se evaluează la costul de
achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare sau valoarea determinată prin
contractul de achiziţie al acestora.
Atât imobilizările financiare cât şi imobilizările nefinanciare sunt supuse
fenomenului de depreciere. Această depreciere poate fi de două feluri: -
ireversibilă;
- reversibilă;
În cazul deprecierii ireversibile, imobilizările care fac obiectul deprecierii
sunt supuse corecţiilor de valoare care iau forma amortismentelor( numai
imobilizări nefinanciare).
În cazul deprecierii reversibile, imobilizările care fac obiectul deprecierii
sunt supuse corecţiilor de valoare care iau forma provizioanelor pentru
deprecieri.
Conform standardului de contabilitate nr. 16 ’’ dacă utilitatea unui bun sau
a unui grup de bunuri este definitiv modificată ca urmare a unei deteriorări sau a
uzurii moral, valoarea sa actuală poate deveni inferioară valorii sale nete
contabile. In aceste cazuri, valoarea netă contabilă este adusă la valoarea
actuală, diferenţa fiind înregistrată imediat în rezultate.’’
O interpretare mai nuanţată se poate afla din consultarea modelului
contabil francez, în acest sens se prevede ca:
a) dacă deprecierea este ireversibilă sau judecată definitiv, se procedează
la modificarea planului de amortizare, înregistrându-se un supliment de
amortizare la cheltuieli excepţionale;
b) dacă deprecierea este reversibilă sau nu este judecată ca definitivă se
constituie un provizion pentru depreciere.

2.2.1. Contabilitatea operaţiilor privind intrările de imobilizări

După cum am subliniat anterior evidenţa existenţei şi mişcării activelor

imobilizate se realizează prin conturile din clasa a II-a din Planul general de
conturi. Înregistrând valorile economice componente ale activului, conturile din

23
grupele 20, 21,23,26 au funcţie contabilă de activ. În debitul acestor conturi se
înregistrează cheltuielile ’’ activate’’ în cazul imobilizărilor necorporale, intrările de
bunuri imobile în cazul imobilizărilor corporale, valoarea titlurilor de valoare
investite în capitalul altor întreprinderi, depozite şi cauţiunile vărsate, respectiv
creanţele imobilizate în cazul imobilizărilor financiare. În creditul conturilor se
reflectă cheltuielile amortizate integral. În cazul unor imobilizări necorporale,
ieşirile de imobilizări prin scoaterea din activitate sau cedare în cazul celorlalte
imobilizări. Soldul debitor evidenţiază activele imobilizate aflate în inventarul
unităţii patrimoniale.
Contabilitatea analitică a activelor imobilizate se diferenţiază în funcţie de
felul imobilizările: necorporale, corporale şi financiare. Astfel, conturile sintetice
de imobilizări se dezvoltă pe conturi sintetice:
• achiziţionare cu titlu oneros:
% = 404 Furnizori de imobilizări
20 sau 21 Imobilizări
4426 TVA deductibilă
• producţia de imobilizări:
20, 21, 23 = 721/722
Imobilizări necorporale, Venituri din producţie
corporale şi imobilizări în curs de imobilizări
• aport în natură, se înregistrează la valoarea de aport:
20, 21, 23 = %
Imobilizări necorporale, 1012 Capital subscris vărsat
corporale şi imobilizări în curs 1041 Prime de emisiune sau
aport
4427 TVA colectată
• intrări cu titlu gratuit, prin donaţii sau plusuri la inventar
20, 21 = 131
Imobilizări necorporale, Subvenţii pentru investiţii
corporale şi imobilizări în curs

24
 2.2.2. Contabilitatea amortizării calculate

Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra

valorii de intrare a mijloacelor fixe. Prin deducerea amortizării din valoarea de
intrare se obţine valoarea contabilă netă a mijloacelor fixe. Deprecierea sub
forma amortizării se contabilizează prin debitarea unui cont de cheltuieli de
exploatare privind amortizarea şi creditarea unui cont de amortizare.
Cum am mai spus conturile de amortizare fac parte din clasa a II-A şi
anume formează conţinutul grupei ’’ Amortizării privind imobilizările’’, din care fac
parte:
1. Contul 280 Amortizări privind imobilizările necorporale , cuprinde
subconturile:
 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
 2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor şi altor drepturi şi valori
similare
 2807 Amortizarea fondului comercial
 2808 Amortizare altor imobilizări necorporale
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor
necorporale. Contul 280 Amortizări privind imobilizările necorporale este un
cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează valoarea amortizării imobilizărilor
necorporale( în corespondenţa cu contul 6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor sau 6871 Cheltuieli privind amortizarea
imobilizărilor.)
6811sau 6781 = 280

25
 În debitul contului 280 Amortizări privind imobilizările necorporale se
înregistrează amortizarea aferentă imobilizărilor vândute sau scoase din activ( în
corespondenţa cu conturi din grupa 28 Imobilizări necorporale).
2. Contul 281 Amortizării privind imobilizări corporale, cuprinde subconturile:
 2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri
 2812 Amortizarea construcţiilor
 2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor
 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor
corporale. Este un cont de pasiv.
În creditul contului 281 se înregistrează:
- cheltuieli aferente amortizării imobilizărilor corporale( în corespondenţă cu
contul 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor sau
contul 6871 Cheltuieli excepţionale privind amortizarea imobilizărilor).
6811 sau 6871 = 281( valoarea anuităţii)
- valoarea amortizării imobilizărilor utilizate în operaţii participare, transferă
conform contractelor( în corespondenţă cu contul 458 Decontări din
operaţii de participare).
În debitul contului 281 se înregistrează valoarea amortizării imobilizărilor
corporale vândute sau scoase din activ( în corespondenţă cu contul 212
Mijloace fixe).
281 = 212
2.2.3. Contabilitatea amortizării şi fiscalitatea

Concepţia şi calculul amortizării reprezintă o problemă cu implicaţii fiscale.

Termenii în care este rezolvată în România îşi găsesc expresia atât în regimurile
de amortizare opozabile ale agenţilor economici cât şi în gradul de deductibilitate
al amortizării la determinarea profitului impozabil.

26
 Problema supusă în continuare atenţiei se referă la analiza amortizării prin
prisma normelor contabile europene şi internaţionale, versus fiscalitate. Câteva
elemente de definire în acest sens sunt semnificative:
1. amortizarea este repartiţia valorii amortizabile a unei imobilizări pe durata
sa de utilizare previzionată. Prelevarea amortismentelor exerciţiului este
dedusă din rezultatul fie direct, fie indirect;
2. durata de amortizare este fie perioada în care întreprinderea estimează
să utilizeze o imobilizare amortizabilă, fier numărul de unităţi de producţie
estimat a se obţine prin funcţionarea imobilizărilor supuse amortizării;
3. aprecierea duratei de utilizare a unei imobilizări amortizabile sau un grup
de imobilizări similare se bazează, în general, pe experienţa furnizată de
practica privind categoriile de imobilizări comparabile;
4. limita de amortizare a unei imobilizări amortizabile este costul istoric al
acestei sau o altă sumă care a constituit costul istoric în situaţiile
financiare ale unităţii, mai puţin valoarea reziduală;
5. valoarea reziduală a unei imobilizări este adeseori nesemnificativă şi
poate fi neglijată în calculul valorii amortizabile;
6. sumele aferente amortizării se repartizează asupra fiecărui exerciţiu
financiar pe perioada de utilizare a imobilizării, după metode diferite.
Indiferent de metoda de amortizare adoptată, este necesar ca aceasta să
fie utilizată cu consecvenţă, fără a fi condiţionată de nivelul rentabilităţii
întreprinderii sau de consideraţiile fiscale, astfel încât să se asigure
comparabilitatea rezultatelor întreprinderii de la un exerciţiu la altul;
7. dacă utilitatea imobilizării amortizabile este definitiv modificată ca urmare
a unei deteriorări sau a uzurii morale, valoarea sa actuală poate deveni
valoarea netă contabilă, diferenţa fiind înregistrată imediat în rezultate;
8. câştigurile sau pierderile provenind din scoaterea din funcţiune sau din
cesiunea unei imobilizări trebuie să figureze la contul de rezultate;
Raportata la cele câteva reguli generale de amortizare prezentate mai
sus, sistemul de amortizare adoptata în România este dominat, în bună parte, de
interesul fiscal şi mai puţin de interesul menţinerii capacităţii de finanţare a

27
capitalului. Este cunoscut că amortizarea şi profitul sunt cele două componente
ale capacităţii de autofinanţare. Oricare mişcare la nivelul unui element se
propagă invers la nivelul celuilalt element. Discutat prin această prismă sistemul
de amortizare corijat prin intermediul duratelor de utilizare, limitelor de amortizare
şi gradul de deductibilitate este în favoarea creării masei profitului impozabil în
detrimentul amortizării.
O primă problemă în sensul celor arătate mai sus vizează modul de
tratare a amortizării în condiţiile folosirii metodelor regresive şi accelerate.
Este cunoscut faptul că opţiunea asupra unei metode de amortizare şi
duratei de utilizare a imobilizării supuse amortizării reprezintă o problemă de
apreciere. Pornind de la această realitate, se consideră ca metoda amortizării
liniare duce la determinarea amortizării economice. În consecinţă, orice sumă
peste sau sub amortizarea liniară reprezintă o structură de amortizare
derogatorie intrată sub incidenţa diferenţelor temporale între rezultatul contabil şi
rezultatul fiscal, deci este de ordin fiscal. În mod corespunzător, în contabilitate
pentru a răspunde la această problemă se operează cu structura de provizioane
reglementare. Pe această cale se conciliază cu fiscalitatea pe calea impozitului
amânat, implicit asigurarea deductibilităţii complementului de amortizarea
degresivă.
Aşa după cum reiese din Legea amortizării şi Normele metodologice de
aplicare a legii, ’’ introducerea amortizării anuale în cheltuieli de exploatare se
face în funcţie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de bază’’. Diferenţele de
amortizare rezultate ca urmare a gradului de utilizare se evidenţiază în
cheltuielile excepţionale ale societăţii comerciale fără a fi deductibile la
calcularea profitului impozabil anual. Înregistrarea în contabilitate se face astfel:
681 = 281
( Ch. de exploatare privind (Amortizări privind imobilizările
amortizările şi provizioanele) corporale)
cota deductibilă
sau:
678

28
(Ch. excepţionale privind amortizările şi provizioanele)
cota nedeductibilă

Pentru calculul amortizării fiscale deductibile se procedează astfel:

Amortizarea = Valoarea de x Cota anuală de amortizare în

fiscală amortizat actualizat funcţie de grupa fiscală a
mijlocului fix
Fiecare termen al ecuaţiei de mai sus se calculează distinct pentru fiecare
termen, deoarece pentru intrările şi ieşirile în cursul anului cota anuală a
amortizării fiscale se recalculează, devenind prorata temporis, în funcţie de
numărului de folosire / nefolosire a mijloacelor fixe.

Procedee de calcul şi contabilizare a deprecierii imobilizărilor

la Petrom Târgovişte

3.1Gestiunea mijloacelor fixe . Documente folosite

Valoarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul societăţii suma de

85.780lei. Această valoare se defalcă pe două surse de provenienţă şi anume:
 20.267 lei reprezintă valoarea de intrare a mijloacelor fixe în
patrimoniu;
 65.513 lei reprezintă diferenţa din reevaluare.
Societatea a menţinut în evidenţa mijloacelor fixe de mai sus şi mijloacele fixe de
natura obiectelor de inventar în suma de 248lei, amortizate la 31.XII.2005 la
nivelul sumei 158 lei.
Amortizarea totală înregistrată pe cheltuieli este în suma de 11.628 lei, din care
în cursul anului 2005 s-a înregistrat 5.315 lei. Societatea nu a înregistrat pe
cheltuieli suma de 393 lei, reprezentând amortismentului aferent mijloacelor fixe
în conservare.

29
 Datoria gradului de neutralitate a mijloacelor fixe la 31.XII.2004. În contul
8045 Amortizarea mijloacelor fixe aferentă gradului de neutralizare suma de
9.357 lei. În anul 2005 societatea a înregistrat în acelaşi cont (8045) suma de
32.754 lei, astfel la data 31.XII.2005 soldul contului 8045 a fost de 13.112 lei.
Această sumă reprezintă amortismentul aferent gradului de neutilitate pentru
perioada de până la 31.XII.2005 ca urmare a reevaluării în baza HG 26/1992 şi
HG 500/1994,dispusă de Camera de Conturi.
Societatea deţine terenuri în valoare de 109 lei, care conform legislaţiei în
vigoare nu sunt supuse calculului deprecierii, sub forma amortismentelor, chiar
dacă fac parte din categoria imobilizărilor corporale.
În cadrul unităţii pentru înregistrarea şi contabilizarea imobilizărilor
corporale sub forma de clădiri, maşini, utilaje, mijloace de transport( pe fiecare
categorie cuprinsă de amortizare a capitalului imobilizat) se folosesc următoarele
documente:
 Procesul verbal de recepţie şi dare în funcţiune sau folosinţă se
întocmeşte în două exemplare pe baza facturii de la furnizor în cazul
intrării imobilizărilor corporale prin achiziţie cu titlu oneros, sau pe baza
Bonului de predare corespunzător pentru costul de producţie, în cazul
imobilizărilor obţinute din producţie proprie. Procesul verbal cuprinde:
1. rezultatul probelor efectuate la primire;
2. concluziile comisiei de recepţie;
3. valoarea şi numărul de inventar;
4. codul de clasificaţie;
5. durata normală de utilizare;
Primul exemplar rămâne la serviciul aprovizionare – depozitare, iar cel de-
al doilea serveşte la înregistrarea în contabilitate a mijloacelor fixe. De
asemenea pentru fiecare mijloc fix, ca obiect de evidenţă se întocmeşte:
 Fişa individuală a mijlocului fix, în care se menţionează principalele
caracteristici ale acesteia, inclusiv durata normală de utilizare,
amortizarea calculată pe durata de folosinţă, reparaţii efectuate la

30
 acestea etc. Se întocmeşte şi se ţine la serviciul aprovizionare –
depozitare.
 Bon de mişcare, se întocmeşte în trei exemplare cu următoarele
destinaţii: câte un exemplar se ţine la secţiile implicate în mişcarea
mijlocului fix, iar un exemplar se ţine la contabilitate. Bonul de mişcare
are următorul conţinut:
1. locul de unde provine mijlocul fix;
2. locul unde se mută mijlocul fix;
3. starea în care se află;
 Registru numerelor de inventar, stabileşte pentru fiecare mijlocul fix u
număr de inventar care serveşte pentru identificare acestuia până la
scoaterea din patrimoniu.
 Situaţia analitică a mijloacelor fixe, care se întocmeşte la sfârşitul fiecărei
luni, ea cuprinzând:
1. denumirea mijlocului fix
2. locul unde se afla
3. amortizarea lunară
4. valoarea rămasă
5. durata normală şi durata amortizării complete
3.2 Metoda de amortizare folosită de Petrom Târgovişte

Registrul de amortizare folosită de societate este cel al amortizării lineare.

Acest regim de amortizare este de astfel folosit de aproape toate societăţile
comerciale din ţara noastră, corespunzând( din anumite puncte de vedere) cel
mai bine situaţiilor existente în întreprinderi în momentul actual. Regimul de
amortizare lineară nu solicită disponibilităţi prin înregistrarea unor anuităţi mai
mici, cum ar fi în cazul altor metode amortizare.
În condiţiile stabilitate economică acest regim de amortizare este indicat a
fi folosită, dacă îl analizăm din prisma problemelor de reînnoire a potenţialului de
producţie, echivalentul valoric al amortizării asigurând înlocuirea mijloacelor fixe
la expirarea duratei normale de utilizare.

31
 În cazul economiei inflaţioniste, specifice României, problema menţinerii
potenţialului de producţie devine mult mai complexă. O imobilizare înscrisă în
contabilitate la o valoare inferioară valorii sale reînnoirii nu degajă o lichiditate
suficientă pentru a menţine potenţialul de producţie identic. Acest aspect este
specific şi Petrom Târgovişte.
Amortizarea lineară este din calcularea şi alocarea uniformă a valorii
contabile de intrare a activelor imobilizate, pe toată durata normală de
funcţionare exprimată în ani. Relaţiile de calcul a amortizării proprii acestei
metode sunt:
Amortizarea anuală = Valoarea contabilă x Rata anuală
(anuitatea amortizării) de intrare amortizării
Rata anuală a amortizării=100/durata normală de funcţionare
Exemplu: S-a achiziţionat la data de 28.IV.1992 un ’’Pirometru cu radiaţii’’ în
valoare de 1.486lei. Conform normelor în vigoare are o durată de utilizare de 8
ani. Este dat în folosinţă la data achiziţie, deoarece nu necesită montaj:
Rata anuală a = 100/ 8 = 12,5%
amortizării
Amortizarea anulă pentru un exerciţiu complet este :
1.486x 12,5% = 185lei
• Calculul primei anuităţi( funcţionare utilaje de la 1.05- 31.12.1992=> 245
zile)
A= 185x 245/360= 126 lei
• Calculul ultimei anuităţi:
A= 185 - 126= 59lei
Tabloul amortizării se prezintă astfel:
Anul Baza de amortizat Anuitatea Valoarea netă
contabilă(lei)
1992 1.486.0 126.0 1.359.0
1993 1.486.0 185.0 1.174.0
1994 1.486.0 185.0 988.0
1995 1.486.0 185.0 802.0
1996 1.486.0 185.0 616.0
1997 1.486.0 185.0 430.0

32
1998 1.486.0 185.0 245.0
1999 1.486.0 185.0 59.0
2000 1.486.0 59.0 0.0

La acest caz, pentru a putea realiza o comparaţie, putem aplica (ipotetic)

regimul amortizării degresive. Astfel:
Rata anuală a amortizării = 100/8 x 2 = 25%
Amortizarea anuală(1992) = 1.486 x 25% = 252 lei
Tabloul amortizării calculată după metoda degresiv prezintă astfel:
Anul Baza de Anuitatea Valoare netă
amortizare contabilă
1992 1.486x17% 252.0 1.233.0
1993 1.233x25% 304.0 928.0
1994 928x 25% 232.0 696.0
1995 696x25% 174.0 522.0
1996 522x25% 130.0 391.0
1997 391:3.33% 117.0 272.0
1998 - 117.0 156.0
1999 - 117.0 38.0
2000 - 38.0 0.0

Se observă că începând cu anul 2001 s-a trecut la calcularea amortizării folosind

metoda liniară la valoarea rămasă până la sfârşitul perioadei de utilizare(40 luni).

3.3. Aplicaţii la S.C.PETROM S.A. Târgovişte

• Se acorda unui furnizor un avans de 4.000lei in vederea achiziţionării unei

licenţe de fabricaţie. Se primeşte factura, valoarea acesteia este de
20.000+ TVA. Se achită factura cu ordin de plată cu reţinerea avansului.
Licenţa se amortizează în 10 ani.

1) Acordarea unui furnizor un avans de 4.000 lei

234 A | + | D
5121 P | + | C
4.000 234 = 5121 4.000

33
2) Primirea facturii privind licenţa.
205 A |+ |D
4426 A | +| D
404 P |+ | C

% = 404 23.800
20.000 205
23.800 4426
3) Achitarea furnizorului cu reţinerea avansului conform OP
404 P | + | C
5121 P | + | C
234 A | + | D
23.800 404 = %
5121 19.800
234 4.000
4) Amortizarea licenţei
Vi
Aa =
Dn
20 .000
Aa = Aa= 2.000 lei/an
10
5) Înregistrarea amortizării
2805 P | + | C
6811 A | + | D
2.000 6811=2805 2.000
An 1=An 2=An 3=…=An 10
6) Scoaterea din evidenţă a licenţei
2805 P | - | D
205 A | - | C
20.000 2805= 205 20.000
• Se primeşte prin donaţie un program informatic în valoarea de 1.000 lei.
Durata de utilizare a programului prevăzută de lege este de 4 ani.

34
1) Primirea unui program informatic, prin donaţie, conform Proces verbal de
predare primire.
208 A |+| D
131 P |+| C
1.000 208=131 1.0000
2)Calculul şi înregistrarea amortizării
Vi
Aa=
Dn

1.000
Aa = Aa= 250 lei/an
4

6811 A |+| D
2808 P |+| C
250 6811 = 2808 250

An 1=An 2=An 3=An 4

3) Virarea cotelor părţi din subvenţii la venituri
131 P |-| D
7584 P |+| C
250 131 = 7584 250

An 1=An 2=An 3=An 4

4) Scoaterea din evidenţă a programului informativ
208 A |-| D
2808 P |+| C
1.000 2808 = 208 1.000
• Societatea a achiziţionat un utilaj – polizor – la preţul de 20.000 lei plus
TVA. Cheltuielile de transport facturate de cărăuş sunt de 800lei plus TVA.
Ambele facturi se achita cu Ordin de plată. Durata normală de funcţionare
a utilajului 10 ani. După 8 ani utilajul s-a vândut 1cu preţul de 14.000 plus
TVA. Factura se încasează prin bancă.

35
1) Achiziţionarea unui utilaj de la furnizor conform Factură fiscală şi Proces
verbal de predare primire.
2131 A |+| D
404 P |+| C
4426 A |+| D
%= 404 20.380
20.000 2131
380 4426
2) Înregistrarea facturii cheltuielilor de transport.
2131 A |+| D
404 P |+| C
4426 A |+| D
%= 404 952
800 2131
152 4426
3) Achitarea furnizorului de utilaj
404 P |-| D
5121 A|-| C
20.380 404 = 5121 20.380
4) Achitarea furnizorului pentru transport.
404 P |-| D
5121 A|-| C
952 404= 5121 952
5) Calculul şi înregistrarea amortizării
Vi
Aa=
Dn
20 .800
Aa= Aa=2.080lei/an
10
6811 A |+| D
2808 P |+| C
20.80 6811 = 2808 2.080
6) Vinderea clădirii conform Contract de vânzare cumpărare

36
 7583 P|+| C
461 A|+| D
4427 P|+| C
16.600 461= %
7583 14.000
4427 2.600
7) Încasarea facturii prin bancă
5121 A|+| D
461 A|-| C
16.600 5121=461 16.600

8) Scoaterea din evidenţă a utilajului

2131 A|-|C
2813 P|-| D
6583 A|+|D
%= 2131 20.000
17.065 2813
2935 6583
• Societatea hotărăşte scoaterea din evidenţă a unei clădiri. Valoarea de
intrare a fost de 50.000lei.Amortizată 90%. Clădirea se supune demolării,
activitate efectuată de o societate specializată ce facturează lucrarea la
valoarea de 3.000 lei. Din demolare rezultă materiale în valoare de
9.000lei.
1) Scoaterea din evidenţă clădirii incomplet amortizată conform Proces verbal de
casare.
212 A|-|C
2812 P|-| D
6583 A|+|D
%= 212 50.000
45.000 2812

37
 5.000 6583
2) Înregistrarea cheltuielilor de demolare conform Facturii fiscale.
6588A|+|D
4426A|+| D
401 A|+|D
%= 401 3.570
3.000 6588
570 4426
3) Înregistrarea materialelor rezultate în urma demolării conform Proces verbal
de casare:
3028 A|+| D
7588 P|+| C
9.000 3028 = 7588 9.000
4) Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:
9.000 7588 = 121 9.000
8.000 121 = %
6583 5.000
6588 3.000
Avem un profit brut de 1.000 lei.
• Avem de calculat amortizarea întocmind planurile de amortizare pentru
regimurile:liniar, degresiv, accelerat. Se cunosc următoarele date: VI
(valoarea de intrare)=9.000 lei, Dn (durata normală de utilizare)= 5 ani.
Data intrării în patrimoniul 15 decembrie 2001.
Amortizarea liniară(Al):
Aa=VI*Ra unde Ra - rata amortizării
Vi 100
Aa= Ra=
Dn Dn
100
Ra= Ra= 20% Aa= 9.000*20%=1.800lei
5
Nr ani Al mod calcul în Amortizarea Valoarea rămasă
milioane cumulată
1 18 18 72

38
2 18 36 54
3 18 54 36
4 18 72 18
5 18 90 0
Amortizarea degresivă (Ad):
Cd – cota degresivă
Cd = Ra*coeficient Ad1=9.000*30% = 2.700lei
Cd = 20%*1,5 = 30% Ad2=6.300*30% = 1.890lei
9.000-2.700 = 6.300
4.410 :3=1.470 leiAd3<Al3
Nr ani Al în milioane Ad mod calcul A derogatorie
1 18 27 9
2 18 18,9 0,9
3 18 14,7 - 3,3
4 18 14,7 -3,3
5 18 14,7 -3,3

Amortizarea accelerată (Aacc):

Aacc1= VI*50% = 9.000 *50%=4.500lei/an1
4.500
Aacc2,3,4,5=
4
Aacc2,3,4,5=11.250 lei/an2,3,4,5

Concluzie

În secolul XX întreaga industrie şi civilizaţie s-au bazat pe energia

furnizată de petrol.
Din fericire am avut ocazia de a observa cum se extrage petrol de la
o renumită firmă din România SC PETROM S.A. Târgovişte.

39
 Scopul lucrări este de a studia şi prezenta metodologia de calcul,
evaluare, evidenţă şi analiză a imobilizărilor, amortizării şi provizioanelor la
SC PETROM S.A. şi implicit în orice societate comercială.
Efectuând această lucrare am asimilat principalele noţiuni atât din
domeniul contabilităţii cât şi din domeniul industriei petroliere,mi-am făcut
o impresie asupra modului de lucru în echipă,şi mi-am format o imagine
clară privind reflectarea în contabilitate a operaţiunilor ce au loc în cadrul
oricărei societăţi.
Prin acest atestat am ocazia de am exprima opinia asupra deciziilor
pe care societatea prezentată ar putea să le urmeze pentru o mai bună
funcţionare. Aş propune o amplă documentare asupra utilajelor
achiziţionate de societate şi un studiu de marketing privind preţurile
acestor utilaje. În al doilea rând aş adopta o nouă strategie de promovare a
produselor prin publicitate în limita resurselor financiare disponibile pe
acest domeniu.

Biografie

1.Octavian Bojian – Contabilitatea întreprinderilor, Ed Eficient, 1996

2.Oprea Călin, Mihai Ristea, Ilie Văduva, Horia Neamu - Bazele Contabilităţi – Ed.
Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1995
3.Bernard Colasse – Contabilitate generală, ediţia a IV-A, Ed. Moldova,Iaşi 1995
4.Bernard Colasse - La gestione financiare de l’entreprise, PUF, Paris,1993
5.C.M. Drăgan – Noua contabilitate a agenţilor economii, Ed Hercules, Bucureşti 1993

40
6.Gheorghe Cârstea , Oprea Călin – Calculaţia costurilor, Ed. Didactică şi Pedagogică
, Bucureşti 1980
7.Aurel Iafănescu – Analiza economică-financiară, Ed. Economică, Bucureşti 1997
8.Niculae Feleagă, Ion Ionuţ – Tratat de contabilitate financiară, vol I,II, Ed
Economică, Bucureşti 1998
9.Niculae Feleagă (coordonator ) – Contabilitate aprofundată, Ed Economică 1996
10.Niculae Feleagă – Sisteme contabile comparate, Ed Economica, Bucureşti 1995
11.Niculae Feleagă – Îmblânzirea junglei contabilităţii – concept şi normalizare în
contabilitate, Ed Economica 1996
12.Olimid Lavinia –Contabilitate - inflaţie – fiscalitate, Tribuna economică, Bucureşti
1995
13.Olimid Lavinia – Măsurarea rezultatului contabil , Ed. Economica, Bucureşti
14. M. Riastea, Noul sistem contabil al agenţilor economici, Ed.Cartimex, Bucureşti
1994
15. Mihai Ristea, C.Cucu, C. Lăzărescu, Contabilitatea întreprinderii, vol.I, Ed.
Mărgăritar, Bucureşti 1997

Anexa

41
42
 10. Analiza satisfacerii clientilor
Chestionar

Deoarece dorim sa cunoastem necesitatile si comportamentul

consumatorului,sa raspundem celor mai exigente cerinte ale dumneavoastra,
societatea PETROM S.A va invita sa raspundeti la cateva intrebari care ne vor
ajuta in vederea stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei.

1.Ce varsta aveti :

a)18-30 ani
b)31-42 ani
c)peste 42 de ani

2.Nivelul dumneavoastra salarial se afla intre urmatoarele limite :

a)0-300 dolari
b)300-600 dolari
c)peste 600 dolari

3.Ati mai cumparat pana acum produse Petrom ?

a)Da
b)Nu
c)Intentionez sa cumpar un produs Petrom cat mai curand

4.Ce v-a atras la benzinariile noastre ?

a)preturile scazute ale produselor dumneavoastra
b)calitatea produselor
c)simpla curiozitate

5.Sunteti multumit de modul de servire?

a)Da
b)Nu
c)Satisfacator

6.Dupa vizitarea benzinariilor noastre, sunteti interesat/a de achizitionarea

vreunui produs ?
a)Da
b)Nu
c)Ma mai gandesc

43
 Analiza chestionarului

Chestionarul a fost aplicat pe un esantion de 1000 de persoane, 20% cu varste

cuprinse intre 18-30 de ani, 50% cu varste cuprinse intre 30-42 de ani si 30% cu
varste de peste 42 de ani.

50

40

30 18-30 ani
30-42 ani
20
peste 42 de ani
10

0
Varsta

30 % dintre cei care au raspuns au un salariu cuprins intre 0-300 dolari,40 % au

un salariu cuprins intre 300-600 dolari si 30% dintre intervievati au un salariu de
peste 600 dolari.

40
35
30
25
0-300 dolari
20
300-600 dolari
15
peste 600 dolari
10
5
0
Salariu

La intrebarea « Ati mai cumparat pana acum produse Petrom ? », 60% au

raspuns « da », 30% « nu »si 10 » sustin ca intentioneaza sa achizitioneze un
rodus Petrom

44
 60

50

40
Da
30
Nu
20 Intentionez
10

0
Salariu

90 % dintre intervivati sustin ca sunt multumiti de modul de servire, in timp ce 10

% raspund ca acesta este satisfacator.

Da
Satis facator

Cu privire la intrebarea « Dupa vizitarea benzinariilor noastre, sunteti interesat/a

de achizitionarea vreunui produs ? »,60 % au raspuns cu « da »,20 % cu « nu »
iar restul de 20 % sustin ca se mai gandesc.

Da

Nu

Ma mai
gandesc

45
 Catalog de produse Petrom

Păcură :
Păcură Grea
Păcură Uşoară
Carburanti:
Premium 95 fără Plumb: Benzina cu Cifra Octanică 95 pentru motoarele
EURO1 până la EURO4

ECO Premium 95: Benzina cu Cifra Octanică 95 special pentru maşinile mai
vechi, fără catalizator

Top Premium 99+: Benzină fără plumb cu cifră octanică mare pentru maşinile
cu motor EURO 4 ce poate fi folosit şi pentru motoare EURO 1 până la
EURO 3.

Euro Diesel 4 :Carburant de calitate pentru motoarele diesel EURO4, ce poate fi

folosit şi pentru motoarele EURO1 până la EURO3.

46
Top Euro Diesel 4 :Carburant de calitate pentru motoare diesel EURO 4, ce
poate fi folosit pentru motoarele EURO 1 până la EURO 3

1. Motorina EN 590 Euro Diesel

2. Motorina S 0,05
3. Motorina S 0,2

• Bitum
• Gaze naturale
• Lubrifianţi
1. Lubrifianţi Auto

Ulei de motor multigrad pentru maşini pasageri

• ULEI DE MOTOR PLUS SAE 5W-40 1 l, 4l

• ULEI DE MOTOR PLUS SAE 10W-40 1 l, 4 l
• ULEI DE MOTOR DE BAZĂ SAE 15W-40 Super 3 1 l, 4 l, 20 l, 200 l, vrac
• ULEI DE MOTOR ECONOMIC SAE 20W-40 Super 1 1 l, 4 l, vrac

Ulei de motor multigrad pentru vehicule comerciale

• ULEI PENTRU CAMIOANE PLUS SAE 10W-40 20 l, 200 l

• ULEI PENTRU CAMIOANE DE BAZĂ SAE 15W-40 Super 5 1 l, 4 l, 20 l,
200 l
• ULEI PENTRU CAMIOANE DE BAZĂ 20W-50 Super 5 1 l, 4 l, 20 l, 200 l,
vrac

Ulei de motor monograd pentru parcuri auto mixte

• ULEI PENTRU CAMIOANE DE BAZĂ SAE 30 Super 5 200 l, vrac

• ULEI PENTRU CAMIOANE DE BAZĂ SAE 40 Super 5 200 l, vrac
• ULEI DE MOTOR DE BAZĂ BASIC SAE 30 Super 3 1 l, 4 l, 20 l, 200 l,
vrac
• ULEI DE MOTOR DE BAZĂ SAE 40 Super 3 1 l, 4 l, 20 l, 200 l, vrac
• ULEI DE MOTOR ECONOMIC SAE 30 Super 2 20 l, 200 l, vrac
• ULEI DE MOTOR ECONOMIC SAE 40 Super 2 20 l, 200 l, vrac

47
Uleiuri de motor pentru motoare în doi timpi

• ULEI DE MOTOR PENTRU MOTOCICLETE 2T 1 l, 200 l, vrac

Uleiuri de transmisie

• ULEI DE TRANSMISIE SAE 80W-90 EP5 1 l, 200 l, vrac

• ULEI DE TRANSMISIE SAE 85W-90 EP5 200 l, vrac
• ULEI DE TRANSMISIE SAE 90 EP5 200 l, vrac
• ULEI DE TRANSMISIE SAE 90 EP2 1 l, 200 l, vrac
• ULEI DE TRANSMISIE SAE 75 EP1 20 l, 200 l, vrac
• ULEI DE TRANSMISIE SAE 140 EP1 200 l, vrac

Fluide pentru transmisii automate

• ATF D II 1 l, 200 l, vrac

Produse speciale pentru autovehicule – Lichide de frână

• Lichid de Frână DOT 3 0.475 l

• Lichid de Frână DOT 4 0.475 l

Produse speciale pentru autovehicule – Antigel

• Concentrat Antigel Petrom 1 l

• Super Antigel 1l, 3l, 200kg, vrac

Produse speciale pentru autovehicule – Lichide pentru spălarea parbrizelor

• Lichide Petrom pentru spălarea parbrizelor pe timp de vară 1l, 3l, 5l

• Lichide Petrom pentru spălarea parbrizelor concentrat pe timp de vară 1l,
3l, 5l
• Lichide Petrom pentru spălarea parbrizelor pe timp de iarnă- 75 1l
• Lichide Petrom pentru spălarea parbrizelor pe timp de iarnă- 30 1l , 3l, 5l

2. Lubrifianţi Industriali

Uleiuri Hidraulice Multigrade

• ULEI HIDRAULIC H 41 200 l, vrac

Uleiuri Hidraulice

• ULEI HIDRAULIC H 32 EP 200 l, vrac

• ULEI HIDRAULIC H 46 EP 1 l, 20 l, 200 l, vrac
• ULEI HIDRAULIC H 68 EP 200 l, vrac

48
Uleiuri Transmisie Industrială

• ULEI TRANSMISIE INDUSTRIALĂ TIN 68 EPS 200 l, vrac

• ULEI TRANSMISIE INDUSTRIALĂ TIN 100 EPS 200 l, vrac
• ULEI TRANSMISIE INDUSTRIALĂ TIN 150 EPS 200 l, vrac
• ULEI TRANSMISIE INDUSTRIALĂ TIN 220 EPS 200 l, vrac
• ULEI TRANSMISIE INDUSTRIALĂ TIN 320 EPS 200 l, vrac

Uleiuri pentru Compresor

• ULEI COMPRESOR K 100 200 l, vrac

• ULEI COMPRESOR K 150 200 l, vrac

Uleiuri de Turbină

• ULEI TURBINĂ TB 32 200 l, vrac

• ULEI TURBINĂ TB 46 200 l, vrac
• ULEI TURBINĂ TB 68 200 l, vrac

Uleiuri de Circulaţie

• ULEI CIRCULAŢIE L 100 200 l, vrac

• ULEI CIRCULAŢIE L 150 200 l, vrac
• ULEI CIRCULAŢIE L 220 200 l, vrac

Uleiuri pentru Transfer Termic

• TERM 32 200 l, vrac

 Aplicaţii feroviare

Uleiuri de motor

• ULEI LOCOMOTIVĂ SAE 25W-40 Super 3 200 l, vrac

Uleiuri pentru cutia de viteze

• ULEI CUTIE DE VITEZE CFR SAE 90 EP5 200 l, vrac

 Grăsimi

Grăsimi pe bază de săpun de calciu

• Grăsimi C2 0.9 kg, 4 kg, 16 kg, 180 kg

Grăsimi pe bază de săpun de litiu

49
 • Grăsimi L2 0.9 kg, 4 kg, 16 kg, 180 kg
• Grăsimi L3 0.9 kg, 4 kg, 16 kg, 180 kg
• Grăsimi LM 16 kg, 180 kg
• Grăsimi fluide EPZ 16 kg, 180 kg

Grăsimi pe bază de săpun complex de litiu

1. Li Grăsimi complexe EP2 0.9 kg, 16 kg, 25 kg

 Produse Petrochimice

1. Etilenă & Propilenă

2. Polietilenă
3. Toluen

 Produse Speciale

1. Cocs de petrol
2. Sulf

 GPL & Aragaz

 Butelii
o TOP Aragaz (maximum 5% propan, restul butan) şi
o propan comercial
 GPL auto
o vară (40% propan, 60% butan),
o iarnă (60% propan, 40% butan)
 Cantităţi mici la vrac
o propan comercial (minim 93,5 % propan, maxim 6,5% butan).

50